Clasicismul Arhitectura in vremea Imperiului Toate epocile mari ale istoriei, mai ales cele in care o natiune ia cunostinta

de propria sa putere, direct sau prin intermediul uni sef de stat ambitios, se vor semnala prin cladiri marete, monumentale, demne de constructiile antichitatii. Pericles la greci, imparatii romani, papii, Ludovic al XIV-lea s-au semnalat prin astfel de monumente grandioase. Un fenomen identic ne intampina in vremea lui Napoleon, unul dintre cei mai mari stapani de popoare pe care i-a cunoscut istoria. epublica dupa !"#$, luptandu-se pentru e%istenta ei, nu se putea gandi sa construiasca. Urmea&a apoi asa-&isele ra&boaie ale epublicii. In aceste impre'urari, tot ce se putea face era sa se construiasca frumoase decoratii din lemn si pan&a, printre care sa se scurga multiplele cortegii revolutionare, organi&ate de Louis (avid. )cesta, impreuna cu alti artisti, fac numeroase proiecte, adesea acuarelate. evolutia invinge, cu mare greutate. Napoleon, cel mai tanar dintre generalii republicani, duce armatele din victorie in victorie. Numai dupa aceste succese cineva se putea gandi la constructii. *onstructiile care se ridica in timpul guvernarii lui Napoleon ca prim consul, apoi ca imparat, sunt o necessitate pentru ca poporul sa a'unga sa creada ca acesta e intr-adevar omul providential. )rta poarta din ce in ce mai mult pecetea personaliatii sale, vi&ibila in caracterele picturii imperial, in arhitectura si artele decorative. (aca e greu sa faci sa se nasca pictori sau sculptori la comanda, este poate mai usor sa-ti obligi arhitectii sa construiasca &iduri marete si impresionante. (eci, sa vedem care este climatul in care se de&volta arhitectura in vremea lui Napoleon. )cademia se suprimase, arhitectii devenind astfel dependenti de parerea imparatului. La ba&a arhitecturii napoleniene vom gasi principiile si elementele pe care le intalniseram in epoca clasica. Charles Percier +!",--!#.#/ si Pierre Fontaine +!",0-!#1./ sunt doi arhitecti care au imprimat stilului imperial caracterul unitar. Percier si 2ontaine, alipiti pe langa casa imperiala, dau clasicismului france& o ba&a romana, datorita anilor petrecuti in Italia. 3unt in special atrasi de arta antica, desi nu dispretuiesc nici arta enasterii. olul lor nu se margineste doar la constructii, la fatade, la impartirea in sali si camere a constructiilor ridicate4 el merge mult mai departe. 3unt insarcinati sa desene&e mobile, sa imagine&e ornamente, pana si decorul pentru *omedia 2rance&a sau piesele de teatru. 3unt nevoiti sa imagine&e si stofele cu care se vor acoperi peretii camerelor sau obiectele de toaleta, care serveau imparatesei 5osefina, imparatesei 6aria Luisa si familiei lor. *ei doi arhitecti transforma multe dintre orasele 2rantei. )par piete, fantani, sosele, arcuri de triumf, coloane. Printre constructiile impunatoare, intalnim doua arcuri de triumf7 unul de proportii mai mici, Larc du Carrousel, din gradina Tuileries, opera lui Percier si 2ontaine, altul mult mai impunator, Larc de lEtoile, ale carui proportii, de patru ori mai mari decat proportiie oricarui arc roman, opera a lui *halgrin. 3e &idesc si biserici, teatre, localuri de bursa, hoteluri particulare, biserici. (in studiul antichitatii si al lucrarilor lui Palladio, france&ii imperiali deduc urmatoarea doctrina functionala7 n ici un element architectonic nu trebuie intrebuintat, afara numai de cele care indeplinesc o functiune, adica cele care au un rol determinat in cladire. 3e profita de descoperirile stiintifice, fiindca in aceasta vreme se introduce metalele ca materiale de constructie, fonta sau fieru. Vom intalni in arhitectura imperiala multe forme si detalii a caror origine trebuie cautata in arhitectura egipteana sau in elemental e%otic pe care france&ii il adusesera din e%peditiile lor orientale. Toti acesti arhitecti sunt oarecum urmariti de idea templului antic. In detalii, spiritual lor e mai mult roman decat grec, pentru ca arhitectura greceasca era mai putin cunoscuta. In interior, oamenii sunt foarte preocupati sa utili&e&e detaliile antice, pe care le scot la lumina arheologii, de la 8erculanum, alteori detaliile sunt preluate de pe vasele grecesti, care se credeau atunci a fi etrusce. Intalnim o abundenta de decoratii din bron& si similibron&. 3tofele de matase si catifea sunt foarte apreciate, cat si imitatiile lor.

Lemnele rare, cum ar fi lemnul de trandafir, sunt inlocuite de mahon, un lemn frumos ca si culoare, dar mai fragil si mai greu de lucrat decat lemnul din insule. 3a discutam putin despre monumentele care s-au ridicat atunci. Arcul de triumph du Carrousel este de mici proportii, gratios, elegant. Percier si 2ontaine l-au ridicat in curtea palatului Tuileries. 9l aminteste, in linii mari, de arcurile de triumf romane, insa cu o ornamentatie mai bogata si mai delicate decat in antichitate. *eea ce ne impresionea&a este mai ales forma armonioasa, raportul dintre deschideri si masa arcului propriu-&is, sau dintre deschiderea si principal si cele secundare, de la dreapta si de la stanga. Arcul Stelei e o constructie mult mai impunatoare, ce trebuia sa comemore&e ra&boaiele lui Napoleon. *omparat cu cel precedent, este mai simplu, mai sever, si prin urmare, monumental, impresionand prin proportii, prin masa, prin nuditatea si maretia partilor component. Printre reliefurile ce decorea&a aripa din dreapta, se gaseste faimoasa 6arsilie&a, unul din grupurile cele mai renumite din toata sculptura france&a, opera lui ude. )mintirea 9giptului este vi&ibila in Peristilul Hotelului de Beauharnais, cu capiteluri in forma de floare de lotus. *ornisa de sus, desenul motivelor ornamentale, totul e imprumutat de la arta egipteana, mai ales de la cea din ultima perioada. (ecoratiile de interior reali&ate sunt cele din castelele de la Malmaison, pentru imparateasa, de la Compiegne si de la Fontainbleau. )utorii lor sunt in general Pierce si 2ontaine. In salonul imparatesei de la 6almaison, pe camin, natural, bustul imparatului. )poi diverse mobile, de forme specific stilului imperial, pline de bron&uri ci&elate, terminandu-se, unde se spri'ina cotul, cu sfin%i, cu himere, cu alte animale fantastice. Pe pereti, stofe scumpe, avand in mi'loc medalioane de matase, tesute sau pictate. *a material pentru partea de sus a mesei, pentru caminuri7 marmura4 pentru pereti, lemn de mahon, stofe scumpe4 pentru mobile, bron& si lemn vopsit in alb. Tot Percier si 2ontaine desenea&a camera de dormit a imparatesei. (e 'ur impre'ur, stofa e drapata ca pan&a unui cort. Intre cutele draperiei, coloane subtiri, de forma unor lampadare. Patul, frumos impodobit cu sculpturi si bron&uri. Lanaga pat, lavoarul, o elegant mobila de mici dimensiuni, terminandu-se cu trei sfin%i. Odaia de dormit, de la Compiegne, a lui Napoleon, e mai spatioasa, evident mai sobra ca infatisare, dar de o bogatie demna de imparatul france&ilor. )nimale simbolice, sfin%i, Victoriile impartind coronae, ca ornamente, nu lipsesc nici aici. )rhitectura clasica la vecinii 2rantei Arhitectura clasica la vecinii Frantei )rtistii formati la Paris de multe ori se e%patria&a, deci conceptiile la moda din 2ranta se raspandesc pretutindeni, pana in usia si in tarile 3candinave, in )nglia si Italia. In Italia, ultimii parti&ani ai barocului se vad treptat indepartati de adeptii clasicismului. afael 6engs si :inc;elmann isi petrecusera cativa ani in oma, iar o mare importanta o au re&ulatatele descoperirilor de la Pompei. Tratatele publicate de arhitecti italieni sau straini sunt ceva destul de curent, la indemana oricui. Piranesi +!"0<-!""#/ scoate, unele dupa altele si la scurte interval )ntichitatile republicane romane, )rcurile triumfale, *arcerile si celelalte opere, pana la cele cu modele de caminuri, de vase etc. oma si Napoli erau insa asa de castigate de impetuo&itatea baroca, incat e%emplarele caracteristice de arta clasica nu sunt tocmai bine va&ute. Nu acolo vom intalni constructii importante in stil clasic, ci mai degraba in nordul peninsulei. La Napoli, cea mai importanta &idire e biserica San Francesco di Paola dupa planurile lui Pietro Bianchi. 9ste o combinatie impresionanta, insa ciudata, iesita din impreunarea Panteonului lui )grippa din oma cu vilele lui Palladio. 6ai original si mai logic in raportul dintre volume e teatrul San Carlo, opera lui Antonio Nicolini. In oma gasim putine monumente importante din aceasta vreme. Giusepe Valadier +!",0-!#.$/, arhitectul favorit al lui Napoleon si al papilor, se distinge prin amena'ari urbanistice, in Piazza del Popolo si pe Pincio. =ustul lui Napoleon se impune mai ales la 6ilano, unde se ridica arcul de trium al Pacii, in !#<,, de catre ui!i Ca!nola +!",0-!#../, se proiectea&a orul colosal, numit foro >onaparte, se &ideste teatrul de la Scala, de catre Giuseppe Piermarini +!".--!#<#/. In Germania, clasicismul se propaga destul de repede. Primul nume ce merita retinut este al lui Friedrich "ilhelm von #rdmannsdorff +!".,-!#<</, un diletant pasionat de arta. 3e gaseste sub influienta anglopalladiana. ?pera lui mai cunoscuta este castelul de la :orlit&.

(upa dansul, va urma $arl Gotthard an!hans +!".0-!#<#/, autorul cunoscutei >randenburger Tor din >erlin. In aceasta poarta triumfala, amintirea =reciei este evidenta. *el mai important architect classic german este $arl Friedrich %chin&el +!"#!-!#-!/. ) lasat in urma trei mari monumente, dintre care Teatrul de drama din >erlin si 6u&eul de )ntichitati din acel oras sunt printre cele mai marete din =ermania. eo von $len'e +!"#--!#,-/ este marele constructor al >avariei, cel care a dat 6unchenului cateva cladiri celebre. In An!lia, arhitectii din secolul al XVIII-lea, nu admira mai putin ca altii arta italiana, sub dublui ei aspect7 sub cel clasic vechi si sub cel pompos al barocului. Palladio si >ernini sunt foarte apreciati. %ir "illiam Chambers +!"0.-!"$,/ este autorul planului dupa care s-a ridicat pe malul !amisei Somerset House, un palat administrativ urias. 6ari arhitecti ai acestei perioade sunt si fratii Adam, care au construit mai mult case de locuit confortabile, placate, decorate intr-un stil delicios, cu strucaturi, cu scuplturi in lemn, cu geamuri si oglin&i pretutindeni. Una dintre cele mai populare cladiri din )nglia este palatal Bancii "ationale, ridicat in cartierul *it@, de catre %ir (ohn %oane +!"1.-!#."/. Ii mai amintim si pe )ecimus Burton +!#<<-!##!/, constructorul Coliseumului din #egent$s Par% , acoperit acum de un dom, si pe %ir *obert %mir&e +!"#!-!#,"/, autorul corpului central al Muzeului Britanic. Biblio!rafie+ 6anual de istoria artei +*lasicismul si omantismul/, =eorge ?prescu, 9ditura 6eridiane, >ucuresti, !$#, Stilul arhitectural Clasic *lasicismul a fost o micare de largA Bntindere Bn arhitecturA, picturA i alte arte vi&uale care a Bnceput Bn anii !",<, a atins apogeul Bntre anii !"#<-!"$< i a durat pCnA Bn anii !#-<-!#1<. )cest curent a rAsArit Bn mare parte ca o reac ie Bmpotriva rAmAielor stilului >aroc i sen&ualului i frivolului stil decorativ ococo, care a dominat arta europeana BncepCnd cu anii !"0<. (ar un i mai profund stimul a fost un reBnnoit i profund studiu tiinific manifestat fa a de antichitatea clasicA ce a rAsArit Bn 3ecolul !#. Interesul pentru clasicism a fost declan at de descoperirile arheologice, Bn particular e%plorarea i e%cava iile oraelor romane Bngropate de la 8erculaneum i Pompeii +e%cavaii ce au Bnceput Bn !".#, respectiv !"-#/, iar BncepCnd cu a doua decadA a secolului al XVIII-lea, un numAr Bnsemnat de publicaii influente au inclus Bn paginile lor imagini ale monumentelor romane i a altor antichitAi, care au tre&it rapid interesul fa a de trecutul clasic. Noua Bn elegere a lucrurilor desprinsA din descoperiri i publicaii au permis pentru prima oarA cArturarilor europeni sA discerne perioade distincte i separate Bn arta =reco-romanA iar acest nou sim al pluralitA ii stilurilor antice le-a Bnlocuit pe cel vechi, cel al venerArii artei romane i a Bncura'at un real interes pentru purele antichitA i grece ti. *Arturarul german 5ohann 5oachim :inc;elmann vedea Bn sculptura greacA Do simplitate nobilA i o tAcutA grandoareE i a facut un apel cAtre artiti sA imite arta greaca. 9l pretindea cA fAcCnd asta, acei arti ti vor ob ine imita ii ideali&ate ale formelor naturale, de&golite de toate aspectele individualiste i imaginile lor vor ob ine o semnifica ie universalA. Pornind de la modelele artistice +arhitecturA, sculpturA, literaturA/ ale )ntichitAii, considerate ca BntruchipAri perfecte ale idealului de frumuse e i armonie, clasicismul aspirA sA reflecte realitatea Bn opere de artA desAvCr ite ca reali&are artisticA, opere care sA-l a'ute pe om sA atingA idealul frumuseii morale. ?biectivul acestui curent este de a e%prima mAre ia puterii regale i, Bn acest sens, noul stil se distan ea&A de fante&ia i emo ia barocului italian pentru a impune o vi&iune monumentalA ba&atA pe linii drepte, ori&ontale i verticale, pe echilibru, claritate i raionalitate. ? singurA arA va sta departe de unanimitatea na iunilor Bn manifestarea barocului ca fenomen cultural i arhitectural, 2rana, Bn secolul XVII, atunci cCnd monarhia se afirma ca autoritate Bn toate domeniile. 2ran a se anga'ea&A pe o cale paralelA7 cAutarea rigorii, a armoniei ma'estoase, a liniei drepte, ce se opune e%uberan ei liniei curbe ale barocului. (e altfel, 2rana, pe lCngA )nglia, printr-o generaie de studeni france&i pregAti i la oma i influenai de scrierile lui :inc;lemann, au fost primele tari ce au adoptat acest curent artistic, iar apoi a fost rapid adoptat de cercuri progresiste din 3uedia. *urentul *lasicismului se e%tinde pe suprafaa Bntregii 9urope, notabile fiind 3an;t Petersburg i 6Fnchen, orae transformate Bn adevArate mu&ee de arhitecturA clasicA, el continuCnd sA fie o for A academicA ma'orA pe tot parcursul secolului al !$-lea i chiar mai mult, fiind o constantA antite&A Bn reBnvierea omantismului sau =oticului. *u toate astea, de la sfCritul secolului Bnainte, stilul Bncepe a fi considerat anti-modern sau chiar reac ionar Bn anumite cercuri influente de critici. Gntre timp, arhiteci conservatori moderniti ca *harles Perret din 2rana pAstrau ritmul i spaierea arhitecturii columnare chiar i Bn clAdirile fabricilor, unde DcolonadeleE, descrise ca reac ionare, pilastrul clAdirii - ca nite panouri canelate sub o abA repetatA pAreau progresiste. Pablo Picasso e%perimenta cu motive clasici&ante Bn anii imediat urmAtori celui de-al (oilea A&boi 6ondial iar stilul )rt (eco ce a avut vCrful strAlucirii Bn !$01 la 9%po&i ia )rtelor (ecorative se ba&a deseori pe motive

neoclasice, fArA BnsA a le e%prima deschis. )cest stil este BntClnit pretutindeni Bn 9uropa, Bn cadrul diferitelor construc ii7 locuin e burghe&e, locuine nobiliare +palate - de e%emplu Palatul Pa cov din 6oscova, Teatrul regal din >erlin etc/, teatrele-un program funcional important al clasicismului datoritA influenei DiluminAriiE +de e%emplu7 teatrul D3calaE din 6ilano, teatrul regal din >erlin, teatrul din >ordeau%, teatrul din >esanHon etc./, clAdiri religioase-bisericile aflate Bntr-un numAr mai redus Bn aceastA perioadA+ de e%emplu >iserica 3ainte-=enevieve din Paris/, clAdiri administrative-cuprind clAdiri publice pentru sedii ale ministerelor, ale parlamentelor, ale 'usti iei, bAncilor i burselor, clAdiri pentru Bnva AmCnt, monumente comemorative-avCnd Bn general aspectul de temple antice +cele mai repre&entative sunt Bn 2ran a i =ermania, dintre care pot fi amintite7 )rcul de Triumf din Piaa *harles de =aulle Bn Paris, biserica La 6adeleine din Paris, Valhalla langA ogensburg, Bn =ermania/. Clasicismul sovietic Gntre !$<1 i !$!- arhitectura rusA a trecut printr-o scurtA, dar influentA perioadA de Bnviere neoclasicA4 trendul a Bnceput cu recreaia stilului 9mpire din perioada ale%andrinA i s-a e%tins rapid Bntr-o varietate neo-renascentistA, paladinA, moderni&atA, dar perceptibilA de coli clasice. 9i au fost condui de arhitec i nAscu i Bn anii !#"<, care au atins apogeul creativ Bn anii Primului A&boi 6ondial ca Ivan 2omin, Vladimir 3chu;o, Ivan 5oltovs;i. *Cnd economia s-a redresat, ace tia i succesorii lor au continuat sA lucre&e Bntr-un cadru modernist4 unii +5oltovs;i/ urmau strict canoanele clasice, al ii +2omin, 3chu;o, Ilia =olosov/ de&voltA stilurile lor proprii, moderni&ate. ?datA cu limitarea independenei arhitecilor negarea oficiala a modernismului +!$.0/ demonstratA de concursul interna ional pentru Palatul 3ovieticilor, neoclasicismul a fost imediat promovat ca una dintre principalele alegeri Bn arhitectura stalinistA, dar nu singura. ) coe%istat cu arhitectura modernistA moderatA a lui >oris Iofan, contemporana )rt (eco +3chu;o/4 din nou, cele mai pure e%emple ale stilului au fost produse de 5oltovs;i, care a fost un fenomen i&olat. Interven ia politicA a fost un de&astru pentru liderii constructori dar sincer binevenitA de arhitec ii din colile clasice. Neoclasicismul a fost o alegere uoarA pentru U 33, din moment ce ei nu se ba&au pe tehnologii moderne de construc ie, putCnd fi reprodus cu cofra'e tradiionale. )stfel, design-urile lui 5oltovs;i, 2omin i altor vechi mae tri Bn ora ele i&olate, sub stricta raionali&are a materialului folosit. GmbunAtA irea materialelor de construc ii a permis arhitec ilor stalini ti sA se aventure&e Bn construcia de &gCrie-nori, dei acetia, din punct de vedere al stilului +inclu&Cnd arhitectura De%portatAE la Palatul *ulturii i tiinei, Varovia i *entrului Internaional al *onveniilor, 3hanghai/ Bmpart cCte pu in cu modelele clasice. Neoclasicismul i Neo- enascentismul au persistat Bn mai puin e%igentele proiecte re&iden iale i de birouri pCnA Bn !$11, cCnd Ni;ita 8ruciov a pus capAt costisitoarei arhitecturi staliniste.

Caracteristici i Materiale )ceastA artA se apropie de universul grandilocvent al barocului, facCnd apel nu atCt la emo ie cCt i ra iune, pentru a ob ine aceeai glorificare a unui simbol. )cest stil a fost considerat Bn tote Arile 9uropei, stilul revolu iei burghe&e. *lasicismul s-a ba&at pe ra iune, simplitate i sobrietate dar i prin unitate, mAsurA i impresia de lini te pe care construc iile, grAdinile i interioarele o vor emana, Bn ciuda impo&itAii lor. (e&voltarea oraelor, necesitatea restructurArii i a sistemati&Arii acestuia, precum i posibilitA ile economice i nevoile resimite ale repre&entanilor burghe&iei BnstArite i de boierii stabili i la ora e, care to i B i doreau case de &id, acestea fiind cau&ele i caracteristicile epocii. ?amenii au Bnceput sa- i doreascA altceva decCt ceea ce le era prea familiar, comun i banal. Iar dupA epocile de bravuri i de ,,fiorituriII nu pot urma decCt altele de bun gust i simplitate. ? influen A importantA au avut-o cei care au cAlAtorit Bn Italia i au descoperit ruinele construciilor mAree ale omei antice, cu &iduri masive, solide, BnfruntCnd secolele4 toate de un caracter monumental, Bn planuri mArginite de drepte, scandate de ritmul grav al coloanelor, cu suprafee Bn care toate muchiile erau perpendiculare sau paralele cu pAmCntul, cu ornamente simple BnsA frumos e%ecutate care- i dau impresia stabilitAii J Bn comparaie cu construciile Bn linii erpuitoare, agitate ale stilului baroc. IatA deci un prim element care pregAtete spiritele Bn vederea transformArii i duce la inspira ia arhitec ilor pentru construc iile ce vor urma sA aparA Bn 2rana. ? altA caracteristicA a acestui curent este acea de a promova nu numai cititorul ci i artistul, arti tii fiind spirite universaliste, Bn acelai timp arhiteci, pictori, sculptori sau chiar filosofi. *onstruciile vor fi frumoase conform noilor percepte estetice i func ionale dacA fa adele lor vor fi echilibrate, propor ionate i decorate dupA modele i canoane antice clasice, modele care au e%istat la tot pasul Bn 9uropa. 9rau apreciate BncAperile mari, bine luminate. )sta Bn ceea ce privete palatul, un program urban nou al epocii, alAturi de cel peren al locuin ei i cel mai important al construciilor de stil cretin. eeta succesului este asiguratA de valori care B i dovedesc valabilitatea i universalitatea7 propor ia clasicA, dreptunghiul de aur, simetria etc., valori descriptive, e%ersate i promovate de civili&a iile antichitA ii, care ulterior vor fi reluate Bn curentele neo-clasice ale secolelor al XVIII-lea i al XIX-lea, i reinterpretate de pe po&iii moderniste Bn a doua 'umAtate a secolului XX-lea.

)rhitectura care se practica la curte sau la Paris era imitata Bn Bntreaga arA, chiar Bn Bntreaga 9uropA. 3tilul Ludovic al XIV-lea, e%presie a *lasicismului de curte, denumit i Le =rand 3iKcle, preia mult din modul de organi&are al cur ii7 o anume rigiditate i multA grandoare, fireti pentru momentul de ma%imA e%pansiune. (in acest motiv arhitectura este solemnA, deseori pompoasA, caracteristici care nu reuesc sA-i anule&e calitA ile. 2aptul cA france&ii i alte Ari monarhice au optat pentru clasicism, nu- i gAse te BncA 'ustificare Bn organi&area unei fastuoase curi regale. 6otivele evoluiei arhitecturii de acest gen, nu numai Bn 2ran a, spre clasicism sunt altele7 slaba influen A a contrareformei Bntr-o arA cu bisericA gallicanA, care nu a favori&at totala desfA urare a barocului4 o caracteristicA psihologicA naionalA care tindea spre echilibrul i raionamentul clasic. 9ste perioada Bn care se se Bnfiinea&A academiile, se dA o direc ie oficialA acestui stil. )rhitectura de acest gen B i continuA evoluia BnsA preia anumite principii ale barocului, Bndeosebi Bn organi&area spa iului construit sau urban, al grAdinilor, a legAturii dintre clAdiri i ambient. 3e constatA o mare varietate a programelor +palate, biserici, institu ii de BnvA AmCnt, cAmine, spitale, teatre etc./. )ceastA perioadA este dominatA de un plan Bn care se pot observa pretutindeni forma de barA, cu deschidere spre curte i gradinA. )stfel se permite o relaie directA Bntre spa iul construit i cel e%terior. GncAperile principale sunt dispuse Bn anfiladA, Bn intenia de a crea influena spaiului interior. 3unt marcate intrarea principalA i corpurile de capAt, precum i holul scArii. Gn compunerea scArilor -interioare sau e%terioare Jse pot observa, Bn timp, evolu ia de la scara de tip medieval, Bn elice i dispusA Bntr-un turn la scara deschisA +3cara )mbasadorilor de la Versailles/. Gntr-un teatru, spre e%emplu, scara nu e numai partea utilA din construcie pe unde publicul se urcA i coboarA, dar i aceea de unde tocmai prin urcarea i coborCrea publicului Bn haine de searA, se produce un adevArat spectacol BncCntAtor pentru ochii privitorului J mai ales la BmbrAcAmintea bArba ilor i femeilor, elegani i bogai ai secolului XVII. )a s-a reali&at scara mArea A compusA dintr-o rampA, care se desparte mai apoi Bn 0 bra e continuate cu holuri susinute de coloane +3cara Teatrului din >ordeau%/. 3e depAete fa&a influenei italiene i se eliminA Bn acela i timp orice reminiscen e ale arhitecturii medievale. *onstruc iile sunt remarcabile datoritA deosebitului sim al ansamblului, sim de propor ionare a Bntregului cu detaliile i de Bnscriere Bn mediul ambiental. 9%presie a ideologiei vremii Bn care este reali&atA- a apogeului monarhiei absolutiste, a statului centrali&at i minu ios organi&atarhitectura sa obine subordonarea fiecArui detaliu ansamblului i reali&ea&A o construc ie riguroasA i rigidA, chiar asprA,dar Bn acelai timp armonioasA. (e obicei planurile unor biserici sau catedrale se de&voltA pe a%a longitudinalA i au nucleul central Bn cruce greacA, avCnd o faadA clasicA, abandonCnd orice model medieval i interpretea&A creator i original formele antice, gradCnd ierarhic i Bntr-o manierA dinamicA, fiind clasice prin structura simetricA i prin ordonan a solidA. Pentru construciile religioase, arhitecii se gAseau Bn BncurcAturA sA le aplice formulele clasice, fiindcA era vorba sA acomode&e cultului cretin stilul i elemente luate de la templele pAgCne.Totu i, mul i dintre ei avCnd cuno tin e i e%perien e vaste, au reuit sA facA aceastA sinte&A a formelor vechi Bn 'urul construc iilor cu un scop determinat7 sA primeascA pe credincio i la rugAciune. Un e%emplu este templul 3fintei =enoveva J o bisericA comandatA de Ludovic al XV-lea peste moatele sfintei. Ulterior se schimbA destinaia clAdirii devenind un fel de necropolA de onoare a oamenilor mari ai 2ran ei. *lAdirea se remarcA prin sobrietate, asemenea celei care apArea Bn construc iile omei republicane7 &iduri imense, aproape fArA nici un fel de ornament e%terior iar deasupra cu o cupola uriaA. )re forma tipicA de cruce greceascA, cu laturile egale iar interiorul pAstrea&A o decora ie lu%uriantA. 9i iau colonade, peristiluri, frontoane atice i chiar planul general al templului i le adaptea&A bisericilor nou construite. Gn timp ce aceste elemente pAtrund, dispar arcurile spri'inite pe stClpi, adicA pe pila trii, arcuri ce vor fi Bnlocuite foarte adesea cu platbande +elemente ori&ontale/ care sA se Bntretaie cu cele verticale Bn unghiuri drepte, ca Bn templele pAgCne. )stfel toate elementele corpului clAdirilor care ies oarecum Bn relief J re&alitele +cum se numesc Bn arhitectura barocului/ J dispar, iar fa adele devin impresionante prin unitatea lor i prin faptul cA toate elementele ce le compun vor fi absolut Bn aceea i linie. *a o urmare a imitaiei a ceea ce se fAcuse Bn enatere, arhitecii u&au de cele . sau - ordine la aceea i clAdire7 la primul eta' J coloane dorice, la al 0-lea eta' J coloane toscane, la al .-lea eta' J coloane ionice, iar la al --lea eta'- coloane corintice. )ceasta bogA ie de ornamente Bncepe sA disparA, apropiindu-se de simplitate, de categorii de coloane care ofereau mai pu ine podoabe, adicA cele ionice i chiar cele dorice. 6ai tCr&iu coloanele dorice dispar, chiar i canelurile i ornamentele de la ba&A, a'ungCndu-se la ,,une rude simplicitLII +o simplicitate severA/ dupA cum o numeau france&ii. )nsamblele vaste de clAdiri clasice, pentru spitale sau cAmine se desfA oarA Bn 'urul a numeroaselor cur i interioare, centrale, Bn a%ul cAreia este amplasatA capela, iar plasarea arhitecturalA este conformA stilului auster D=rand 3iKcleE. (e asemenea chiar i Bn ca&ul arhitecturii private, a locuin elor celor BnstAri i ai Parisului se pAstrea&A acelea i caracteristici7 construcii graioase, confortabile BnsA la scarA mult mai redusA decCt al teatrelor i palatelor. Locuin a stApCnilor se gAse te Bn mi'loc i are Bn faa coloane. *a sA a'ungi la intrare trebuie sA traverse&i o curte de onoare, care se aseamAnA cu un paralelogram,

unde se gAsete grAdina, uneori cea principalA. Poarta propriu-&isA ia forma uni arc de triumf, iar la dreapta i la stCnga sunt alte construcii pentru servitori i dependine. Gn acest stil arhitectural, clasicism, se BmbinA grandoarea cu elegan a Bntr-o manierA specific france&A. )pari ia de pila tri delicai ce flanchea&A golurile, abundena decorativA in BncA de fa&a timpurie a clasicismului cu inspira ie bramantianA lombardA. Gntre cupolA i edificiu e%istA o perfectA unitate, datoritA impecabilei propor ionAri a elementelor i urmAririi direc iei ascensionale Bn faadA, ilustrCndu-se astfel cu deplinA for A curentul *lasicismului de curte, cCt i partea de baroc par ial asimilatA. *lasicismul de curte adoptA un riguros spirit al ordinii, ce a corespuns gustului tradi ional monahal. 9sen a specificA a arhitecturii clasiciste este pAstratA i mai tCr&iu Bn secolul XVIII-lea. 3e men ine verticalitatea construc iilor prin acoperi uri de regulA Bnalte, prin utili&area ordonanei suprapuse i a ordinului colosal. Palatele au fa ade lungi ritmate de pavilioane cu dom Bn a% i corpurile de capAt ale clAdirii. ? arhitecturA care ar fi putut deveni rigidA capAtA dinamism, sobrietate, elegan a i vigoare. 6aterialele de construcie promovate de acest stil clasic, unde palatele i programele religioase vor beneficia de aportul materialelor scumpe locale dar i importate de la mari distan e, gra ie mobilitA ii asigurate de e%pansiunea pe mare i a noilor descoperiri geografice. )cest domeniu are ca obiect- a a cum se preci&ea&A Jstudiul materialelor folosite pentru punerea Bn operA a proiectelor. 3copul general al acestui studiu este de a familiari&a viitorul creator asupra e%isten ei materialelor utili&ate Bn construcii, a caracteristicilor lor +fi&ice, chimice, tactile, etc./, a modului de comportare la diverse ac iuni, a posibilitA ilor de combinare a acestora. )rhitectura Bn clasicism poate fi caracteri&atA prin urmAtoarele elemente generale7 - BmbogA irea plasticii arhitecturale prin utili&area unor materiale noi de construcie la reali&area ornamentelor i a structurilor +o elul i fonta/. -punerea Bn eviden A a structurii clAdirilor prin ritm i culoare, prin utili&area volumelor simple i clare4 - utili&area unor reguli de compo&i ie ba&ate pe ordine, pe echilibru i pe disciplinarea imaginaiei4 -de&voltarea decora iei interioare a clAdirilor, pornind de la elemente din arhitectura egipteanA i greco-romanA anticA, pCnA la crearea unor stiluri de decora ie generCnd solemnitate, delicate e sau fastuo&itate4 - preluarea unor elemente arhitecturale din perioada anticA4 9ste pre&entA tendin a cAtre ori&ontalism, iar centrul unui monument clasic este marcat prin cCiva pila tri de un colosal ordin corintic Bn piatrA, Bncrunta i de un fronton triunghiular cornia terminCndu-se printr-un acoperi Bn formA de pavilion. *lAdirea clasicA poate fi din cArAmi&i i numai pila tri cu col uri de piatrA +de e%. 6auritshuis din 8aga, fig-/, cu un sistem sobru, BmbogA indu-se numai cu cCteva elemente de ornamenta ie. Prin comen&ile de castele i palate regale, se permite Bntrebuin area cArAmi&ilor, fapt ce BngAduie o e%ecu ie rapidA. 2a ada, din piatrA, este alcAtuitA de obicei din trei ordine suprapuse , ale cAror propor ii se BmbinA Bn mod armonios cu acoperi urile Bnalte, cu hornurile &velte, elemente decorative specifice. Tendin a clasici&antA va merge pCnA acolo BncCt va renun a la lambriurile aurite din interior, Bnlocuindu-le cu o decoraie din piatrA, foarte sobrA. 3e adoptA stilul de castel deschis, compus din mai multe aripi, fArA curte interioarA, aa cA toate aripile sA priveascA spre parc, fie spre curtea de la intrare. Gn ceea ce privete construcia Bn cArAmidA va imita clasicismul sobru specific ?landei, acest stil este lipsit de artificii, subliniat doar de cCteva muluri i brCuri de piatrA. )pare i castelul alcAtuit din mai multe pavilioane, asamblate Bn 'urul unui dom, care se ridicA peste un imens salon oval. Unde puritatea clasicismului temperea&A Bn mod armonios ori&ontalitatea ordinelor printr-un verticalism tradiional. Gn ceea ce privete decora ia interioarA se renun A la lambriurile aurite, atCt de utili&ate pCnA atunci pentru a adopta o decoraie Bn gen italienesc, din marmurA policromA, bron&uri aurite, picturi4 dar aceastA bogA ie e ordonatA tot Bntr-un mod clasic, este supusA adicA modelArii arhitecturii. ?amenii sunt foarte preocupa i sA utili&e&e detaliile antice, pe care le scot arheologii la luminA, alteori detaliile decorative sunt luate de pe vasele grece ti. Lemnele rare sunt Bnlocuite cu aca'u +mahon/, un lemn frumos Bn ceea ce privete culoarea, BnsA mai dur i mai greu de lucrat. 6obilierul, specific stilului imperial, este plin de bron&uri ci&elate, terminCndu-se unde se spri'inA cotul cu sfinci, himere, animale fantastice care fac parte din te&aurul decorativ imperial. Pe perei se gAsesc stofe scumpe, cu medalioane de mAtase esute sau pictate. 6aterialul pentru partea superioarA a mesei i a cAminului este marmura, pentru pere i lemnul de mahon, iar pentru mobila bron&ul i lemnul vopsit Bn alb. 3tofele de mAtase i catifeaua cu bogate motive decorative sunt de asemenea foarte rAspCndite, la fel i imita iile lor. Gn casele unde nu se permitea folosirea marmurei sau a unei anumite pietre, un desen sau o picturA le Bnlocuie te J mai ales marmura J dCnd ilu&ia lor. Tot acum se creea&A un tip de locuinA clasicA nobilA a cArei fa adA e retrasA Bn raport cu strada spre care se deschide BnsA un vast portal. Pieele sunt alcAtuite din simple brCie de piatrA pe &idurile de cArAmidA, decora ia acestor clAdiri devine foarte greoaie i datoritA proporiilor ca i a simbolisticii sale, poate fi consideratA ca o prelungire a ultimei fa&e a arhitecturii manieriste. Urbanismul va Bmprumuta i el canoanele ordinii i disciplinei regulari&atoare care stabilea cA o strada sau o pia A va fi frumoasA dacA va avea clAdirile aliniate, corni ele la acela i nivel, i alte caracteristici pe care le regAsim Bncrustate Bn memoria colectivA a europenilor ca percepte definitorii. 3imbolurile noii mi cAri sunt strada Bn linie dreaptA, corni a ori&ontalA neBntreruptA, repeti ia elementelor uniforme +coloanA, fereastrA.../. 3e afirmA cA strada va pArea mai nobilA dacA u ile vor fi construite dupA acela i model, casele vor fi aliniate i de aceeai BnAl ime. 3pre deosebire de lumea barocA sau arabA pentru care aceste reguli aplicate persoanelor BncAlcau grav i nepermis teritoriul i intimitatea i ca urmare au fost i sunt BncA respinse, singurele programe care fac e%cepie fiind cele mai comandate, urmArite i finan ate de cAtre autoritA i.

9%istA Bn acest curent o adevAratA frene&ie creatoare de planuri ale ora elor ideale, care se vor dovedi, economic, aproape imposibil de reali&at pCnA la formarea a trei elemente considerate de cAtre autori indispensabile7 fortifica ii sau &iduri puternice +Palatul Versailles/, cvartele destinate clAdirilor i alAturi de strA&i Jpie e, element care demonstrea&A cA acest spa iu urban predestinat relaiilor sociale este considerat indispensabil. 3imul urbanisticii, fericita re&olvare a pie elor, a palatelor, Bn special a parcurilor care pre&intA imaginea unei naturi supuse legilor raiunii, au dus cel mai mult i mai departe faima arhitec ilor france&i. Nu mai pu in celebre au fost ansamblurile urbane. 6onumentalele piee construite Bn perioada *lasicismului de curte sunt menite sA cree&e un cadru maiestuos pentru statuia suveranului. Tipul de piaA pari&ianA este imitatA Bn toate ora ele france&e din provincie i Bn nenumArate capitale europene. )nsamblul urbanistic face parte din planul ambiios de restructurare a ora ului medieval, unde pia a clasicA este BnchisA perimetral cu clAdiri de locuine, dotate cu portice primitoare la parter. )rhitectura de fa adA se caracteri&ea&A prin folosirea decoraiei tradiionale de piatrA i cArAmidA, pentru o plasticA sobrA, Bn care apare acoperi ul Bnalt cu lucarne. *lasicismul este ridicat i Bn artA la fel ca Bn literaturA, la rangul unei institu ii. *lasicismul tinde spre o elegan A mai rafinatA la sfCritul secolului, a cArei adevAratA mAsurA ne-o va da capela regalA de la Versailles. Cldiri construite n stilul arhitectural Clasic Palatul Versailles, ca orice palat france& are 0 fa ade7 latura spre curte i latura spre grAdinA. 3pre curte, se remarcA policromia cArAmi&ii, a pietrei i a arde&iei7 stilul specific epocii lui Ludovic al XIII-lea. )cestei faade vesele i se opune, pe latura dinspre parc, o faadA maiestuoasA, Bn Bntregime din piatrA. )rhitectul 2ranHois 6ansart renunA la caracteristicile specifice barocului, afirmCnd un stil clasic, cu un ritm uniform, Bn care dominA ori&ontalitatea i simetria, impunCndu-se riguros. 9l BmblCn&e te severitatea ansamblului, desenCnd 0 rCnduri de bol i Bn plin centru, animCnd partea de sus a balustradei cu cCteva sculpturi de trofee i de urne pentru torte. M)rta de la VersaillesE, ba&atA pe mAsurA, claritate, armonie i ordine, devine modelul clasicismului france&. 3ervind glorificarea puterii regale, vi&iunea artei clasice france&e este monumentalA, folosindu-se pentru acesta de 'ocul echilibrat dintre ori&ontale i verticale, spre deosebire de dinamica liniei curbe a barocului. Palatul Versailles, de dimensiuni impresionante, simbol al autoritAii monarhice absolute, precum i al ra ionalismului, a adunat pentru construirea i decorarea sa pe arhitecii i decoratorii cei mai repre&entativi pentru noul stil7 *harles le >run +!,!<-!,$</, Louis le Vrau +!,!0-!,"</, precum i 2ranHois 6ansart +!1$#-!,,,/. Palatul Toldalagi-Norda din *lu'-Napoca +strada I.*. >rAtianu nr.!-/ este un monument istoric i de arhitecturA laicA. 9dificiul a fost construit Bntre anii !#<!-!#<" dupA planurile arhitectului italian *arlo 5usti. 9l repre&intA una dintre cele mai frumoase clAdiri ale oraului din perioada de trecere de la baroc la clasicism. ) apar inut contelui Toldalagi Las&lo i so iei acestuia, contesa Norda )nna. >iserica eformatA-*alvinA din ?raul de 5os, denumitA i >iserica eformatA cu 0 turnuri, situatA pe >ulevardul 0! (ecembrie nr.-!, este unul din edificiile simbolice ale *lu'-Napoca. >iserica a fost construitA Bntre anii !#0$J!#"$. Gnainte e%istase de'a o bisericA de lemn pe malul *analului 6orii, care a fost inauguratA la 0, iulie !"<1. 6ai tCr&iu aceasta a fost mAritA, dar odatA cu creterea numArului de credincioi, conducerea bisericii a hotArCt Bnlocuirea ei cu o bisericA mai mare, de piatrA. (imensiunile bisericii sunt impo&ante7 lungimea celor douA nave este Bn 'ur de 1< metri, iar cupola centralA cu un diametru de !0,,< metri are o BnAlime de !$,1< m. GnAlimea turnurilor este de -< de metri. 6Arimea totalA a bisericii este de !"1< mO. *asa 8int& din *lu'-Napoca +numitA frecvent *asa 6au;sch-8int&/ se gAse te pe >ulevardul egele 2erdinand nr.! +col cu Piaa Unirii/ din *lu'-Napoca. *asa are patru ferestre spre centrul ora ului +Pia a Unirii/, aripa mai lungA +cu ase ferestre/ situCndu-se pe strada egele 2erdinand. 3tructura BnaltA a acoperi ului trAdea&A o construc ie veche. 9lemente renascentiste se mai gAsesc doar Bn cCteva dintre camerele de la parter, Bn curtea BngustA i Bn pivni A. Gn 'urul anilor !#0<, frontul casei a fost modificat Bn stil clasicist, BnsA la 'umAtatea secolului XX i-a reprimit aspectul puritan, care relevA mai elocvent adevArata ei vechime Palatul Tele;i din *lu'-Napoca, str. 6. NogAlniceanu nr." este monument de arhitecturA laicA clu'eanA. 9dificiul a fost construit Bntre !"$<-!"$1, dupA planurile arhitectului 5oseph Leder i apar ine barocului tCr&iu, cu unele elemente de clasicismP!Q. )ctualmente clAdirea adApostete 3ala de lecturA a >ibliotecii 5ude ene D?ctavian =ogaE din *lu'-Napoca. 6u&eul Aranului omCn , !$!0-!$.#, arhitect Nicolae =h@;a->udeti. oseaua Niseleff nr. . +foto 0/. 9dificiul este, fArA BndoialA, cea mai i&butitA lucrare monumentalA Bn stil neoromCnesc, o reuitA sinte&A Bntre arhitectura moldoveneascA i cea munteanA. Planul de facturA clasicA, avCnd un a% ma'or de simetrie, se regAse te fArA echivoc Bn alcAtuirea fa adelor, Bn care pavilioanele de col, viguros marcate, accentuea&A clasicismul compo&i iei. Turnul central, cu suprafeele sale de plinuri din partea medianA, echilibrea&A &ona dantelatA a logiilor, situatA Bn registrul bel-eta'ului. 6aterialele durabile folosite, piatra i cArAmida aparentA, contribuie esenial la punerea Bn valoare a detaliilor elegant desenate. 6onumentalA i e%presivA, clAdirea mu&eului constituie un reper ma'or al oselei Niseleff, traseu definitoriu al *apitalei.

Palatul tirbei - arhitect france& 6ichel 3an'ouand, construit Bn !#.1. *aracterul neoclasicist al palatului tirbei este respectat i de modificArile efectuate Bn !##!, dupA proiectul arhitectului austriac 5. 8artman. )cestor modificAri li se datorea&A fa ada BmpodobitA de cariatide i aripile laterale supraBnAl ate. 6u&eul 5udeean de )rtA Prahova - clAdirea este reali&atA Bn stil clasic, i a fost proiectatA pentru =hi A Ionescu, negustor, petrolist i primar. (upA moartea proprietarului, Bn !$!<, casa a fost vCndutA Prefecturii Prahova, i ulterior a fost transformatA Bn palat administrativ. 6u&eul de )rtA a fost amena'at aici Bn !$,#. *olec ia mu&eului reune te opere ale unor arti ti ca7 pictorii Ion Negulici, Theodor )man, 3ava 8enia, Nicolae =rigorescu, tefan Luchian, Theodor Pallad@, Nicolae Tonit&a i sculptorii Narl i 2rederic 3torc;, (imitrie Paciurea, =. 3tan, Ion 5alea.

Biserici fortificate din Transilvania

URa de vest a bisericii din 8Arman. Pelicanul care Bi sfCie pieptul pentru a-i hrAni puii cu propriu-i sCnge este un simbol cristic. 3atele transilvane cu biserici fortificate oferA o imagine plinA de viaA a peisa'ului cultural din sudul Transilvaniei. )ceste sate sunt caracteri&ate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de ae&are i organi&are a gospodAriilor ArAneti, pAstrate BncA din 9vul 6ediu. LocalitAile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrea&A perioadele clAdirii din secolul al XIII-lea i pCnA Bn secolul al XVI-lea. *el mai renumit dintre aceste sate este >iertanul. >iserici fortificate transilvane sunt specifice satelor sAseti i secuieti situate Bn sud-estul Transilvaniei. ?dinioarA Bn numAr de circa .<<, bisericile fortificate au 'ucat atCt un rol religios cCt i un rol militar pentru mai mult de cinci secole. Gn numAr de apro%imativ !1< de edificii la Bnceputul secolului XXI, bisericile fortificate transilvane formea&a unul dintre cele mai dense sisteme de fortificaii medievale bine pAstrate de pe continentul european. Gn Transilvania, Bn ae&Arile rurale sAseti i secuieti se pot regAsi trei tipuri principale de fortificaii7P!Q

biserica cu incintA fortificatA +de e%emplu Pre'mer sau 3Cn&ieni/, biserica fortificatA +de e%emplu 3aschi&, eica 6are sau 3elitat/, fortAreaa-bisericA +de e%emplu Valea Viilor sau (Cr'iu/

>isericile fortificate ardelene se Bnscriu Bn fenomenul european al bisericilor fortificate.

Istorie
>iserica fortificatA de la otbav. 3e observA dublul caracter al fortificaiei7 !. turnul bisericii este construit ca un don'on4 0. biserica este Bncon'uratA de &iduri de apArare. 3ecuii s-au instalat ca grAniceri Bn sud-estul transilvan Bn cursul secolului al XI-lea. 3atele sAseti au Bnceput a fi construite de la mi'locul secolului al XII-lea, cCnd regele =L&a al II-lea a adus coloniti germani Bn regiune pentru a prote'a frontierele orientale ale egatului Ungariei de inva&iile cumane. (upA sosirea Bn regiune a cavalerilor teutonici la Bnceputul secolului al XIII-lea i conform acordurilor cu regele Ungariei, germanii au obinut un statut special printre populaiile provinciei, iar civili&aia lor a putut supravieui Bn cadrul unor puternice comunitAi de Arani, de meteugari i de comerciani. )tCt secuii cCt i saii fiind situai Bntr-o regiune aflatA constant sub ameninarea inva&iilor otomane i tAtare, ambele comunitAi de grAniceri i-au construit fortificaii de diverse mArimi. ?raele cele mai importante au fost fortificate Bn Bntregime, iar Bn localitAile mai mici, sate sau tCrguri, s-au construit fortificaii Bn biserici +mai e%act, bisericile au fost construite ca nite fortAree/ sau Bn 'urul bisericilor. Gn unele ca&uri, bisericilor li s-au adAugat &iduri i turnuri de apArare precum i alte constructii interioare +cAmAri, etc./ care pe vreme de rA&boi puteau adAposti populaia localitAii, iar pe vreme de pace erau folosite ca depo&ite, hambare, maga&ii Bn care populaia Bi pAstra bunurile +Bn mai multe sate transilvane, unul dintre turnurile fortificaiei se numete Sturnul slAninilorS/.

Descriere

Planul fortificaiei de la 8Arman.

*AmArile din incinta fortificaiei de la Pre'mer. Gn partea stCngA se vAd contraforii bisericii.

2resce gotice la 6AlCncrav, secolul XIV.

>iserica din ae. ) se observa turnul baroc.

ocali'are
*lAdirea principalA a satelor sAseti i secuieti este biserica, situatA aproape Bntotdeauna Bn centrul localitAii. Gn ma'oritatea ca&urilor, biserica este situatA Bntr-o locaie uor de apArat, de obicei Bn vCrful unei coline. 9lementele de fortificaie BntClnite Bn oraele din Bmpre'urimi au fost adaptate fortificaiilor din sate +de e%emplu, turnul bisericii din 3aschi& a fost inspirat de turnul cu ceas din 3ighioara/. 6aterialele de construcie sunt Bn mod tradiional piatra i cArAmida roie, iar iglele acoperiurilor sunt date cu argila roie, ceea ce e o specificitate a regiunii. Gn apropierea bisericii se gAsete piaa centralA a satului +numitA Tanzplaz Bn dialect sAsesc sau piaa de dansuri Bn romCnA/, Bn 'urul cAreia gravita viaa sociala a comunitAii. 3ingurele construcii situate Bn apropierea fortificaiilor sunt edificiile publice7 coala sau primAria +uneori, coala era situata Bn interiorul fortificaiei, cum e ca&ul la Pre'mer/. *asa parohialA i locuinele Aranilor bogai sunt situate Bn 'urul acestei piee centrale.

Arhitectur,

Unele dintre bisericile construite de sai i de secui Bn secolul al XIII-lea au fost puternic influenate de bisericile cisterciene de la *Cra i de la Igri. >isericile au fost fortificate BncepCnd cu secolul al XIII-lea i au 'ucat un rol defensiv pCnA Bn !"##, data ultimei incursiuni otomane Bn )rdeal. 3ub numele de Sbiserici fortificate ardeleneS sunt cuprinse mai multe tipuri de fortificaii7

Biserici fortificate propriu-&ise7 edificiile unor biserici cuprind elemente defensive - turnuri de clopotniA transformate Bn don'on +cum este ca&ul bisericii din 3Cntimbru sau a celei din Netu/ sau &iduri prevA&ute sub corniA cu mortriere i cu veritabile drumuri de stra'a cu podeaua gAuritA +fie pe toi pereii edificiului, ca la *loaterf sau la 3elitat, fie doar pe anumii perei, de obicei pe pereii care delimitea&A altarul, ca la eica 6are, la ura 6are sau la eica 6icA/ >iserici cu ziduri de incint fortificate7 edificiile unor biserici nu conin nici mAcar un element defensiv, Bn schimb bisericile sunt Bncon'urate de &iduri de apArare +tehnic, este impropriu ca aceste ansambluri arhitectonice sA fie denumite Sbiserici fortificateS, ele fiind Bn fapt ScetAi ArAnetiS construite Bn 'urul celui mai important loc T edificiu al satului/4 Bn unele ca&uri, &idurile de incinta sunt relativ mici, fArA creneluri, eventual avCnd ca elemente defensive importante cCteva turnuri +ca la UAbala/4 Bn alte ca&uri biserica e Bncon'urata de &iduri Bnale i groase coninCnd multiple elemente defensive - creneluri, drum de stra'A, turnuri etc. +e%7 *odlea, Pre'mer, 8Arman, )ita 6are, *Cra/4 Bn fine, e%ista fortAree cu mai multe &iduri de incintA +ca la >iertan/. >iserici cu trAsAturi defensive mi%te sau fortree-biserici7 Bn multe localitAi BntClnim fortificaii care pre&intA o combinaie a celor doua tipuri vA&ute anterior - pe lCngA elementele defensive ale edificiul propriu-&is al bisericii, sunt pre&ente &iduri de apArare cu elemente defensive multiple +ca la otbav, (ealu 2rumos, Valea Viilor etc./

Unele biserici dotate cu &iduri de incintA puteau face faA unor asedii prelungite, adApostind Bntreaga populaie a satului. )stfel, cum e ca&ul la Pre'mer sau la 3Cnpetru, fortificaiile cuprind cAmAri care pe timp de pace erau folosite ca hambare iar pe timp de rA&boi puteau adAposti sAtenii +la Pre'mer, fiecare familie din sat avea propria sa cAmara Bn incinta fortificaiei/. Gn ceea ce privete edificiile propriu-&ise ale bisericilor, acestea au fost adaptate Bn general unor funcii defensive. Toate bisericile sunt fie ba&ilici romanice, fie biserici cu navA unicA, Bn stilul goticului tCr&iu. Unele biserici, precum cea de la 6AlCncrav, adApostesc foarte valoroase fresce narative gotice datCnd de la 'umatatea secolului al XIV. (e altfel, cele mai vechi fresce de pe teritoriul omCniei se gAsesc Bn bisericile de la =helina i de la 6AlCncrav. 6area ma'oritate a bisericilor au suferit multiple modificAri i adAugiri de-a lungul timpului, Bn special din 9vul mediu tCr&iu, cCnd ma'oritatea acestor biserici au fost edificate, pCnA spre finalul secolului al XVI-lea. 6ulte biserici pre&intA elemente arhitecturale +ca la ae sau la 3Cn&ieni/ iTsau decorative +precum e altarul bisericii din ichi/ din perioada barocA, datoritA popularitAii stilului baroc Bn )rdeal. Gn unele ca&uri, de-a lungul secolelor XIX i XX, elementele defensive ale incintelor +turnuri, &iduri etc./ au fost demantelate parial +ca la >a&na, la 6AlCncrav, la ichi etc./ sau total +ca la (Crlos, la 8etiur, la 3aschi&, etc./.

Lista bisericilor fortificate

UrmAtoarele biserici fortificate +, sAseti i una secuiascA/ au fost incluse pe lista UN93*? a patrimoniului cultural mondial7

>iertan +>irthVlm/ *Clnic +Nelling/ (Cr'iu +3&L;el@der&s/ Pre'mer +Tartlau/ 3aschi& +Neisd/ Valea Viilor +:urmloch/ Viscri +(eutschWeiss;irch/

)X9U) IL9

U )L9

!. 9lemente generale7 - caracterul teritorial al satului, prin cele douA componente fundamentale7 intravilanul +vatra satului/ Ri e%travilanul +moRia - terenurile de culturA, pAdurile, etc./ - dinamica aRe&Arilor rurale7 deplasarea vetrei satului +spontanA, prin voinYa proprietarului terenului sau prin mAsuri administrative/, dispariYia Ri apariYia aRe&Arilor4 ocuparea Ri e%ploatarea economicA progresivA a teritoriului prin coloni&are +internA Ri e%ternA/ - menYionarea satelor Bn documentele istorice7 sec. XI Bn Transilvania, sec. XIV Bn Zara omCneascA Ri 6oldova 0. 3atul ca formA de viaYA socialA7 - obRtea sAteascA - organi&are comunitarA care a asigurat evoluYia Bn virtutea obiceiului Ri a Slegii pAmCntuluiS. *au&ele succesive care au dus la erodarea autoritAYii obRtii sAteRti7 apariYia proprietAYii private +Bn vatra satului Ri apoi Bn e%travilan/, pAtrunderea unor elemente strAine obRtii, vCn&area terenurilor, intervenYia administrativA Bn perioada modernA. - satul devAlmaR - e%presia fi&icA a obRtii sAteRti .. *riterii de clasificare a satelor7 istoric4 statutul de e%istenYA - sate libere Ri sate aservite +domnitorului, boierilor, mAnAstirilor/4 modul de apariYie - spontanA Ri de coloni&are4 geografic - sate de munte, de deal Ri de cCmpie4 mArimea4 structura +relaYia spaYialA dintre gospodArii, elementul fundamental constitutiv al satului/ - cu gospodArii i&olate, rAsfirate Ri adunate4 forma - neregulatA Ri regulatA4 dependenYa dintre satul +regulat/ geometric, coloni&area teritoriului Ri e%istenYa planului prestabilit Ri. apoi, a proiectului4 funcYiunea predominantA - sat pastoral, agricol Ri mi%t4 etnia populaYiei preponderente -. Tipuri principale de aRe&Ari rurale, avCnd caracteristici re&ultate din corelarea criteriilor7 a. pCnA Bn secolul al XVII-lea - sate cu gospodArii i&olate +risipite/, considerate forma cea mai veche, din cau&a structurii embrionare4 situare Bn teritoriu, funcYiune etc. - sate cu gospodArii BmprARtiate +rAsfirate/7 situare Bn teritoriu, funcYiune etc - sate liniare +de vale Ri de drum/4 situare Bn teritoriu, funcYiune etc. *a&ul particular al satelor sAseRti din Transilvania. - sate cu gospodArii aglomerate7 situare Bn teritoriu, funcYiune etc. b. secolul al XVIII-lea - coloni&area tere&ianA din >anat4 importanYa dispo&iYiilor imperiale +!",,/ privind Bntocmirea planurilor Ri a regulilor de construcYie c. epoca modernA - egulamentul ?rganic Ri perioada regulamentarA Bn Principatele omCne7 mAsuri pentru regulari&area satelor e%istente Ri apariYia proiectelor de sate noi4 proiecte-tip pentru clAdirile comunitare. - reformele agrare din !#,- Ri !$!$-!$0!7 coloni&area Ri proiectele de sate noi4 caracteristicile acestora. T )N3ILV)NI) XI >)N)TUL 6icile formaYiuni statale romCneRti e%istente in secolele X-XI Bn &ona cuprinsA Bntre rAul Tisa Ri arcul *arpaYilor, au fost cucerite treptat de cAtre ungurii instalaYi Bn Panonia spre sf. sec. IX. La sfCrRitul veacului al XI-lea, are loc organi&area Transilvaniei ca voievodat Ri ane%area sa la regatul maghiar. Principat autonom sub su&eranitatea regilor unguri, apoi sub cea otomanA +BncepCnd din !1-!/, provincie a Imperiului habsburgic +din !,$$/. >anatul este inclus regatului, sec XIII ---[ comitatul de TimiR4 dupA bAtAlia de la 6ohacs,!10,, >anatul formea&A BmpreunA cu Transilvania un principat autonom sub su&eranitate turceascA4 !110, cucerire otomanA4 !"!,, cucerire de cAtre habsburgi4 Bn !"#<. *?N3?LI() 9) *U*9 I II 6)=8I) 9 *ucerirea Transilvaniei se desfARoarA Bn etape. egatul maghiar nu are BncA mi'loacele Ri nici efectivele necesare consolidArii cuceririi. PuYinele puncte fortificate - cetAYi sau castre regale - nu pot susYine o po&iYie de forYA Bn &onA. (e aici ----[ coloni&area altor populaYii la graniYe - cavalerii ioaniYi +Bn >anat/ - cavalerii teutoni, !0!!-!001 - populaYie de origine germanA, Ssa%onesS +nume colectiv pentru franconi, flaman&i, valoni/, primul grup mai mare Bn sec. XII4 stabiliYi la Bnceput Bn sudul )rdealului Ri &ona >istriYei4 se e%tind cAtre centrul Transilvaniei Bn sec. XIII4 coloni&area se Bncheie la Bnceputul sec. XIV \ *onstrucYii de apArare ] *etAYi sau castre regale (reptul de a construi cetAYi - drept regal. *onstrucYia lor avansea&A spre est pe mAsurA ce se BncearcA consolidarea cuceririi. 6ulte dintre ele au dispArut sau au fost transformate de-a lungul timpului, purtCnd pecetea stilurilor care s-au succedat Bn 9uropa centralA + enaRtere, >aroc, etc./. 2a&a iniYialA, cea la care ne referim, BmbracA forme simple, destinate sA adAposteascA o garni&oanA regalA. 9%emple7 (eva, ?dorhei, *iceu, 8unedoara. ] *etAYile *avalerilor teutoni *aracter tehnic, astilistic, determinat strict de evoluYia armamentului de atac Ri de apArare4 dimensiuni dictate de potenYialul uman - o cCt ami mare suprafaYA de teren Bncon'uratA de &iduri cu perimetru cCt mai scurt4 amplasare cCt mai greu

accesibilA, ocupCnd Bn acelaRi timp puncte importante pe cAile de acces. 9%emple7 2eldioara +6arienburg/, *odlea, *etatea *rucii. ] )Re&Arile saRilor din Transilvania >isericile fortificate sAteRti, cetAYile YArAneRti La Bnceput se construiesc cetAYi de refugiu aparYinCnd mai multor sate, Bn paralel cu reRedinYele fortificate ale SgreavilorS +don'on Bncon'urat de val de pAmCnt sau &iduri/. )ceste construcYii se dovedesc ineficiente la nAvAlirea tAtarilor +!0-!/ Ri sunt abandonate. 3e trece la fortificarea mai vechilor biserici sAteRti sau la construirea unora noi, gCndite de la Bnceput ca alcAtuiri defensive +sec. XIV-XV/. >isericile sAseRti - romanice la Bnceputul coloni&Arii, e%emple - gotice dupA mi'locul sec. XIV, e%emple 6oduri de fortificare7 !. >I39 I*) - transformarea turnului-clopotniYA de la vest Bn don'on +turnul capAtA acces separat, la parter ---[ depo&it de arme Ri provi&ii, eta'ele au guri de tragere, drum de stra'A cu machicouli-uri la partea superioarA/4 - ridicarea unui al doilea turn deasupra corului +la est/, avCnd aceeaRi funcYiune cu turnul de vest, adeseori comunicCnd prin pod cu acesta4 - supraeta'area navei cu un nivel folosit pentru apArare Ri refugiu, mai ales atunci cCnd corpul bisericii este paralel cu drumul4 coridor de apArare scos Bn consolA de-a lungul navei. 0. IN*INT) (9 UI( \ *ea mai veche formA ---[ circularA sau ovalA, preluCnd forma valului de pAmCnt, peste care sunt adeseori ridicate avanta'e ---[ eliminarea unghiurilor moarte4 formA poligonalA neregulatA, obligatA de neregularitAYile terenului4 formA rectangularA, Bn ca&urile Bn care biserica era amplasatA Bn mo'locul satului, pe teren plat. - poartA cu turn Ri uneori tunel de intrare4 - alte turnuri amplasate Bn locuri e%puse sauTRi machicouli-uri cu acces din drumul de stra'A sauTRi din turnuri4 - dublarea &idului spre e%terior cu un &id mai scund +&idul-scut/4 - uneori RanY de apA cu pod ridicAtor. *etAYi YArAneRti ca cele de la Pre'mer sau 8Arman, avCnd un Ri mai pronunYat caracter defensiv, puteau adAposti Bn ca& de pericol Bntreaga obRte sAteascA Ri bunurile ei. \ ) 8IT9*TU ) P?PUL)ZI9I ?6^N93TI (IN T )N3ILV)NI) ] *urYile cne&iale romCneRti Tara 8aYegului Ri 6aramureRul 6ici posesiuni feudale romCneRti persistA Ri dupA cucerirea maghiarA. (in alcAtuirea curYilor unor 'u&i +cne'i/ romCni din Tara 8aYegului, se mai pAstrea&A doar bisericile +capele de curte/7 bisericile din 3treisCngeorgiu +a doua 'umAtate a veacului al XI-lea/, 3CntAmArie-?rlea Ri 3trei +cca. !0"</, (ensuR +sec.XIII/, de relativ mici dimensiuni, sunt alcAtuite pentru a servi ritualului ortodo%. Turnurile-clopotniYA situate pe faYada de vest, ca Ri BnfAYiRarea generalA - volume distincte adApostind naosul Ri altarul - sugerea&A influenYe ale arhitecturii romanice Ri gotice. Gn 6aramureR, numeroase mAnAsturi Ri biserici ale cultului ortodo% - a&i dispArute - au fost ridicate de cne'ii locali Bn secolele XIII-XIV. Gn sec. XIII papalitatea inter&ice practicarea cultului ortodo% Bn )rdeal, regii unguri inter&ic ridicarea de biserici ortodo%e de piatrA. ] )rhitectura de lemn, bisericile )rhitectura sAteascA +case, ane%e gospodAreRti, mori de vCnt Ri de apA, biserici/ - construitA din lemn ---[ materialul de construcYie cel mai la BndemCnA. (e aici o BntreagA artA constructivA se de&voltA, se rafinea&A, iar cele mai spectaculoase e%emple sunt cele ale bisericilor de lemn din )rdeal. (e remarcat cA volumetria acestora sugerea&A influenYe ale arhitecturii bisericilor de &id romanice sau gotice - stiluri specifice bisericilor sAteRti catolice de pe teritoriul Transilvaniei. 9%emple, 6aramureR. ? )XUL 69(I9V)L !. *ondiYiile generale istorice7 organi&Arile statale din Transilvania, 6untenia Ri 6oldova4 coloni&area saRilor Bn Transilvania Ri su&eranitatea otomanA Bn teritoriile e%tracarpatice 0. ?rgani&area teritoriului - structurarea proprietAYii asupra terenului7 preeminenYa domnitorului +regelui/ asupra teritoriilor fArA stApCn, neorgani&ate din punct de vedere social Ri politic sau asupra celor cucerite. 2ormarea domeniilor feudale prin donaYii cAtre nobili, clerici sau conducAtori militari. Proprietatea consolidatA asupra terenului urban7 domnitorul, nobilimea, orARenii, biserica Ri mAnAstirile. Transferul terenurilor prin vCn&areTcumpArare, condiYionatA de embatic Ri protimissis. - organi&area administrativA a teritoriului7 'udeYe, Bn Zara omCneascA Ri 6oldova, comitate +scaune, Bn &onele locuite de coloniRtii saRi/, Bn Transilvania. 3tructuri de polari&are ale oraRelor7 suprafaYa urbanA propriu &isA, hotarul, ocolul.

.. *aracteristicile generale ale oraRelor - modul de formare7 pe amplasamentul unor aRe&Ari romane, dar marea ma'oritate s-a format spontan, prin de&voltarea unor aRe&Ari rurale, prin coagularea populaYiei pe lCngA castele, Bn locuri consacrate de tCrg, la principalele vaduri etc. - condiYiile de de&voltare ale oraRelor - administraYia oraRelor7 structuri proprii de conducere, dublate, Bn &onele e%tracarpatice, de autoritatea domnitorului - locuitorii +ocupaYii principale, componenYA etnicA Ri socialA/ -. ?raRele din Transilvania - etape ale evoluYiei7 - BncepCnd cu sec. IX - perioada prestatalA7 centrele voievodatelor Ri cne&atelor tind spre statutul urban. - BncepCnd cu sec. X-XI, odatA cu cucerirea traptatA a teritoriului de cAtre statul maghiar4 organi&area Transilvaniei ca voievodat autonom. (upA atacul tAtar din !0-! se considerA cA Bncepe istoria medievalA a oraRelor din Transilvania. - ma'oritatea oraRelor au fost fortificate, la Bnceput cu materiale perisabile, apoi incintele au fost refAcute din piatrA. *ontribuYia coloniRtilor saRi. *hemaYi de regele Ungariei pentru a asigura frontierele dinspre est Ri sud a regatului, aceRtia s-au stabilit Bn Transilvania Bntre a doua 'umAtate a sec. XII Ri prima 'umAtate a sec. XIV4 fenomenul este contemporan cu o coloni&are semnificativA Bn Bntregul centru Ri est al 9uropei. - structura generalA a oraRului marcatA de principiile Ri modelele spaYiale aduse de coloniRti, adaptate condiYiilor de teren7 divi&area regulatA a terenului, Bn parcele alungite, nediferenYiatA Bn raport cu funcYiunea teritoriului urban4 e%istenYa unei pieYe centrale +3ebeR, >istriYa/ sau a unui ansamblu de pieYe +>raRov, 3ibiu/, ca elemente spaYiale principale4 locuinYele sunt aliniate la stradA, unificate prin &iduri care disimulea&A curYile, asigurAndu-se unitatea spaYialA a strA&ilor Ri pieYelor4 - principale programe de arhitecturA7 catedrala, mAnAstiri, spitale, primAria, hale comerciale, uneori locuinYe-turn +reconstituite, de e%emplu, la 3ibiu/. - structuri planimetrice particulare7 oraRe cu piaYA centralA cu bisericA fortificatA +3ebeR, >istriYa/, oraRe de&voltate pe platforme diferite ale terenului +3ibiu, 6ediaR, 3ighiRoara/, oraRe alcAtuite din structuri spaYiale Ri etnice variate +>raRov/. - configuraYiile spaYial-volumetrice marcate de e%istenYa fortificaYiilor Ri de fronturile unitare ale spaYiilor publice, iar silueta oraRului este dominatA de volumetria bisericii. 1. ?raRele din Zara omCneascA Ri 6oldova - structura generalA condiYionatA de absenYa limitelor fi&ice +fortificaYiile/, generCnd interpAtrunderea &onelor urbani&ate cu cele neocupate sau utili&ate drept terenuri agricole4 de&voltarea tentacularA a urbani&Arii, de-a lungul principalelor cAi de legAturA Bn teritoriu. 3isteme defensive, Bn absenYa &idurilor de incintA. - diferenYierea funcYionalA a teritoriului - &ona comercialA Ri meRteRugAreascA, legatA, de cele mai multe ori, de curtea domneascA, pe de o parte, Ri &onele de locuit, pe de alta - este e%primatA de parcelar7 parcele de dimesiuni mici Bn &ona tCrgului Ri terenuri de dimensiuni mai mari, crescCnd spre periferie, Bn restul oraRului4 - &onele de locuit organi&ate Bn comunitAYi grupate Bn 'urul unei biserici +parohii, cartiere/, ocupCnd suprafeYe diferite de teren +centru - periferie/4 e%istenYa, Bn anumite ca&uri a unor grupAri comunitare pe criterii etnice - programe de arhitecturA7 locuinYa, biserica, mAnAstirea, hanul +BncepCnd cu sec. al XVII-lea/, curtea domneascA, locuinYa boiereascA. - imaginea oraRului este marcatA, pe de o parte, de caracterul discontinuu al &onelor urbani&ate, de abundenYa vegetaYiei Ri de amplasarea foarte variatA a locuinYelor pe proprietate, Bn &onele de locuit Ri, pe de alta, de pre&enYa fleRelor numeroaselor biserici. - etape ale evoluYiei7 - perioada prestatalA +pCnA la mi'locul sec. al XIV-lea/7 se caracteri&ea&A, Bn general, prin atingerea unui grad incipient de urbani&are, Ri prin pre&enYa modelelor de organi&are din Transilvania Bn oraRele coloni&ate +>aia, 3iret, *Cmpulung 6uscel/. - perioada formArii Ri consolidArii statelor centrali&ate +pCnA Bn a doua 'umAtate a sec. XVI./7 apar curYile domneRti, uneori decisive Bn organi&area localitAYilor4 are loc un salt spre urban, iar intervenYia puterii centrale este sugeratA de anumite structuri stradale coerente +liniarA - 3uceava, oman, ZCrgoviRte, fusiformA - PiteRti, *Cmpulung, echer - IaRi/. - pCnA la Bnceputul sec. XIX7 interes redus al domniei pentru de&voltarea oraRelor4 Bn consecinYA, are loc creRterea preponderent spontanA, prin adaptarea la sit Ri la direcYiile de interes teritorial. - comentarea unor e%emple \Programe de arhitecturA din oraRele transilvane !.*onectatA la arhitectura central europeanA, arhitectura religioasA din oraRele transilvane pre&intA Bn general forme ale =oticului7 >iserica 3f. >artolomeu din >raRov +sec.XIII/, >iserica NeagrA +!.#--!-""/, biserica evanghelicA din 3ibiu +sec.XIV-XV/, ca Ri biserica Sdin dealS din 3ighiRoara +!.-1-!1!1/ sau biserica 3f. 6argareta din 6ediaR +sec.XIV-XV/. Uneori aceeaRi construcYie poartA amprenta unor stiluri diferite, re&ultat al unor distincte etape de construcYie. )stfel, biserica evanghelicA din 3ebeR +sec. XIII-XIV/, BnceputA Bn stil romanic, a fost continuatA cu un splendid cor gotic4 catedrala 3f. 6ihail din )lba Iulia +sec.XIII-XVII/, cel mai valoros monument de artA medievalA din Transilvania, BmbinA forme ale omanicului tCr&iu cu unele ale =oticului, precum Ri cu completAri de micA amploare din epoca enaRterii. -!10,, bAtAlia de la 6ohacs, Ungaria tranformatA Bn paRalCc, -!1-!, Transilvania - voievodat independent sub su&eranitate turceascA4

- Bntrerupere pCnA la sf. sec.XVII a relaYiilor cu lumea central europeanA4 cca. !1< de ani de evoluYie proprie a formelor arhitecturale, contaminate de'a de enaRtere, dar Bn domeniul construcYiilor civile4 -!11,, (ieta hotArARte seculari&area averilor bisericii catolice - nu mai sunt fonduri pentru a reali&a construcYii religioase de amploare4 - protestantismul preia bisericile catolice e%istente. 3ingura construcYie religioasA transformatA Bn stil renascentist - biserica evanghelicA din >istriYa +sec. XIV-XVI/, iniYial ba&ilicA goticA cu trei nave. (e-abia dupA ocupaYia habsburgicA +!,$$/, ofensiva catolicA va determina ridicarea unor construcYii religioase noi, de facturA barocA. 9%. biserica romano-catolicA din TimiRoara +!".,-!""./, catedrala romano-catolicA din ?radea +!"1<-!""$/ BmpreunA cu palatul episcopal. 0. LocuinYele - formA BngustA a lotului4 pCnA Bn sec. XV, locuinYe cu caracter modest. (e&voltarea oraRelor modificA statutul social al unei pAturi importante - patriciatul urban - care BRi construieRte, pe loturile e%istente, BnglobCnd adeseori pArYi ale vechilor construcYii de facturA medievalA, noi locuinYe de facturA renascentistA. *aractere definitorii7 - la parter, spre stradA ---[ atelierul sau prAvAlia, gang de trecere spre curte - eta' cu dublu tract spre stradA - uneori soluYii constructive +sisteme de boltire/ Ri elemente sculptate renascentiste - ancadramente, portaluri - regim Bnchis al fronturilor stradale4 Bn &onele intens comerciale - pieYe -, unde eta'ul este Bn parte susYinut de arcaturi continue. 9%. >istriYa, 3ibiu, >raRov - faYade viu colorate, uneori pictate In sec. XVIII, dupA ocuparea habsburgicA, accesul nobilimii, pCnA atunci fArA drepturi Bn cadrul oraRelor ---[ palate construcYii ample, ocupCnd mai multe loturi, organi&ate Bn 'urul unor curYi interioare cu decor baroc4 proces de transformare a construcYiilor e%istente, sau chiar de demolare a lor, accelerat Bn a doua 'umAtate a sec. XIX, astfel BncCt s-au pAstrat prea puYine case renascentiste Ri cu atCt mai puYin ale epocilor anterioare. .. )lte construcYii orAReneRti7 casa sfatului - Bn afarA de >raRov, amplasatA Bntr-unul din turnurile fortificaYiei oraRului, sau amena'ate Bn foste construcYii de locuit4 la fel Ri hanurile4 Rcolile - funcYionau Bn construcYii noi, asemAnAtoare locuinYelor, fie Bn mAnAstiri de&afectate. \*onstrucYii Bn afara oraRelor ] *astele Ri curii eRedinYe de YarA ale nobilimii, principilor Ri guvernatorilor Transilvaniei. *astelul - funcYiune de locuire, inclu&Cnd Ri ample spaYii gospodAreRti legate de e%ploatarea proprietAYii, precum Ri reduse amena'Ari defensive. *uria - mai modestA4 fie locuinYA temporarA a unui nobil de la oraR, fie reRedinYA permanentA a unui nobil mai puYin BnstArit4 amplasatA Ri ea Bn cadrul moRiei . Uneori o mai veche curie este amplificatA Ri transformatA Bn castel. Primele reali&Ari mai importante Bn domeniul re&idenYial nobiliar Bn epoca enaRterii - transformAri ale unor cetAYi, sacrificCndu-se vechile rosturi militare Bn favoarea unor noi cerinYe ale epocii7 modificAri Ri amplificAri ale spaYiilor interioare, amplificarea relaYiei cu e%teriorul prin mArirea golurilor ferestrelor, utili&area unor spaYii deschise Ri acoperite - logii. 9%. 8unedoara, 2AgAraR. *astelele nou construite7 configuraYie de plan - patrulater mai mult sau mai puYin regulat4 0-. niveluri4 dublu tract cu logii, turnuri de colY +amintire a funcYiunii defensive, transformatA acum Bn decor/. 6ateriale de construcYie7 piatrA, piatrA _ cArAmidA, uneori paiantA4 sisteme de boltire diverse sau acoperirea BncAperilor cu tavane de lemn pictat4 ornamentaYia faYadelor - ancadramente de piatrA sculptatA ale uRilor Ri ferestrelor, portaluri de intrare cu steme Ri inscripYii4 grAdini Ri chioRcuri +sau case de varA/ accentuea&A relaYia cu e%teriorul. - !,0<-!,1< - perioadA de mare avCnt constructiv Bn domeniul re&idenYial7 LA&area, VinYu de 5os, 6AnAstirea, *riR, 6edieRul )urit. - dupA cucerirea habsburgicA, reRedinYe de facturA barocA sau cu >onYida, R.a. 9%. )ghireR, >uia, (umbrAveni, transformAri baroce7 la =orneRti,

] )rhitectura bisericii greco-catolice Tot de facturA barocA vor fi Ri bisericile &idite de romCnii trecuYi la biserica unitA greco-catolicA, ce vor avea din !,$$, dreptul de a-Ri &idi propriile lAcaRe de cult Bn oraRe. ] *titorii ale domnilor din 6 Ri T *titorii ale domnilor din principatele romCne vecine - ca bisericile din Vad Ri 2eleac &idite de 3tefan cel 6are, biserica din 3cheii >raRovului ridicatA de Petru *ercel, mAnAstirea de la 3CmbAta Ri bisericile din 2AgAraR Ri ?cna 3ibiului, construite din porunca Ri cu cheltuiala lui *onstantin >rCncoveanu.