Sunteți pe pagina 1din 4

Prim ajutor-C8 Politraumatisme vertebro-medulare Coloana vertebrala este un segment al aparatului locomotor care are functie de sustinere si de rezistenta.

Rezistenta coloanei vertebrale este data de alternanta dintre elementele dure date de corpurile vertebrale si discuri, zone articulare, dar si dintre zonele articulare cu mobilitate (coloana cervicala si lombara) si zone relativ rigide (coloana dorsala si sacru). Traumatismele vertebro-medulare se produc prin caderi de la inaltime, traumatisme vertebrale directe si prin accidente rutiere. Ca mecanisme patogenice, cel mai frecvent sunt implicate !ipere"tensia, !iperfle"ia brusca, torsionarea si tasarea vertebrala care apare in caderile de la inaltime. #iperfle"ia brutala apare in accidente rutiere la coloana vertebrala in impactul a $ ve!icule, cand se produce din fata (decelarea). %ste cel mai grav mecanism de producere a traumatismelor vertebro-medulare, datorita mecanismelor care apar ruptura ligamentelor posterioare cu patrunderea apofizei odontoide a a"isului in substanta medulara& smulgerea ligamentului interspinos& lu"atia articulatiilor vertebrale posterioare& lu"area anterioara a vertebrelor. #ipere"tensia brusca se produce la impactul a $ ve!icule din spate. 'e produce accelerare si capul este proiectat in spate, in aceasta situatie este mai putin grav, deoarece e"ista o anumita elasticitate a ligamentului anterior care ajuta si deci, este doar o intindere a ligamentului anterior. 'e poate rupe inelul fibros in partea anterioara& se pot produce lu"atii vertebrale, fracturi marginale, posterioare, vertebrale. Torsiunea determina in special leziuni mi"te de tip lu"atii si entorse asociate cu fracturi ale corpurilor vertebrale. Clasificarea leziunilor ().)eziuni vertebrale sunt fracturi de corp vertebral, fracturi de arc vertebral, fracturi de apofize, fracturi de lame vertebrale, fracturi ale aparatului discoligamentar. $).)eziuni medulare in functie de gravitate determina -sindromul de intrerupere totala medulara (soc medular)-se manifesta clinic prin paraplegie flasca sub nivelul leziunii, anestezie si pierderea refle"elor, reaparitia refle"elor cu paraplegie spastica (refle"e sfincteriene)& apoi evolutia se face catre vindecare sau atrofii musculare cu disparitia refle"elor, febra*& -sindromul de intrerupere partiala a maduvei cu paralizie de partea afectiunii, cu tulburari de sensibilitate motorie si cu anestezie termica de parte opusa& -sindromul radicular leziune minora a continutului (a radacinii nervoase) cu dureri de tip algic si mialgic. Clasificarea topografica a leziunilor medulare ().superioare lui C4 sunt letale datorita lezarii bulbului si tulburarilor respiratorii& $).fracturile C4-C7 determina tetraplegie si tulburari de respiratie& +).fracturile dorso-lombare determina paraplegie flasca, spastica si tulburari sfincteriene& ,).tulburarile polului terminal-atingerea functiilor sacrate cu tulburari sfincteriene si tulburari sacrate.

Principii de tratament in acordarea primului ajutor evaluarea este pe primul loc, ne intereseaza durerea ca intensitate, localizare, atitudini vicioase ale segmentelor vertebrale, contractura refle"a a musculaturii paravertebrale, impotenta vertebrala si conditiile producerii accidentului. Pentru aceasta evaluare se contraindica evaluarea accidentatului in ortostatism si se evita manevrele de redresare, care pot agrava leziunile medulare. Transportul ,-- persoane pentru asezarea pe targa, cu capul, toracele, bazinul in acelasi plan& pentru ca leziunile coloanei dorsale in decubit dorsal& pentru fracturile coloanei lombare in decubit ventral& pentru fracturile de bazin in decubit dorsal. .i"area capului se face cu saci de nisip asezati lateral, folosirea coleretei& trunc!iul se fi"eaza cu c!ingi& se foloseste salvarea anti-soc, se face sub stricta supraveg!ere pentru a se depista la timp socul traumatic. /escoperirea e"istentei de leziuni medulare se face numai prin e"amen radiologic (R01, CT). Prognosticul 2ad vitam3 este -45 pentru leziuni cervicale si se amelioreaza treptat pana la leziuni lombare. .racturile simple vertebrale se trateaza prin imobilizare in corset gipsat. Traumatismele toracelui 6n politraumatisme pot fi simple si grave. Cele simple includ contuzia parietala, superficiala si placa tegumentara toracala si fractura costala unica fara complicatii penetrante. /iagnostic starea generala este buna, fara modificari de ritm si amplitudine cardiaca si respiratorie& e"ista doar durere si pentru diagnostic pledeaza anamneza. Prim ajutor crioterapia, antialgice, supraveg!erea accidentatului& in fisura costala unica se foloseste infasurarea bolnavului cu fasa lata. Traumatismele grave Leziunile parietale () %mfizemul subcutanat este provocat de fractura costala cu penetratie sau in mod secundar unui pneumotora"& in mod normal nu este grav decat prin dimensiuni, cand este mare putand determina emfizemul disecant la nivelul musc!ilor gatului, toracelui, abdomenului. $) .racturile costale -unice penetrante se asociaza cu fracturi ale vertebrelor toracale, fracturi de stern, clavicula sau mai rar de omoplat& -multiple (in volet) se realizeaza prin sectionarea a $-+ coaste adiacente cu $ focare de fractura, realizand voletul (placa toracica) cu compartare parado"ala. 6n respiratie aceasta compartare deterioreaza functia respiratorie determinand dispnee, cianoza si treptat insuficienta respiratorie& Primul ajutor se face prin realizarea unei relative solidaritati a voletului prin folosirea unor benzi adezive late care fi"eaza indirect prin piele voletul la restul toracelui. -fracturile primelor coaste+clavicula se asociaza frecvent cu rupturi vasculare sau de ple" bra!ial si mai rar cu rupturi ale arborelui bronsic& -fracturile ultimelor coaste determina frecvent leziuni diafragmatice sau leziuni ale viscerelor abdominale !epatice si splenice.

+) .racturile sternului se asociaza cu leziuni de cord, de aorta, de diafragm, de bron!ii sau de artere mamare interne. Leziunile parentimatoase () Contuzia pulmonara o alveolita !emoragica care in evolutia normala regreseaza in 7-8 zile& intr-un traumatism toracic este util atunci cand se suspecteaza o contuzie pulmonara sa se evalueze parenc!imul nefunctional& in proportie de peste $45 alveolita nu regreseaza, ci se e"tinde, de aceea este necesara ventilatia asistata& $) /ilacerarea pulmonara (!ematom) este forma cea mai grava de traumatism toracic, in care e"ista o !emoragie colectata intr-o cavitate neoformata, fara pereti proprii, obtinuta prin distrugerea parenc!imului functional. %ste foarte frecventa la tineri (sub $- de ani) datorita elasticitatii. %volutia este favorabila, in functie de e"tinderea zonei putand persista doar sec!ele minore de tipul unor cicatrici stelate, benzi dupa resorbtia !ematomului. +) Pneumatocelul (pseudoc!ist toracic)-leziune aerica (!idroaerica) fara perete propriu& poate fi bazal, mediastinal si este tot o urmare a unei dilacerari pulmonare. Leziunile pleurale () Pneomotora"ul se realizeaza in fractura penetranta, care permite comunicarea dintre spatiul pleural si e"terior. 'e agraveaza cu fiecare inspiratie, care permite patrunderea unei noi mase de aer in spatiul pleural& criteriile de gravitate sunt bilateralitatea, impingerea plamanului spre mediastin si modificarea cupolei diafragmatice. Clinic apar dispneea (pe e"pir), cianoza, scaderea tensiunii arteriale. Primul ajutor este esential pentru viata bolnavului obturarea orificiului cu un pansament steril si o banda adeziva. $) #emotora"ul prezenta sangelui in cavitatea pleurala tot prin fractura penetranta cu urmari asupra functiilor respiratorii-cel sub -44 ml se resoarbe treptat si nu necesita evacuare& cel peste -44 ml necesita functia pleurala de evacuare. 6n plus, clinic se deterioreaza si activitatea cardiovasculara. Primul ajutor crioterapia locala& transport la spital pentru evaluare si evacuare. +) C!ilotora"ul prezenta limfei in cavitatea pleurala prin leziuni ale canalului toracic& diferenta se face doar la punctie. Leziunile mediastinale () Rupturi tra!eo-bronsice in +4--45 din cazuri duc la moarte in primele ore dupa accident. 'emne specifice dispnee, !emofizie, sange rosu9emfizem pulmonar, pneumotora". $) Pneumomediastin aer in mediastin& insoteste celelalte $ leziuni& +) Rupturi de aorta sunt foarte grave& in 84-:45 din cazuri duc la deces. )eziunea este la nivelul intimei, cu sau fara adventicea& transportul se face de urgenta& ,) ;lte leziuni vasculare vene cave& vase pulmonare& artere pulmonare& artere mamare interne& -) )eziuni cardiace pneumopericard& !emopericard& rupturi miocardice& rupturi septale& dezinsertii valvulare& infarct miocardic secundar leziunii coronarelor& 7) )eziuni esofagiene foarte rar post traumatic& secundare unei !ipertensiuni abdominale, care determina pneumomediastin. Traumatismele abdominale 'unt izolate, simple (contuzii superficiale, plagi nepenetrante). Traumatismele abdominale grave intereseaza organele abdominale, organele

interperitoneala, apar !emoragii prin rupturi sau manifestari de tip infectios (peritonita). )oviturile laterale la nivelul peretelui abdominal produc rupturi ale ultimelor coaste si !emoragii interne prin interesarea ficatului sau splinei. )oviturile mediale la nivelul peretelui abdominal duc la e"plozia stomacului, intestinului, cu deversarea continutului in spatiul intraperitonean si aparitia peritonitei. ;specte clinice -in caz de hemoragii interne se constata tegumente umede, reci si palide, agitatie, sete intensa, oligoanurie, durere foarte intensa datorata rupturii !eptice sau splenice& -in caz de peritonita aspectul palid, cenusiu al fetei, varsaturi, sug!it, iritatie, durere in zona impactului, dar care treptat devine durere in bara (abdomen de lemn), cresterea temperaturii. Prim ajutor-transportarea urgenta catre o sectie c!irurgicala& pe timpul transportarii se asista functia cardiaca, punga cu g!eata pe abdomen, antialgice, sedative, pansament protector. Traumatismele bazinului 'unt frecvente in sindromul de strivire, prin compresiune& dificil de diagnosticat, abia dupa radiografia de bazin (de fata, de profil, de <). Prezinta complicatii grave viscere& aparat urinar (!ematurie)9durere& ruptura a vezicii urinare si uretrei. Cand ruptura vezicii urinare se face intraperitoneal semnalele clinice sunt de peritonita& cand rupturile se produc e"traperitoneal se produce e"trabazarea urinei cu risc de infectie si de leproza a tesuturilor. Primul ajutor transportarea de urgenta la spital, transportarea pe targa in decubit dorsal cu membrele inferioare flectate& antialgice.