Epilepsia

Epilepsia
Este o boala neurologica cronica caracterizata prin crize repetate, neprovocate. Afecteaza aprox. 50 mil. persoane/glob Cea mai mare incidenta la persoanele pana in 18 ani si peste 65 ani De obicei este controlata, dar nu vindecata

Epilepsia
Este cauzata de descarcari neuronale excesive. Se poate insoti de alterarea starii de constienta. Manifestarile clinice imbraca aspecte foarte diferite.

Clasificare
Dupa tipul de crize (partiale, generalizate) Dupa etiologie (genetica, tumorala, infectioasa, inflamatorie, vasculara) Dupa localizarea focarului epileptogen (temporal, frontal, parietal, occipital) Dupa tipul de sindrom epileptic Dupa factorii declansatori Dupa momentul din zi in care se produc crizele (diurn, nocturn)

Diagnostic
Aspect clinic caracteristic EEG Studii neuroimagistice (CT, RMN, SPECT, PET) Studii genetice

Epilepsii
In functie de cauza sunt clasificate in: Idiopatice Simptomatice: paralizii cerebrale, AVC, tumori, infectii (encefalite, parazitoze cerebrale), traumatisme, boli genetice (scleroza tuberoasa)

Factori ce pot provoca crize epileptice: apa fierbinte, hiperventilatia, stimularea luminoasa, cititul, lipsa de somn/somnul, menstruatia, emotiile, stresul - epilepsiile reflexe

EPILEPSII REFLEXE (ER)

Crize precipitate de un mod specific de activare (descrise de Hall 1833). ER- termen discutat deoarece nu este vorba de un reflex anume, ci de o anumita reactie Mecanismul patogenic comun al tuturor ERstimularea unei arii corticale specifice peste pragul convulsivant al unui individ sensibil la stimulul respectiv, specific Pozitia ER trebuie reconsiderata in noua clasificare fiind o EPILEPSIE FOCALA

EPILEPSII REFLEXE (2)

ER fotosensibila ER de mancare- legata de un anumit fel de mancare, in general micul dejun. ER cu crize cauzate de activitate cerebrala (calcul aritmetic, jocuri care implica gandire, masurare, probe de spatialitate). ER la emotie cauzata de minciuna ER muzicogena ER induse de stimuli somatosenzoriali (spalatul pe dinti,frecatul pe piele) ER Startle (zgomot, atingere, miscare brusca) ER indusa de activitate sexuala

EPILEPSII REFLEXE (3)

EPILEPSIA

REFLEXA FOTOSENSIBILA este cea mai frecventa CARACTERISTICI: -miscarile oculare preced descarcarea EEG -artefactele oculografice sunt mai mari si mai lente decat cele care acompaniaza inchiderea normala spontana a ochilor -comportamentul este accentuat de stress -resimte culpabilitatea cund se discuta -componenta voluntara placuta/compulsiva Declansata de inchiderea ochilor spontan /autoindusa, SLI, modele, vizionare jocuri electronice, TV

Crizele partiale
Simple fara afectarea starii de constienta Complexe cu afectarea starii de constienta Cu generalizare secundara Motorii, senzitive, vegetative, psihice

Crizele generalizate
Absente - lipsa temporara a constientei (privire in gol); Crizele incep si se incheie brusc, uneori fara ca cei din jur sa observe declansarea si incetarea unei crize; Mioclonice - contractii rapide si scurte ale muschilor corpului Tonice contractura unor grupe musculare Clonice miscari ritmice ale unor segmente ale corpului

Crizele generalizate
Tonico-clonice - In timpul primei faze, faza tonica, ritmul respiratiei poate scadea sau poate inceta, ea revenind in timpul fazei clonice la un ritm mai scazut. Convulsiile propriu-zise au loc in timpul fazei clonice. In timpul acestui tip de criza se pot produce raniri in urma muscarii buzelor sau a limbii. Atone - pierderea brusca si temporara a tonusului muscular

Sindroame epileptice
Sindromul West (spasmele infantile) Afecteaza copiii in primul an de viata Clinic spasme in flexie sau extensie a membrelor si/sau trunchiului Se asociaza adesea retard sau regres psihomotor EEG anomalii specifice

Epilepsia absenta a copilului Apare la copilul in varsta de 4-12 ani Crize de pierderea cunostintei de cca. 20-40 sec., repetate de mai multe ori pe zi, accentuate de hiperpnee EEG descarcari de CVU 3 c/sec.

Epilepsia partiala benigna a copilului Apare la copilul cu varsta intre 4 si 12 ani Crize din somn, partiale simple sau complexe EEG anomalii focale

Epilepsia mioclonica juvenila Apare la varste cuprinse intre 8 si 20 ani Clinic mioclonii ale membrelor, in special dimineata la trezire sau la oboseala EEG descarcari de CpoliVU

Sindromul Lennox-Gastaud Apare la copilul cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani Clinic crize polimorfe (tonice, atone, tonico-clonice, absente), rezistente la tratament - retard/regres psihomotor

Tratament
Medicamentos Chirurgical stimulare vagala - ablatia leziunii Dietetic dieta cetogena

Medicamente antiepileptice
Fenobarbital Benzodiazepine diazepam, nitrazepam, clonazepam Carbamazepina, oxcarbazepina Valproat Lamotrigina Topiramat levetiracetam

Interventii chirurgicale
Hemisferectomie Lobectomie Calosotomie Rezectia leziunii

Dieta cetogena
Recomandata in cazurile rezistente la tratament Se creaza o acidoza metabolica cu influentarea metabolismului creierului Consta in administrarea de alimente bogate in grasimi, fara carbohidrati

Stimularea vagala
Implantarea unui device electronic, similar unui pacemaker cardiac, conectat la nervul vag, la nivelul gatului. Stimulare electrica programata a nervului vag

Status epilepticus
O durata de peste 30 min. a unei crize epileptice, sau 2 sau mai multe crize care se repeta timp de 30 min fara pauza Este o urgenta medicala

Tratament
Debut ventilatie adecvata/O2 2-3 min. linie IV ptr echilibrare hidro-electrolitica 4-5 min. Lorazepam 4 mg (0.1 mg/kg) sau diazepam

10 mg (0.2 mg/kg) in 2 min. via a 2-a linie IV sau diazepam rectal

7-8 min. Thiamine 100 mg, 50% glucose 25 mg IV Fenitoin sau fosfenitoin 20 mg/kg IV la 50 mg/per minute fenitoin sau 150 mg per minut fosfenitoin ( 0.75 mg/kg/min) Piridoxine 100-200 mg IV la copii sub 18 luni.

Tratament
10 min. se repete lorazepam sau diazepam daca convulsiile continua 40 min. Fenobarbital 20 mg/kg la 5 mg per minut (0.75 mg/kg per minut)

70 min. Propofol 3-5 mg/kg , 5-10 mg/kg/hr infuzie initiala, apoi 103 mg/kg/hr sau
mg/kg

Midazolam 0.2 mg/kg, .25-2 infuzie

Acordarea primului ajutor in caz de criza

Pastrati-va calmul. Asigurati-va ca nu exista nimic in jurul persoanei de care s-ar putea lovi. Nu incercati sa imobilizati o persoana daca aceasta are o criza convulsiva. Nu bagati nimic in gura persoanei respective- contrar credintei populare, daca o persoana are o criza nu poate sa-si inghita limba.

Acordarea primului ajutor in caz de criza

Nu-i dati persoanei respective apa, pastile sau mancare pana ce nu-si revine complet. Dupa ce se termina criza, persoana ar trebui asezata pe partea sa stanga. Exista riscul ca, inainte sa-si revina complet, pacientul sa vomite. Prin urmare, capul ar trebui sa fie intr-o parte, astfel incat voma sa nu fie inhalata.