sodotesl f se pun sub ordinele nesuferitului de nerftj| ale lui Barclay, care era mai mic n grad.

m mpratul se afl ntre ostai ca s -i mbrbtez nsfc prezena lui aici i faptul c nu tie la ce s se h*| trasc, precum i mulimea uria de sfetnici i d# planuri, paralizeaz puterea de aciune a armatei ntia, i armata se retrage. * : ' S-a propus oprirea la tabra din Drissa ; dar p, neateptate Paulucci, care nzuiete s ajung comandarft suprem, l influeneaz cu energia lui pe mprai Alexandru, tot planul lui Pfuel cade, i ntreaga aciunii rmne condus de Barclay. Dar cum Barclay nu inspirl ncredere, i se limiteaz puterea. j Armatele snt frmiate, nu exist unitate de ccj mnd, Barclay este impopular ; dar din confuzia aceast din frmiarea armatei i din nepopularitatea neamuhi ajuns comandant suprem, rezult pe de o parte nehotrf rea i tendina de a se evita o btlie (de la care nu s-/ mai fi putut da nimeni n lturi, dac armatele ar fi fo laolalt i n-ar fi fost Barclay comandant), iar pe de al parte o tot mai mare indignare mpotriva nemilor i trezire a spiritului patriotic. In cele din urm, mpratul prsete armata i, drejj unic motiv plauzibil al plecrii lui, se lanseaz ideea trebuie s nsufleeasc populaia celor dou capital^ pentru a dezlnui un rzboi popular. i aceast plecai^ a suveranului la Moscova mptrete forele armat mpratul prsete armata ca s nu stinghereasdp unitatea comandamentului suprem i ndjduiete di se vor lua msuri mai hotrtoare ; dar situaia comanda^ mentului armatei se ncurc i mai mult i puterea li|| slbete. Benigsen, marele duce i tot roiul de generali* aghiotani rmn pe front, cu scopul de a urmri activita tea comandantului suprem i pentru a -i stimula energii! iar Barclay, simindu-se i mai puin liber sub privirile tuturor acestor ochi ai mpratului, devine i mai prudeii cnd e vorba de aciuni hotrte i evit lupta. ^ Barclay se menine n limitele prudenei. areviciufl face aluzii la o trdare i cere o btlie general. Liubd-2 mirski, Braniki, Vloki i muli alii fac atta vlv i acesui zvon, nct Barclay, sub pretextul prezentri