7.

FUMTOR FR VOIE
Material realizat de Dr. Mervyn Hardinge Departamentul Sanatate, Diviziunea Euro-Africa Schosshaldenstrasse !, "##$ %erna, Elvetia

7.01

Soie oferind soului scrumiera &'nd un fum(tor polueaz( aerul )ncon*ur(tor, nu sunt otr(vi+i doar o pereche de pl(m'ni ci adesea dou(, trei sau chiar mai multe. Ace,tia din urm( sunt supu,i acestui supliciu )mpotriva voin+ei lor. 7.02. Fum !or care sufl fumul "n faa co#ilului &e efecte are fumul de +igar( asupra pl(m'nilor unui fum(tor pasiv Este starea lui de s(n(tate influen+at( de acesta - &e efect are fumul asupra copiilor 7.0$. %ia#o&i!i'ul de !i!lu .um(tor f(r( voie. S(-i privim pe am'ndoi mai )ndeaproape... (mu&ic ) sec* 7.0+ 7.0. ,uren!ul #rinci#al -i curenii la!erali .umul de +igar( se )mpr(,tie )n mediul )ncon*ur(tor pe dou( c(i/ a,anumitul curent principal ,i curenii secundari (laterali). Fum !or / curen!ul #rinci#al Curentul principal este reprezentat de fumul aspirat prin +igar(. 0utunul filtreaz( astfel o parte din particulele de gudron. De asemenea filtrul +ig(rii ,i cavitatea 1ucal( re+in o parte din acesta. Fumul a0un1e "n #l m2n .umul provenit din +igar( str(1ate c(ile aeriene )n care se depune o mare parte din cei apro2imativ 3### de compu,i chimici con+inu+i )n el. A*ung'nd apoi )n pl(m'ni, acest amestec to2ic este preluat de circula+ia sanguin( ,i purtat peste tot )n organism, astfel c( fiecare celul( prime,te ceva din influen+a lui. Femeie fum2nd 4ndiferent dac( fum(torul aspir( sau trage numai )n gur( fumul +ig(rii, acesta a*unge )n final tot )n aerul )ncon*ur(tor. 4i1ar ar&2nd Din mucul de +igar( se )mpr(,tie direct )n mediu fumul nefiltrat su1 forma a,a-numitului curent lateral (secundar). Amestecul format din curentul lateral ,i curentul principal e2pirat )l respir( mai departe at't fum(torul c't ,i nefum(torii. Su6s!anele coninu!e "n fumul de !u!un.

7.0)

7.07 7.03

7.05

Aici sunt cele mai cunoscute su1stan+e con+inute )n fumul de tutun, a,a cum se g(sesc ele )n curentul principal ,i secundar 5 6. 7a unele su1stan+e, cum ar fi o2idul de car1on, nicotina, amoniacul, 1enzpirenul ,i la su1stan+ele solide, concentra+iile to2ice )n curen+ii laterali sunt mult mai ridicate dec't )n curentul principal. 7.10 7efum !oare ins#ir2nd fumul 8efum(torii, la fel ca ,i fum(torii, resimt efectele fatale ale su1stan+elor to2ice din fumul de +igar(. Este cazul 7.11 Rafin rie o2idului de car1on - un gaz foarte d(un(tor pe care noi )l asociem foarte des gazelor de e,apament sau fumului co,urilor industriale. 7.12 8,oncen!raia ma9im a#ro6a! de mono9id de car6on: Autorit(+ile americane au sta1ilit grani+a ma2im( a concentra+iei mono2idului de car1on la locul de munc( la 9# ppm )n timpul celor : ore zilnice de lucru 5;6. Ppm provine de la e2presia parts per million <par+i 5volume6 pe milion= ,i este unitatea de m(sur( pentru gazul str(in )n aerul de la locul de munc( 51irou, atelier, hale etc6. 7.1$ ;irou #lin de fum de !u!un >n spa+iile )nchise, insuficient aerisite, )n care se fumeaz( din a1unden+( se dep(,e,te cu mult valoarea admis( de 9#ppm pentru mono2idul de car1on 5"6. &hiar ,i )ntr-un spa+iu 1ine aerisit este posi1il ca volumul mono2idului de car1on s( a*ung( la ? ppm 536 ceea ce reprezint( concentra+ia ma2im( acceptat( pentru aerul din ora,. 7.1+ Familie care se 0oac cu !renuleul %(r1a+ii, femeile ,i copiii nefum(tori ce tr(iesc sau lucreaz( )ntr-un mediu cu fum de +igar( sunt nevoi+i s( inspire mono2id de car1on ,i alte su1stan+e to2ice. 7.1. 7efum !ori ce sun! e9#usi fumului de !u!un >n s'ngele unui nefum(tor e2pus fumului de +igar( concentra+ia mono2idului de car1on este posi1il s( ating( niveluri compara1ile cu cele ale unui fum(tor ce fumeaz( )ntre 9 ,i # +ig(ri zilnic. Aceasta este dependent( de cantitatea de fum e2istent( )n aerul )ncon*ur(tor ,i de timpul e2punerii la fum. 7.1) Efec!e asu#ra nefum !orului Alte efecte asupra nefum(torilor sunt de e2emplu cre,terea u,oar( ,i de durat( a pulsului ,i a tensiunii arteriale mai ales la copii 5$6, dureri de cap, irita+ii ale nasului ,i g'tului precum ,i ale ochilor 5!6 mai ales la cei ce poart( lentile de contact. (#au& * 7.17 Efec!e asu#ra nefum !orilor cu di'erse afeciuni &u at't mai afecta+i sunt nefum(torii care de*a sufer( de tensiune arterial(, 1oli de inim( sau 1oli respiratorii. 0ensiunea arterial( cre,te ,i pro1lemele cardiace se accentueaz( )n mod evident. Dac( e2ist( de*a o 1oal( respiratorie, simptomele acesteia se agraveaz(.

7.13 7.15

7.20

7.21

7.22 7.2$

7.2+

7.2.

Femeie fum !oare cu co#il >n mod deose1it sunt afecta+i copiii p(rin+ilor fum(tori. @l(m'nii nevinova+ilor copii devin victima aerului impurificat pe care-l respir( 5:6. ;olile c ilor aeriene la co#ii 4nciden+a 1olilor respiratorii la copii cre,te cu aproape $#A dac( unul dintre p(rin+i este fum(tor. @rocenta*ul cre,te su1stan+ial atunci c'nd am1ii p(rin+i fumeaz( 5?6. 7ou<n scu! "n incu6a!or Bi gravitatea afec+iunilor c(ilor aeriene cre,te. Mul+i dintre copiii unor asemenea p(rin+i, mai ales cei ca au avut o greutate prea mic( la na,tere, a*ung s( fie trata+i pentru 1oli respiratorii. Fum sufla! "n faa unei nefum !oare Ciscul de )m1oln(vire este ridicat ,i la so+ul nefum(tor. Studii )ndelungate efectuate )n Drecia 5 #6, Eaponia 5 6 ,i Statele Fnite 5 ;6 arat( c( so+iile nefum(toare au un risc deose1it de crescut al cancerul de plam'n atunci c'nd so+ul este fum(tor. Femeie fum !oare Aceste studii remarc( ,i faptul nepl(cut c( )n ultimii ani din ce )n ce mai multe femei, din fum(tori pasivi s-au transformat )n fum(tori activi. Soldai "n !im#ul celui de<al II<lea r &6oi mondial De la )nceputul acestui secol fumatul a devenit foarte popular printre 1(r1a+i ,i aceasta mai ales dup( primul r(z1oi mondial. @rin ?;9, :!A dintre 1(r1a+ii americani foloseau tutun )ntr-o anumit( form(. Eum(tate dintre ei fumau +ig(ri. >n timpul celui de-al 44-lea r(z1oi mondial acest num(r a crescut )n continuare astfel )nc't prin anii ?9# peste dou( treimi dintre 1(r1a+ii americani erau fum(tori de +ig(ri 5 "6. Femei fum !oare < 15.0 @e de alt( parte, )nainte de primul r(z1oi mondial pu+ine femei fumau. Dup( r(z1oi, aceast( realitate s-a schim1at 5 36 astfel )nc't ;# - "# de ani mai t'rziu, femeile au a*uns 1(r1a+ii din urm(. Aceste femei au ast(zi 1oli ,i rate de mortalitate asem(n(toare cu cele ale 1(r1a+ilor 5 $6 =ro6lemele fuma!ului sun! "n relaie cu> Starea de s(n(tate ,i viitorul unui fum(tor sunt dependente de/ num(rul total de +ig(ri fumate, num(rul de ani )n care a fumat v'rsta la care a )nceput fumatul 5cu c't mai devreme cu at't mai r(u6 profunzimea inhal(rii cantitatea de gudron ,i nicotin( produs( de +igar(.

7.2)

Ta6le!e an!iconce#ionale

7a femei utilizarea anticoncep+ionalelor ,i fumatul cresc riscul infarctului de miocard cam de # ori 5 96 ,i riscul accidentelor vasculare cere1rale de apro2imativ ;; de ori 5 $6. 7.27 Fum !oare care mor mul! mai frec'en! de cancer Statistica arat( de asemenea c(, )n compara+ie cu o nefum(toare, riscul decesului prin cancer la o fum(toare cre,te la toate formele de cancer, fie c( este vor1a de pl(m'n, laringe, cavitate 1ucal( sau pancreas 5 !6. 7.23 ; !r2n ce<-i a#rinde o i1ar >ntr-adev(r e2ist( nefum(toare r(spunz(toare pentru cre,terea alarmant( a cancerului de pl(m'n. &ancerul pulmonar a dep(,it )n Statele Fnite )n ?:3 frecven+a celui de s'n devenind la femei ast(zi uciga,ul num(rul unu. Bi )n Europa cre,te rata mortalit(+ii prin cancer de pl(m'n )n mod su1stan+ial la femei. (mu&ic ) sec.* 7.25 ?ra'id fum2nd Se aude ast(zi tot mai mult vor1indu-se despre drepturile celor )nc( nen(scu+i. Bti+i c( f(tul unei mame fum(toare este fum(tor involuntar 7.$0 Mam -i f ! .(tul prime,te de la mam( su1stan+ele nutritive necesare cre,terii prin placent( ,i cordonul om1ilical. 7.$1 Femeie fum !oare -i f ! >n cazul unei mame fum(toare, moartea folose,te cordonul om1ilical pentru a a*unge la nevinovata f(ptur(. Su1stan+ele to2ice din fumul de +igar( sunt transportate direct prin s'nge la f(t. 7.$2 Ima1ine de a#roa#e a f !ului Bi ce produc nicotina, mono2idul de car1on, s(rurile metalelor grele ,i su1stan+ele cancerigene +esuturilor at't de sensi1ile ,i fragede ale f(tului )n cre,tere - 8u cunoa,tem )ndea*uns toate aceste aspecte dar ceea ce cunoa,tem este suficient de tragic. 7.$$ ?reu!a!ea la na-!ere 8ou-n(scu+ii mamelor care )n timpul sarcinii au fumat )ncep via+a cu un e,ec penrtu c( au o greutate la na,tere mai redus( ,i sunt mai mici 5 :6. 7a to+i copiii fum(toarelor greutatea la na,tere este mai mic( ,i anume cu apro2imativ ;## de grame 5 ?6 - un handicap important pentru nouln(scut. 7.$+ ,o#il "n incu6a!or .emeile fum(toare au un num(r mai mare de na,teri premature )n compara+ie cu nefum(toarele. &u c't mai multe gravide fum(toare cu at't mai mul+i nou-n(scu+i cu greutatea su1 ;9## g 5;#6. 7.$. 7.$) 7a-!eri #rema!ure .umatul influen+eaz( nu numai greutatea nou-n(scutului ci ,i m(rimea corporal(, diametrul toracelui ,i chiar m(rimea capului 5; 6. = !u 1ol

&hiar mai r(u dec't at't, fumatul )n timpul sarcinii cre,te riscul mor+ii infantile 5;;6 ,i a mor+ilor su1ite ale copiilor Gs(n(to,iH. 7.$7 Mam -i nou<n scu! I veste este totu,i )m1ucur(toare. Dac( o gravid( )nceteaz( cel t'rziu )n luna a-4J-a s( mai fumeze are cu mult mai mari ,anse s( nasc( un copil s(n(tos ,i cu o greutate normal( 5;"6 )n compara+ie cu una ce nu a1andoneaz( acest o1icei )n perioada sarcinii. 7.$3 Fuma!ul "n !im#ul na-!erii influenea& ... Fn studiu 1ritanic arat( c( o mam( fum(toare du1leaz( riscul de cancer al copilului ei. 7a aceasta se adaug( efectele d(un(toare asupra cre,terii ,i dezvolt(rii intelectuale, p'n( la v'rsta de $ ani 5;36. 7.$5 @n1lia> fuma!ul ma!ern omoar 1000 de su1ari #e an &ercet(rile arat( c( )n Marea %ritanie anual peste ### de sugari mor pentru c( mamele fumeaz( 5;96 7.+0 Fum !or in'olun!ar S( tragem o concluzie. E2ist( patru grupe diferite de fum(tori involuntari/ . copilul )nc( nen(scut al unei mame fum(toare ;. copilul al c(rui p(rin+i fumeaz( ". so+ul unui fum(tor 3. nefum(torul care )n timpul c(l(toriei sau la locul de munc( este e2pus fumului de +igar(. 7.+1 ABo!o ScCool of Medicine +1a "n rom2n .acultatea de medicin( din Kyoto, Eaponia, )n urma studiilor efectuate face trei propuneri fum(torilor pentru a prote*a pe nefum(tori. &itez/ 7.+2 ,i!a! I GMem1rii fum(tori ai familiei nu tre1uie s( fumeze acas(, )n prezen+a copiilor sau a celorlal+i nefum(toriH 7.+$ ,i!a! II G.um(torii tre1uie s( se a1+in( de la fumat atunci c'nd lucreaz( )n acela,i spa+iu cu nefum(toriH 7.++ ,i!a! III G.umatul )n locurile pu1lice cum ar fi spitale, restaurante, mi*loace de transport, s(lile de )ntruniri sau pe c(ile de acces unde fum(torii ,i nefum(torii se )nt'lnesc, tre1uie s( fie interzisH

7.+.

,i!a! IV Dr. Santon Dlanz de la &entrul de &ercet(ri &ardiovasculare al Fniversit(+ii din San .rancisco este convins c(/ G4ndustria tutunului se teme de*a c( ace,ti pa,i simpli vor ac+iona nu numai asupra fum(torilor ce vor fi sus+inu+i )n dorin+a lor de a nu mai fuma ci - ceea ce este chiar mai important - ma*oritatea care procedeaz( ra+ional ,i se hotar(,te s( nu mai fumeze va fi prote*at( ,i r(spl(tit(.H 5;!6.

7.+)

8@m Co! r2! s renun la fuma! D: @rintr-o hot(r're inteligent( de a nu mai fuma ve+i contri1ui la faptul ca nici fe+ii, nici copiii, nici adul+ii s( nu mai fie 7.+7 %ia#o&i!i' de !i!lu .FML0IC .LCL JI4E. (Mu&ic ) sec.*

;I;EIO?R@FIE . FS @u1lic Health Service, The Health Consequences of Smoking, ?!; und ?!9 ;. American &onference of Dovernment 4ndustrial Hygienists/ M07JNs threshold limit values for chemical su1stances in OorProom Air...M 4n/ Eournal of Iccupational Medicine, 8r. $ 5 6, Eanuar ?!3, S. "?-3?. ". Studien zitiert in/ Smoking and Health, a Report of the Surgeon Deneral. F.S. Department of Health, Education and Qelfare, Qashington, D.&., ?!?, Kapitel , S. !- 3. 3. Environmental @rotection Agency/ M8ational primary and secondary am1ient air Ruality standards.M 4n/ .ederal Cegister, 8r. "$ 5:3S0eil 446, "#. April ?! . 9. Hess,/ MDas @ro1lem des T@assiv-CauchensTM. 4n/ 7iteratur-Eildienst, Coche "!S ?$?, S. 3?. $. 7uRuette, A. M.U 7andiess, &. Q.U MerPi, D. E./ MSome immediate effects of a smoPing environment on children of elementary school age.M 4n/ Eournal of School Health, 8r. 3# 5 #6, Dezem1er ?!#, S. 9""-9"$. !. Qe1er, A.U Eermini, &.U Drand*ean, E./ M4rritating effects on man of air pollution due to cigarette smoPe.M 4n/ American Eournal of @u1lic Health, 8r. $$ 5!6, Euli ?!$, S. $!;-$!$. :. SmoPing and Health, a Report of the Surgeon Deneral, ?!?, S. -;9. ?. &olley, E. C. 0. et. al./ M4nfluence of passive smoPing and parental phlegm on pneumonia and 1ronchitis in early childhood.M 4n/ 7ancet ;, ;. 8ovem1er ?!3, S. #" - #"3. #. 0richopoulos, D. et. al./ M7ung cancer and passive smoPing.M 4n/ 4nternational Eournal of &ancer, ;!. Eanuar ?: , S. -3. . Hirayama, 0./ M8on-smoPing Oives of heavy smoPers have a higher risP of lung cancer/ A study from Eapan.M 4n/ %ritish Medical Eournal, 8r. ;:;, Eanuar ?: , S. :"- :9. ;. Miller, D. H./ M&ancer, passive smoPing and nonemployed Oives.M 4n/ 0he Qestern Eournal of Medicine, 8r. 3#, April ?:3, S. $";-$"9. ". MilOauPee Eournal/ &onsolidated &onsumer Analysis. ?3!- ?$? and ?;3- ?!?. Vitiert in/ 0he Health &onseR uences of Smoking for Women, a Report of the Surgeon Deneral, F.S. Department of Health and Human service, ?:", S. :. 3. Dreen, D. E.U 8emzer, D. E./ M&hanges in cigarette smoPing 1y Oomen - an analysis, ?$$- ?!#.M 4n/ Health Services Ceports, 8r. :: 5!6, Aug.SSept. ?!", S. $" -$"$. 9. Mann, E. 4. et al./ MMyocardial infarction in young Oomen Oith special reference to oral contraceptive practice.M 4n/ %ritish Medical Eournal, 8r. ;, ". Mai ?!9, S. ;3 -;39.
16. Pettiti, D. B.; Wingerd, J.: "Use of oral contraceptives, cigarette smoking, and risk of cancer .