Sunteți pe pagina 1din 3

Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mijlocul anilor '80, a capatat noi valente si adepti in deceniul '90 si continua

in prezent sa se manifeste cu putere desi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste. Intr-un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul deosebit de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat nationala. bordata din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept intarirea si largirea legaturilor dintre economiile nationale pe piata globala a bunurilor, serviciilor si mai ales a capitalurilor. ! definitie asemanatoare este prezentata si intr-un raport al "ondului #onetar International din $99%& fenomenul globalizarii economiei mondiale reprezinta integrarea internationala aflata in stransa crestere, atat a pietelor de bunuri si servicii, cat si a celor de capital. 'lobalizarea economica presupune, asadar, in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute ale statelor lumii. Factori determinanti ai globalizarii economiei mondiale "actorii economico-comerciali care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale include libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor, liberalizarea pietelor de capital, liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favorabili globalizarii. Liberalizarea comertului cu servicii, in special in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor si bancar, a constituit tendinta dominanta a anilor (%0 in )* , fiind continuata in anii (80 in #area +ritanie si ulterior in *niunea ,uropeana si -aponia..endinta continua si in prezent, incluzand si tarile ,uropei /entrale si de ,st, printre care si 0omania. Liberalizarea pietelor de capital ca urmare a eliminarii treptate a obstacolelor impuse circulatiei devizelor si a capitalului reprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete financiare globale. ceasta mobilitate a capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul companiilor transnationale si se inregistreaza, totodata, o reducere a costurilor in conditii normale. Liberalizarea investitiilor straine directe reprezinta un alt factor ce a favorizat globalizarea. Incepand cu anii (%0, interesul comun al umanitatii de prezervare 1aparare2 a mediului inconjurator s-a concretizat prin aparitia unor concepte, cu vocatie globala& bunurile comune ale umanitatii, dezvoltarea durabila si securitatea ecologica, care au constituit noi factori ce au dinamizat procesul de globalizare a economiei mondiale. +unurile comune ale umanitatii sunt spatii cum ar fi oceanele, fondurile marine, care din diverse motive nu sunt susceptibile a fi divizate si nici nu cad sub incidenta suveranitatii statelor. /u exceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost polizate, deoarece este relativ faptul ca oamenii poseda capacitatile te3nice de a le exploata si deteriora. 4ezvoltarea durabila este definita drept dezvoltarea care raspunde nevoilor prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile. 4ezvoltarea durabila e conceputa in vederea reconcilierii dintre economie si mediul inconjurator, ca o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci pe intreaga planeta si pentru un viitor apropiat. )ecuritatea ecologica este una dintre dimensiunile fundamentale ale securitatii globale. *n alt factor determinant pozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura. In legatura cu fenomenul de globalizare s-au structurat doua opinii opuse& una care sustine acest proces, iar alta care se opune. Sustinatorii globalizarii pun accentul in principal pe avantajele generate de procesul de mondializare& -reducerea costurilor de productie datorita economiei de scara5 - accelerarea tranzactiilor sc3imburilor care se realizeaza aproape in timpii comunicati 6 fax, Internet, etc.5 - cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale, financiare si te3nologice5 - extinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de anumite surse sau zone traditionale.

In consecinta are loc o crestere a eficientei intregii activitati economice la nivel planetar ca urmare a miscarii libere a capitalurilor, investitiilor, te3nologiilor si fortei de munca spre domeniile si zonele mai profitabile. Oponentii globalizarii invoca si uneori absolutizeaza consecintele negative& - desfiintarea natiunii si statului national5 - reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitatii muncii5 - specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de munca, materii prime si energie5 - adancirea decalajelor economice 1 in prezent 788 de persoane miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de 7,8 miliarde de oameni 6 aproape 9 din populatia .errei2. 4e asemenea, se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state. ! analiza obiectiva a procesului de globalizare de pana acum, atesta faptul ca avantajele economice inclina mai mult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde isi gasesc originea societatile transnationale. In acest sens actioneaza si mecanismul financiar mondial care prin institutiile sale ".#.I., +anca #ondiala, !rganizatia #ondiala a /omertului dominate de marile puteri economice avantajeaza intr-o proportie covarsitoare tarile dezvoltate implicate in acordarea de credite, infaptuirea investitiilor straine directe, institutiile, societatile transnationale si statale creditoare obtin profituri ridicate. In concluzie, globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care-si pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea. Etapele economiei mondiale $. )f:r;itul sec. <I< =nceputul sec. << 6 p:n> la primul r>zboi mondial. )e dezvoltau =n ritm rapid procesele de integrare ;i de sc3imb. 7. nii 70-?0 6 r>zboiul ;i revolu@ia ruseasc> au generat ruptura rela@iilor economice. An timpul primului r>zboi mondial au fost distruse multe resurse umane ;i de producere. ?. )f:r;itul anilor 70 6=nceputul anilor ?0. este marcat prin criza mondial> ;i depresii. An anii ?0 era tendin@a de conservare a economiilor. u fost =nc>lcate colabor>rile de export ;i comunicare, =nregistr:ndu-se o foarte mic> cot> de export, aceasta sc>z:nd de $,8-7 ori. B. l doilea r>zboi mondial. re loc procesul de cooperare =n sfera serviciilor, gestionarea centralizat> a economiei. ,conomia mondial> s-a divizat =n dou> p>r@i, drept consecin@>, =n cele dou> tabere au loc diferite procese de dezvoltare a economiei mondiale. Pentru @>rile capitaliste este caracteristic cre;terea nivelului de produc@ie, principala putere a c>reia au constituit-o corpora@iile transna@ionale, a crescut rolul )* , implementarea planului #arc3all a facilitat rena;terea economic> a statelor din *,, programele de ajutor au fost reorientate ulterior spre @>rile =n curs de dezvoltare. 8. nii C0-%0 sunt marca@i de continuarea procesului de integrare, condi@ionat> de mi;carea de capital. An anii 80-C0 s-a =nregistrat o apropiere dintre nivelul de trai din )* ;i cel din @>rile ,uropei. )* s-a transformat din stat dominant =n lider. re loc activizarea direc@iei Dord-)ud. C. nii %0-80 =nregistreaz> o c>dere brusc> a ritmului de cre;tere economic> pe plan mondial. crescut cota pentru export. %. nii 90 se caracterizeaz> prin constituirea, la nivel mondial, al for@elor de produc@ie =n rezultatul interac@iunii de capital, a crescut nivelul de valorificare a spa@iului geografic. An ultimii cinci ani economia mondial> a intrat =ntr-o nou> faz>, are loc o colaborare intens> dintre @>ri, consolidarea unui sistem unic. )ub aspect social-economic, =ns>, economia mondial> r>m:ne a fi =nc> destul de eterogen>. ,xisten@a celor trei subsisteme 6 @>ri puternic industrializate, @>ri =n perioada de tranzi@ie ;i @>ri =n proces de dezvoltare. /ota @>rilor socialiste =n produc@ia mondial> a sc>zut de la $C-$8E la 8E. )unt tratate =nc> =n mod separat @>ri cum sunt India, /3ina, Doile F>ri Industrializate 1DFI2, @>rile din !rientul propiat ;i #ijlociu 1exportatori de petrol2.

Intreprinderea, sistem cu finalitate

"inalitatea unei intreprinderi este exprimata de obiectivele sale. Problema care se afla inca in discutia specialistilor este aceea daca exista obiective superioare proprii intreprinderilor sau obiectivele intreprinderii rezulta din suma obiectivelor membrilor sai ori a centrlor de comanda ale fiecaruia dintre subsisteme. /eea ce se poate spune cu certitudine este faptul ca finalitatea fundamentala a unui individ in intreprindere este determinata de anumite mobiluri& atunci cand individul respectiv este patronul intreprinderii, mobilurile sale sunt similare cu ale organizatiei pe care o conduce. 4e-a lungul diferitelor stadii ale dezvoltarii economice finalitatea intreprinderii a suferit mai multe mutatii. 0aportata la mediul sau traditional, intreprinderea are drept obiectiv asigurarea subsistentei sau satisfacerea nevoilor grupului uman care o compune. !data cu aparitia industrializarii si ale concurentei, intreprinderea isi propune ca obiectiv primordial realizarea de profit maxim. In acest caz profitul devine proprietatea exclusiva a proprietarilor capitalului si de asemenea preocuparea principala excluzand orice preocupare de ordin social. "inalitatile astfel exprimate si comportamentele care decurg din acestea sunt expresia asa numitului capitalism salbatic criticat de numerosi economisti. In conditiile economiei de piata moderne, obtinerea de profit ramane prima finalitate a intreprinderii, dar nu si singura. 4isocierea proprietatii si a puterii in cadrul intreprinderii a favorizat dezvoltarea altor obiective dar a caror realizare ramane subordonata obtinerii unui nivel satisfacator de profit. ceste obiective se refera la cresterea sau maximizarea vanzarii si la calitatea serviciului prestat. /resterea sau maximizarea vanzarilor constituie un obiectiv acceptat in masura in care el rezolva o parte din problemele cu care se confrunta intreprinderea si anume& a2 pe plan social cresterea vanzarilor permite rezolvarea problemelor de munca5 b2 cresterea intreprinderii permite satisfacerea motivatiilor conducatorilor acesteia. 0eferitor la calitatea serviciului prestat, aceasta exprima vointa conducerii intreprinderii de a asigura utilitatea sociala a produselor fabricate. cest obiectiv este frecvent evocat mai ales de catre intreprinderile publice.