Sunteți pe pagina 1din 30
CUPRINS lumea animalelor Câinele de companie 4 lumea plantelor Măslinul 8 lumea culorilor Desene de
CUPRINS
lumea animalelor
Câinele de companie
4
lumea plantelor
Măslinul
8
lumea culorilor
Desene de colorat
10
despre
corpul uman
Unghiuţele ştiu de ce!
12
jocuri
14
lumea
lui Dete
,
19
pagina literelor
Litera „N”
20
lumea stiintei
,
,
Marea Moartă
22
25
,
jocuri
a fost odata
Estera
26
poezii
Şcoala
29
2
Tabara , În perioada 5-12 august, pe Valea Drăganului, judeţul Cluj, s-a desfăşurat prima ediţie
Tabara
,
În perioada 5-12 august, pe Valea Drăganului, judeţul
Cluj, s-a desfăşurat prima ediţie a Taberei Echipa Priki.
Copii din diferite colţuri ale ţării s-au putut bucura în
natură de soare, aer, privelişti minunate, dar, mai ales,
de variate activităţi desfăşurate împreună.
Drumeţiile, jocurile, pictura pe piatră, cântecul şi
poezia au fost câteva dintre momentele speciale care
au întregit atmosfera de tabără, dar şi mediul în care
cei mici au înţeles şi au învăţat ce înseamnă o echipă şi
cum poţi fi parte din ea.
Membrii Echipei Priki au arătat că pot contribui cu
ceea au şi ştiu la dezvoltarea acesteia.
Vă aşteptăm pe toţi în următoarea Tabără Echipa
Priki!
Ştefania şi Erwin Tökes
Membri ai Echipei în
Tabăra Echipa Priki - 2007
13
3

Dragul meu stăpân,

Ţi-am fost încredinţat în mâinile tale. Alături tale, care de astăzi va

ţie şi soarta

mea va de acum înainte

de tine, în casa ta, în intimitatea familiei

fi şi a mea,

mă voi bucura sau voi

suferi, după cum vei decide, căci am o

neţărmurită încredere

în judecata ta, deşi eu n-o pot

înţelege întotdeauna. Oricum,

te voi urma

eu

cu o neclintită credinţă şi cu devotament

toată viaţa,

la bine şi la rău. Te

rog să nu mă consideri

un căţeluş oarecare.

Eu provin din familii alese şi

mulţi crescători

s-au străduit să-mi

păstreze moştenirea

neştirbită. Undeva, în întunecatele origini

ale genealogiei mele, există strămoşi care au plecat din Alpii

Elveţiei să cucerească lumea.

Nu uita! Fac parte

dintr-un

neam de cuceritori

puternici şi

curajoşi, blânzi şi răbdători, dar necruţători atunci când

le este ameninţată demnitatea.

fiinţa şi

Nu din cauza noastră

nu mai stăm

azi de veghe

culmile înzăpezite munţilor, în nobila

pe

ale

de veghe culmile înzăpezite munţilor, în nobila pe ale Câin Câinele ele de de compani companie
de veghe culmile înzăpezite munţilor, în nobila pe ale Câin Câinele ele de de compani companie

CâinCâineleele dede companicompaniee

Dragi prieteni, ce-aţi spune dacă, într-o zi, aţi primi o scrisoare de la un căţeluş?

Oooo! veţi zice

să ne închipuim că, într-o zi, aţi primi o scrisoare de la un căţeluş Saint-Bernard de opt

săptămâni, pe care l-aţi primit cadou şi care, ca toţi căţeluşii, nu poate vorbi, dar ar fi tare bucuros să vă poată transmite gândurile lui.

cine a mai văzut un căţeluş care să scrie? Aşa e, dar haideţi totuşi

4 4

4 4

4 4
4 4
4 4
să vă poată transmite gândurile lui. cine a mai văzut un căţeluş care să scrie? Aşa

lumea

animalelor

lumea animalelor misiune pe care au avut-o străbunii noştri. Dar, dacă tu, avea răbdarea şi priceperea
lumea animalelor misiune pe care au avut-o străbunii noştri. Dar, dacă tu, avea răbdarea şi priceperea
misiune pe care au avut-o străbunii noştri. Dar, dacă tu, avea răbdarea şi priceperea necesare
misiune pe care au avut-o străbunii noştri. Dar, dacă tu,
avea răbdarea
şi priceperea necesare
micul meu stăpân, vei
ca să mă cunoşti,
voi putea să te ajut cu conştiinciozitate şi
îndemânare, să-ţi duc lucrurile necesare în lungi călătorii pe
înălţimile munţilor
şi să-ţi
dau siguranţă prin prezenţa
mea
atunci când te vei aventura
pe potecile înguste şi pe cărările
însingurate
ale pădurilor.
şi rezistent. Pot să
meu
Sunt puternic
car pe spatele
mă transforma într-un câine
până la zece kilograme. Nu
de apartament, căci lipsa de activitate mă face să sufăr
îngrozitor. Nu vreau
să devin un
plictisit
câine gras,
şi inactiv.
plimbări, ca şi în
şi
lungile expediţii
Ia-mă cu tine în micile
căci
place mai
îţi voi fi recunoscător,
nimic nu-mi
mult decât
să respir
aerul înălţimilor
şi să
privesc
în zările
îndepărtate.
străbunilor mei.
este patria
Acolo, undeva, spre soare-apune,
Îmi doresc, pentru tine, să fiu un
Saint-Bernard viguros şi
frumos, să fii mândru
dau satisfacţiile pe
care
de mine şi să-ţi
le meriţi,
obţinând chiar titluri
la competiţiile
canine, dacă mă
al rasei
mele. Dar asta
mine,
vei pregăti pentru ele. Pot să fiu un adevărat campion
nu depinde numai de
ci şi de felul în
Şi, dacă în
moştenirea mea
s-a strecurat
care mă vei îngriji.
ştii că
vreun defect, să
eu nu
Nu
sunt vinovat.
mă alunga
la
dacă, ajunşi
vreun concurs,
un arbitru mai exigent va
în aspectul
mea.
sesiza o deficienţă
sau în constituţia
Nu uita,
obiect
că nu sunt un
de artă sau o
păpuşă pe
s-o
care poţi
arunci
o fiinţă vie, cu
suflet sensibil.
dacă nu-ţi mai place. Sunt
Dacă între
noi vor
reciproce a
şi sigur vei
apărea dificultăţi, datorită necunoaşterii
cei de
la care
m-ai luat
dorinţelor, consultă-te cu
Nu
te răzbuna
luând
găsi o rezolvare.
pe mine,
greşesc cumva, nu
mă pedepsi,
hotărâri pripite. Dacă, uneori,
căci eu nu-ţi
pot ghici
dorinţele
şi gândurile.
bine
Ar fi mai
cu inteligenţa ta, să-mi
Mimica,
dacă ai încerca,
înveţi limba.
gesturile, glasul, ritualul nostru atât
de bogat în expresivitate,
toate sunt
ne înţelegem
de
un cod prin care
între noi, câinii,
mii
de ani.
de bogat în expresivitate, toate sunt ne înţelegem de un cod prin care între noi, câinii,
de bogat în expresivitate, toate sunt ne înţelegem de un cod prin care între noi, câinii,

De ce nu ai încerca şi tu, care eşti înţelept şi bun, să-mi desluşeşti gândurile şi comportamentul?

Nu ţipa la mine când mă dojeneşti, căci eu înţeleg uşor, din intonaţia glasului tău, dacă eşti binedispus sau supărat pe mine. Nu uita că percepţia mea auditivă este de şaisprezece

ori mai mare decât a ta. Când te înfurii, glasul tău este ca un

tunet în urechile mele, din a cărui noimă eu nu mai înţeleg nimic. Vorbeşte-mi calm, mereu cu aceleaşi cuvinte, pentru ca eu să ţi le învăţ. Vorbeşte cu mine cât mai des. Auzul meu este prea fin pentru lumea voastră zgomotoasă. Urechile mele se pot desfăta doar în mijlocul naturii, când aud ţârâitul greierilor sau foşnetul

ierbii la trecerea unui şoricel. Iar când tu nu bănuieşti nimic, mie

mi se zbârleşte părul pe spinare la auzul unor zgomote suspecte.

De aceea să nu te mire faptul că, printre miile de zgomote, eu pot

desluşi mersul tău sau al maşinii familiei, în care îmi place atât de mult să mă plimb. Nu uita că eu simt lumea care mă înconjoară, în primul rând, prin mirosul meu fin. Nu te supăra dacă gusturile noastre olfactive sunt diametral opuse în unele privinţe. Parfumul şi mirosurile de detergent sunt adevărate orori pentru mine, pentru nasul meu fin. Ştiu că simţi acelaşi lucru pentru unele dintre mirosurile pe care

eu le agreez. Când sunt în afara curţii, mă scufund într-o lume

minunată de mirosuri pe care trebuie să mă laşi s-o cercetez. Învaţă de la mine să admiri orice colţ al lumii în care trăim şi bucură-te împreună cu mine. Asta este şi menirea mea, să te readuc în natură pe tine, care eşti înconjurat de tehnică şi civilizaţie. Pe tine, care ai uitat sau n-ai avut când să înveţi s-o admiri. Să ne bucurăm împreună, să ne facem zilele cât mai plăcute, căci viaţa mea este scurtă. Pentru aceasta, păstrează cât mai vie dragostea pe care mi-o porţi.

Al tău devotat căţel, Leo

Aceasta ar cam fi, dragii mei, ceea ce ar vrea un căţeluş să-i transmită, poate,

Aceasta ar cam fi, dragii mei, ceea ce ar vrea un căţeluş să-i transmită, poate, unuia ca voi. Oricât de imaginară ar fi scrisorica aceasta, ea ţine cont de câteva lucruri importante, în cazul în care aţi vrea să vă luaţi un câine. Nu trebuie să uitaţi niciodată că un câine sau un căţel e o fiinţă care trăieşte şi simte şi vă aduce multe bucurii. Dacă vreţi să aduceţi în viaţa voastră un câine trebuie mai întâi să ştiţi foarte multe lucruri despre el, ca şi cum l-aţi cunoaşte înainte de a-l avea. Şi, mai mult decât atât, în toate situaţiile, nu uitaţi să vă consultaţi cu părinţii.

Adaptare după un material realizat de ANGELICA PAICU

lumea plantelor MaslinulMaslinul
lumea
plantelor
MaslinulMaslinul

Măslinul este unul dintre primii pomi fructiferi cultivaţi de om, livezile de măslini existând înainte de inventarea scrisului. Cercetările şi descoperirile arheologice atestă faptul că

primele plantaţii de măslini s-au dezvoltat în jurul Mării Mediterane (Siria, Grecia, Egipt). În Egiptul antic, într-un templu închinat zeului Ra, au fost descoperite inscripţii care descriu activitatea de creştere a măslinilor în apropierea oraşului Heliopolis, uleiul extras din aceste culturi fiind destinat iluminatului locurilor sacre. În Biblie, măslinul este considerat un pom deosebit. Cartea Geneza povesteşte cum porumbelul trimis de Noe în urma Potopului se întoarce aducând o ramură de măslin, care indica retragerea apelor de pe pământ. Măslinul a fost venerat atât de greci, cât şi de romani şi a fost răspândit de aceştia pe întinderea imperiilor lor. Atât câştigătorilor competiţiilor sportive, cât şi învingătorilor bătăliilor sângeroase, li se acordau cununi din ramuri de măslin. Aprecierea de care se bucura măslinul în Grecia antică reiese şi din legenda despre înfiinţarea oraşului Atena. Se spune că, în urma construirii oraşului, doi zei olimpieni îşi disputau privilegiul de a-i da un nume. Aceştia

Se spune că, în urma construirii oraşului, doi zei olimpieni îşi disputau privilegiul de a-i da

erau Poseidon, zeul mării, şi Atena, zeiţa înţelepciunii. S-a decis că oraşul va purta numele zeului care le va oferi locuitorilor cel mai de preţ dar. Poseidon, lovind cu tridentul (în Antichitate, tridentul – o furcă cu trei braţe – era simbolul puterii) o piatră, i-a oferit noului oraş sare. Atena şi-a înfipt suliţa în pământ şi aceasta s-a transformat într-un măslin. Deoarece măslinul are o viaţă îndelungată şi le oferă oamenilor atât fructe comestibile, cât şi uleiul de măsline, ce poate fi folosit la gătit, iluminat şi vindecarea rănilor, a fost ales darul Atenei şi, de aceea, oraşul s-a numit Atena. Măslinul este un arbust cultivat în ţările din bazinul mediteranean, Asia de Vest, America Centrală şi de Sud, Australia, Africa de Sud. În România se cultivă în apartamente sau în seră. Are o tulpină înaltă, ondulată, care poate

în seră. Are o tulpină înaltă, ondulată, care poate inferioară, care prezintă numeroşi perişori argintii,

inferioară, care prezintă numeroşi perişori argintii, care ajută planta să reziste la căldura uscată a verilor mediteraneene, reducând transpiraţia. Florile sunt mici, alb- verzui, cu 4 petale albe, dispuse în grupuri, iar înflorirea are loc în luna mai. Fructul este la început verde, apoi devine roşiatic, pentru ca la maturitate să aibă culoarea neagră violacee, pe care o cunoaştem cu toţii. Există şi soiuri la care fructele rămân verzi până la maturitate. Fructele conţin apă, ulei şi numeroase vitamine. Fructele şi uleiul de măsline se folosesc în alimentaţie şi în industria farmaceutică. Măslinul este preţuit din toate timpurile pentru efectele lui benefice asupra organismului şi rămâne, peste timp, simbolul păcii şi al biruinţei.

şi rămâne, peste timp, simbolul păcii şi al biruinţei. ajunge până la 10-20 m înălţime. Lemnul

ajunge până la 10-20 m înălţime. Lemnul este foarte tare, dar foarte puţin durabil. Se usucă greu, se şlefuieşte şi se lustruieşte bine. Este folosit pentru sculpturi, pirogravuri, strungărie fină, bastoane, mânere etc. Frunzele sunt groase, lucioase, de culoare verde pe faţa superioară şi mai albicioasă pe cea

lumea culorilor
lumea
culorilor
11
11
11
Unghiuţele ştiu de ce! – Ei, bună Dani! – îl salută cu bucurie detectivul Lupă
Unghiuţele ştiu de ce!
Unghiuţele
ştiu de ce!

– Ei, bună Dani! – îl salută cu

bucurie detectivul Lupă pe prietenul său, care şedea pe o piatră la marginea drumului şi părea cam necăjit. De ce eşti aşa supărat? Ai

păţit ceva?

– Of, suspină băiatul, mi-am rupt

o unghiuţă în timp ce mă jucam şi acum mă doare. Nu ştiu ce să fac să-mi treacă şi de ce doare aşa. Când mi le taie mama, în fiecare săptămână, nu simt mai nimic, dar acum a curs şi puţin sânge – spuse

Dani, strâmbându-se niţel de durere.

– Pot să mă uit şi eu? – întrebă plin

de grijă Lupă. Şi, cât ai zice peşte”, scoase dintr-un rucsăcel o trusă micuţă, în

care avea tot ce trebuie pentru a da un mic ajutor. O sticluţă cu un lichid care alungă microbii, cu care a spălat niţel unghiuţa, şi un pansament numai bun pentru a acoperi degeţelul suferind al lui Dani.

– Aşaaa, acum e mai bine?

– Da, spuse bucuros Dani, dar de

ce doare încă?

– Ei bine, hai să ne aşezăm un pic

pe iarbă să-ţi explic. Vezi tu, când s-a

despre

corpul uman

iarbă să-ţi explic. Vezi tu, când s-a despre corpul uman rupt bucăţica din unghia ta a
iarbă să-ţi explic. Vezi tu, când s-a despre corpul uman rupt bucăţica din unghia ta a

rupt bucăţica din unghia ta a fost mult mai mult decât tăia mama

şi

a ajuns într-

o

parte unde

decât tăia mama şi a ajuns într- o parte unde există vase micuţe de sânge şi

există vase micuţe de sânge şi nişte nervi subţirei, sensibili la durere. Ştii că unghiuţele au şi ele o treabă de făcut? Da, aşa cum sunt, tari şi lucioase, ele protejează vârful degetului şi ne ajută să ne scărpinam sau să apucăm cu vârful degetului anumite lucruri mici. Unghiile sunt alcătuite din keratină – o substanţă pe care organismul o foloseşte şi la formarea firului de păr şi în stratul de la suprafaţă al pielii.

Dacă ne uităm la unghie, ea pare că pleacă imediat de sub pielea degetului, dar, de fapt, este mult mai lungă şi are o rădăcină ascunsă sub piele.

– Şi cum de creşte aşa ca să tăiem în

fiecare săptămâna din ea? întrebă curios Dani.

– Uite cum: la rădăcina unghiei, care se

află sub piele, celulele cresc şi se înmulţesc

şi cele noi le împing pe cele mai vechi în

faţă. Celulele mai bătrâne sunt tari datorită keratinei, care este produsă de ele, şi cresc încet pe partea uşor curbată a vârfului degetului.

– Dar de ce unghiile sunt roz şi nu albe ca la vârf unde le
– Dar de ce unghiile sunt roz şi nu albe ca la vârf unde le

– Dar de ce unghiile sunt roz şi nu albe ca la vârf unde le tăiem?

– Pentru că sub unghie există multe

vase mici de sânge, invizibile cu ochiul liber, care hrănesc unghia şi îi dau această culoare roz sănătoasă. Ţi

s-a întâmplat vreodată să te loveşti peste unghie?

– Da, mi-am prins-o la uşă odată şi

peste unghie? – Da, mi-am prins-o la uşă odată şi ce tare m-a durut Dani. După

ce tare m-a durut

Dani. După un timp s-a înnegrit şi chiar a căzut, dar sub ea a crescut alta nouă.

îşi aduse aminte

– Ei vezi, atunci când te-ai lovit,

celulele au suferit şi, pentru că vasele de sânge s-au rupt şi s-a făcut un cheag

negru sub unghie, celulele au murit, aşa că altele au crescut în urma lor şi

unghiuţa a căzut singură după un timp. Unghiile cresc destul de greu, doar câţiva milimetri în fiecare lună, înlocuirea totală a unghiilor de la mâini durează câteva luni bune, iar a celor de la picioare peste şase luni.

– Şi e bine să le tăiem aşa de des?

întrebă Dani uitându-se admirativ la

unghiuţele rămase întregi şi destul de măricele.

– Sigur, e chiar foarte bine să avem

grjiă de ele, să le tăiem în fiecare săptămână cu o forfecuţă sau unghieră şi să pilim colţurile ascuţite. Ne poate ajuta mama sau tata să ducem cu bine la capăt această operaţiune” şi să le tăiem rotund la vârf. Dacă nu sunt tăiate bine şi rotund, unghiile pot să crească greşit, cu colţuri, şi să intre în piele, asta se cheamă unghie încarnată” şi e tare dureroasă, se poate infecta şi poţi ajunge la doctor ca să rezolve problema.

Pentru că în timpul săptămânii unghiile cresc, se pot rupe sau sub marginea lor se pot aduna mulţi microbi şi pot să apară

infecţii, de aceea e bine să ne spălăm bine pe mâini înainte de fiecare masă şi să ne tăiem unghiile în fiecare săptămână.

– Şi cum arată o unghie când e infectată?

– Infecţiile la unghii şi loviturile mai

puternice necesită o vizită la doctor şi un tratament special. O unghie infectată doare mai ales la apăsare, pielea este roşie în

jur, umflată şi poate să curgă chiar puroi de sub unghie. Să-ţi spun un secret: unghiile spun foarte multe lucruri despre sănătatea ta. De exemplu, când doctotul le apasă uşor, el verifică dacă circulaţia sângelui este bună. Uitându-se la unghiuţele tale, un doctor poate găsi anumite semne legate de probleme cu pielea, de boli de plămâni sau anemie. Unghiuţele ştiu multe, de aceea trebuie să avem grijă de ele!

– Aşa o să fac de azi înainte şi n-o să

le las să-mi mai crească mari să se rupă şi nici să se umple de microbi. Unghiuţele mele trebuie să fie sănătoase şi să arate cât mai frumos şi o să am eu grijă de asta! spuse Dani bucuros.

DR. MONA DUMBRAVĂ

JOCURI
JOCURI
JOCURI Completaţi feţele şi părul copiilor aşa cum crezi că li se potriveşte. Desenaţi detaliile

Completaţi feţele şi părul copiilor aşa cum crezi că li se potriveşte.

şi părul copiilor aşa cum crezi că li se potriveşte. Desenaţi detaliile corespunzătoare, asfel încât

Desenaţi detaliile corespunzătoare, asfel încât personajul să pară mai în vârstă.

Desprindeţi paginile de mijloc ale revistei. Lipiţi întreaga foaie pe un carton.

OR LUNI MARŢ JOI 16

OR

OR LUNI MARŢ JOI 16

LUNI

OR LUNI MARŢ JOI 16
OR LUNI MARŢ JOI 16
OR LUNI MARŢ JOI 16
OR LUNI MARŢ JOI 16
OR LUNI MARŢ JOI 16

MARŢ

OR LUNI MARŢ JOI 16

JOI

OR LUNI MARŢ JOI 16
AR I MIERCURI VINERI 17 17
AR I MIERCURI VINERI 17 17

AR

I

MIERCURI

AR I MIERCURI VINERI 17 17

VINERI

AR I MIERCURI VINERI 17 17

Desprindeţi paginile de mijloc ale revistei. Lipiţi întreaga foaie pe un carton.

lumea lui Dete ,

lumea lui Dete

lumea lui Dete ,
,
,
lumea lui Dete , – Ula! Ula! Saiut ia toată iumea! – Salutare, Prichindel! – Io
lumea lui Dete , – Ula! Ula! Saiut ia toată iumea! – Salutare, Prichindel! – Io
lumea lui Dete , – Ula! Ula! Saiut ia toată iumea! – Salutare, Prichindel! – Io

– Ula! Ula! Saiut ia toată iumea!

– Salutare, Prichindel!

– Io nu sunt Pichindei. Sunt male, că am fost cu Buni să mă închie ia găldăniţă

– Ehe, asta da veste!

– Ba nu e pobete, e adevălat, adevălat!

De ţe jici asa, Iupă? se întristă deodată Deţe.

– Lupă n-a zis poveste, a zis veste,

adică noutate, ştire! se grăbi să explice

Cumi, ca să-l liniştească.

– Bine, da’ să stiţi că e adevălat. M-a

iuat Buni cu ea. Si am fost la gădi si

stige, tebuie să volbească înţet. Doamna iducatoale asa ne spune

– Nu, Deţe. A striga catalogul este

o expresie. La fel cum spunem la lift

– se spune „cheamă liftul”, dar, de fapt, „chematul” înseamnă să apeşi pe buton,

nu să strigi la el: „Liftule, vino încoace!” Înţelegi? Aşa se spune despre catalog, că se strigă, adică învăţătoarea sau profesorii citesc numele copiilor, care sunt scrise acolo, în catalog, şi fiecare copil, când îşi aude numele, spune „prezent”. – Si o să fie cataiog si la noi, la gădi? Pe mine m-a chis în cataiog? – Nu ai spus tu că era un registru? Nu era catalog.

nu ela decât o doamă iducatoale de ia gupa miljoţie, cale chia înt-un caiet male, male, zicea ca e legistu’. Si la

coală e legistu’ asa

si gos?

zicea ca e legistu’. Si la coală e legistu’ asa si gos? male – Da, si

male

– Da, si doamna

a jis că e bine că ne-am dus că daca intâljiam nu mai elau locui, se

telminau. Da’ cum se telmină locuile?

– Nu se termină,

– O fi şi la şcoală vreun

registru, dar la şcoală sunt cataloage, se bucură Lupă că a înţeles ce era cu

„legistul” lui Deţe. Ştii, când mergi la şcoală, dimineaţa, se strigă catalogul

– De ţe stigă cataiogu? Ţe,

cataiogu’ ale gulă, să stige?

– Nu, zâmbi Lupă. Nu am spus că strigă

catalogul, ci se strigă catalogul, doamna învăţătoare strigă catalogul.

– Da’ de ţe îl stigă? Să vină la ea

singul?

– Tare eşti simpatic, frăţioare, interveni Dani. Doamna învăţătoare strigă catalogul, adică face prezenţa, să vadă

cine e în clasă.

– Adică îşi pune ochilalii si se uită la

copii? Da de ţe stigă, că nu e fumos să

se ocupă. – Asa, cum e in tamvai, se ucupă cauneie?

– Cam aşa.

– Da’ mie nu-mi tebuie caun, că sunt

baiat male si pot sa stau în piţioale si sa mă

ţin de bală. Si nu cad dacă pune fână

– Locurile de la grădiniţă nu sunt chiar

deşi la grădi cam trebuie să stai

cuminte pe scăunel în clasă, nu în picioare, ca în tramvai când îl faci pe viteazul, că de

scaunele

altfel, cum vezi un scaun te repezi să te

cocoţi

să fie la grădi

Lasă că ai să vezi tu ce frumos o

ALINA BADEA

19 19

pagina literelor Alcătuiţi cuvinte, folosind litera „ N ”, după modelul următor:   N_ p
pagina literelor Alcătuiţi cuvinte, folosind litera „ N ”, după modelul următor:   N_ p
pagina literelor
pagina
literelor

Alcătuiţi cuvinte, folosind litera „N”, după modelul următor:

 

N_ p

N_N

_ l _

N

E

modelul următor:   N_ p N_N _ l _ N E N_ V N _ T

N_ V

N _ T N _ S _ U

Ă

N_ p N_N _ l _ N E N_ V N _ T N _ S

Câte nume româneşti, care încep cu litera „N”, cunoaşteţi?

20

N_N _ l _ N E N_ V N _ T N _ S _ U
Scrieţi în spaţiile libere câte un nume pentru fiecare domeniu. Condiţia principală – toate cuvintele
Scrieţi în spaţiile libere câte un nume pentru fiecare domeniu. Condiţia principală – toate cuvintele
Scrieţi în spaţiile libere câte un nume pentru fiecare domeniu. Condiţia principală – toate cuvintele

Scrieţi în spaţiile libere câte un nume pentru fiecare domeniu. Condiţia principală – toate cuvintele vor începe cu litera „N”.

Ţări:

Oraşe:

Munţi

Ape:

Nume:

Animale:

Plante:

N ”. Ţări: Oraşe: Munţi Ape: Nume: Animale: Plante: Alcătuiţi un cuvânt care să conţină de
N ”. Ţări: Oraşe: Munţi Ape: Nume: Animale: Plante: Alcătuiţi un cuvânt care să conţină de
N ”. Ţări: Oraşe: Munţi Ape: Nume: Animale: Plante: Alcătuiţi un cuvânt care să conţină de
N ”. Ţări: Oraşe: Munţi Ape: Nume: Animale: Plante: Alcătuiţi un cuvânt care să conţină de
N ”. Ţări: Oraşe: Munţi Ape: Nume: Animale: Plante: Alcătuiţi un cuvânt care să conţină de

Alcătuiţi un cuvânt care să conţină de cât mai multe ori litera „N”.

care să conţină de cât mai multe ori litera „ N ”. Formaţi un cuvânt foarte

Formaţi un cuvânt foarte lung, care să înceapă cu litera „N”.

de cât mai multe ori litera „ N ”. Formaţi un cuvânt foarte lung, care să
de cât mai multe ori litera „ N ”. Formaţi un cuvânt foarte lung, care să
de cât mai multe ori litera „ N ”. Formaţi un cuvânt foarte lung, care să
lumea stiintei lumea stiintei , , MareaMarea Marea Moartă se află la cea mai mică
lumea stiintei
lumea stiintei
,
,
MareaMarea
Marea Moartă se află la
cea mai mică altitudine de
pe Terra.
Moarta
Este foarte
asemănătoare unui lac
interior, acumulând apă din
râul Iordan şi din alte râuri
mai mici din zonă.
În partea nordică, apele
mării ajung până la 400 m
adâncime, în timp ce în cea
sudică, adâncimea medie
atinge doar 6 m.
În lipsa evaporării, nivelul
mării ar fi trebuit să crească
cu aproximativ 3 m în
fiecare an.
Nivelul mării a scăzut de la începutul secolului XX atât datorită evaporării, cât, mai ales,
Nivelul mării a scăzut de la
începutul secolului XX atât datorită
evaporării, cât, mai ales, datorită
faptului că Israelul şi Iordania
folosesc mari cantităţi de apă din
râul Iordan şi din celelalte râuri
pentru irigaţii.
În perioadele de iarnă, foarte
umede, în apa mării se varsă peste
6,5 milioane tone de apă, spre
deosebire de verile secetose, când
temperatura depăşeşte 50° C şi
apele râurilor se evaporă.
Plantele şi animalele lipsesc
aproape cu desăvârşire. Sunt
întâlnite doar câteva organisme
unicelulare, care supravieţuiesc
salinităţii mării.
Conţinutul de sare al Mării
Moarte este de şase ori mai mare
decât al oceanelor.
Apa este atât de sărată, încât
toate obiectele introduse în apă,
chiar şi oamenii, plutesc.
Coloanele de sare se întâlnesc în
zona sudică, unde adâncimea apei
este foarte mică pentru o formaţiune
acvatică numită „mare”.
23
23
JOCURI
JOCURI

Aflaţi ce cifre se ascund în spatele semnului ? din căsuţele de mai jos:

ORIZONTAL:

spatele semnului ? din căsuţele de mai jos: ORIZONTAL: 1. 3+5; 20+26; ? 2. 380-29; 20-3

1. 3+5; 20+26; ?

2. 380-29; 20-3

3. ?; 28+11

4. ?; 83-21

5. 1x3; ?; 21:3

6. 57-12; 35x3

? ; 28+11 4. ? ; 83-21 5. 1x3; ? ; 21:3 6. 57-12; 35x3 ?
? ? ? ? ? ? ?
?
?
?
?
?
?
?

VERTICAL:

1. 102-19; 852-18

2. 380+182; 2+3:1

3. 27+14; 60:5

4. 2X3; 17-14; 9X9

5. 215-19; 33-33

6. 83+14; 320-45

? ? ?

2X3; 17-14; 9X9 5. 215-19; 33-33 6. 83+14; 320-45 ? ? ? Câte numere din şirul

Câte numere din şirul 1-36 lipsesc?

1

29

24

9

17

31

5

13

20

3

35

28

14

21

7

15

34

4

25

33

16

26

18

11

30

22

36

10

24

24

20 3 35 28 14 21 7 15 34 4 25 33 16 26 18 11
20 3 35 28 14 21 7 15 34 4 25 33 16 26 18 11
5 + 15 =   + +       + 19 7   =
5 + 15 =   + +       + 19 7   =

5

+ 15

=

 

+

+

   
 

+ 19

7

 

=

=

=

   

Completaţi căsuţele goale, aşa încât adunările să fie corecte:

5
5

Descoperiţi după ce regulă au fost aşezate dominourile de mai jos şi completaţi-le pe următoarele:

5 Descoperiţi după ce regulă au fost aşezate dominourile de mai jos şi completaţi-le pe următoarele:
5 Descoperiţi după ce regulă au fost aşezate dominourile de mai jos şi completaţi-le pe următoarele:
5 Descoperiţi după ce regulă au fost aşezate dominourile de mai jos şi completaţi-le pe următoarele:
a fo s t o d a t ã… a fo s t o d
a fo s t o d a t ã…
a fo s t o d a t ã…
a fo s t o d a t ã…
Estera
A fost odată, demult, un împărat
care se numea Ahaşveroş şi care
domnea din India până în Etiopia,
peste o sută douăzeci şi şapte de
ţinuturi.
Într-una din zile, împăratul s-a
hotărât să dea un mare ospăţ, la
care să participe toţi oamenii din
capitala Susa, de la cel mai mare
până la cel mai mic.
Totul a fost pregătit cu pricepere
şi gust pentru ca fiecare să se simtă
bine.
Draperii albe, verzi şi albastre erau
legate cu şnururi din in subţire şi
purpură de nişte verigi de argint şi de
coloane de marmură. Paturi de aur
şi de argint stăteau pe o podea din
marmură, alabastru şi pietre negre.
Mâncărurile erau pregătite dintre cele
mai alese feluri, iar de băut se turna
în vase de aur.
Fiecare mesean putea mânca şi
bea, după bunul-plac, tot ce-şi dorea
şi nimeni nu era silit cu nimic, căci
împăratul le dăduse poruncă tuturor
oamenilor din casa lui să facă după
plăcerea fiecăruia.
Ospăţul a durat şapte zile şi a avut
loc în curtea interioară a palatului
împărătesc.
În cea de-a şaptea zi, împăratul
le-a dat poruncă unor slujitori să o
cheme pe soţia sa, împărăteasa Vasti,
cu coroana împărătească, pentru ca
să le arate celor prezenţi, prinţilor şi
popoarelor, frumuseţea ei, căci era
foarte frumoasă.
Însă împărăteasa nu a onorat
porunca împăratului şi a refuzat să
se prezinte în faţa tuturor oaspeţilor
împăratului, care abia aşteptau să o
vadă.
Supărat peste măsură, împăratul
s-a sfătuit cu sfetnicii lui şi i-a întrebat
ce ar trebui să i se facă împărătesei
Vasti, după lege, pentru că n-a împlinit
porunca împăratului. „Nu numai faţă
de împărat s-a purtat rău împărăteasa
Vasti, ci şi faţă de toţi prinţii şi
oamenii din toate popoarele, care au
fost invitaţi la ospăţ. Fapta împărătesei
va ajunge la urechile tuturor femeilor
din ţinuturile acelea şi le va face
să-şi nesocotească soţii”, au spus
aceştia. Astfel, după ce s-au sfătuit,
26
26
a fost odatã… a fost odatã… a fost odatã…
a fost odatã…
a fost odatã…
a fost odatã…

împăratul a hotărât ca împărătesei Vasti, drept pedeapsă, să i se ia titlul de împărăteasă şi să nu mai aibă dreptul de a veni înaintea împăratului. După un timp însă, împăratul a început să fie trist şi să se simtă singur. Aşa că cei care-l slujeau l-au sfătuit: „Împărate, să se strângă din toate ţinuturile toate fetele, fecioare şi frumoase, în palatul din Susa, sub supravegherea unui slujitor. Aici, ele vor fi pregătite cu tot ce este necesar pentru a se putea înfăţişa înaintea ta. Şi fata care-ţi va plăcea cel mai mult să fie împărăteasă în locul lui Vasti.” Împăratul a fost de acord cu acest lucru şi a dat porunci să se înceapă pregătirile. În cetatea Susa locuia un om, numit Mardoheu. El era iudeu şi venise aici dintr-o ţară îndepărtată. El avea o

nepoată, care se numea Estera şi căreia trebuia să-i poarte de grijă, pentru că fata nu mai avea părinţi. Fata era foarte frumoasă şi a fost dusă în casa împăratului împreună cu toate celelalte fete. După douăsprezece luni de pregătiri, fiecare fată se înfăţişa înaintea împăratului. Estera era deosebită de toate celelalte – era supusă şi corectă şi asculta tot ce i se spunea, făcându-se plăcută tuturor celor ce o vedeau. Împăratul însuşi a fost impresionat de frumuseţea şi de farmecul ei, aşa încât a hotărât ca ea să fie viitoarea împărăteasă. Împăratul le-a dat un mare ospăţ tuturor prinţilor şi slujitorilor lui în cinstea

împărăteasă. Împăratul le-a dat un mare ospăţ tuturor prinţilor şi slujitorilor lui în cinstea 27 27

2727 27

Esterei şi toţi s-au bucurat

pentru

alegerea

bună pe care

o făcuse.

toţi s-au bucurat pentru alegerea bună pe care o făcuse. pentru a-l asigura de acest lucru,

pentru a-l asigura de acest lucru, împăratul obişnuia să-i întindă sceptrul său. Dacă cineva nesocotea acest obicei, era omorât. Riscând să fie omorâtă pentru poporul ei, Estera s-a îmbrăcat cu hainele împărăteşti şi a coborât în curtea dinăuntrul casei împăratului. Acesta a văzut-o, a întins sceptrul şi a chemat-o la el. Estera a reuşit să-i facă cunoscute împăratului frământarea şi durerea pentru poporul ei, dând dovadă de multă înţelepciune. Împăratul a verificat, a luat măsuri şi i-a pedepsit pe toţi cei care se făceau vinovaţi de condamnarea poporului iudeu, care a continuat să trăiască fericit în împărăţia lui Ahaşveroş Însă, ceea ce trebuie remarcat este faptul că, deşi a ajuns împărăteasă, Estera nu şi-a uitat prietenii, familia şi poporul, iar lucrul acesta o face mai frumoasă şi mai îndrăgită, în istorie şi în amintirea celor salvaţi.

După un

timp însă,

unul dintre

slujitorii de

seamă ai

împăratului,

numit Haman,

a început

să urzească tot felul de intrigi, ca să poată ajunge cât mai aproape de împărat, să fie onorat şi respectat de toate popoarele din împărăţie, şi numele lui să fie pus mereu lângă cel al împăratului. Nemulţumit că poporul din care făceau parte Mardoheu şi Estera, poporul iudeu, nu voia să i se supună aşa cum îşi dorea el, a făcut tot felul de planuri pentru a-i omorî pe toţi oamenii din acest popor. Împărăteasa Estera, înştiinţată de unchiul ei despre planurile lui Haman, se hotărî să meargă să-i ceară îndurare împăratului. Obiceiul vremii şi al casei regale de atunci era ca la împărat să nu intre nimeni, decât dacă acesta îl chema şi,

poezii Şcoala de ADRIANA HERDEA Din oraşul de cleştar, Cu case de mărgăritar, Doi pitici,
poezii
Şcoala
de ADRIANA HERDEA
Din oraşul de cleştar,
Cu case de mărgăritar,
Doi pitici, tare mici,
Au venit să viziteze
Şcoala gingaşei Crăiese.
Căci se laudă bondarul
C-a-nvăţat abecedarul
Şi-acum citeşte şi
scrie,
A făcut şi-o poezie,
Ce o cântă în grădină
Greierele, pe o strună.
Uite, şi lăcusta sare
Cu ghiozdanul în spinare,
Bucuroasă c-a-nvăţat
De scăzut şi adunat.
Chiar şi
florile gingaşe
Cos rochiţe de mătase,
Iar păianjenul le-nvaţă
Broderii cu fină aţă.
Fluturaşii ţes de zor,
Din mătase, un covor
Şi când seara lin se lasă,
Se întorc cuminţi acasă,
Doi pitici, tare mici,
Bucuroşi că au aflat
Câte au de învăţat.
29

De la cititori

IVAŞCU DANIELA Moisei, Maramureş

IVAŞCU

DANIELA

Moisei,

Maramureş

IVAŞCU DANIELA Moisei, Maramureş
BOBIŞ TEOFIL Tinca
BOBIŞ TEOFIL Tinca

BOBIŞ TEOFIL Tinca

DANIELA Moisei, Maramureş BOBIŞ TEOFIL Tinca De la cititori Dragă Echipă Priki, Am descoperit o mică

De la cititori

Dragă Echipă Priki, Am descoperit o mică povestioară despre mazăre şi fasole şi aş dori
Dragă Echipă Priki,
Am descoperit o mică povestioară despre
mazăre şi fasole şi aş dori să v-o povestesc.
Într-o duminică dimineaţă, mama i-a spus
Marianei:
– Du-te în grădină şi culege cele mai frumoase
păstăi de fasole. Doresc să pregătesc o mâncare
gustoasă astăzi.
Mariana a luat coşuleţul din nuiele şi a plecat
bucuroasă printre straturi. În grădină sunt tot felul
de legume. Mariana le cunoaşte pe fiecare după
flori, frunze şi fruct. A ocolit cu grijă mazărea cea
verde, cu tulpinile fragede, frunze micuţe, ovale,
şi flori albe. În curând, din florile albe vor apărea
tecile cu boabe rotunde şi dulci.
Iată şi fasolea! Frunzele ei sunt late şi ascuţite la
vârf. Ele ascund păstăile lungi, de culoare verde.
Mariana le adună uşor, să nu se rupă tulpinile
subţiri şi florile. Ea ştie de anul trecut că din florile
acelea, ca nişte fluturaşi albi, cresc păstăile.
Păstăile coapte se întăresc, devin albicioase
şi în ele se găsesc boabele de fasole, albe şi
strălucitoare. Mariana a umplut cu repeziciune
coşuleţul cu păstăi fragede şi verzi şi le-a dus de
îndată mamei.
Abigaela Bâlbâie
Buciumeni, Dâmboviţa

Cristina Zorzoană Bucureşti

Iulia Zorzoană

Bucureşti

De la cititori

De la cititori De la cititori LIDIA TABITA PESCĂRUŞ, Gurghiu, Mureş POŞTA REDACŢIEI 1. Fotografiile noilor

De la cititori

LIDIA TABITA PESCĂRUŞ, Gurghiu, Mureş
LIDIA TABITA PESCĂRUŞ, Gurghiu, Mureş

LIDIA TABITA PESCĂRUŞ, Gurghiu, Mureş

POŞTA REDACŢIEI

1. Fotografiile noilor membri ai Echipei Priki, trimise ! în perioada verii, vor fi publicate
1.
Fotografiile noilor membri ai Echipei Priki, trimise
!
în perioada verii, vor fi publicate în numărul următor al
revistei.
2.
Fotografiile trimise pentru un singur copil, dar care
sunt făcute în grup (doi sau mai mulţi copii), nu pot fi
publicate.
3.
Pentru a putea fi publicate, fotografiile trebuie să fie
de calitate şi, de preferat, fotografii tip PAŞAPORT.

Redactor: Mihaela Sofrone

Grafica: Mihaela Sofrone

Tehnoredactare: Mihaela Sofrone

Corectură: Lavinia Goran

Secretar general de redacţie: Alina Badea

Director: Iacob Pop

Adresa redacţiei:

Revista Echipa PRIKI Editura Viaţă şi Sănătate str. Labirint 116, sector 2 Oficiul poştal 20, cod 030708 – Bucureşti Telefon: 323 00 20; 323 48 95 Fax. 323 00 40 E-mail: priki@viatasisanatate.ro ISSN 1841 – 334X

31