5. NC O VICTIM Material realizat de Dr.

Mervyn Hardinge
Departamentul Sanatate, Diviziunea Euro-Africa Schosshaldenstrasse !, "##$ %erna, Elvetia 5.01 Pereche pe teras Monica este casnic& 'i are "( de ani. So)ul ei, Sandu are *+. Ei au o c&snicie fericit& 'i doi copii minuna)i. ,enitul lui Sandu este suficient 'i n-o duc r&u dpdv material. Pereche ce fumeaz Sunt oameni a'eza)i 'i gust& din tot ce le ofer& via)a societ&)ii. -e face pl&cere s& fumeze 'i c.teodat& s& /ea ceva. 0/i'nuiesc s& fac& acest lucru 1nc& din timpul 'colii. Mo !ca tu"! # De mai mul)i ani tu'esc 2u'or3. 4&ile aeriene par s& fie cam 1nc&rcate 'i tre/uiesc ceva mai des 2cur&)ite3 - 'ti)i 'i Dv., to)i fum&torii 1'i fac a'anumita 2toalet& /ron'ic& matinal&3. De o vreme 1ns& Monica 'i Sandu au 1nceput s&-'i fac& gri5i... %a #u tu"! # 6usea lui s-a 1nr&ut&)it, uneori se 1nt.mpla s& se trezeasc& noaptea din somn datorit& tusei. Ar putea fi oare ... ? Monica alung& 1ns& repede g.ndul ... C& tar 7n ultimul timp Sandu a sc&zut 1n greutate 'i a 1nceput s&-'i pun& semne de 1ntre/are. Mai mult, are chiar o presim)ire rea... %a #u p(ec& # #e (a mas Dintr-o dat&, la cin& 1ncepe s& tu'easc& puternic. Se ridic& de la masa 'i iese afar&. %cu!p s& *e 8tuse9 4.nd se 1ntoarce este afectat 'i dezorientat. :u poate s& spun& 1nc& nimic celorlal)i. 8tuse9 Ima*! e ra#!o(o*!c pu(mo ar ;entru c& Monica insista, a acceptat s& mearg& a doua zi la medic. <m/rele de pe radiografie vor/esc de la sine. =i toate celelalte simptome se potrivesc semnelor radiologice. 4eea ce avea s& urmeze era de prev&zut> opera)ie, iradiere, chimioterapie...

5.02

5.03

5.0$

5.05

5.0'

5.0)

5.0+

5.0,

Mo !ca "! cop!!! (a - morm& tare A fost numai o pro/lem& de timp p.n& c.nd Monica 'i copii s& stea singuri la marginea sicriului. Sandu devenise un num&r 1ntr-o statistic&... .!apoz!t!/ #e t!t(u 27:4? 0 ,@46@M?39 2umatu( "! ca ceru( #e p(m& De peste +# de ani, societ&)i medicale din 1ntreaga lume, avertizeaz& cu privire la leg&tura dintre fumat 'i cancerul de pl&m.n. Ca ceru( 3 uc!*a"u( umru( 1 7nc& din anii AB#, cancerul de pl&m.ni este la /&r/a)i uciga'ul :um&rul . -a femei pe primul loc era cancerul de s.n, dar din C(* s-a schim/at ordinea. Ca ceru( #e p(m& ! pe pr!mu( (oc 4ancerul de pl&m.ni este acum at.t la /ar/a)i c.t 'i la femei cea mai frecvent& cauz& de deces prin cancer. Motivul> atunci c.nd, dup& cel deal doilea r&z/oi mondial, femeile au 1nceput s& fumeze, cur/a mortalita)ii lor a urmat un curs asem&n&tor cur/ei de la /&r/a)i. Ace'tia 1'i crescuser& consumul zilnic de tutun dup& primul r&z/oi mondial. Dup& +#-"# ani de fumat cancerul de pl&m.n love'te f&r& mil&. 4ele doua cur/e ilustreaz& acest lucru. Ce este ca ceru( 4 7nainte de a ne ocupa de rolul fumului de )igar& 1n aceast& dram&, vrem s& r&spundem la 1ntre/area fireasc&> ce este totui cancerul? .ef! !5!a ca ceru(u! 4ancerul este o 1nmul)ire periculoas& 8malign&9 a unor celule care din punct de vedere fiziologic nu mai sunt utile organismului. 6emat!!(e 4elulele corpului 8de eDemplu celulele pielii, ale mucoaselor, precum 'i hematiile9 sunt produse 1n organism 1n mod constant astfel 1nc.t, cele care mor s& poat& fi 1nlocuite. 7n fiecare secund& se produc de eDemplu aproDimativ " mil. de glo/ule ro'ii. 4elulele pielii 'i ale mucoaselor se 1nmul)esc 1n aceia'i m&sur&. tre7are 4.nd anumite celule se 1nmul)esc 1ntr-o m&sur& prea mare, sau mult mai mare dec.t este necesar, apar pro/lemele. 7nteresant este cum o celul& normal& devine canceroas&. Pasre cu pu!! 7n natur& nimic nu tr&ie'te numai pentru sine. Eiecare celul& tr&ie'te pentru a slu5i. Ea d& 'i prime'te. Acest lucru 1l fac toate celulele, la oameni, la animale 'i la plante.

5.10

0Muz!c 12 sec.1 5.11

5.12

5.13

5.1$

5.15

5.1'

5.1)

5.1+

5.1,

2!ecare ce(u( tr!e"te ca s s(u8easc Flo/ulele ro'ii de eDemplu, transport& oDigen 1n toate )esuturile corpului 1n timp ce celulele ficatului de eDemplu, au gri5& s& asigure glo/ulelor ro'ii proteina necesar& func)iei lor, glo/ina. Flo/ula ro'ie utilizeaz& glo/ina pentru a sintetiza hemoglo/ina care transport& oDigenul. :imic nu tr&ie'te pentru sine 1nsu'i. 6oate celulele slu5esc. :umai celulele canceroase nuG Mo stru( ca cer Aceast& celul& este un monstru asocial. Mic, dar periculos, se ocup& numai de sine 1nsu'i. 4eea ce vrea, tre/uie s& o/)in&. 0 celul& ce-i st& 1n cale tre/uie 1ndep&rtat&. Mo stru( ca cer Acest monstru se 1nmul)e'te din a/unden)&. Eiecare nou& celul& se comport& la fel ca 'i cea din care provine sau chiar mai r&u. Ele se 1nmul)esc 1n )esuturile s&n&toase 'i se m&resc 1n toate direc)iile. 7n drumul lor rup 'i distrug. 4a hran& folosesc totul, tot ce pot apuca. 9sp& #!rea ca ceru(u! #e p(m& Strategia sun&> 2Distrugere3. 4ancerul pulmonar de eDemplu, se r&sp.nde'te prin s.nge 'i c&ile limfatice 1n toate regiunile corpului 'i se fiDeaz& peste tot unde poate s& fiDeze un cap de pod. El se poate r&sp.ndi 1n creier, 1n oase sau 1n ficat. Ce(u(e(e ca ceroase #!stru* ;e m&sur& ce aceste celule se 1nmul)esc, cresc 'i se r&sp.ndesc, distrug chiar 'i sistemele de 1ntre)inere a vie)ii care le asigur& propria lor via)& 'i hran&. 7n acest fel se distrug practic pe ele 1n'ile. De ce se comport& astfel acest monstruH V!rusu( ca ceru(u! Mecanismele eDacte nu sunt 1nc& pe deplin cunoscute. 4unoa'tem 1ns& c&, 1n cazul anumitor forme de cancer eDist& viru'i ce p&trund 1n celul& ca un agent secret periculos. ,irusul preia controlul asupra func)iilor celulare 'i le accelereaz& 1nmul)irea. De 1ndat& ce celulele se 1nmul)esc 1n mod s&l/atic vurusul se retrage. :*e 5!! ca cer!*e ! ch!m!c! EDist& su/stan)e chimice care induc dezvoltarea cancerului 1n momentul p&trunderii 1n celul&. Acestea se numesc su/stan)e cancerigene. De asemenea, eDist& a'a-numitele su/stan)e cocancerigene, su/stan)e chimice care singure nu sunt daun&toare dar 1n contact cu alte toDine 1'i ating planurile lor dia/olice. Peste $000 #e com7! a5!! ch!m!ce

5.20

5.21

5.22

5.23

5.2$

5.25

5.2'

Eumul de tutun con)ine peste *### de com/ina)ii chimice. Aceasta 1nseamn& tot at.tea su/stan)e cancerigene. <na dintre cele mai studiate su/stan)e de acest tip este benzpirenul. 5.2) 2umatu( cauzeaz ca cer #e; Su/stan)ele cancerigene con)inute 1n gudron se depun de-a lungul c&ilor aeriene 8caviatate /ucal&, laringe, /ronhii9 'i 1n pl&m.ni. <nele su/stan)e se 1nghit 'i afecteaz& esofagul 'i stomacul, 1n timp ce altele se rezor/ 'i circul& purtate de s.nge prin corp. Ele pot de eDemplu, s& afecteze pancreasul. ;entru c& aceste su/stante se concentreaz& 1n mod deose/it 1n urin&, ele pot s& afecteze rinichiul 'i vezica. Dac& l&s&m timp suficient tuturor acestor su/stan)e cancerigene - s& spunem B p.na la +# de ani - ele sunt 1n stare practic s& produc& cancer 1n orice organ al corpului. 9e(a5!a fumat 3 ca cer 3 t!mp 6oate o/serva)iile 'tiin)ifice demonstreaz& c& posi/ilitatea ca un fumator s& se 1m/oln&veasc& de cancer cre'te propor)ional cu num&rul de )ig&ri fumate. Moarte pr! ca cer (a fumtor! Aceast& imagine arat& c.)i fum&tori mor anual de cancer numai 1n Statele <nite 8 9. Dac& v& nelini'tesc cei $# ### de mor)i ave)i dreptate. <! efumtor!!... 4e se 1nt.mpl& 1ns& cu nefum&torii, ei nu pot fi afecta)i de aceste forme de cancerH %a da, 1ns& privi)i deose/irea. =raf!c >.ecese pr! ca cer? Acest grafic arat& c& prin cancerul cavit&)ii /ucale mor de ! ori mai mul)i fum&torii dec.t nefum&tori. 7n ceea ce prive'te cancerul de pl&m.ni, ei sunt de # ori mai mul)i. =raf!c >.ecese pr! ca cer? Dac& urm&rim cu aten)ie aceste forme de cancer care 1ntr-un fel sau altul au leg&tur& cu fumatul, num&rul fum&torilor ce mor datorit& lor este de B ori mai mare dec.t al nefum&torilor. 2umu( #e tutu #u eaz urmtoare(or or*a e Ionele ce intr& 1n contact direct cu fumul de )igar& sunt cu mult mai periclitate de cancer dec.t zonele care primesc prin s.nge su/stan)ele toDice provenind din el. 9ata #e supra/!e5u!re 5 a ! =ansele de supravie)uire r&m.n, cu toate progresele medicinii moderne, reduse. Acest lucru este evident dac& lu&m 1n considera)ie a'a-numita rat& de supravie)uire la B ani. -a cea mai frecvent& form& de cancer,

5.2+

5.2,

5.30

5.31

5.32

5.33

5.3$

cancerul pulmonar, numai #J dintre pacien)i supravie)uiesc peste B ani - unul din # moare ceva mai t.rziu. 5.35 5.3' Pac!e t - sp!ta( 8pauza B sec9 Ca ceru( #e p(m& ; factor! #e r!sc @at& c.)iva factori de risc ce influen)eaza apari)ia cancerului de pl&m.ni v.rsta la care se 1ncepe fumatul num&rul de )ig&ri fumate pe zi num&rul total de )ig&ri fumate 1n timpul vie)ii num&rul total de ani de fumat con)inutul 1n gudron 'i nicotin& profunzimea inhal&rii num&rul de fumuri pe minut 'i lungimea )ig&rii fumate. S& privim mai 1ndeaproape fiecare din aceste puncte 'i s& 1ncepem cu num&rul de )ig&ri fumate pe zi. 5.3) Ca ceru( #e p(m& !; umr #e 5!*r! pe z! 4u c.t mai mult fumeaz& un om cu at.t mai mare este pro/a/ilitatea de a muri printr-un cancer de pl&m.n 8"9. Dou& pachete de )ig&ri fumate zilnic du/leaz&, 1n compara)ie cu un pachet, perspectiva tragic&. Ca ceru( pu(mo ar "! profu z!mea ! sp!ru(u! Eiecare fum&tor inhaleaz& o anumit& cantitate de fum. 4u c.t mai mult fum inhalat cu at.t mai mare pericolul 1m/oln&virii de cancer pulmonar 8*9. Dintre toate organele corpului, pl&m.nul este /ine1n)eles cel mai afectat de fumul de tutun. V&rsta (a care s3a - ceput fumatu( "! ca ceru( #e p(m& 4ancerul de plam.n este influen)at 'i de v.rsta la care s-a 1nceput fumatul. Dac& cineva avea su/ +# de ani atunci c1nd a 1nceput s& fumeze, pro/a/ilitatea 1m/oln&virii prin cancer pulmonar este de +# de ori mai mare dec.t la nefum&tori 8B9. Ca ceru( #e pa creas Dintre toate formele de cancer pe care le-am pomenit p.n& acum, cel de pancreas are cele mai mici 'anse de vindecare. Acest organ este /ogat 1n vase sanguine 'i limfatice. ;rin aceste c&i celulele canceroase se r&sp.ndesc rapid 1n alte p&r)i ale corpului. Ca ceru( #e pa creas 3 r!sc re(at!/ 7n compara)ie cu un nefum&tor riscul de a do/.ndi un cancer de pancreas este la un fum&tor mai mult dec.t du/lu. Ca ceru( #e pa creas; 2 pachte; 5@ <n risc de B ori mai mare amenin)& fum&torii ce consum& mai mult de + pachete zilnic.

5.3+

5.3,

5.$0

5.$1

5.$2

5.$3

Ca ceru( #e ca/!tate 7uca(; fumatu( "! a(coo(u( Alcoolul la r.ndul lui provoac& o cre'tere a ratei de 1m/olnavire prin cancer a cavit&)ii /ucale, stomacului 'i ficatului. 4om/ina)ia alcool-tutun este incompara/il mai riscant& dec.t 1n cazul fiec&ruia dintre ace'ti factori lua)i separat. 8!9. 2eme!e care 7ea "! fumeaz 6utunul, alcoolul, cafeaua 'i alte /&uturi ce con)in cofein& cresc produc)ia de acid a stomacului. <rmarea este apari)ia ulcerelor de stomac 'i riscul degener&rii lor maligne 8canceriz&rii9. Mo#!f!cr! ce(u(are 4ancerul nu se dezvolt& peste noapte. Degenerarea unei celule normale se realizeaz& de-a lungul multor etape 'i organismul 1ncearc& 1n permanen)& s& le distrug& pe masura apari)iei lor. 0mul este totu'i o construc)ie greu de 1nvinsG :/ert!zarea 5!*r!! 7n ultimile decenii, oamenii de 'tiin)& au eDaminat milioane de fum&tori. Kezultatele nu las& nici o um/r& de 1ndoial&> eDist& o rela)ie direct& 1ntre fumat 'i o 1ntreag& gam& de cancere distrug&toare. 2umtor c!t! # o rec(am #e 5!*r! @ndustria tutunului, cu profiturile ei de milioane de dolari, prezint& 1ns& 1n reclame numai pe cei cu succes, puternici 'i s&n&to'i.

5.$$

5.$5

5.$'

5.$)

5.$+

Mo !ca "! cop!!! (a mar*! ea *rop!! Ea/rican)ii de tutun refuz& s& recunoasc& tragediile anuale ce zdruncin& via)a sutelor de mii de fum&tori precum 'i via)a celor ce r&m.n 1n urma lor. 0Muz!c1 ;entru Sandu este de5a prea t.rziu. Monica 'i copiii suport& 1mpreun& consecin)ele. Ei nu mai au nevoie de alte argumente. 5.$, 5.50 Mo !ca "! cop!!! aru c 5!*r!(e Alege)i li/ertateaG Eace)i pasul hot&r.tor astfel 1nc.t s& nu deveni)i 'i Dv.

.!apoz!t!/u( #e t!t(u 27:4? 0 ,@46@M?3 0Muz!c1

NC O VICTIM
7ntre/&ri 'i K&spunsuri ; K> %e poate mo"te ! ca ceru( 4 Cu osc o feme!e cu ca cer #e s& . Mama "! 7u !ca e! au a/ut #e aseme ea ca cer #e s& . ;redispozi)ia fa)& de cancer pare s& fie la mul)i mo'tenit&. Eaptul c& un virus cancerigen poate fi transmis de la o genera)ie la alta a fost de5a demonstrat prin eDperimente pe animale. 4u foarte mare pro/a/ilitate

aceasta poate fi vala/il& 'i la om. EDperimentele pe animale arat& de asemenea c& viru'ii pot produce foarte multe forme de cancer. Se pare c&, 'i 1n cazul cancerelor umane ar putea fi vor/a de o /oal& viral&. ; K. cazu( - care 7u !ca "! mama mea au a/ut ca cerA a" putea face ce/a pe tru a -mp!e#!ca -m7o( /!rea #e ca cer4 Eactorii de risc cunoscu)i ce predispun la 1m/oln&virea prin cancer tre/uiesc pe c.t posi/il 1ndep&rta)i. 4ancerul de piele apare de eDemplu mai frecvent la cei cu pielea deschis& la culoare ,1n cazul 1n care acestea se eDpun eDcesiv la soare. Eemeile supraponderale 8o/eze9 fac mai frecvent cancer de s.n dec.t cele cu greutate normal&. Eum&torii sunt sensi/ili la toate formele de cancer, 1n mod deose/it fa)& de cancerul pulmonar. Alimenta)ia s&rac& 1n fi/re vegetale conduce la o mai mare inciden)& a cancerului de intestin gros 'i rect. ;rodusele animale> laptele, carnea, ou&le 'i /r.nzeturile sunt 1ntr-o rela)ie dependent& de doz& cu cancerul de prostat&. Ke)ine)i aceste fapte 'i 1ncerca)i s& elimina)i factorii recunoscu)i ca favorizan)i ai cancerului. 7ncerca)i pe c.t posi/il s& duce)i o via)& s&n&toas&. .e ce su t "a se(e #e supra/!e5u!re (a u e(e forme #e ca cer ma! mar! #ec&t (a a(te(e4 EDist& o multitudine de eDplica)ii pentru acest lucru. <nele forme de cancer pot fi diagnosticate cu mult mai devreme dec.t altele. 0 diagnosticare precoce 1nseamn& o terapie precoce 'i prin aceasta, o cre'tere a 'anselor de supravie)uire. Alte forme de cancer se dezvolt& 1ncet 'i nu se r&sp.ndesc at.t de repede. De aceea, este mai dificil& 'i diagnosticarea lor. <n anumit cancer r&spunde mai /ine la chimioterapie, altul la iradiere, 1n timp ce un altul se preteaz& mai /ine la opera)ie. Din nefericire, eDist& forme de cancer care se r&sp.ndesc cu mare u'urin)& 'i, 1n momentul diagnostic&rii sunt de5a 1n faze avansate 'i rezist& la terapie. Ace'tia 'i multi al)i factori cum ar fi v.rsta pacientului, starea general& de s&n&tate, contactul cu su/stan)ele cancerigene 'i stresul psihic 1'i au rolul lor 1n 'ansele de supravie)uire. .e ce com7! a5!a tutu 3a(coo( co #uce (a o cre"tere a ! c!#e 5e! ca ceru(u!. 4onsumul de alcool se afl& 1ntr-o rela)ie dependent& de doz& cu anumite forme de cancer cum ar fi cel al cavit&)ii /ucale, cancerul de esofag 'i de stomac. Eumatul se afl& de asemenea 1ntr-o rela)ie dependent& de doz& cu aceste forme de cancer 'i alte /oli maligne. Eumatul 'i consumul de alcool par 1n mod o/i'nuit s& se completeze. Alcoolul lezeaz& pro/a/il mem/rana celular& 'i deschide prin aceasta un drum mai u'or spre celul&, su/stan)elor cancerigene din tutun acceler.nd astfel transportul

K.

K>

lor. ;e l.ng& aceasta alcoolul 'i tutunul sl&/esc capacitatea de ap&rare a organismului. ; K. Ce se - 5e(e*e pr! >re(a5!e #epe #e t #e #oz?4 De eDemplu, un cercet&tor 1ncearc& efectul unei su/stan)e chimice cum ar fi arseniul sau nicotina asupra 'oarecilor. Animalelor li se administreaz& doze din ce 1n ce mai mari 'i corespunz&tor acestora din ce 1n ce mai multe animale mor. 4.nd cre'terea dozei duce la cre'terea ratei de mortalitate se vor/e'te despre o 2rela)ie dependent& de doz&3. 7n studiile care se ocup& de efectul fumatului asupra fum&torului s-au sta/ilit multe rela)ii dependente de doz&. :um&rul )ig&rilor fumate, profunzimea inhal&rii, con)inutul 1n gudron 'i nicotina precum 'i lungimea )ig&rii, to)i ace'ti factori stau 1ntr-o 2rela)ie dependent& de doz&3 cu infarctul, cancerul pulmonar, /ron'ita cronic& 'i emfizemul pulmonar. Ira#!erea "! ch!m!oterap!a su t meto#e terapeut!ce #e succes ca ceru( pu(mo ar 4 @radierea realizeaz& foarte rar vindecarea cancerului dar ea poate s& mic'oreze tumora 'i s& fr.neze cre'terea ei astfel 1nc.t s& se poat& prelungi via)a cu c.teva luni sau c.)iva ani. Acela'i lucru se poate spune 'i despre chimioterapie, cu care 1n ultimii ani se relateaz& rezultate 1ncura5atoare. 7n B#J dintre cazurile tratate, anumite tumori regreseaz&. 7ns&, indiferent de metoda folosit&, nu mai mult de #J dintre victime supravie)uiesc urm&torilor B ani. B@!st sem e #e a/ert!zare a(e ca ceru(u!4 Societatea american& de oncologie a prezentat ! semne de alarm& care pot fi cu mare pro/a/ilitate und indicator al cancerului. . tul/ur&ri de scaun 'i la urinare +. o ran& ce nu se vindec& ". s.nger&ri sau scurgeri neo/i'nuite *. o 1nt&ritur& sau un nodul la s.n sau 1ntr-un alt loc B. tul/ur&ri de digestie sau dificult&)i la 1nghi)it $. modific&ri evidente ale unui neg sau ale unei pete 1nn&scute de pe piele !. tuse de lung& durat& sau r&gu'eal& de lung& durat& Dac& ave)i vreunul din aceste simptome nu 1nseamn& neap&rat c& sunte)i /olnav de cancer, dar este /ine s& v& adresa)i unui medic pentru c& 'ansele de supravie)uire sunt cu at.t mai mari cu c.t se descoper& mai devreme cancerul.

; K>

; K>

C!7(!o*raf!e . Cancer Journal for Clinicians, Lan.MEe/r. C(B, S. +! und Smoking and Health, a report of the Surgeon General, C!C, Napitel B. +. The Health Conse uences of Smoking ! C"#C$% ! a report of the Surgeon General. <.S. Departement of Health and Human Services, C(+, S. ,@, ,@@. ". Hammond, E. 4., Seidman, H.> OSmoPing and cancer in the <nited States.O @n> &re'enti'e (edicine C 8+9, MQrz C(#, S. $C- !". *. @/id. B. @/id. $. Rynder, E. -. et al.> OA case control study of cancer of the pancreas.O @n> Cancer :r. " 8"9, MQrz C!", S. $* -$*(. !. Mc-oy, D. F.> O6he roles of alcohol, to/acco, and diet in the etiology of upper alimentary and respiratory tract cancers.O @n> &re'enti'e (edicine, :r. C 8B9, Septem/er C(#. S. $++-$+C.