Pamintul-corp cosmic 1. Masa si densitatea - determina existenta invelisului geografic. 2.

Gravitatea terestra - impreuna cu energia solara determina dinamica atmosferei, circuitul apei in naturi. 3. Magnetismul terestrii - apara natura vie de actiunea nimicitoare a plasmei solare si a radiatiei cosmice. 4. Caldura interna a pamintului - reprezinta una din sursele energetice care influenteaza procesele sifenomenele din invelisul geografic. Pamintul efectueaza o rotatie deplina in jurul axei sale in 23 ore, 56 min,4 sec avind o directie de la W spre G. Principalele 3 dovezi !."xperienta lui #oucault, 2.$evierea corpurilor in cadere li%eri, 3.&raiectoria satelitilor. 'atru consecinte a.(ariatia temperaturii aierului in 24 ore, %. )uccesiunea zilelor cu a noptilor, c. &urtirea 'amintului la poli, 4.$evierea corpurilor ce se misca pe orizontali datorita fortei lui *oriolis. Miscarea de revolutie este miscarea 'amintului in jurul )oarelui ce se realizeaza in 365 zile 6 ore, + min, + sec, cu o viteza de 3, -m.sec pe o or%ita in forma de elipsa 'rincipalele 3 dovezi !/ la 22 iunie razele solare cad perpendicular pe &ropicul de 0ord ziua solstitiului de vara in emisfera de nord se sta%ileste cea mai lunga zi. in emisfera sudics - invers. 2/ 1n 22 decem%rie razele solare cad perpendicular pe &ropicul de )ud 2 ziua solstitiului de iarna. 1n emisfera de nord se sta%ileste cea mai lunga noapte, in emisfera sudica - invers. 3/ la 2! martie si la 23 septem%re nra3ele soarelui cad perpendicupar pe ecuator, deci am%ele emisfere primesc aceiasi cantitate de lumina se sta%ileste ziua ec4inoctiului de primavara si de toamna corespunzator. 'atru consecinte a. 1negalitatea zilelor cu a noptilor. %. incalzirea inegala a suprafetei 'amantului, datorita ung4iului diferit de incalzire a suprafetei 'amintului pe parcursul anului. c. #ormarea si alternarea tmpurilor, se realizeaza datorita incalzirii inegale in cursul anului a suprafetei 'atmintului d.#ormare zonelor de caldura. Litosfera 1. Rocile de origine detritica s5au format in rez dezagregarii fizice a altor roci magmatice, metamorfice, sedimentare- su% actiunea apelor atmosferice, apelor curgatoare g4ietii, vintului. 2. Rocile de origine c imica - se formeaza prin depunerea su%stantelor coloidale cristalina din solutii intr-un mediu apos - 1acuri, lacune, golfuri marine putin adinci etc. "xemple- g4ipsul, an4idrida, silvina3. Rocile organice s-au format in urma depunerii ramasitelor de organisme vegetale , si animale. "6 calcare, creta. in NW Pacificului are loc procesul de coliziune, insotit de o degajare mare de energetica 7ceasta larindul sau contri%uie la dezvoltarea seismismului si a vulcanismului activ, in urma acestor 3 procese avem in regiune procesul de de continua cutare, cutremure de pamint, vulcani activi. !alea de rift se formeaza in urma despicarii scoartei terestre in lungul dorsalelor oceanice formand o vale adinca pe unde in atmosfera iese magma care prin racire devine scoarta %azaltica.

$orsale oceanice cu rift se numesc 8ridge9 sau de tip atlantic. *u timpul rifturile se acopera cu lava si dispare, deci dorsala ramine fara o valemediana numinduse 8:ise; sau dorsale de tip pacific. Cimpia eate suprafata continua, intinsa, plana si putin ridicata. 7ltitudinile nu intrece 2,,3,,m. (aile nu au vers<anti ci numai maluri. $eose%im cimpii de acumulare =>area *aspic ?, >arile *impii *4ineze/ ce se formeaza ce se formeaza in urma acumularii materialului in sectoarele mai co%orite ale scoartei terestre, si cimpii de erozine. =*impia "uropei de "st/ ce se fomeaza in urma actiunii de erodare a agentilor exogeni. Masivele montane sint suprafete extrem de reduse in raport cu lantul muntos, sint izolatesi provin de o%icei din reinaltarea unor resturi de munti vec4i =4ercinici/. 7u inaltimea de !,,,!5,,m. >arginile cad %rusc spre 3ona joasa ;fara a avea unitati intermediare de tipul dealurilor;. "xemplu - >asivul *entral #rancez. "actorii de formare a alunecarilor de Pamint sunt l. Relieful accidentai care impreuna cu structura geologica a versantilor constituiti din alternante de straturi de roci permea%ile =nisip, pietris/ dispuse pe straturi impermea%ile =argile ,marne/ constituie suprafata de alunecare pentru straturile situate de-asupra. 2. !egputtia - favorizeaza sau nu ec4ili%rul natural al versantilor. 3. #pa - fara participarea careia aceste procese nu pot avea loc. 7pele provenite din ploile lente, din &opirea inceata a g4etarilor infiltrindu-se in sol si roci contri%uie la im%i%area su%stratului cu apa si marirea masei, ceea ce conditioneaza producerea alunecarilor 4. #ctivitatea practica a omului 2supraincarcarea versantilor in urma diferitor constructii si aparitia surparilor. Masurile$ !. *onstruirea drenurilor de evacuare a apelor din corpul de alunecare. 2. *onsolidarea vcrsan@ilor prirr impadurire. 3/ 7ratul transversal al versatilor etc. #%M&'"(R#)ilaniul radiativ- reprezinta diferenta dintre energia radianta primita si cea pierduta. )e exprima prin formula - ?A =)B5$57/ - =:5&/ unde ) 2 radiatia directa. $- radiatia difuza. 7- radiatia atmosferei, :-radiatia reflectata. &- radiatia terestra. $aca radiatia radianta primita este mai mare decit cea pierduta ? este pozitiv si are loc incalzirea, cind ? este negativ are loc racirea. 'amintul in suma are ? nul. in caz contrar are aven loc incalzirea sau racirea lui.1n urma aglomerarii aerului la lat. de 3,-35 grade are loc miscarea descendenta a lui ceea ce contri%uie ca in am%ele emisfere sa apara doua zone su%tropicale de presiune inalta . gradientii %arici sunt orientati spre minima ecuatoriala. *a urmare a influentei fortei *oriolis curentii de aer se vor deplasa dinspre 0" spre )W in emisfera nordica si invers in emisfera sudica. 7ceste vinfuri regulate caracteristice troposferei inferioare din zona intertropicala sunt numite al3iee. *n cazul musonilor de vara$ !. (inturile %at dinspre ocean spre uscat, adica de la presiunea atmosfericaridicata spre cea scazuta, cauza principala fiind faptul ca oceanul se raccste mai greu decit uscatul si prin urmarepresiunea atmosferica este aici mai ridicata. 2. (inturile aduc timp posomorit, cu precipitatii a%undente. %emperatura aerului este ridicata, in cazul musonilor de iarna, dat fiind faptul, ca uscatul se raceste mai repede decitoceanul si prin urmare aici presiunea atmosferica este mai ridicata, directia vinturilor este inversa, adica !.(inturile %at dinspre uscat spre ocean.

2.(uiturile aduc timp senin, lipsesc precipitatiile atmosferice. 3.&emperatura aerului este scazuta. a+ 1nfluenta %rizei de zi este redusa =pe C-!2 -m/ de la tarm. >usonul are o influenta si o raza de actiune mai mare, determina clima unei muri regiuni, %/ $urata unei %rize de zi este de C-!2 ore, durata musonilor de vara este de D luni. c/ 0u intotdeauna %rizele de zi sunt insotite de precipitatii atmosferice, musonii de vara aduc precipitatii uniforme si %ogate. Ploaia se formeaza din picaturile de apa =in urma condensarii vaporilor de apa/ cu d. de ,.55mm ca rezultat al cresteri picaturilor mari pe seama celor mici prin difuzie. Eapada sunt precipitatii solide =provenite in urma su%limarii vaporilor de apa/ alcatuite din cristale 4exagonale fine de g4eata ramificate stelar sau neramificate, marimea si forma carora depinde de conditiile de su%limare. Grindina - se formeaza exclusiv in norii ce contin multa apa la trecerea fronturilor mici. in conditiile de su%limare sau ing4etare a apei, pe granulele de g4eata initiale, incep sa se depuna o serie de straturi concentrice de g4eata transparenta si opaca. 7stfel apar granulele de grindina. $imensiunele %oa%elor de grindina cresc in functie tic durata si intensitatea curentilor convectivi care lc-nu deplasat de repetate ori pe verticala in nori si in diametru ele cresc de la 5-5, mm. ,idrotfera )u% influenta radiatiei solare de pe suprafata oceanelor si a marilor apa trece in atmosfera in forma de vapori, in urma condensarii apa su% forma de precipitatii cad pe suprafata oceanului. 7stfel are loc circuitul local oceanis unic. $atorita incal3irii suprafeei de uscat in atmosfera se evapora mari cantitati de apa su% forma de vapori, care condensindu-se se intorc la suprafata uscatului su% forma de precipitatii atmosferice 7stfel are loc circuitul local continental=mic/. 7pa provenita din precipitatii in domeniul continental urmeaza diferite cai - o parte in urma scurgerii de suprafata nimereste in Fceanul 'lanetar, alta parte se infiltreaza in scoarta terestra formind scurgerea su%terana, care apoi ajunge la mari si oceane. F anumita cantitate de apa se evapora din nou in atmosfera. 7stfel are loc circuitul mare sau universal a apei in natura. $atorita arcuitului apei are loc sc4im%ul de su%stanta si energie de pe o suprafata pe alta. Mareele - este fenomenul de ridicare si co%orire a nivelului apelor in regiunea tarmului. 1n largul oceanelor mareele se manifesta prin miscarea apei pe verticala, iar in regiunea tarmului apa se misca si pe orizontala. 1naintarea poarta denumirea de flux, retragerea de reflux. )-a constatat, ca in decurs de 24 ore se inregistreaza 2 fluxuri si 2 refluxuri, cite un flux max. si unul min. odata la !4 zile. 7ceasta miscare ritmica este cauzata de forta de atractie a Gunii. 'oarelui e-ercitata in timpul rotatiei Pamintului in .urul axei sale si de miscarea de revolutie a lui. in timpul fluxului valurile ating 3-4m, rareori !5-2,m. :aspindirea maredor pe ). Fceanului 'lanetar este in functie de pozitia Gunii fata de 'amint, de relieful fundului si configuratia %azinului.*onform temperaturii apei curentii maritimi se impart in 2 calzi, reci, neutri. *ei calzi au lemperaturamai ridicata decit a apei in regiunea care vin. *ei reci -invers au temperatura apei mai scazuti decit a apei in regiunea care vin. *urentii neutri au temperatura apei egala cu a apei in regiunea care vin. #actorii a/ influ-pozijiei geografice unde iau nastere H %/ influenta vinturilor =alizeelor, musonilor etc./ H c/ miscarea de rotatie a 'amintului H d/ alimentare diferita a lor cu apa. "xemple de - curent cald Golfului, de curent rece - 'erului, neutru *urentul "cuatorial de )ud.

Principalele doua cauze ce determina de/itul mare al apei fluviului #mazon pe parcursul anului sunt regimul alimentar =pluvial/ datorita climatului ecuatorial si su%ecuatorial cu precipitatii a%undente si precipitatii uniforme pe tot parcursului anului prin care trece riul. 'rezenta reliefului de cimpic ce-i da aspect de mare, unde am%ele maluri concomitent nu pot fi vazute. 3 surse de alimentare a r. 0istru sunt$ pluvial, nival si de la apele su%terane. *otele maxime a nivelului apei in riu de la sfarsitul lunii mai inceputul lunii iunie sunt conditionate de principalele doua Icauze - pcrioada ploilor torentiale din aceasta perioada si topirea zapezilor ce se resimte inca in luna mai si contri%uie la revararea de la sfirsitul primaveri. *ele doua cauze contri%uie si la ridicarea nivelului apelor su%terane la suprafata care contri%uie la aparitia cotelor maxime a nivelului apei in nu. !. Revarsarea riurilor primavara - cauzate de topirea zapezilor. 2. !iiturile de vara 1 cauzate de ploi torentiale 3. )caderea %rusca a nivelului apei cauzate de evaporarea intensiva in timpul verilor secetoase. 4. )caderea nivelului apei in riuri iarna - datorita cantitatii reduse de precipitatii in timpul iernii. 5. )caderea nivelului apei in riuri - datorita scaderii nivelului apelor su%terane in verile aride. Principalele trei surse de alimentare a r.0il a/ pluviala, adica precipitatiile primite in reg izvorului din zona ecuatoriala, %/ afluenti cu de%itele lor %ogate =0ilul 7l%astru, 0ilul 7l%/, c/ apele su%terane. $eci 0ilul izvoraste in zona cu cele mai a%undente precipitatii atmosferice, in cursul mediu cind 0ilul pierde apele din cauza evaporarii se alimenteaza de la afl sus numiti traversind totodata 3one cu %ogate res su%ter. l. Cauza salinitatii neuniforme a l. )al as . 'artea de W are riuri ce se varsa -aici si aduc cu sine apele dulci, in partea de " nu se revarsa riuri mari. 1n 'artea de " este situata intr-o clima mai secetoasa cu evaporare mai intensa. 3. 'artea de W este mai adinca -Gacul ?al%as este ingustat printr-o strimtoare ce nu permite li%era circulatie a apei. 0umeroasele lacuri din 02 Cimpiei (uropei de est sunt $ !. rezulurui evaporarii mici fata de cantitatea mare de precipitatii =pina la C,,mm/ si infiltrarea sla%a a apei prin rocile cristaline. 2. )-au format in perioada de glaciatiune in depresiunile spalate de g4etari aparute la topirea masivelor de g4etari si stocarea apei. "xemple 2Gadog !. Roca-3434. :ocile de la scoarta terestra fiind supuse dezagregarii se faramitesza in perticule mici participind la formarea solurilor. 2. Clima5 diferentele de temperatura conditioneaza dezagregarea si favorizeaza dezvoltarea factorilor ce participa la descompunerea resturilor vegetale si animaliere din sol. 3. !egetatia si lumea animala, dupa pieirea lor sunt descompuse de catre microorganisme si transformate in 4umus. 4. %impul geologic, un strat de sol cu grosimea de un cm pe o s neteda de relief se formeaza pina la lFFani. 5. "actorul antropic, sc4im%a compozitia solului =prin introducerea ingrasamintelor, pesticidelor/. 6. Relieful, in dependenta de altitudine se formeaza zonalitatea verticala a solurilor. 6onele naturale. Eona padurilor de conifere din 7sia datorita continentalitatii climei atit plantele cit si animalele sunt nevoite sa se adapteze la variatiunile mari termice =iama este rece si uscata datorita influentii anticiclonuiui si%eria -vara este calda si ploioasa/. $in aceste motive aici apare zada, se

intilneste molidul, cedrul. $intre anim se cunosc jderul, ursul %run- animale adaptate la fel la conditiile variate din punct de vedere al regimului de calduri si umezeala. #tit animalele cit si plantele din padurile de foioase din (uropa sunt adaptate la caracterul climatic temperat mai %lind. 'redomina cringurile de fag care mai la est sunt inlocuite Iu carpen si stejar adaptate la variatii termice mai mari si prec mai reduse. $intre animale adaptate la aceste conditii cunosc cer%ul no%il, caprioara, pisica sal%atica. Plantele din zona climatica temperata a secetelor sunt nevoite sa se acomodeze la variatiuni termice si conditii cu insuficienta de umezeaiJ =secetoase/. $e aceea vegetatia aici este prezentata prin plante ier%oase, mai ales graminee rezistente seceta. "le au radacini lungi si ramificate, frunze inguste ce permit un consum rational al umezelii. Ga nordul stepelor se intilneste un %ogat amstec de diverse ier%uri. Ga sud - se intilncsc aglomeratii xerofile - paius, negara, pelin. 7ici predomina rozatoarele - adaptate la conditiile secetoase ca - lastarii, soarecii de cirnp. Regiunile ocupate de aceste paduri se caracterizeaza prin veri calde si uscate si ierni relativ %linde si umede. #runzele tari este o adaptare catre conditiile aride din perioada calda a anului, pentru a se micsora evapora%ilitatea. 7ici cresc stejarul de piatra, maslinul sal%atic $intre animale - scorpionul, %roasca testoasa rezistenti la conditiile secetoase a verii si %linde a iernii.2+7ici plantele sunt nevoite sa se adapteze la uscaciunea aerulK, adica cantitatea insuficienta de precipitatii atmosferice si temperaturi foarte inalte. $e aceea plantele au radacini adinci, ramificate, rezistente la secete si pentru a a%sor%i apa din adincimi, au frunze mici si inguste iar deseori transformate in spini. "xemplu - velvicia ce are L 5, cm, dar 2 frunze cu lungimea de 3 m. "a atinge virsta de !5, ani Ga fel adaptat catre aceste conditii este si spinul camilei. 7nimalele acomodate la conditiile climatice, 4a%iteaza in vizuini, s-au se ingroapa in nisip si se pot limita in consumul apei, fiindu-le suficienta doar apa pe care o contin plantele din regiune. "xemple - numeroase rozatoare, sacalul, antilopa. 7atorita succedarii sezonului uscat cu cel ploios in savanele africane are loc predominarea grammeoloH-inalte printre care se inalta pilcuri de ar%ori ca %ao%a%ii, saldmii africani. 'e masura reducerii perioadei ploioase vegetatia devine mai xerofita =predomina invelisul ier%os cu culoare gal%ena/, odata cu ploile . cresc furtunos ier%urile mustoase si se desfac frunzele de pe ar%ori. $atorita tcsstor conditii si deci si aconditiilor de 4rana %ogate animalele specifice africane sunt girafele, ze%rele, rinocerii etc. Clima uniform calda pe parcursul ariului5 cu mici variatiuni sezoniere si lunare5 cu a/undenta de umezeala favorizeaza dezvoltarea unei vegetatii deose%it de %ogate. 'adurile aici sint foarte dese. cresc in citeva etaje si sunt extrem de variate dupa componenti, de la speciile de palmieri =de ulei/ pina la ferigile ar%orescente etc. Ga fel este variata si lumea animala adaptata la mediul ar%oricol - variate specii de mamifere cataratoare =cimpanzeu, lenesii/, se mai intalnesc si copitate pitice cum ar fi cer%ul african, antilopa pitica etc. !. 8nitatea fi integritatea - fiecare component si parte structurala a invelisului geografic se dezvolta dupa legile sale proprii, insa datorita interactiunii dintre ei are loc formarea unui sistem unic si integral. $e aceea orice sc4im%are a unei parti structurale duce cu sine 1a modificarea intregii sisteme. )pre exemplu, cresterea cantitatii de dioxid de car%on, modifica %ilantul radiativ intensmctnd ;etectul de sera;, deci clima sufera o incalzire, iar aceasta poate provoca topirea g4etarilor care poate contri%ui la ridicarea nivelului Fceanului 'lanetar, cele din urma vor sc4im%a zonalitatea faunei si florei etc. 2. Eonalitatea care reprezinta succedarea unor fasii alungite de la ecuator spre poli in directie latitidinala orientate in lungul paralelelor. :epartitia zonala a energiei solare determina o

distri%utie a energiei termice, ceea ce contri%uie la caracterul repartinei zonale a lumii animale, lumii vegetale, solurilor. 3. 7zonalitaiea este produsul ocomogenitatii create de procesele tectonice, seismice, vulcanism. 7dica de relief, care prin etajarca sa provoaca o etajare climatica, care atrage dupa sine etajarea florei, faunii, solurilor. ,arta politica a lumii. >odificarile 1ntervenite pe 4arta politica a "oropei dupa anul !+C+ sunt legate de revolutiile de catifea =democratice, fara varsari de singe/ in fostele tari socialiste care au dus la demontarea regimurilor totalitare comuniste la resta%ilirea democratiei si reintoarcerea la economia de piata. 7stfel 1. Mn !++, dispare de pe 4arta politica :epu%lica $emocrata Germana ca rezultai al Nunificarii Germaniei. 2. Mncepind cu luna decem%rie !++! a Bincetat sa mai existe O.:.).). in locul careia s-au format !2 state suverane =3 - tarile %altice au devenit suverane in !++, /. 3. #osta 1ugoslavie s-a divizat in 5 state - )lovenia, *roatia, ?osnia si Lertegovina, >acedonia si 0oua 1ugoslavie - in componenta )er%iei si >untenegrului. 4. in !++3 *e4oslovacia pe cale pasnica s-a impartit in doua tari suverane - *e4ia si )lovacia. a. Germania F importanta vadita o are vecinatatea Germaniei cu tarile puternic dezvoltate multe dintre, care fac partedin Oniunea "uropeana =$anemarca Flanda, ?elgia, Guxem%urg, #ranta, 7ustria/. *ele mai dezvoltate regiuni industriale ale Germaniei se afla c4iar in vecinatatea celor mai industrializate regiuni ale #rantei, ?elgiei ceea ce contri%uie la sta%ilirea legaturilor directe de productie. /. Germania are o asezare geografica foarte favora%ila su% raportul cailor de comunicatii terestre, maritime, fluviale, aeriene. Germania, se afla ta intretaierea celor mai importante cai terestre de comunicatii. Germania are iesire la >. 0ordului si >. ?altici prin care trec cai maritime de importanti mondiala =portul :etierdam/, canalul :e4in - >ain- $unarea Germania are iesire la >. 0eagra iar prin strimtorile ?osfor sa $ardanele - la >. >editerana avind acces la %azinele petroliere din Frientul 7propiat si 7frica de 0ord. c. $atorita gradului nalt de industrializare a tarii resursele naturale in special metalifere au fost epuizate, ceea ce-i creeaza Gernaniei mari c4eltuieli pentru importarea lor. $ispune de resurse sale de car%une. =%az- :4ur ai )aar/, cu toate acestea petrolul si gazele naturale se importa. 1. $eoarece 4otarele terestre ale *4inei coincide cu unii din cei mai inalti munti de pe &erra, aceasta impiedica intr-un fel intretinerea legaturilor economice cu tarile vecine. 2. F importanta mare o are iesirea larga in Fceanul 'acific ceea ce-i da posi%ilitate de a intretine legaturi cu diferite regiuni si state ale lumii. 3. *onditiile si resursele naturale sunt foarte diverse sr variaza de la o regiune la alta. *4ina ocupa un loc de frunte in lume dupa rezervele de car%une superior, min.de fier, mangan, metale colorate =in munti/, rezerve de petrol si gaze naturale =0"/, sunt imense resursele de apa pota%ila, si m.ii dispune si de prielnice soluri si condinBi agroclimaticc situate preponderent in est si nord-est. *ndia !. 1n partea de nord datoriti celor mai inalte sisteme muntoase si in nord-vest datoriti desertului &4ar. 1ndia intretine sla%e legaturi cu tarile vecine terestre. 2. 1esirea largi catre Fceanul 1ndian prin care trec in prezent caile maritime de importanti internationala, joaca un rol insemnat 1n mentinerea legaturilor comerciale cu tarile di Frient si Fccident. 'rin 1ndia trec importante cai maritime aeriene ce leaga "uropa cu 7sia si 7ustralia. 3. 1ndia este una din cele mai %ogate tari din lume in resurse naturale =dispune de mari resurse de car%une, min.de fier, mangan metale pretioase, colorate, petrol/. Ona din cele mai mari %ogatii ale ei sunt si resursele agroclimatice. *limatul musonic si solurile fertile permite o%tinerea a cite 2-3 recolte pe an.1.

0ordul si 02 *taliei se invecineaza cu tarile puternic dezvoltate multe dintre care fac pane din Oniune "uropeana =#ranta, 7ustria/, de aceea si cele mai dezvoltate regiuni industriale ale 1taliei =triung4iul industrial/ se afla c4iar in vecinatatea celor mai industrializate regiuni ale acestor =ari ceea ce contri%uie la sta%ilirea legaturilor directe de productie. 2. 1esirea larga in %azinul >.>editeraniene =fiind un stat peninsular/ 1talia are iesire direca catre caile comerciale internationale si catre regiunile %ogate in resurse naturale mai ales a 7fricii de 0ord si a Frientului 7propiat. 3. 1talia este sla% asigurata cu resurse su%solice, .v.ind doar zacaminte neinsemnate de car%une inferior si metale colorate ta nord, de aceea economia tarii se %azeaza mai mult pe importul materiei prime. 1talia dispune de conditii prielnice agroclimatice cei permite sa cultive o gama variata de culturi tipice zonei temperate si su%tropicale. *u toate acestea ea isi asigura pro%lema alimentari doar cu P5Q din necesitatile sale fapt conditionat de relatiile latifundiale existente mai ales in sudul tarii. 9aponia - un stat ce se intinde pe un arc de insule ceingreuneaza rel economice interne, 4oterele tarii sint scaldate la ( de m japonieila la " o.'acific*e determina o flota puternica, comert ext %ine dezv cu statele 7siei si 7mericii 0. 9aponia este situate departe de tarile puternic industrializate din "urona si 7m de0 si efctuarea lag economice necesita c4eltuieli mari suplimentare inclusiv lipsa vecinilor terestri. 'e de o parte ea e situata avantajos in raport cu tarile %ogate in resurse minerale=*4ina, tarile 7siei " 7ustralia, :usia/. $ezv virtiginoasa a economiei statelor recant industrializate ii ofera japoniei pite de desfacere. 9aponia este o tara muntoasa. *impiilemai favora%ile pantru repartizarea economiei si populatiei sint situate la litiral si ocupa!.3 din supr insulelor. *onditiile agroclimatice sint variate din cauza intinderii mari a arcului de insule, dar favora%ile in ansam%lu p-u dezv agriculturii=2 recolte.an/ 9aponia este saraca in resursa naturale, cu exc padurilor=2.3 din) tarii/ si a riurilor cuun mare potential 4idrografic.$ispune de Rrez de car% inf cupru,var !. Romania se invecineaza cu mai multe state - Ocraina, :. >oldova, Ongaria cu o economie de tranzitie avind legaturi economice mai putin avantajoase, cu toate acestea unele din aceste stat dispun de importante rosurse de materie prima =Ocraina - car%une, minereu de fer, Ongaria %auxita s.a/. 2. #iind situata in centnil continentului faciliteaza dezvoltarea cailor de transport. 'rin >.0cagra si str.?osfor si $ardanele tara are acces la petrolul si gazele naturale din Frientul 7propiat si 7frica de 0ord, iar iesirea la $unarea faciliteaza intretinerea legaturilor economice din centrul. W si 0 "uropei =prin *analul :4in->ain-$unarea/. 3. &ara dispune de un potential natural %ogat. - su%solul ei contine petrol, gaze naturale, minereu de fer, resurse forestiere, variate resurse agroclimatice. &08 - este o organizatie economica mondiala scopul si activitatea careia este orientata spre rezolvatreaintereselor tuturor tarilor mem%re =55 tari mem%re/ a ei. in cadrul ei functioneaza o serie de institutiispecializate =!C/, ce urmaresc rezolvarea diverse pro%lemei alimentare de dezvoltare a ramuriloenergetice, industriale, turistice etc. 0#%& - coalitie militara a tarilor occidentale, )O7, =sediul ?russel/ orientata spre apararea intereselormilitare a Sarilor mem%re. "ondul Monetar *nternational- cu sediul in Was4ington urmareste scopul de acordare a creditelortarilor mem%re ale F0O. 8niunea (conomica (uropeana - este o grupare de integrare economici in "uropa aparuta in cadrumai multor etape de dezvoltare economica, dar in denumirea noui fiinteaza din !++3 si

include in sine 3 momente calitativ noi introducerea in !++3 a cetateniei unice a comunitatii "uropene, formareacomunitafit politice, formarea comunitatii economice si valutare =euro./. &P(: - a fost fondata in !+6, de catre !3 Tari in curs de dezvoltare mem%re a ei si au avut scopul dea nationaliza resursele petroliere de importanta mondiala, fapt ce a permis majorarea preturilor cuciteva ori la petrol pe piata mondiala.0atalitatea inalti, mortalitatea scazuta, deci sporul natural inalt. :espectarea politicii de retinere a cresterii populatiei conform lozincii ;& familie un copil;$ )porirea impozitelor pentru fiecare al doilea sau al treilea copil nou-niscut. Politica strategici la etapa initiala de incadrare a fortei de munci si resta%ilirea economiei nationale. 2. 'rezenta fortei de munci disciplinate, calificate si ieftine =muncitorii japonezi primeau salarii mult mai mici decit colegii lor din tarile din "uropa si )O7/. 3. 7c4izitionarea in masa a inovatiilor te4nice =licente, %revete/ din alte tari dezvoltate si implementarea lor operativi in productie. 4. *4eltuielile minime pentru intretinerea armatei =conform constitutiei ele nu pot depasi !Q din venitul national al tarii/. 5. 1mportul masiv de materii prime si com%usti%ilul ieftin pina la mijlocul anilor P,, transformarea lor in productie finita la livrarea acestora pe piata mondiala. !. )O7 %azin 7palasi 2.>area ?ritanic ?az-Uor-s4irc 3.#ranta- >asivul *entral #rancez 4. Germania- 4az. :4ur, )aar 5. 'olonia- %az-)ileziei )uperioare 6.*e4ia-%az.?rno *ndicele de aprovizionare cu terenuri ara/ile in Canada este mai mare decit indicele mediu ropndial, deoarece numarul de populatie scazut in pui contri%uie la marirea acestui indice, ia *4ina, dimpotriva, numarul de populatie destul de mare precum si spatiile limitate =>arile *impii *4ineze/ a terenurilor ara%ile scade evident indicele de aprovizionare fata de cel mediu mondial. #gricultura moderna$ 'oarta un caracter inalt intensiv, 'arcul de tractoare s@masini este numeros si divers, )e utilizeaza pe larg automatizarea, mecanizarea, c4imizarea, 'redomini sectoru&zoote4nic, 'redomini marile companii si gospodarii fermiere care practici munca salariatilor. 7gricultura traditionala 'oarta un caracter extensiv, 'arcul de tractoare si masini este limitat sau lipseste, automatizarea, mecanizarea, c4imizarea lipsesc, 'onderea zoote4niei este modesti, 'redomina o varietate mare de relapBi agrare Fatifundiale, feudale, de tri%, capitaliste/ l. 7atorita climatului temperat maritim st de tranzitie in #ranta se cultiva unele din cele mai mari recolte de gnu. 'rezenta climatului su%tropical mediteranean in )" Sarii permite cultivarea plantelor aromatice, maslinului, citrice. 2. 7ltitudinile nu prea mari favorizeaza in #ranta la dezvoltarea pomiculturii si a viticulturii. 3. 'rincipalele ramuri cresterea cerealierelor =a griului ! loc in "uropa/ si a strugurilor de poama =11 loc dupa 1talia/ !. Climatul musonic impreuna cu irigarea favorizeaza o%tinerea recoltelor de 2-3 pe an in aceasta tara incea mai mare parte a peninsulei 1ndia.

2. )ariera celor mai inalte lanturi muntoase din partea de nord a 1ndiei avorizeaza la caderea unei cantitati enorme de precipitatii atmosferice, care asigura la cultivarea unei game variate de culturi agricole din regiune. 3. Principala ramura a fiote niei - cultivarea orezului5 /um/acului. !. &ransportul aerian - s-a dezvoltat ca cel mai rapid, modem, universal mijloc de transport. "l asiguratransportarea medicamentelor, metalelor pretioase, produse agricole scumpe si usor altera%ile. 2. &ransportul maritim - a favorizai- cresterea capacitatilor navelor maritime, automatizarea lui in operatiunile de incarcare - descarcare. 3. &ransportul rutier - patrunde in locurile mai greu accesi%ile permite mai operativ de a tiansporlapasagerii la distanta, acest tip de transport a favorizat la perfectionarea autostrazilor si a parcului deautove4icule in tarile inalt dezvoltate. Monitoringul reprezinta un sistem de o%servari, control si supraveg4ere a calitatii mediului atit ecologic cit si social. )e evidentiaza tendintele de dezvoltare su% influenta proceselor naturale si antropice ti pronosticul evaluarii mediului cu scopul ela%orarii de recomandari pentru ameliorarea lui. Cauzele agravarii !. )porirea natalitatii ti micsorarea mortalitatii in =arile in curs de dezvoltare. 2. Geografia productiei de produse alimentare nu coincide cu geografia consumului lor. )olutionarea 'romovarea reformei agrare indreptate spre lic4idarea vec4ilor forme de proprietate si relatii agrare in tarile in curs de dezvoltare, folosirea pe larg a realizarilor te4nicii si stiintei, mecanizarea, automatizarea, ameliorarea terenurilor agricole, sporirea productivitatii %iologice a marilor oceanelor etc. Cauzele decala.ului dintre nivelul diferit de dezvoltare este in primul rind legata de inapoierea economicaa =arilor in curs de dezvoltare datorita nivelului sau colonial de dezvoltare pina nu demult si mai este agravata si de cresterea datoriilor continue fata de tarile, inalt dezvoltate pentru procurarea masinilor, utilajelor, produselor alimentare. *u parere de rau, veniturile de pe piata de desfacere a productiei lor de monocultura nu pot acoperi aceste datorii. $ecalajul in dezvoltare este atit de mare, incit va tre%ui sa participe citeva generatii iregi l lic4idarea ic4idarea lui. 'olutionarea$ acestei pro/leme in primul rind prevede transformari social-economice profunde. Pentru aceasta este necesara sta/ilirea unei noi ordini economice pe piata internationala in care relatiile dintre aceste doua tipuri de tarisa fie ec4ita%ile. $ezvoltarea economiei nationale sa ai%a loc cu ponderea insemnata a industriei, iar agricultura sa poarte un caracter comercial, multiramural de dezvoltare. Litosfera :oci magmatice $upa comp c4. 7cide=riolitul/, 0eutre=tra4itul/ ?azice=la%radoritul/ ultra%azice=piroxinitul/. $upa loc de formare 1nrtuzive, granitul, "fuzive, %azaltul. :oci metamorfice )isturi cristaline =Gnais, filit/, :oci masive =>armora, cuartit /, !. Riuri de tip ecuatorial - au un de%it mare in decursul anului si se alimenteaza cu apeie ploilor r. 7mazon 2. Riuri de tip tropical - se caracterizeaza prin scurgere sla%a. 'redomina alimentarea pluviali mai mult in timpul verii 7mudaria 3. Riurile de tip su/tropical se alimenteaza preponderent iarna din apele ploilor- 'ad 4. Riuri de tip temperat, se alimenteaza de pe urma topirii zapezii si din apele ploilor.

!. r. 7mazon- regim de alimentare pluvial H 2. r. $unarea - regim de alimentare pluvial si nival H 3. r. F%i- regim de alimentare nival H 4. r. *4ang Tiang- regim de alimentare pluvial H 5. r. $ariing- regim de alimentare pluvial. 1. lacuri tectonice 2 ?ai-al 2. lacuri glaciare - Gacurile montane. Geneva 3.lacuri vulcanice - )f.7na 4.lacuri de /ara. natural - :osu <.Lacuri relicte- 7ral Larta $olitrci a 'tatele inalt dezvoltate si industrializate !. Grupul celor P )O7, Taponia, Germania, #ranta, >. ?ritanie, 1talia, *anada si :usia 2. &ari mici inalt industrializate din "uropa darile "uropei de 0ord si *entrale 3 &ari recent industrializate - *oreea de )ud, &ai<an. Long Vong, )ingapore 'laielo in curs de dzvoltare !. &ari cu un nivel relativ inalt de industrializare - ?razilia, >exic 2. &ari cu un nivel mediu de dezvoltare - )iria, "gipt 3. &ari cu un nivel scazut de dezvoltare - 0iger, *iad 4. &ari inapoiate - Gana, Ven3a *lasificarea statelor dupa numarul de locuitori !. 'este !,, mln. locuitori - *4ina, 1ndia 2. 5,- !,, mln. locuitori - >exic, Germania 3. !,-5, mln. locuitori-7rgentina, *4ile 4. !, mln. locuitori si rnai putin 2 "stonia, :epu%lica >oldova Clasificarea statelor dupa marime !.&ari cu o suprafata de mai multe de mln.-rn.patr.- :usia, *anada 2.&ari cu o suprafata de sute de mii de -m.patr.- #ranta, )pania 3.&ari cu o supraf3a mica de citeva mii sau zeci de mii -m.patr- 7ustria, :epu%lica >oldova $upa gradul de asigurare cu resurse naturale !. &ari ce dispun di un complex de resurse naturale de importanta mondiala =*anada, )O7/ 2. &ari care dispun de una sau doua resurse naturale de importanta mondiala =1ran, 1ra-/ 3. &ari care dispun de resurse naturale de importanta nationala sau regionala =>area ?ritanie, #rana/ 4. &ari sla% asigurate cu resurse naturale =Taponia. :epu%lica >oldova/ %ari monar ii !.constitutionale-Taponia 2.a%solute - 7ra%ia )audita %ari - repu/lici !.parlamentare =:epu%lica >oldova/ 2.prezidentiale =:usia/ %arile dupa pozitia geografica !.tari intracontinentale - *e4ia, :.>oldova 2.tari maritime - )O7, Germania

Clasificarea resurselor naturale dupa origine !.:esursele minerale =minereul de fer/ 2.:esursele funciare =solul/ 3.:esursele acvatice =apa pota%ila/ 4. :esursele %ioloice =padurile/ 5 :es agroclimatice =asigurarea cu caldura si umezeala a plantelor/ 6. :esursele =de la plancton si peste pina la petrol si gaze naturale/ Migratiile dupa durata$ l. permanente 2. pendulare 3. sezoniere 4. nomadizmul meridional 0omadismul de desert migratiile dupa motiv$ !. spontane 2. economice 3. fortate 4. de repatriere 5. politice *ndustria com/usti/ilului si a energeticii$ ! industria car%uneluiH 2. industria petroluluiH 3 .industria gazelor naturaleH 4. industria de producere a energiei cleciritc la *&"H 5. industria de producere a.energiei electrice la WXY. *ndustria de producere a energici electrice la C#( *ndustria de ec ipament$ !. industria de producere a utilajelor industrialH 2. industria mijloacelor de transportH 3. industria aeronauticaH 4. industria electrote4nica si electronicaH 5. industria constructiilor navale. *ndustria c imica$ !. industria mineralelorH 2. industria c4imiei anorganiceH 3. industria c4imiei organiceH 4. industria de prelucrare a materiilor poliincreH 5. industria celulozei si 4irtieiH 6. industria petroc4imicaH P. industria cauciucului sinteiu '.industria c imiei fine *ndustria ingrasamintelor c imice *ndustria usoara$ !. industria OniiH

2. industria matasii naturaleH 3. industria inuluiH 4. industria tricotajelor si confectiilorH 5. industria de incaltaminteH 6. industria %lanurilor. *ndustria alimentara$ !. industria lapteluiH 2. industria carniiH 3. industria za4aruluiH 4. industria uleiurilor vegetaleH 5. industria vinicola. 'u/ramurile zoote niei$ !. cresterea vitelor comute mariH 2. cresterea vitelor comute mici =ovinele/ H 3. cresterea porcilor =porcinele/ H 4. cresterea pasarilor =avicultura/ H 5. cresterea viermilor de matase =sericicultura/ H 6. 'escuitul. 'u/ramurile fitote niei$ !. cultivarea cerealelorH 2. cultivarea plantelor te4niceH 3. legumiculturaH 4. pomiculturaH 5. viticulturaH 6. cultivarea plantelor furajere. 'fi$ 'ase forme ale relatiilor economice internationale !. comertul exteriorH 2. exportul de capitalH 3. cola%orarea tc4nico-tiiinpfica dintre tariH 4. construirea in comun a o%iectivelor mari economice, industriale, agricoleH 5. relatii financiar %ancareH 6. prestarea serviciilor. 7eci5 pe platforme sunt sectoare unde cuvertura sedimentara are o grosime relativ mica si fundamentul cristalin este situat aproape de suprafata cum ar fi anitcliza (oronej unde se afla 7>V. 7e o/icei zacamintele minerale de petrol si gaze naturale se formeaza pe cimpii. 1nsa cazuri cind aceste zacaminte sunt amplasate in legiunile premontane ale muntilor. *auza este ca uneori in periferia regiunii de geosinclinal are lor acumularea depozitelor car%onatice ori causto%olice. *a exemplu ne Z[\te servi zacamintele de petrol din regiunea premontana transcarpatica in formarea desertului % ar un rol deose%it il joaca altreele care aduce aerul tropical u cat 3 care daioriia insolatiei puternice cauzate de starea] luciclonala de aici ele sunt foarte uscate si fier%inti. 1ar ;%ariera orografica; a muntilor Limala3a, podisului $eccan si podisului 1ran ce separa totalmente acest sector al ferrci de influenta maselor oceanice. Cauza principala ce a determinat media anuala mai mica a precipitatiilor atmosferice in (stul #fricii5 in zona (cuatorului in raport cu teritoriile situate mai spre 2 sunt alizeele =aerul uscat tropical continental/ ce traverseaza aNst teritoriu. $atorita maximei %arice de aici,

cauzata de.miscarile descendente la aceste latitudini are loc insolatia puternica si clima devine superarida, iar seceta devine a%soluta ce se mai accentua-.^HJ -,i vmuirilc sal%atice continentale ce %at aici. in partea de W a latitudinilor indicate datorita maselor oceanic _ c-.- _ ( v.n-i `a a influentii curentilor oceanici precipitatiile atmosferice sunt %ogate. Caracterul sezonier al precipitatiilor din (stul #siei este determinat de %aterea vi-.i. . , iV.fn.. tr. musonice ce apar in urma diferentelor de presiune atmosferica cauzate de incalzirea diferita a uHc,u J . _ .b-[-c,.B,J.; vara si iama. $e aceea in timpul musonilorde inrna, atunci cind %at musonii dinspre uscat precipii.-, - Jd HeHf toario reduse, in timpul masonilor de vara, presiunea atmosferica fiind mai ridicata pe ocean, comliiioned..a miscarea aerului spre uscat, aducind precipitatii %ogate. "actorii ce au determinat cantitatea medie a precipitatiilor in estul #ustraliei in raport cu partea ci vestica sunt !. 1nfluenta maselor de aer oceanice ce aduc precipitatii in timpul verii australeH 2. 'rezenta muntilor in toata cafd 7ustralian de "st ce favorizeaza 1a _BBumezirea climei;Cantitatea medie anuala mica a precipitatiilor in zona climatica antarctica este in primul rir.d legata de desfasurarea lenta a circuitului apei si transformarilor de fazi aie ei. 7ceasta se explica prin faptul ca ea este rezultatul predominarii %ilantului radiativ anual negativ care si el este in ultima instanta produsul al%edoului mare reflectat de prezenta permanenta a stratului de g4eata. $e aceea precipitatiile aici constituie !,,]!5, mm si predomina pustiurile antarctice.*L 1n >area :osie salinitatea este mai mare decit in >area ?altica deoarece in >area :osie evaporatia este mai imensa - consecinta a amplasarii ei in zona tropicala de desen. *antitatea de precipitatii reduse in >area :osie =!,,-!5, mm/, fata de 5,,-lFFFmm in >.uea ghiN.j 4.in >area ?altica isi duc apele dulci in cantitati marv.o serie de riuri- (isla, Fdcr. W.!bK j e - , in 0%.r..v Rosie acest lucru lipseste.#mplasarea industriei usoare in "ranta este legala de faplvd ca aceasta ramura traditional este orie n export avind o calitate superioara si tine cont de sc4im%area modei continue pe piata externi. )-a dezvoltarea ej inalta datorii] fortei calificate dN munca ti a ;gustului estetic; francez si ca urmare .+ c crescinde din partea consumatorului.ifii #mplasarea industriei usoare in C ina se datoreaza in mare masura prezenjei unei kjeI variaitH .i prima in dezvoltarea acestei ramuri si 2. 'rezenta fortei de munca ieftina si in de ajuns ce desH- _. ___ _ _ -I-j.J 7ezvoltarea industriei alimentare in Repu/lica Moldova in primul rind este detcriuinnta de mu4 %azei de materie prima, prezenta fortei de munci si a pctii de desfacere a produselor aliment.irc. 7gricultura !)11n cea mai mare parte a teritoriului )O7 conditiile agroclimatice sunt favora%ile iri cultivarea asa n ;%riu de gnu, porum%; etc . )uma temperaturilor active este foarte diferita, repartizata zonal 3 deci cresHc partea de nord-est =22,,l/ spre sud-si sud-estul tarii =55,,l pla #lorida/, iar o fasie pe litoral se caracterise valori de P,,, l* . 'recipitatiile 1a fel cresc de la 0" spre )" de la !,,,mm pina la 2,,,mm coresp (alorile coeficientului 4idrotermic la fel diferit ne indica la posi%ilitatea cultivarii multitudinclor culturi agi optim se der.olta datorita acestor conditii si in acelasi timp si resurse agroclimatice =resursele de ca umezeala sus mentionate/. 7sa dar, reiesind din cele relatate putem concluziona, ca s.ac sunt favor specializarea anumitor culturi agricole si anume cultivarea cerealierelor =in ce priveste porum%ul ca detine i, in lume/, cultivarea plantelor te4nice =sf.de za4ar 1a 0 si trestia de za4ar corespunzatoi la )/, legumi pomicultura.

%eritoriul *taliei este situat in conditiile agroclimatice determinate de climatul sur .--picai mediH 7stfel, suma temperaturilor active cresc din partea interna a peninsulei =3,,,]/ si spre perii-rie atine v -t*FFl*. 'recipitatiile atmosferice scad din interiorul peninsulei st din munti ,B-B;B.ij sji -=5,,mm/.(alorile coeficientului 4idrotermic diferit ne indica lajRosi%ilitatea cultivarii nu-B v . ce optim se dezvolta datorita acestor conditii si in acelasi timp si resurse agroclimatic i-umszeala sus mentionate/. 7sa dar, reiesind djtl-l, cele relatate, putem concluziona v. _ i specializarea atit a culturilor agricole caracteristice zonei temperate cit si celei tropicale. dm _ sp-Hializarea fitote4niei 1taliei este foarte diversificata - de la cresterea cerealeltv c. B viticultura - pina la cresterea citricelor si a maslinelor. *u toate acestea, spre regret, 1talia f aiiir.intare; cu propriile resurse doar P5Q, cai-za Find relatiile %.tirundiale pastrate in surii.. Romania se caracterizeaza prin prc..enta multitudinelor resurse si conditii atemperaturilor active cresc din partea de nord dela !5,,l spre sHHd ia 3,,,l iar in eatrun ivalorile de 4,,, l *. *ele mai multe precipitatii cad pe podisul &ransilvaniei si in munti =tRO n.sud si sud-est constituind doar 25,mm. (alorile coeficientului 4idrotenruc la fel di4.pt i n8 , n. u p-j cultivarii multitudinelor culturi agricole ce optim se dezvolta datorita acestor conditii si in acelaRi timp agroclimatice =resursele de caldura si umezeala sus mentionate/. 7sa dar reiesind din ccie relata;-conciuziona ca ele sunt favora%ile in specializarea culturilor termofile specifice zonei temperate m cerealierelor.dmai ales griul si porum%ul, cultivarea plantelor te4nice mai ales floarea-soarelm si sfccla daTG'T, Resursele climatice din partea (stica a C inei sunt unele din cele mai optime dm lune T.-t musonic din regiune precum si a sistemelor de irigatie in perioada mai secetoasa )uma temperaturi dinspre partea de nord-est =2,,,e/ spre sud-si sud-estul tarii , iar o fasie pe litoral se caractenz-a.Tj 6,,, ;*. 'recipitatiile la fel cresc de la 0" spie )" de la !,,,mm pina la 2,,,mm corespunzator=te 9n>ei permite cultivareasud- vestici(alorile coeficientului 4idrotermic % fel diferit ne indica la posi%ilitatea cultivarii multitagricole ce optim se dezvolta datorita acestor conditii si in acelasi timp si resurse agroclimattce freNsi umezeala sus mentionate/. 7sa dar, reietind din cele relatate, putem concluziona ca ele specializarea anumitor culturi agricole si anume cultivarea cerealierelor =in ce priveste griul c.i Blume/, cultivarea plantelor te4nice, in speci.il a %um%acului, a trestiei de za4ar, cultiv.-icB ncopacului de, cacaocresc invers proportional lempeirminior si constituie d- % 25, t n mm `n desertul &4ar, TFFmm-pc pod. $H 3,,,,-nm in 0" =arii si pina la !2,,,mm la poalele muntilor Limala3a. Yop evident ca astfel de r. agroclimatice optime peniiiJ o%@increa a cite 23 recolte pe an la raulte culturi agricole. l/c aceea 1ntl. specializeaza in cultivarea ceaiului, ara4idelor, =lloc/, riuiui. %ananelor, orezului =!! loc/, tutunului, nucilor de n =1O loc/, cauciuc natural, %um%ac =1( loc/, adica a unei gamo %ogaii de culturi iu%itoare deBcaldurfJ ti in mare vi fie umezeala.qr. Conditiile agroclimatice ale )raziliei sun? pre.entaic prin suma temperaturilor active care cresc diH partea de litoral =6,,,l/ spre interiorul =arii =+,,,l/. )umele precipitatiilor descresc in aceasta directie de la 3,,i la 2,,,mm. 7ceasta repartizare a resurselor de caldura si umezeala permite ca ?razilia sa ai%a un pou-, agroclimatic destul de variat de la cultivarea cerealierelor, cultivarea plantelor te4nice, pina la cultivarea %anan cafelei, portocalelor etc. #itote4nia ?razilie este in Nencrai orientata spre export.OG:esursele agroclimatice ale :epu%licii >oldova sunt destul de optime in cultivarea muliirudinelor cui caracteristice zonei climatice temperate. )uma temperaturilor active cresc din partea de nord de la 22,,l spre pina la 33,,l. 'uma precipitatilor atmosferice descresc de la 0 =6,,-55,mm/spre sud =5,,-45,mm/.(alc coeficientului 4idrotermic =,.6-,.C/ indica ca teritoriul tarii cete %ine asigurat ce resurse de caldura si sla% asigur resurse de umezeala. 'otentialul agroclimatic al teritoriului :epu%licii >oldova permite cultivarea cerealiere cultivarea plantelor te4nice , dezvoltarea viticulturii,

legumicullurii, pomiculturii.s.5. $educerea concluziilor iK %aza analizei materialelor grafice 7tmosferas .t*iclonul este o regiune cu presiune scazuta, --uB5C^/in care presiunea scade de la periferie spre centru miscarea aerului fiind convergenta orientata in directia inversa acelor de ceasornic in emisfera nordica =si invers in cea sudica/.in timpul unui ciclon de vara are loc scaderea presiunii atmosferice, timpul devine posomorii si d un radiatiei difuze predominante cauzate de ne%ulozitatea mariHa, cad valorile termice si cad precipitatii ritrr.osfcr-i #ndciclonul este o- regiune cu presiune ridJ .Va. in care presiunea creste de la periferie spr centrumiscarea aerului fiind divergenta orientata in directia acelor de d. ^,ceasornic in emisfera nordica =si invers in cea sudica/.in timpul unui anticiclon de iama are loc cresterea presiunii atmosferice, timpul devine senin usc i valorile termice devin foarte scazute.u a. !aloarea temperaturilor din lunile de iarna si de vara nu difera simtitor @1<-1A C+ c.*antitatea de precipitatii este repartizata neuniform de-a lungul anului, astfel cea mai mare cantitate de precipit cad in lunile de vara cu valoarea maxima in luna august -peste 3C,mm, iar valorile minimale sunt inregistrate J;Juniledeiarni=1F-2,mm/ d.&rasul #ddis- #/e/a este amplasat in zona climatica su%ecuatoriala, iar cauzele ce au determinat formar acestei zone climatice sunt vastt K%Q&v)nddddde aH-tropicale, ce aduc vreme calda dar secetoasa. 2. un factor ce determina cantitatea mica a precipitatiilor este relieful inalt al pod. (tiopiei5 ce este o importam %ariera pentru masele de aer umede dinspre oceanul 1ndian. B !.&emperatura aerului variaza de la 5!3l* iama pina la 525l*. astfel amplitudinele termice anuale constituind 12N*. Precipitatiile sunt repartizate neuniform pe parcursul anului, insa cu o crestere neinsemnata a canti=a=ii dprecipitatii in anotimpul de iama =C,-!3,mm/, iar cHa minima in anotimpul de vara =5-!, mm/, deci vara este calHsi secetoasa, iar iama este %linda si ploioasa.t. &r. #lger se afli in zona climatici su/tropicala @mediteraneana+ iar camele principale ce determina acest t.$declim9sunt$ia.circulatia maselor de aer5.astfel .vara predomina masele de aer trop.cale.uscate5 cu precipitatii reduse5 .ar9arnB -masele de Nr temperate togtte te prtcipiuSii.A%.7mplasarea in apropierea &rop-uVii de 0ojrd- astfel temperaturile sunt ridicate pe tot parcursul anului, servir ca o zorii de trecere de la zona temperata catre cea tropicala.c. 8n rol mai neinsemnat il .oaca M. Mediicrana si relieful mai inalt din partea vestica ce nu permite patrunderea li/eri a maselor de aer atlantice. l .in lunile iernii australe =(1-(11J/ valorile termice ajung pini la 5qlW. iar 1n timpul verii australe aceste valori sedu%leaza constituind 522]*. 2.'recipitatiile atmosferice suni nitel mai %ogate iama =!,,m/ ti foarte pu@ine van =!,mm/, dar in generalneinsemnate pe parcursul anulu-3. &rasul Cape %ovvn este situat in zona climatici tropicala de desen. *auzele ce au favorizat formarea acestui Hi@de climat sunt a/ alizeele ce aduc acrul tropical foarte cald si uscat. 2. 'rezenta %arierelor munto i.Hc clin ost cestopeaza patrunderea maselor de aer oceanice. 3. prezenta curentului rece din partea de vest ce in total contri%uie 4aridizarea de mai departe a climei. l. se constata valori termice ridicate pe parcursul intregului aa $e la 52Ce* in timpul iernii australe pina la 532l* in timpul verii australe. 2. in or.*CuiCe aproape ca lipsesc precipitatiile atmosferice, doar uneori in timpul iernii australe pot constitui 2mm. 3. Fr.1wuiwe se afla in zona climatica tropicali de desert cauzele ce au determinat acest tip de climat

!. 'rezenta alizeelor. 2. 'rezenja curentului rece 'eruan 3. 'rezenta %arierelor muntoase - toti acesti 3 factori au contri%uit la aparifia ;'olului ariditatii; de pe glo% in aceasta regiune. #nalizind climograma orasului 'ingapore o%servam o diferenta neinsemnata intrevariatiunile termice iama=26l*/sivara=2+e*/. a. 'recipitatiile cad practic uniftot timpul anului, in cantitati foarte mari, relativ mai multe in perioadaoctom%rie - ianuarie =in mediu 2,, -25,mm-luni/. %. )ingapore se afla in zona climatica ecuatoriala, cu o cantitate mare de precipitatii - 3,,,mm pe an sitemperaturi ridicate pe parcursul anului. c. *lima ecuatoriala se explica .prin amplasarea in apropierea ecuatorului =razele solare caT pcrpendicular/ undcpredomina calmele ecuatoriale si pozitia geografica in apropierea oceanului. l. )e caracterizeaza prin variapuni termice dintre perioada n- iam^. =5! .5l*/ si vara =5!4l*/. 2.'recipitatiile sunt practic repartizate urtitorm tot timpul anului, cu exceptia lunilor de vara ti cu o creste, c .Kcantitatii dc precipitatii in anotimpul de foamna. cantitatea rriaxrma fiind inregistrata in luna octom%rie =3,,mm/. iarcea minima in anotimpul de vara - luna iunie =C, mm/. &r.'itDa se afla in zona temperat-maritima. iar cauzele principale ce determina acest tip de climasunt a.amplasarea in apropierea oc.'acific ce determina o clima umeda.%.*urentul oceanic cald al 7las-ai =0ord 'acificc.(inturile de vest =oceanice / ce aduc precipitatii %ogated.>untii *oastei =relativ inalti/ - ce participa la caderea precipitatiilor atmosferice in acest orax.l . !ariatiunile termice dintre perioada de iarna si vara constituie corespunzator in luna ianuarie -t Cl* si in luna iulie 526l*2. 'recipitatiile sunt reduse pe parcursul anului, cu valoarea maxima a cantitatii de precipitatii in anotimpul de iama =3,-4, mm/, tar cea minima in anotimpul de vara =5-!, mm lunar/.sunt a. #mplasarea in zona miscarii descendente ale aerului si sta/ilirea unei zone cu presiune ma-ima.%.(inturile permanente, alizeele. ce conditioneaza o clima secetoasa. #nalizind piramida pe se-e si pe virste a populatiei in diferite grupuri de @ari putem constatarea in stateleindustrial dezvoltate5 varstele tinere au o pondere mai redusa si este mai mare ponderea virstci inaintate =peste 65ani/, in tarile in curs de dezvoltare situatia este inversi. adica predomini populatia de suti 2, ani. in ce privesteraportul dintre %ar%ati si femei =in am%ele tipuri de tari/ mdtoate grupele de virsta este aproximativ acelasi. &otxisiexista unele deose%iri. $esi %aieti se nasc mai mult decft fete =in medie cu 5Q/ si in virsta de ! 5 ani se o%serva oanumita prevalare a %aietilor, din cauza mortalitatii mai mari printre sexul masculin, in rindul adultilor pondereasexelor este aproximativ egali si in cadrul virstei inaintate =peste 6,-65 ani/ predomina sexul feminin, in unele taricu religie islamici durata vietii poate fi mai mare la %ar%ati decit te femei. 7ceasta se explica prin conditiile grele detrai. casatoriile timpurii, nasterea multor copii, asistenta medicali ncsatisfacatoare. $e aceea si speranta de viatadifera m dependenta de nivelul de dezvoltare a tarilor, in =arile inalt dezvoltate populatia in se caratcrizeaza pu, mai inalt nivel de trai. iar datoriti salarizarii inalte, serviciul serveste ca o satisfactie si sar%atoare pentru fi. multi angaja@i si conditiile excelente de viaSa ridica si pastreaza ;tonusul; unui mod normal, decent, do in. parcursul vie@ii. in tarile din lumea a treia situayia este inversa, speran@a de viata a carora se reduce doar la gimiK ce va fi 4rjmitaTamilia astazGdeoarece pro%lema alimentarii este una printre pri-&.ele pro%leme glo%ale a- [eb ce =ine a fi rezolvata. #oametea, saracia, inapoierea economica nu prea mari sperante aduce populatiei nlin larr curs de dezvoltare.

Principalele culturi cerealiere in productia agricola sunt griul =2CQ/, porum%ul =25Q/, orezul =2,Q/ principalele tari pmducatoare pentru fiecare cultura sunt corespunzator *4ina, )O7. *4ina.l- 1n exportul statelor inalt dezvoltate si industrializate predomina ;masini si utilaje; =45Q/ si marfuri; =n15Q/. 1n tarile in curs de dezvoltare - ;alic marfuri;=45Q/ si ;materii prime minct2.in importul statelor inalt dezvoltate si industrializate predomina ;alte marfuri; =5,Q/ si ;masir.utilaje; =35Q/. 1n tarile iriBcurs de dexvoltarc - ;alte raarfuri;=45Q/ si ;materii prime minerale; =353.1n =urile inalt dezvoltate si industrializate cea mai mare pondere a exportului o constituie masini utilajele pentru tarile in curs de dezvoltare ponderea exportului o constituie materiile prime minerdatorita ramurilor industriale de specializare in cadrul acestor doua sisteme, in cadrul imporpentru am%ele tipuri de =ari predomina ;alte marfuri; si ; masinile si utilajele;, numai ca continutuldifera de la o tara la alta.mponcntclor mediului Cauzele ce au determinat utilizarea intensa a zacamintelor minerale metalice sunt !. :itmurile ina--extractie si de consum a zacamintelor minerale metalice odata cu aparitia si dezvoltarea societati c miHnlisJ. 2. 7sigurarea neuni forma cu resurse minerale metalice a unor regiuni si tari ale lumii. Masurile concreu- 9- EFEcven. epuizarii lor$ !. &recerea la explorarea zacamintelor minerale metalice mai putin productive, 2. &recerea ia extr- lor m conditiile naturale extreme. 3. "la%orarea unor noi te4nologii de inlocuire cu masa plastica sau ccrami multor minerale metalice cu scopul de a preveni epuizareaB-lor %orentele de noroi sunt provocate di!. 'recipitatiile atmosferice a%undente, 2. 'reziua relie . accidentat cu versanti a%rupti, 3.lipsa sau prezenta unui covor vegetal anual sau sla% dezvoltat. 'rintre cauzei A natura antropica ce 'ro4oaca torentele de noroi p-t fi m miic defrisarea olantelor multianuale in spe- .-.J A 'adu si aratul transversal a@ versantilor. Perspectivele solutionarii crizei GHIJK-.-iicc in primuJ rind prevede utilizarea surselor encro,netraditionale cum ar fi utilizarea energiei eoliene, a energiei solare, a izvoarelor su%terane fier%inti j mare, $eja sunt cunoscute centralele geotermafe din 1slanda, centralele rnarecmotrice din #ranta, eoJo-Hlcctrice $anemarca, 4elioelectrice din Taponia. 1L2 mlrd.tronc M 1.1 mlrdtone @pe an+ N O25P mlrd. ani. 7eci5 C ina va fi asigurata cu resurse de cart.$ daca se va e-trage in ritmul actual pentru o peridada de O2.P mlrd. ani. de z nHaOEed*e au detcrminat utilizarea intensa a resurselor energetice si materie prima sunt l. :itmurile ir.. Nhh , (1 l,n)Om 3 resurselor energetice si materiei prime odata cu aparitia si dezvoltarea socie i capitaliste. 2 7sigurarea neuniforma cu resurse naturale a unor regiuni si tari ale lumii. 3. :ezervele limitate d ddOdd-*d'd..>d*ln*ri S* de 'NveniN-wxtini lor !. &recerea la explorarea zacamG ic inlocuire cu masa plastica sau ceramica a multor minerale sau utilizarea surselor iiefrad4ionalc *mportanta acrului atmosferic pentru natura !. $etermina redistri%uirea precipitatiilor si H, 2. $aermma existenta 4.drosferei. 3. *ontri%uie la producerea tuturor fenomenelor meteorologice. 1mporernul.im

'ursele de poluare a aerului atmosferic inorase sunt u ravtlet '*ntrO (Baia B_ a*ti(iOtea lmOlui !. intre=inc (iata ] arderea 'e 'BanNa noastra 2. )B iiravioiete nimicitoare vietii omenesti. 3. 7sigiua dezvoltarea %iosferei principala sursa de unde st-n orase sunt *ntreprinderile siderurgice5 energetice - degaja sute de mii de.gaze, cenusa fum &ransportul elimina N cantitate mare de poluanti =oxizi de azot. 4idrocar%uri3. *ndustria materialelor de constructii - @eliminarea unei cantitati mari de praf+ Caile de solutionare$ !. inzestrarea tuturor intreprinderilor si a mijloacelor de transport cu filtre de captare a gazelor si su%stantelor nocive. 2. "xtinderea suprafetelor plantate cu parcuri, cringuri paduri =%radul, plopul/ ce ar contri%ui la purificarea acrului. 3. "ducatia ecologica a maselor largi privind protectia %azinului aerian ur%an.#actorul antropic este cauza, principala care aprovocat;efecftil de seri;. Fmul prin activitatea sa si .mume prin dezvoltarea intensiva a energeticii cu utilizarea unei cantitati crescinde de car%une, petrol, s.a. a contri%uit la cresterea dioxidului de car%on care la rindul sau rctinind o %una Z\jp din caldura terestra a dus la aparitia efectului de sera incalzind atmosfera. $e aceea principala masura care ar solutiona pro%lema ar fi utilizarea in cantita@i considera%ile a surselor neti aditionale de energie cu resta%ilirea concomitenta a ;plaminilor planetei; in speci.il a padurilor din %riul sudic ecuatorial si su%ccuatoriai . suprafetele carora au fost sim@itor micsorate in ultimele decenii.1n rezultatul accidentului de la *7" de la *crno%il populatia din imprejurime a fost afectata avind urmatoarele urmari !. )caderea imunitatii omului la condipBile naturale. 2. 7fectarea sanatatii prin sc4im%arile de genotip si cresterea %olnavilor de cancer. 3. F %una parte din populatie a fost stresata, fiind nevoita sa-si sc4im%e locul de trai. 'entru masivele forestiere principalele urmari pot fi reduse ta urmatoarele l. 'oluarea radioactiva a masivelor de paduri. 2. )c4im%arile de genoiip a %iocenozelor. 3. 'ierea anumitor asociatii vegetale din imprejurime. *n timpul anticiclonu9ui datorita timpului linistit , su%stantele poluante se vor raspindi direct pe onzorj%i. 'e timp de ciclon datorita miscarii aerului convergent orientat in directia inversa a acelor de ceasornic, ce at4se.i este insotit de viteze esentiale { vinrurilor, raspBindirea su%stantele poluante va fi in toate directiile dar cu tendina de ridicare spre straturile superioare ale atmosferei. Cel mai mul elimina in acrul atmosferic poluanti siderurgia =25,4Q/. electrocnergeuca =2-!.6Q/ si r..4. oj com%usti%ilului. >asurile de prevenire ar fi inzestrarea tuturor intreprinderilor siderurgice cu filtre de IjZf.-v {B gazelor si su%stantelor nocive. "xtinderea suprafetelor-plantate cu parcuri, canguri paduri =%racBul. Z![|}JR .-;i contri%ui la purificarea aerului, i. inlocuirea cu scrse netraditionale de o%tinere a energiei electricH. !.Resurse de petrol si gaze naturale - Marca 0ordului 2.:esurse minerale =>nR-7sia de )iid-!-st 3.:esursele %iologice- pretutindeni

!.'escuitul, colectarea algelor 2.(alorificarea resurselor de petrol si gaze naturale 3.$esalinizarea apelor si utilizarea lor in activitatea practica a omului ca apa pota%ila 4."xtractia concretiunilor feromagneticc si a altor minerale. Cauzele ce au determinat co/orirea nivelului cu 2L-4L al lacului #rai sunt H OL1Ovop !N NmilLL1 eoX { Nr<lni- inmilttl 1n K~_KN ramuL Nl; n]n]|. tK t !.*onstructia canatului Varacum { micsorat cantitatea de apa ale riurilor )irdaria si 7mudaria. 2.Otilizarea apelor nurilor sus numite in irigatie Masurile de prevenire$ l. Otilizarea in irigatie a unor ape alternative ca cele su%terane spre Ntemplu. 2. #olosirea rationala a riurilor 7mudaria si )irdaria 1. 8tilizarea ingrasamintelor c imice in agricultura si patrunderea a.-Fi in nuri. 2. #runcarea in apele riurilor a deseurilor reziduale din sectorul zoote nic. 3. "olosirea a/uziva a apelor riurilor in agricultura Caile de solutionare$ !. 1nstalarea sistemelor de epurare a apelor ce se scurg in riu. 2. "ducatia ecologica a maselor 3. 1nterzicerea scurgerii in riu a apelor reziduale Cauzele ce au agravat situatia ecologica a R.0istru$ l Otilizarea ingrasamintelor c4imice in agricultura si patrunderea apoi in riuri. 2. 7runcarea in apele r. 0istru a deseurilor reziduale din sectorul \[dfc , 3. #olosirea a%uziva a apelor riului m agricultura. Caile de solutionare$ l. *nstalarea sistemelor de epurare a apelor ce se scurg in riu. 2. (ducnEia ecologica a maselor 3. *nterzicerea scurgerii in riu a apelor reziduale 1n conditiile de crestere a necesitatilor de apa in procesul de productie se proiecte tilizare rationala a apei l. Otilizarea apei inir-un circuit inc4is mai ales in o%jinerea celulozei si a cauciucului si 2. 7mplasarea acestor ramuri in apropierea marilor surse 4idraulice cu scopul atciNn ;i. apa pota%ila in regiunile de producere a acestor ramuri. 3. $eoarece otelul efectueaza mai putine c4eltuieli in asigurarea cu apa. F%tinerea lui umai deca in apropierea %azinelor acvatice. *mportanta nurilor pentru viata omului$ l. 7sigurarea populatiei cu apa pota%ila, canalizare etc. 2. 7pa folosita in agricultura - irigatie. 3. )ursa importanta de transport - transport fluvial 4. 7pa utilizata in industrie - i. metalurgica 5. )ursa de recreatie, de odi4na. 6. 'entru pescuit *u toate ca centralele 4idroelectrice suni ecologic curate ele totusi au anumite *F>) ruHi.Hc . stipra eb-inconjiirator. 7stfel, activitatea lor modifica regimul termic al apei care in consecinta

contri%iBio Ja sc4im%. __-#aunei acvatice . 2. #lorei acvatice 3. 7supra climatului local. &oate acestea modifica m<liiB ni iBHil de omului prin modificarea ecosistemelor naturale din apropierea lui. *mportanta pudurilor pentru om$ !. >aterie prima pentru industria c4erestelei, mo%ilei etc. 2. #uniilor principal de oxigen, necesar pentru supravetuire. 3. 'erdelele verzi stopeaza eroziunea solurilor. 4. )erve-ne ca zona recreativa. 5. ;ing4ite; zgomotul. 6. )erveste ca com%usti%il. Cauzele$ l. $efrisarea padurilor pentru lemn destinat exportului =padurile 7mazonului/ 2. Gargirea terenurilor agricole sau a fermelor de vite =ranc4o/ 3. >asurile de solutionare 4. *onservarea unor suprafete forestiere inlocuirea lemnului ca com%usti%il cu alte tipuri de car%uranti. limitarea volumului de taieri anuale - corespunzator posi%ilitatilor de crestereoluluJ ce contri%uie la scaderea fertilitatii iuJ in urma tolo . nerationale. Consecintele eroziunii pentru agricultura sunt$ !. 7ratul transversal al versantilor. 2. 0crespectarea asolamenrului. 3. *ultivarea pe versanti a prasitoarelor. 4. $efrisarea padurilor. Orinarile 'caderea gradului de fertilitate a solului datorita eroziunii 4umusului, greu regenera%il. "roziunea poate contri%ui la scoaterea solurilor din circuitul agricol. ,rotectia lumii vegetale in R.Moldova !. $efrisarea padurilor. 2. (alorificarea intensiva a terenurilor si nimicirea vegetafiei sal%atice. >asurile de solutionare !. "ducatia ecologica in roasa. 2. *onservarea %iodiversititii lumii vegetale. >G 'roiectia lumii animale in :.>oldova l.(inaml.cxccjiiv Micsorarea ar cal clor vegetale a contri/uit la micsorarea lumiQranimale >asurile de soluponare 1nterzicerea periodici sau definitivi a vinarului. *onservarea %iodiversititii lumii animale. *auzele ce duc la form curenti oceanici de suprafata a. miscarea de rotatie a pamintului=se a%at spre st in emisf 0 sis pr dr in 0/ %. inturile permanente si periodice ce sta%ilesc aceeasi directie pe durata anului c. diferentele de temperature si salinitate intre doua zone ce comunica d. diferentale de densitate intre doua zone ce comunica 7upa temperature se impart in C#L6* '* R(C* *ei calzi tre%uie sa fie mai cald de cit apa traversata,

*el rece tre sa fie mai rece decit apa. "6 c. cald 2 Golfstream, Vuro-s4ivo. c. rece 2 Ga%radorului, ?enguelei. 7e/itul mare a #mazonului sint$ a amplasarea in zona climatica ecuatoriala cu ploi a%und tot anul=3,,, pe an/ % izvorul se afla in 7nzi, odata cu topirea zap si g4etarilor de%itul creste. c afluentii %ogati in ape de zona ecuatoriala si su%ecuatoiala=am% emisf/ 3. )urse de alimentare a r. 0istru a pluviala, % topirea zapezi c apele su%terane d afluentii. Cauzele revars in mai 1 iunie$ &op zap. 'loi torent. 7fluentii sint plini. "veporare mica 4. sursele de alimentare a r. 0il a 'loi, % afluienti , c ape su%ter, d apele lacului (ictoria. 0ilul este un riu /ogat in tot timpul anului, izvoraste din zona ecuatoriala Cu precipitatii /ogate. 1n cursul mediu cind pierde ape prin evaporare il alim afl 1n plus 0il traverseaza zone %ogate in resursede apa su%ter. *nfluenta climei asupra riurilor$ a clima influenteaza cantitatea de prec si maresc de%itul=zona ecuatoriala amazon congo/ (vaporarea este legata de to aerului, &o infl reg de ing4et riului=in temper si su%arct apele ing4eata de la 2-6 luni/, clima determina si revarsarile care in temper au loc primavara iar su%ecuat in anotimpul ploios. Clima infl reg sezonier al riului . :eg tropical, ecuat. *lima determina tipul de alimentatie a riului. &emper-mixt, "cuat-pluvial, s.a. )ilantul radiativ - dif dintre radiatia primita si cedatape un sector al supr terestre. Particul pamintului ca planeta magnetismul se manif prin atractia corpurilor =atmosf, om, animale/totodata formeaza magnetosfera careapara natura de actiunea plaznei )aolare si radiatiilor cosmice. Gravitatia are u rol imp in fenom ce au loc la supr pamintului=eroziuna curg riu, vint/ *nclinarea a-ei sale determina sc im/area anotimpului5 succ zi noapte5 etc >asa si ens stratificarea rocilor, in litos fiind mai mica spre nucl mai mare pentru a tine celelalte str =>asa 5,+P5^!,2!tone/ *aldura inter a pam la !,, m &, creste cu 3,, 1 nucl tA 5,,,oea inf proce de pe supr terestra preinc leg de dezv a inv geograp4ic- unitatea ri integritatea inv geogr- fiecare *omponenta se afla in legatura directa alti componenti =inc clim-top g4et-n apei/ Eonalitatea - ex. 1n func de asez in zone climatice, in func da clima zon naturale 7zonalitatea - repart neunif a reliefului a structurii tectonicepot provocatul% ale zonalitatii = in munti la poal pad in virf tundra sau g4etari/ #simetria invelisului geogr- repart neunif pe glo% a unor complexe mari =contin, oceane/ astfel in emisf 0 pred contin iar in ) oceanele. adaptarea pl la conditiile mediului rez la seceta =mici cu frunzetransf in spini/ :adacini adinci dezv %ine ajung in stratul acvifer din adincime #runzele acoperita cu ceara reduce evap

#daptarea animalelor la mediu rezistente la foame si sete, adaptarea la temperaturi mari, oscil zi 0oapte5 pred animale mici, =rozat, reptile/ mai active noaptea 'c im/arile de pe arta politica !. $estramarea iugoslaviei- !++!=)lovenia, *roatia, ?osnia si Lertegovina, >acedonia si noua iugosl =)er% v >untenegro/ 2. $estramarea O:)) !5 state- +! tarile %altice !+C+, reunificarea Germaniei +, *nc iderea C#(R =rominia, ungaria s,a/Gic4idare sist socialist di )-" "urop=:')rom/ Procesele dinamicii placilor din 0-! oc Pacific$ )eismul- 0-( pacificului se afla in zona de colizune a placilor pacific euroasiatic, la ciocnire =in proc su%ductie/ se eli%ereaza energie daind nast cutr de pamint. !ulcanismul- la ciocnirea placilor =dea lungul zonelor de rift si zonele foselor oceanice/ apar unele rupturi ale scoartei terestre iesind lavadau nastere unor vulcani =Vliucevscaea sop-a, ?ezimianaia p-la Vamceatca/ 7eriva placilor atmosferice$ placile se afla in miscare continua pe astenosfa =prox !C cm.an/ astfel pl 7mericana se daparteaza cu 2cm.an de cea euroasatica 7eose/iri dintre musonul de vara si /riza de zi $ >iscarea musonului este determinata de diferentale de incalzire a uscatlui si aerului in timpil anului, pe cin %riza dif de tF intre zi si noapte. >usonul n%ate de la oceanR si aduce mari cant de prec, pe cind %riza aduce racoare, vinturi sla%e, mai rar ploi. 1nfluenta %rizei e mica =!-2 -m de la tarm/, pe cind muzonul are are o raza de actiune mai mare determinind clima musonica pe supr mari. Miscarea de revolutie- miscarea %erei in .urul soarelui in apr 3R< zile R ore +min pe otraiectorie elipsoidala. 7ovezile miscarea de revolutie. variatia to pe parcursul anului=anotimp/ zon temp, su%trop )oarele in miscarea sa aparenta nu rasare si nu apune in fiecare in acelas punct el va rasari id acelas punct de pe linia orizontului doar dupa un an. 'am ca si celelalte planete se misca in jurul soarelui su% inf f. de atractie=grav/ >omente caracteristice ale >: 2! ,3- razele cad perp pe ecuator ec4inoctiu 22 ,6- perp pe tropicul de 0 solstitiul de vara 23 ,+- perp pe ecuator ec4inoctiu de toamna 22 !2- perp trop ) solstitiul iarna. >iscarea de rotatie a pamintuluimiscarea pe care o face pam in jurul axei 7ovezi$ devierea corpurilor in cadere li/era , devierea corpurilor ce se misca pe Frizontala, &urtirea &errei, )uccesiunea zilei si noptii *onsecinte zi- noapte, turtirea pam lapoli, variatia orei =!5o/variatia to=zi-noapt cauzele salinitatii dif ale apelor lac. ?al4as 1n ( sint riuri dulci pe cind in " nuare afluenti imp, 'artea " se afla in z.clim mai secetoasa, cu evap intensa Lacul este ingustat printr strimt ce nu perm circul li/era a apei5 *n ! se varsa riuri care traverseaza zone unde sarurile ies la suprafata, partea ( este mai adinca mareele- miscari periodice de ridicare si co%orire a apelor =flux 2 reflux 2 in 24 ore/ ele sint rez al fortei de atr a lunii=6,Q/ si soarelui=4,/ #lux maxim cind pam, luna5 soarele5 se afla pe aceeasi linie, afluxul- deviaza dela linie. Precipitatiile se formeaza ca rez al evaporarii, condens, su%limarii in atmosf apa ajunge prin evaporare, cind to scade vaporii se transforma in condensat =picat/. $aca to scade su% , are loc su%limarea =solid/.

Ploaia - precipitatii lic4ide, se formeaza la to R, din picaturi mai mici ce se grupeaza. Eapadaprecipitatii solide, ton, picaturi-cristale care se grupeaza in fulgi cu un nucleude condensare Grindina %oa%e de g4eata ce se formeaza in norii cu multa apa, la trecerea fronturilor reci, in cond de su%limare, ing4etare pe granulele de g4eata se depun straturi de g4eatatransparenta sau mata. Circulatia apei in natura $ Circulatia mare @ocean- vapori- continent+5 circulatia mica =ocean- vapori- ocean/ "actorii ce infl formarea solului roca mama=la dezagr rocilor la supref se farim formind sol+5 *lima=dif de to participa la dezagr, to R dinsol perm dezv /acterii ce desc animale si plante/ 'lante si animale cind pier sind descompuse de microorg in umus sau su/st organice5 microorganismele5 #erul@necesar plantelor si microorg/ omul =sc4im%a compozitia solului/ timpul geologic #lizeele-vinturi perm, au directia sta%ila, spre ecuator =0(-)" in emisf 0 si $in )"- 0( in cea )/, ele se formeaza datorita dif de presiune intre latitudinile. %ropicale =tot anul dela tropice spre ecuator, datorita >: deviaza spre (/. Rocile sedimentare se clasifica detritice se formeaza prin distrugerea si farimitarea rocilor de la supr prin actiunea apelor curgatoare, vint, ing4, dezg4 si prin acumulare in depresiuni =nisip/. &rganogene formate prin depunerea materialului, alcatuite din resturi veget animale =coc4ilii, sc4el calcaroase/, sau descompunerea resturilor de pl si anim, ajunse la adincimi dif =la to si pres/ petrol, car%une, creta. $eorigine c4imica sa format prin depunerea su%st diz in apa lacurilor, golfuri putin adinci =gips, sare/ Cimpiile - sectoare de uscatsau al fund marii, ocean, supr netada si oscilare mica a altitudinilor. "le se suprapun vec4ilor structuri de platf rigida cu def sla%e tectonice si structura geologica omoloaga =alt med- 2,, m/ %ipuri de cimpii aluviale =fluviale/ acumilarea aluviilor pe fund de vale =7mazonului, >isisippi/ "oliene acum de nisip =)a4ariene/ >aritime ='recaspica/. !aile de rift fracturi alungite ale litosf gigantice =GAmii -m lA2,-3,-m/ %ipuri$pe uscatca rez al miscarii scoartei cont =fract euroasiatica sau ?ai-alice/. *n cadrul dorsalelor medio-oceanice@dors #tlantica5 Pacifica+ alunacari de teren #actorii relief accidentat=versanti/, 'rezenta su% stratul superior permia%il a unui str impermia%il, argilos. 'recipitatiile atmosferice in com% cu defrisarea. *utremure de pam si misc tectonice. Fmul=despad, aratul versantilor/ Masiv montan grupare de munti cu trasaturi comune,avind str tect si geologica unica, provin din reinaltarea muntilor vec4i=>asivul central#r. 'adurea 0eagra/ Padurile de Conifere adaptari ale pl predomina ar%ori rez la oscilatii de to, si to joase=frunzeace/ #daptari ale animalelor$ #nimalele sint mari@au rana si adapost+.Rezistenta la frig. >ulte animale 4i%erneaza=elan, urs, cer%, ris/ Paduri de conifere$ 'G pad sint reprez prin pl cu frunze cazatoare=oscto,anoti/. 'lantele din ' de foioase necesita toR si umeditate fiind capricioase la ierni reci si veri secetoase. 7u fr mari, sa

a%s radiatia solara, =fag, carpen, tei, artar/. 7nimale )c4im%area %lanii dupa anotimp. 7dap dupa anotimp =unele 4i%er iarna/ Pad ecuatoriale 'G ar%orii nu pierd frunzele =! anotimp/, "tajarea in lupt p-u lumina=fr mari, lucioase, groase/"x palmieri, ficusi, a%anos.7nimale sint mari=au 4rana si adapost/ rezistente la to si umiditate mare. 'redomina animale ce traiesc in copaci, si sint adapt semiint =maim, leopard,/ Paduri de ar/usti si permanent verzi cu frunze tari$ ar/orii au fr vesn verzi =vara cald si usc, iarna cald umed/. #runzele micisi lucioase=rezist le seceta/ unele pl sint acoperite cu spini.7nimale sint rezistente la seceta, sint mici reptil 'avana$ PL din cauza repart neunif a precipitatiilor se formeaza paduri-galerii. 'redomina pl ier%oase inalte=ar%or nu rez la seceta/. Onii ar%ori=%ao%a%ul/ colecteaza apa in tulpina, salcimii au coroana in forma de um%rela pentru a lua mai multaradiatie solara=%ao%a%, salcim ier%uri innalte/. 7nimale animalele sint concentrate linga sursa de apa. "ste caracteristica migratia in cautarea 4ranei, apei cind e seceta. :ezist la to si sete R=leu,%ivol/ 'tepa PL frunze mici, mod partilor tulpinii, a fr in spini. 'redomina pl mici 1er%oase cu rad adinci =firuta, negara, paius, %ar%oasa./ 7nimale rezist la to si seceta ,napirlirea, sint mici =rozat/ iarna cad in 4i%ernare=tistar, popindau, iepur/ 9aponia - un stat ce se intinde pe un arc de insule ce ingreuneaza rel economice interne, 4oterele tarii sint scaldate la ( de m japonieila la " o.'acific *e determina o flota puternica, comert ext %ine dezv cu statele 7siei si 7mericii 0 Taponia este situate departe de tarile puternic industrializate din "urona si 7m de0 si efctuarea lag economice necesita c4eltuieli mari suplimentare inclusiv lipsa vecinilor terestri. 'e de o parte ea e situata avantajos in raport cu tarile %ogate in resurse minerale=*4ina, tarile 7siei " 7ustralia, :usia/. $ezv virtiginoasa a economiei statelor recant industrializate ii ofera japoniei pite de desfacere. 9aponia este o tara muntoasa. *impiilemai favora%ile pantru repartizarea economiei si populatiei sint situate la litiral si ocupa!.3 din supr insulelor. *onditiile agroclimatice sint variate din cauza intinderii mari a arcului de insule, dar favora%ile in ansam%lu p-u dezv agriculturii=2 recolte.an/ 9aponia este saraca in resursa naturale, cu exceptia padurilor=2.3 din) tarii/ si a riurilor cu un mare potential 4idrografic. $ispune de rezerve de car%une inferior, cupru, var. *talia este un stat penins si ins.F mare parte este sit pe insule =)ardinia, )icilia/ ce ingreuneaza relatiile economice cu regiunile statului, ce duce la izolarea unor regiuni economice. 7mplasarea 1taliei in vecinatatea unor state dezv din "uropa ( si centrala ="lvetia, 7ustralia, #ranta/ favorizind comertul extern cu aceste state. Ga 0 4ot cu statele dezv sint %arate de inaltele lanturi ale 7lpilor, ce necesita c4eltuieli suplimentare in construirea unor tuneluri. Conditiile naturale ale *taliei sint variate, o %una parte a statului are relief fragmentat la 0ord 7lpii si m. 7penini cu caracteristicile lor vulcanice, la 0 cimpia 'adului. *lima este continentala, in 0 cu ierni relativ reci si veri calduroase iar in centru si ) mediteraneana cu veri cald si secetoase, ierni ploioase si %linde. *talia este relativ sla% asigurata cu resurse anturale res mici de gaz natural, min de fier, polimetale. # %ogate sint in res de >ercur, sulf, >armora. $erine mari resurse de energie geotermala, si riuri cu potential 4idroenergetic.

C ina suprafata sa mare a determinat num mare de vecini =!3/. 1nsa 4otarul cu multe state este %arat de de lanturi de munti inaccesi%ili ce impiedica intretinerea rel economice. 7re o iesire larga la o.'lanetar se a determinat dezv transp maritim, avind legaturi cu toate statele lumii. 7re vecini variat dezv ceea ce influenteaza diferit asupra volumului si caracterului relatiilor economice ale statului, cele mai imp fiind cu statele 7siei )" si Taponia, in ( se afla departe da tarm si are ca vecini tari sla% dezv. *onditiile nat prezinta variatii mari " si (. 'este 4.5 din suprafata *4inei =( si centru/ este acoperita de munti, la " se afla >area *impie *4ineza favor dezv agriculturii si populatiei. *onditiile agroclimatice sint prielnice in " =musonica-cu ploi %ogate/ si arida in ( si 0( =des Go%i, &acli->acan/ $in res naturale ale *4inei deose%im-car% min de fier, mangan, %auxita, cositor, coalin. )int imense 4idroenergetice, mari res apa pota%ila. )oluri fertile da la gal%enesi rosii la %rune si cenusii. Germania este amplasata in centrul "uropei, la intersectia celor mai importante cai de comunicatii intereuropene=aer, fluv/ ce leaga toate reg "uropei. Prin iesirea la m.0ordului si >area ?altica prn care comunica cu alte state dezv transp maritim dar si fluvial prn canalul :4in->ain-$unare.G are leg cu tarile dala tarmu >arii 0egre si traversate de $unare. G are multi vecini dezv economic =#r, ?elg, Flanda, "lv/. :eg ei ind se afla in aprop de reg ind ale #r, ?elg, *e4iei. 1n apropierea 4ot Germane se afla cel mai mare port din "uropa :otterdam ce poate deservi interesele economice ale G. C.naturale ale G sint relativ favora/ile pentru dezv tuturor ramurilor economiei si practic nu produc o%stacole populatiei muntii ocupa teritoriu putin in )=7lpii/ cea mai mare parte fiind ocupata de cimpii si podisuri joase. $in punct de vedere climatic G se afla in zona temperata de tranzitie de la maritima la continentala favora%ila atit pantru populatie cit si pentru agricultura =toate cult di z temperata/. G nu este %ogata in resurse naturale, evidentiindu-se lipsa sau rez mici de res energeticece exc car%unelui =ru4r, %az, saar/ are min de fier, saruri de caliu si natriu, si materiale de constr. $easemenea sint limitate res acv si %iologice. Cauzele de formare a lacurilor !. )-au format in perioada glaciara, in depres sapate de g4etar, aparite la topirea masivelorde g4etari si stocarea apei. 2. 7u aparut din cauza evaporarii mici si infiltrarii sla%e prin rocile cristaline 3. *antitatea precipitatiilor relativ mare peste C,,mm, intrece mult evaporarea. Gacuri Gadoga, Fnega, *iad, e.t.c.
Read more at http://www.noiscriem.net/2013/05/bac-geografie-2013-noiscriemraspunsuri.html# !a"1l#$%&'()*lR.''