Sunteți pe pagina 1din 6

Analiza productivităţii medii anuale a muncii

Nr.

 

Indicatori

   

UM

Perioada

Perioada

crt.

   

precedentă

curentă

1

Cifra de afaceri

   

lei

11.267.880

10.299.705

2

Numărul mediu de salariaţi

   

pers

104

85

3

Numărul mediu de zile lucrate

   

zile

233

239

4

Numărul mediu de ore lucrate zilnic

   

ore

7,5

7,8

5

Productivitatea medie anuală

   

lei/sal

108.345,00

121.173,00

6

Productivitatea medie zilnică

   

lei/zi

465

507

7

Productivitatea medie orară

   

lei/oră

62

65

8

Productivitatea medie orară recalculată

 

lei/oră

-

63

 
  Nz

Nz

 

Wa

 

Nh

 
 

Wz

  Wz   g i
 

g i

 

Wh

  Wh
 

Wh i

 

Modificarea productivităţii medii anuale:

ΔWa

Wa

1

Wa

0

12.828 lei /sal

 

1. Influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate:

ΔNz

(Nz

1

Nz

0

)

Wz

0

2.790 lei /sal

2. Influenţa modificării productivităţii medii zilnice:

10.038 lei /sal

2.1 Influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate zilnic

ΔWz Nz (Wz

1

1

Wz

0

)

ΔNh

Nz

1

(Nh

1

Nh )

0

Wh

0

4.445,50 lei /sal

2.2. Influenţa modificării productivităţii medii orare

ΔWh Nz Nh (Wh

1

1

1

Wh

0

)

5.592,60 lei /sal

2.2.1. Influenţa modificării structurii activităţii

Δgi Nz Nh (Wh

1

1

rec

Wh

0

)

1.864,20 lei /sal

2.2.2. Influenţa modificării productivităţii medii orare pe activităţi

Δwhi Nz Nh (Wh Wh

1

1

1

rec

)

3.728,40 lei /sal

În perioada analizată se constată o creştere a productivităţii medii anuale cu 12.828 lei /sal, toţi factorii de influenţă contribuind în mod pozitiv la modificarea acesteia. Astfel creşterea numărului de zile lucrate de la 233 la 239 a determinat majorarea productivităţii medii anuale a muncii cu 2.790 lei /sal.

De remarcat că majorarea productivităţii anuale s-a realizat şi pe baza creşterii productivităţii medii zilnice cu 10.038 lei /sal, care reprezintă peste 78% din modificarea totală a productivităţii muncii. În plus, majorarea numărului de ore lucrate zilnic, de la 7,5 la 7,8 a însemnat apropierea d e normalitate, conducerea societăţii fiind conştientă de faptul că va exista în permanenţă un număr de ore care nu vor fi efectiv lucrate. Astfel, creşterea numărului de ore lucrate a determinat majorarea productivităţii anuale a muncii cu 4.445,50 lei /sal. Productivitatea orară care a crescut cu aproximativ 5 %, contribuind la modificarea productivităţii anuale cu 5.592,60 lei /sal. Acest lucru a fost posibil prin conştientizarea procesului de muncă, utilizarea eficientă a mijloacelor de producţie. Structura activităţilor a determinat creşterea productivităţii medii anuale a muncii cu 1.864,20 lei datorită creşterii ponderii activităţilor la care se înregistrează o productivitate orară mai mare decât media înregistrată la nivel de întreprindere în perioada precedentă.

Aplicaţie privind analiza profitului pe salariat

Nr.

Indicatori

UM

Perioada

Perioada

crt.

precedentă

curentă

1

Producţia marfă fabricată

lei

3.780.000,00

4.864.000,00

2

Volumul efectiv al producţiei vândute:

     

3

exprimat pe bază de preţuri

lei

4.158.000,00

4.620.800,00

4

exprimat pe bază de costuri

lei

3.742.200,00

4.112.512,00

5

Volumul efectiv al producţiei vândute:

     

6

exprimat pe bază de preţuri prevăzute

lei

-

3.738.647,27

7

exprimat pe bază de costuri prevăzute

lei

-

3.879.728,30

8

Numărul de salariaţi

pers

30,00

32,00

9

Timpul mediu lucrat de un salariat

ore

1.800,00

1.900,00

10

Profit aferent cifrei de afaceri

lei

415.800,00

508.288,00

11

Productivitatea anuală muncii (Qf)

lei

126.000,00

152.000,00

12

Productivitatea orară muncii (Qf)

lei

70,00

80,00

13

Gradul de valorificare al producţie fabricate

 

1,10

0,95

14

Profit la un leu cifra de afaceri

lei

0,10

0,11

15

Profit pe salariat

lei/pers

13.860,00

15.884,00

Pr

Ns

Wa t Wh β g pr p c
Wa
t
Wh
β
g
pr
p
c

Modificarea totală a profitului pe salariat

Δ

Pr

Pr

1

Pr

0

Ns

Ns

1

Ns

0

2.024 lei/sal

1. Influenţa modificării productivităţii medii anuale:

ΔWa

(Wa

1

Wa )

0

β

0

pr

0

2.860 lei/sal

1.1. Influenţa modificării timpului lucrat de un salariat

Δt

(t

1

t

0

)

Wh

1

β

0

pr

0

770 lei/sal

1.2. Influenţa modificării productivităţii medii orare

Δ wh

t

1

(Wh

1

Wh )

0

β

0

pr

0

2.090 lei/sal

2. Influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate

Δ

Wa

1

(β

1

β

0

)

pr

0

-2.280 lei/sal

3. Influenţa modificării profitului la un leu cifră de afaceri

Δpr Wa β

1

1

(pr

1

pr

0

)

1.440 lei/sal

3.1. influenţa modificării structurii producţiei vândute:

Δg Wa

1

β

1

unde

pr '

 

1

(pr' pr

qv c qv p

1

0

0

1

0

)

-3.405 lei/sal

3.2. influenţa modificării preţurilor medii de vânzare:

Δp Wa

unde

pr "

1

β

1

 

1

(pr" pr')

qv c qv p

1

0

1

1

12.124 lei/sal

3.3. influenţa modificării costurilor unitare:

Δc Wa

1

β

1

(pr

1

pr")

-7.274 lei/sal

În perioada analizată se constată o creştere a profitului pe salariat cu 2.024 lei /sal, din toţi factorii de influenţă, doar productivitatea medie anuală a muncii, ca factor de gradul întâi, contribuind în mod pozitiv la modificarea acesteia. Restul factorilor au avut o influenţă negativă asupra profitului pe salariat. Astfel creşterea productivităţii medii anuale de la 126.000 la 152.000 a determinat majorarea profitului pe salariat cu 2.860 lei /sal. De remarcat că majorarea productivităţii anuale s-a realizat şi pe baza creşterii numărului de ore lucrate de un salariat şi pe baza creşterii productivităţii medii orare. În acest sens creşterea numărului de ore lucrate de la 1.800 la 1.900 a determinat majorarea profitului pe salariat cu 770. în acelaşi mod a contribuit şi creşterea productivităţii medii orare, care a înregistrat o modificare asupra profitului pe salariat de 2.090 lei/sal. Gradul de valorificare a producţiei fabricate care a scăzut de la 1,1 la 0,95 pe fondul lipsei unei politicii de lichidare a stocurilor existente. Chiar dacă gradul de valorificare a înregistrat o diminuare, se observă creşterea cifrei de afaceri, existând în continuare o piaţă de desfacere pentru produsele comercializate. Mai mult, se observă o creştere a eficienţei întregii activităţi, prin faptul că se înregistrează o creştere a profitului la un leu cifră de afaceri de la 0,10 la 0,11. Această modificare a determinat majorarea profitului pe salariat cu 1.444 lei/sal.

Structura cifrei de afaceri a influenţat profitul pe salariat în sensul scăderii cu 19.890 lei situaţie care se explică prin diminuarea ponderii produselor vândute la care s-au prevăzut rate ale rentabilităţii comerciale mai mari decât rata medie comercială prevăzută pe total întreprindere şi creşterea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prevăzute mai mici decât rata medie comercială programată pe întreprindere. Preţurile de vânzare au fost mai mari faţă de nivelul din perioada precedentă cu 10% şi au determinat creşterea profitului pe salariat cu 28.607 lei. Costurile complete unitare au exercitat o influenţă negativă asupra profitului pe salariat determinând scăderea acestuia cu 7.274 lei, situaţie determinată de depăşirea costurilor produselor ce deţin ponderea principală în totalul vânzărilor. Influenţa costurilor se apreciază ca justificată cu condiţia ca efortul suplimentar făcut să fi fost recuperat pe seama preţurilor de vânzare, ca urmare a obţinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ.

Aplicaţie privind analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

-lei-

Nr.

Indicatori

Programat

Realizat

crt.

1

Volumul fizic al producţiei vândute exprimat în:

   

2

preţuri medii de vânzare unitare

14.506.700

15.714.600

3

costuri complete unitare

11.983.200

13.112.600

4

Volumul fizic efectiv al producţiei vândute exprimat în:

   

5

preţuri medii de vânzare unitare programate

-

13.855.200

6

costuri complete unitare programate

-

11.673.400

7

Cheltuieli la 1000 lei CA (lei)

826,05

834,42

C 1000 CA

g

la 1000 lei CA (lei) 826,05 834,42 C 1000 CA g p c M etodologia de

p

c

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor se prezintă astfel:

C 1000 CA

= C

1000 CA

1

C

1000

0

CA

+8,38 lei

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin intermediul:

1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

 

g

q

v

1

c

0

q

v

1

p

0

1000

q

v

0

c

0

q

v

0

p

0

1000

+16,48 lei

2.

Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

 

p

1

q

v

c

0

1

q

v

p

1

1000

 

q

v 1

c

0

q

v 1

p

0

1000

-99,69 lei

3. Influenţei modificării costurilor unitare:

 

c

q

v 1

c

1

q

v 1

p

1

1000

  91,58 lei

q

v 1

c

0

q

v 1

p

1

1000

Structura producţiei vândute a exercitat o influenţă nefavorabilă, deoarece modificarea sa a determinat creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 16,48 lei. Situaţia se datorează creşterii ponderii acelor produse al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs era superior nivelului programat la nivel de întreprindere. Modificarea preţurilor medii de vânzare unitare a exercitat o influenţă favorabilă asupra nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 99,69 lei. Această situaţie este rezultatul creşterii preţurilor de vânzare comparativ cu cele prevăzute la categoria de produse care deţin o pondere însemnată în totalul vânzărilor. Costurile complete unitare au contribuit la creşterea cu 91,58 lei a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, conducând, în consecinţă, la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri. Această situaţie este determinată de depăşirea costurilor programate la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor.

Aplicaţie privind analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

lei

Nr.

Indicatori

Simb

Perioada

Perioada

crt.

precedentă

curentă

1

Cifra de afaceri exprimată în preţ de vânzare

q v p

2.088.100

2.511.400

2

Cheltuieli fixe

CF

199.000

181.600

3

Volumul efectiv al cifrei de afaceri la preţ prevăzut

q v1 p 0

-

2.421.700

4

Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri

CF

1000

95,30

72,31

CF 1000 CA

de afaceri CF 1000 95,30 72,31 C F 1000 CA q p CF Pe baza datelor

q

p

CF

Pe baza datelor din tabelul de mai sus analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri, se prezintă astfel:

ΔCf

1000

Cf

1000

1

Cf

1000

0

-22,99 lei

1.

Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:

Δq

v

CF

0

q

v

1

p

0

1000

CF

0

q

v

0

p

0

1000

-13,13 lei

2. Influenţa modificării preţului de vânzare:

Δp

CF

0

q

v

1

p

1

1000

CF

0

q

v

1

p

0

1000

-2,94 lei

3. Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:

ΔCF

CF

1

q

v

1

p

1

1000

CF

0

q

v

1

p

1

1000

-6,93 lei

Aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea indicilor de creştere a celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de cheltuielile fixe (I CA > I CF ) conduce la micşorarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul prevăzut.

În perioada analizată se observă o reducere a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri cu 22,99 lei situaţie reflectată de analiza factorială a elementelor, astfel:

creşterea volumului fizic al producţiei cu 15,97a condus la micşorarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri cu 13,13 lei

creşterea preţul de vânzare cu 3,7% a contribuit în mod favorabil la diminuarea cheltuielilor cu 2,94 lei,

diminuarea cheltuielilor fixe cu 8,74a avut ca efect scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri cu 6,93 lei. Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, managerii întreprinderii trebuie să adopte măsuri de creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, concomitent cu găsirea de noi posibilităţi de reducere a sumei cheltuielilor fixe. Ca atare, trebuie identificate cauzele care au generat creşterea cheltuielilor fixe şi în urma analizei acestora se vor adopta măsurile corespunzătoare pentru sporirea eficienţei întregii activităţi.

Cheltuielile fixe ca sumă pot înregistra creşteri ca urmare a unor schimbări ale sistemului de salarizare, ale sistemului de amortizare, a măririi salariilor, determinată de rata inflaţiei.