' NAPOLEON A NCEPUT RZBOIUL cu Rusia d| cauz c n -a putut s nu vin la Dresda, n -a putut s se lase orbit de onoruri, n-a putut

s nu mbrace uniforr polonez, s nu se supun influenei unei diminei iunie, care-1 ndemna la aciune, i nu i -a putut stpr mnia n prezena lui Kurakin i, mai pe urm, a k Balaov. fi Alexandru a refuzat orice tratative pentru c se simjjj eaipersonal jignit. Barclay de Tolly i-a dat silina s|r Conduc n chipul cel mai nimenit armata, pentru ca s- fac datoria i s-i ctige o faim de mare comandant^ Ro&ov a pornit la atac, galopnd mpotriva francezilor^ din pricin c nu i -a putut nfrnge dorina de a galop la ctop deschis, i tot aa, ca o consecin a propriilor lor nclinaii, a deprinderilor, a mprejurrilor i a elu -f rilor lor personale, au acionat toate aceste nenumrata persoane care au luat parte la rzboi. S -au temut, s-au umflat n pene, s-au bucurat, s-au indignat, au criticat,!creznd c tiu ce fac i c fac asta pentru sine, pe cnd,f de fapt, au fost cu toii nite instrumente involuntare aleL istoriei i au fcut o isprav al crei sens le era ascuns, dar foarte de neles pentru noi. Asta este, invariabil, funcia. tuturor oamenilor de aciune, care -s cu att mai puin liberi cu ct stau mai sus pe scara ierarhiei lumeti.' Acum, fptuitorii anului 1812 au ncetat de mult s mai existe, interesele lor personale au disprut fr de urm i n faa noastr n -au rmas dect rezultatele is torice ale acelor vremuri. Providena a fcut ca toi aceti oameni, nzuind la ;atingerea scopurilor personale, s contribuie la reali zarea unui rezultat uria de care nici un om (nici Napo leon, nici Alexandru .^i,. cu k