Sunteți pe pagina 1din 30
CUPRINS
CUPRINS
4 Laponia 9 JOCURI cc Renul 10 CULORI N a ş t e r e
4
Laponia
9
JOCURI
cc
Renul
10
CULORI
N a ş t e r e a
D o m n u l u i
11
Vâscul
Isus Hristos
19
16-17
CALENDAR
2009
Nr. (XX)
Revista apare la două luni
6/2008
Adresa redacţiei:
Redactor: Mihaela Sofrone
Grafica: Mihaela Sofrone
Tehnoredactare: Mihaela Sofrone
Corectură: Lavinia Goran
Secretar general de redacţie: Alina Badea
Director: Iacob Pop
Revista Echipa PRIKI
Editura Viaţă şi Sănătate
str. Labirint 116, sector 2
Oficiul poştal 20, cod 030708 – Bucureşti
Telefon: 323 00 20; 323 48 95
Fax. 323 00 40
www.priki.ro
ISSN 1841 – 334X
CURIOZITĂŢIIOZI
Membrii Echipei Priki
Membrii
Echipei
Priki
Sorina Torcica Andreea Hliza Rubian Sârbu Ana Tea Roşca Florentina Cârjan Lidia Costan Gabriel Munteanu
Sorina Torcica
Andreea Hliza
Rubian Sârbu
Ana Tea Roşca
Florentina Cârjan
Lidia Costan
Gabriel Munteanu
Mihaela Dumitru
-
Elevii claselor I-IV, Şc. Generala – CHEIA, Jud. Prahova
20
33
Laponia
Laponia

Dragi copii, în perioada sfârşitului de an, auziţi mult mai des decât altă dată vorbindu-se depre Polul Nord, Cercul Polar şi, mai ales, despre Laponia. Dar unde este această ţară numită Laponia? Şi ce are ea atât de deosebit? Cum sunt oamenii ei? Ce limbă vorbesc? Ei bine, m-am informat, pentru că eu întotdeuna caut răspuns întrebărilor mele, şi am hotărât să vă împărtăşesc câte ceva.

mele, şi am hotărât să vă împărtăşesc câte ceva. Apoi plăcea o excursie în Laponia şi,

Apoi

plăcea o excursie în Laponia şi, după cum ştiţi

şi voi, cred, înainte de a vizita o ţară trebuie să te informezi, să cunoaşti câteva lucruri despre ea.

cred că mi-ar

Despre Laponia

am

aflat că nu este o ţară. Ha, ha, ha! Poate nu vă vine

să credeţi, dar să ştiţi că aşa este. Laponia este o regiune care se întinde pe teritoriul a patru ţări:

Norvegia, Suedia, Finlanda şi Rusia.

Cea mai mare parte a regiunii lapone se întinde la nord de Cercul Polar. În secolul XX existau între 30.000 şi 40.000 de laponi în Norvegia, aproximativ 20.000 în Suedia, cam 6.000 în Finlanda şi 2.000 în Rusia. Laponii sunt descendenţii unui popor nomad şi s-au stabilit în această zonă cu câteva mii de ani în urmă. De aceea, în unele dintre cele patru ţări amintite, ei sunt consideraţi băştinaşi. După aşezarea în această regiune şi a altor popoare, mai puternice, care ulterior s-au constituit în ţări, denumite şi Ţările Scandinave, importanţa şi puterea laponilor a scăzut. Astfel, Ţările Scandinave au încercat să-i asimileze pe laponi, iar folosirea limbii lapone în şcoli şi în viaţa publică a fost mult timp intezisă. În a doua jumătate a secolului XX, situaţia a început să se schimbe, atenţia a fost îndreptată spre problemele minorităţii lapone şi, pentru a păstra tradiţia şi cultura laponă, a început să se folosească limba laponă în şcoli, să se înfiinţeze societăţi politice şi culturale lapone în fiecare ţară unde trăiesc laponii şi să se producă ziare şi programe radio în limba laponă. Laponii sunt un popor bilingv, vorbesc două limbi: lapona, în mai multe dialecte, şi limba ţării pe teritoriul căreia trăiesc. Există şi literatură laponă, aşa cum spuneam. Este folosită în mass-media, dar mai puţin în educaţie sau în cadrul guvernului.

laponă, aşa cum spuneam. Este folosită în mass-media, dar mai puţin în educaţie sau în cadrul
laponă, aşa cum spuneam. Este folosită în mass-media, dar mai puţin în educaţie sau în cadrul
Despre relieful Laponiei se poate spune că, în partea vestică, este constituit din fiorduri, văii

Despre relieful Laponiei se poate spune că, în partea vestică, este constituit din fiorduri, văii adânci, munţi şi gheţari, iar altitudinea maximă o atinge muntele Kebnekaise (2.111 m), din Suedia. Spre est, relieful este caracterizat de o câmpie joasă cu multe mlaştini şi lacuri, cel mai important fiind Lacul Inari din Finlanda. Extremitatea estică este dominată de tundră. Peisajul arctic din Laponia a fost înscris în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Clima este subarctică, iar vegetaţia săracă, de tundră şi taiga, în care predomină tufişurile, coniferele de până la 3-4 metri, mestecenii pitici şi alţi arbuşti specifici zonelor mai umede – arinii şi sălciile. Laponii sunt oameni paşnici şi binevoitori, despre ei spunându-se că ceea ce îi deosebeşte de restul populaţiei este bunătatea lor ieşită din comun. Laponii au o superstiţie: ei cred că persoanele rele şi hoţii vor cădea victime în faţa forţelor naturii.

Ocupaţiile de bază ale laponilor includ creşterea animalelor, vânătoarea şi pescuitul, cultivarea pământului şi „duodji” sau meşteşugurile tradiţionale.

şi „duodji” sau meşteşugurile tradiţionale. Odată cu reconsiderarea poporului lapon de către Ţările

Odată cu reconsiderarea poporului lapon de către Ţările Scandinave, naţiunii fără ţară, i s-a permis să arboreze un steag, să aibă o zi naţională şi un imn. Astfel, în Norvegia, în aprilie 2003, legea privind utilizarea steagurilor pe clădirile publice municipale a fost modificată pentru a include steagul lapon. Municipalităţile şi districtele pot acum să arboreze steagul lapon cu orice ocazie. Steagul lapon a fost inaugurat în 1986 de Consiliul lapon – o organizaţie internaţională neguvernamentală care are organizaţii membre în Finlanda, Norvegia, Rusia şi Suedia – şi a fost arborat pentru prima dată în Complexul Administraţiei Guvernamentale cu ocazia Zilei Naţionale a laponilor din 2003. În viitor, steagul va fi arborat în Complexul Administraţiei Guvernamentale în fiecare an la 6 februarie, pentru a marca rolul culturii lapone în Norvegia. Steagul va fi arborat, de asemenea, pe clădirea Storting (Parlamentul norvegian).

va fi arborat, de asemenea, pe clădirea Storting (Parlamentul norvegian). FINLANDA NORVEGIA R U S I
va fi arborat, de asemenea, pe clădirea Storting (Parlamentul norvegian). FINLANDA NORVEGIA R U S I

FINLANDA

va fi arborat, de asemenea, pe clădirea Storting (Parlamentul norvegian). FINLANDA NORVEGIA R U S I

NORVEGIA

va fi arborat, de asemenea, pe clădirea Storting (Parlamentul norvegian). FINLANDA NORVEGIA R U S I

RUSIA

va fi arborat, de asemenea, pe clădirea Storting (Parlamentul norvegian). FINLANDA NORVEGIA R U S I

SUEDIA

Începând din 2004, Ziua Naţională a laponilor, 6 februarie, este o zi oficială în care în Norvegia se arborează steagul lapon. Ziua Naţională se sărbătoreşte în Norvegia, Suedia, Finlanda şi Rusia şi serveşte drept simbol al unei naţiuni lapone unite dincolo de graniţele naţionale. Data de 6 februarie comemorează primul congres lapon, organizat la 6 februarie 1917, care a pus bazele dezvoltării cooperării prezente dintre laponii din Norvegia şi din ţările vecine.

a pus bazele dezvoltării cooperării prezente dintre laponii din Norvegia şi din ţările vecine. LUPĂ-ŞTIE-TOT 8

LUPĂ-ŞTIE-TOT

Renul
Renul

Animalul cel mai întâlnit şi folosit în Laponia, devenit aproape emblematic pentru această ţară, este renul. Acesta este un animal rumegător mai mic decât elanul, care trăieşte în regiunea arctică de tundră din nordul Europei, Asiei, Americii de Nord şi Groenlandei. În prezent, arealul lui a ajuns şi în regiunile cu climă temperată. El este singurul reprezentant din familia cerbului care

a fost domesticit, fiind crescut în turme. Animale de statură medie, renii masculi pot atinge o înălţime de

aproximativ un metru şi jumătate şi

o greutate de 150-200 kg. Femelele

sunt ceva mai mici, dar, spre deosebire de ciută („soţia” cerbului), aceasta poartă coarne ca masculii. Atât femelele, cât şi masculii îşi pierd coarnele vara. Atunci când încep să le crească din nou, coarnele sunt moi, acoperite de piele şi blană cu peri scurţi. Însă ulterior se întăresc, iar pielea şi blana de pe ele cad. Renii au gâtul şi ceafa de culoare albicios-gălbuie, în timp ce restul corpului este acoperit de blană scurtă de culoare gri-bej, devenind cafenie iarna. Bine adaptaţi la traiul în zonele reci, renii ştiu să-şi caute hrana (în general formată din muşchi şi licheni) chiar şi sub straturile groase de zapadă, iar copitele late îi ajută să se menţină la suprafaţa zăpezii şi să nu se afunde în ea, chiar dacă este proaspătă şi afânată.

afunde în ea, chiar dacă este proaspătă şi afânată. Renii sunt, de asemenea, şi buni înotători.

Renii sunt, de asemenea, şi buni înotători. Blana lor este impermeabilă, apa ajunge foarte rar la piele, oricât de ud ar părea renul după ce a traversat un râu. Se spune că, în urmă cu mii de ani, vânătorii prindeau renii sălbatici într-un fel de lesă şi îi struneau. Motivul este simplu: mergând alături de renul ţinut în lesă – de care cei sălbatici nu se temeau – se puteau apropia mai mult de turmă pentru a vâna alţi cerbi. Mai târziu, renii erau domesticiţi pentru a trage săniile locuitorilor nordici sau, pur şi simplu, pentru a fi călăriţi. Cu timpul, oamenii au început să aibă propriile turme de reni, ca sursă de hrană, blană şi pentru transport. Preferaţi ca animale de povară în zonele înzăpezite, renii pot să care greutăţi egale cu de două ori greutatea corpului lor, trăgând cu uşurinţă sănii încărcate până la refuz.

Îmblânzirea renilor şi creşterea acestora în turme constituie una dintre ocupaţiile de bază ale laponilor.

Lumea
Lumea
Lumea 10

10

culorilor 11
culorilor 11

culorilor

culorilor 11
culorilor 11
culorilor 11
culorilor 11

Lumea

L u m e a plantelor Vâscul De toamna târziu şi până pe la mijlocul primăverii,

plantelor

L u m e a plantelor Vâscul De toamna târziu şi până pe la mijlocul primăverii,
Vâscul
Vâscul

De toamna târziu şi până pe la mijlocul primăverii, pe crengile arborilor din păduri, dar şi pe cele ale pomilor fructiferi din livezi, se pot vedea nişte tufe rotunde, care, de la distanţă, par cuiburi de păsări lucrate cu măiestrie. Nu sunt cuiburi, ci tufe de vâsc, o plantă care urăşte singurătatea, căutând apropierea copacilor. Până în urmă cu un secol, în mai toate provinciile româneşti simbolul Crăciunului nu era – aşa cum s-ar crede – bradul, ci ramura verde de vâsc. Simbolismul vâs- cului se pierde în negura mileniilor. Vecinii noştri din Antichitate, popoarele celtice, credeau ca vâscul a fost creat de un fulger luminos, care a pătruns în stejar, dându-i astfel proprietăţi magice. Plantă veşnic verde, vâscul era celebrat ca simbol al vieţii eterne, iar lipsa rădăcinii îl făcea să fie considerat de esenţă divină, un fiu al cerului. Vâscul juca un rol important în ritualurile celtice. El se tăia numai după solstiţiul de iarnă, cu o seceră de aur, purtată de un preot înveşmântat în alb. Grecii şi apoi romanii au considerat şi ei vâscul drept o plantă sacră, această credinţă ajungând până în Evul Mediu şi fiind extrem de răspândită atât în Europa apuseană, cât şi în cea răsăriteană.

atât în Europa apuseană, cât şi în cea răsăriteană. După cum am mai spus, vâscul urăşte

După cum am mai spus, vâscul urăşte

singurătatea şi nu trăieşte niciodată pe picioarele lui. Se agaţă de câte un arbore primitor, care îi oferă casă şi masă pe gratis

– o locuinţă confortabilă şi hrană bogată în

substanţe vitale. Ca să-l ferească de vânturi şi de furtuni, Dumnezeu i-a dat formă de

sferă şi tulpiniţe scurte şi groase, iar pentru

a

infig în coaja copacilor-gazdă, până în locul unde circulă seva. Pentru a rezista iernilor în care, alături de brad, e singurul supravieţuitor al pădurii, a fost înzestrat cu frunze groase, pieloase, străbătute de mai multe nervuri. La subsuoara lor, dar şi în vârful rămurelelor fragede se nasc flori galbene ce se trans- formă în boabe sferice albe şi translucide, care conţin un suc gelatinos, zaharat.

albe şi translucide, care conţin un suc gelatinos, zaharat. fi puternic i-a dat rădăcini ascuţite, care

fi puternic i-a dat rădăcini ascuţite, care se

albe şi translucide, care conţin un suc gelatinos, zaharat. fi puternic i-a dat rădăcini ascuţite, care

Bobiţele, asemănătoare perlelor, sunt aşezate câte două-trei la locul de intersecţie al frunzelor. Deşi este o plantă semiparazită, vâscul tră- ieşte până la 70 de ani. El înfloreşte toamna târziu şi rodeşte în miezul iernii, atunci când păsările au terminat de curăţat ceilalţi copaci de orice ar fi putut fi hrană. Vâscul parazitează de preferinţă plopii, salcia, mesteacănul, părul, mărul, păducelul, prunul, cireşul, salcâmul, arţarul, castanul, teiul – în general toate foioasele – coniferele şi foarte rar frasinul, carpenul şi arinul. Dintre păsări, cele mai interesate de fructele vâscului sunt mierlele care se ospătează cu mare plăcere, ori de câte ori au ocazia. Dacă boabele vâscului ar fi fost ca ale celorlalte specii, neamul acestui interesant semiparazit ar fi dispărut de mult. De ce? Vâscul nu poate trăi dacă nu găseşte o

de mult. De ce? Vâscul nu poate trăi dacă nu găseşte o ramură-gazdă de care să
de mult. De ce? Vâscul nu poate trăi dacă nu găseşte o ramură-gazdă de care să

ramură-gazdă de care să se prindă, astfel seminţele împrăştiate pe pământ de către păsări, odată cu resturile mâncării, nu ar putea încolţi. Totuşi el se răspândeşte pe ramurile învecinate şi pe copacii vecini. Oare cum se explică acest lucru? Seminţele vâscului sunt îmbrăcate într-o substanţă cleioasă. Când mierla mănâncă acea carne dulceagă a bobiţelor albe, seminţele i se prind pe cioc. Pasărea nu poate suporta să fie murdară, aşa că îşi curăţă ciocul frecându-l de o creangă vecină. Aşa ajung seminţele lipicioase să adere uşor de scoarţa copacului asigurându-i seminţei un mediu bun de dezvoltare. Şi asfel ia naştere cuibuşorul de vâsc. Să mai aibă oare vâscul vreo utilitate?

Adaptare după un material realizat de ANGELICA PAICU

Ca o prelungire a tradiţiei antice, vâscul este folosit pentru împodobirea caselor de sărbători, căci

Ca o prelungire a tradiţiei antice, vâscul este folosit pentru împodobirea caselor de sărbători, căci rămurelele şi frunzuliţele verzi şi bobiţele albe, ca nişte mărgăritare, aduc un aer de prospeţime şi creează, într-o vreme aspră şi nu prea prietenoasă, o stare de bucurie şi nădejde în bine. Legenda spune că un prinţ frumos şi bogat, fiind foarte aspru şi asupritor cu supuşii săi, a fost pedepsit de zâna florilor pentru purtarea sa, transformându-l într-o plantă care să le aducă multă bucurie şi ajutor oamenilor! Răutatea prinţului fiind atât de mare, a făcut ca planta să fie parazită şi asupritoare, iar ajutorul ei pentru sănătate este foarte mic. În farmacia populară se folosesc doar frunzele plantei care parazitează mărul, părul, prunul, deoarece sunt mai puţin toxice decât cele de pe arborii nefructiferi (plop, tei, arţar, salcâm, frasin, mesteacăn). Frunzele culese din lunile noiembrie până în aprilie, uscate şi mărunţite sau macerate, pot fi folosite în afecţiuni ale stomacului sau în tulburări ale tensiunii, însă în cantităţi destul de mici, deoarece pot provoca intoxicaţii grave. Planta veşnic verde – considerată simbol al iubirii divine pentru om –, care serveşte ca hrană păsărilor în cea mai aspră perioadă a anului şi ca leac pentru om, este, pe langă toate celelate, darul lui Dumnezeu pentru noi.

pe langă toate celelate, darul lui Dumnezeu pentru noi. Adaptare după un material realizat de ADRIANA

Adaptare după un material realizat de ADRIANA HERDEA

Ca IANUARIE APRILIE L M M J V S D L M M J V
Ca
IANUARIE
APRILIE
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
S
D
1
2
3
4
5
1
2
3
4
6
7
8
9
10
11
12
5
6
7
8
9
10
11
13
14
15
16
17
18
19
12
13
14
15
16
17
18
20
21
22
23
24
25
26
19
20
21
22
23
24
25
27
28
29
30
26
27
28 29
30
31
FEBRUARIE
MAI
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
S
D
1
2
3
1
4
5
6
7
8
9
10
2
3
4
5
6
7
8
11
12
13
14
15
16
17
9
10
11
12
13
14
15
18
19
20
21
22
23
24
16
17
18
19
20
21
22
25
26
27
28
29
30
31
23
24
25
26
27
28
MARTIE
IUNIE
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
S
D
1
1
2
3
4
5
6
7
2
3
4
5
6
7
8
8
9
10
11
12
13
14
9
10
11
12
13
14
15
15
16
17
18
19
20
21
16
17
18
19
20
21
22
22
23
24
25
26
27
28
23
24
25
26
27
28
29
29
30
30
31

16

IULIE OCTOMBRIE L M M J V S D L M M J V S
IULIE
OCTOMBRIE
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
S
D
1
2
3
4
5
1
2
3
4
6
7
8
9
10
11
12
5
6
7
8
9
10
11
13
14
15
16
17
18
19
12
13
14
15
16
17
18
20
21
22
23
24
25
26
19
20
21
22
23
24
25
27
28
29
30
31
26
27
28
29
30
31
AUGUST
NOIEMBRIE
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
S
D
1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
2
3
4
5
6
7
8
10
11
12
13
14
15
16
9
10
11
12
13
14
15
17
18
19
20
21
22
23
16
17
18
19
20
21
22
24
25
26
27
28
29
30
23
24
25
26
27
28
29
31
30
SEPTEMBRIE
DECEMBRIE
L
M
M
J
V
S
D
L
M
M
J
V
S
D
1
2
3
4
5
6
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
28
29
30
31

17

lendar

Naşterea Domnului Isus Hristos Adriana Herdea În noaptea înstelată, Păstorii auziră Cântări de îngeri, slavă,
Naşterea Domnului Isus Hristos Adriana Herdea În noaptea înstelată, Păstorii auziră Cântări de îngeri, slavă,

Naşterea Domnului Isus Hristos

Adriana Herdea

În noaptea înstelată, Păstorii auziră Cântări de îngeri, slavă, Ce-o naştere vestiră! În peştera săracă,

În

jur cu dobitoace

Ce suflă către Dânsul

Căldură pentru a-I face, Voit-a Dumnezeu Hristos ca să Se nască, Lumina s-o aducă În lumea cea nefastă. Oastea prea luminoasă Trei crai i-a îndrumat. Cu darurile alese, Lui Isus s-au închinat. Împăratul Luminii, Lipsit de bogăţie, Iradia în juru-I Atâta armonie

Şi

În

Sărbătoresc în pace

de atunci, în lume,

an de an, copiii

O naştere-a iubirii,

A păcii, a iertării,

A lui Hristos Isus,

Ce-n dar dat omenirii, Mântuirea ne-a adus.

Găsiţi cele 10 diferenţe şi coloraţi desenul. 20

Găsiţi cele 10 diferenţe şi coloraţi desenul.

Găsiţi cele 10 diferenţe şi coloraţi desenul. 20

20

21
pagina pagina Completaţi cuvintele: literelor literelor T T _T_ C S T A _ S

pagina

pagina

Completaţi cuvintele:
Completaţi cuvintele:

literelorliterelor

T

T

_T_ C

S T

A _

S

M _T_N

_T _ R

_

M

Câte nume româneşti, care încep cu litera „T”, cunoaşteţi?

Scrieţi în spaţiile libere câte un nume pentru fiecare domeniu. Condiţia principală – toate cuvintele vor începe cu litera „S”.

Ţări:

Oraşe:

Munţi:

Ape:

Nume:

Animale:

Plante:

Alcătuiţi un cuvânt care să conţină de cât mai multe ori litera „T”.

Formaţi un cuvânt foarte lung, care să înceapă cu litera „T”.

JOCURI
JOCURI
JOCURI Grupaţi cuvintele următoare după înţeles: muscă blană autobuz bluză fustă pantalon piatră verde

Grupaţi cuvintele următoare după înţeles:

muscă blană autobuz bluză fustă pantalon piatră verde mătase sticlă roşu ceapă vacă fier creion
muscă
blană
autobuz
bluză
fustă
pantalon
piatră
verde
mătase
sticlă
roşu
ceapă
vacă
fier
creion
borcan
oţet
stejar
lup
urs
lână
pin
bicicletă
pian
cinci
ardei
cais
varză
măr
vulpe
triunghi
păr
stofă
bloc
casă
oală
lapte
toc
nouă
ţânţar
albastru
oaie
cerc
sfoară
capră
cort
apă
fluier
stilou
fluture

unu

romb

brad

aţă

vapor

lemn

vioară

24

24

Descoperiţi care dintre cele cinci frunzuliţe sunt identice cu cea mare? e d a c
Descoperiţi care dintre cele cinci frunzuliţe
sunt identice cu cea mare?
e
d
a
c
cinci frunzuliţe sunt identice cu cea mare? e d a c b Descoperiţi fraza cu înţeles
b
b

Descoperiţi fraza cu înţeles din înşiruirea de litere de mai jos:

mcthgsblanandfstrenilorgjaestevtrmpbimpermeabilă,ndctstapampsdtrajun

gândlfstcfoartebcstrarmndstlancvrspiele,mstrsoricâtvbstrdembsxcudnsctar

gatdstbncpăreamnstearenulmncvtsdrdupăbvacrtce,mnafstravsdtgltraversat

nmscrunnmcstzurâu.

JOCURI
JOCURI

Completaţi spaţiile libere cu cifre de la 1 la 4, astfel încât pe fiecare rând şi coloană să nu existe aceeaşi cifră de două ori.

??

3

4

4

3

să nu existe aceeaşi cifră de două ori. ? ? 3 4 4 3 Efectuaţi calculele

Efectuaţi calculele de mai jos şi spuneţi ce observaţi.

20

X 5 = 50 X

40

X 3 = 30 X

60

X 2 = 20 X

330

+ 220 - 110 =

440

+ 330 - 220 =

550

+ 440 - 330 =

??

100 - 10 + 10 - 20 + 20 - 30 + 30 - 40 + 40 - 50 + 50 - 60 + 60 -

- 70 + 70 - 80 + 80 - 90 + 90 =

??????

Copiii din localitatea Cheia, jud. Prahova

Copiii din localitatea Cheia, jud. Prahova Elevii claselor I-IV, ai Şcolii Generale – Cheia, noii membri

Elevii claselor I-IV, ai Şcolii Generale – Cheia, noii membri ai Echipei Priki, împreună cu doamna învăţătoare Dragomir Elena şi doamna profesoară de religie Mihaela Vlăsceanu au descoperit revista, au îndrăgit-o şi au trimis la redacţie, cu mare drag, lucrările lor pentru a le vedea şi voi, toţi ceilalţi membri ai Echipei.

În numărul viitor al revistei, vom prezenta un reportaj realizat la Cheia, cu ocazia unei expoziţii organizate de copii.

De la cititori

De la cititori Găsiţi cele 6 diferenţe. Ştiati că 28 28 LIDIA COSTAN, Cheia, Prahova

Găsiţi cele 6 diferenţe.

Ştiati că

De la cititori Găsiţi cele 6 diferenţe. Ştiati că 28 28 LIDIA COSTAN, Cheia, Prahova
De la cititori Găsiţi cele 6 diferenţe. Ştiati că 28 28 LIDIA COSTAN, Cheia, Prahova

2828

LIDIA COSTAN, Cheia, Prahova

De la cititori

De la cititori 29 29
De la cititori 29 29

2929

De la cititori

De la cititori SÂRBU RUBIAN Cheia, Prahova ANDREEA HLIZA Cheia, Prahova 30
De la cititori SÂRBU RUBIAN Cheia, Prahova ANDREEA HLIZA Cheia, Prahova 30

SÂRBU RUBIAN Cheia, Prahova

De la cititori SÂRBU RUBIAN Cheia, Prahova ANDREEA HLIZA Cheia, Prahova 30

ANDREEA HLIZA Cheia, Prahova

De la cititori

De la cititori TEA ROŞCA Cheia, Prahova SORINA TORCICĂ Cheia, Prahova Dacă vrei să faci parte
TEA ROŞCA Cheia, Prahova SORINA TORCICĂ Cheia, Prahova Dacă vrei să faci parte din echipă,
TEA ROŞCA
Cheia, Prahova
SORINA TORCICĂ
Cheia, Prahova
Dacă vrei să faci parte din
echipă, aşteptăm poza ta
(tip paşaport) împreună cu
trei buline decupate din trei
numere diferite ale revistei.

31