Sunteți pe pagina 1din 14

Curs 7 Alimentarea motoarelor prin injectie pe benzina 1. Evolutia sistemelor de injectie.

Principalul mijloc de transport si implicit de deplasare este automobilul, unul dintre cele mai moderne lucruri pe care tehnica le da omenirii. Combustie interna Transformarea energiei chimice a unui combustibil (benzina, motorina), n energie mecanica (cu unele pierderi). Transformarea are loc n urma arderii combustibilului n cilindrii motorului. Din punct de edere al aprinderii amestecului carburant deosebim doua tipuri de motoare! " #$% (motoare cu aprindere prin sc&nteie). " #$C (motoare cu aprindere prin compresie). #otoarele #$% " Dupa admisia si comprimarea amestecului carburant n cilindrii motorului, la P#' (punctul mort inferior) al pistonului, are loc aprinderea. $ceasta se realizeaza prin producerea unei sc&ntei ntre elctrozii bujiei, care aprinde amestecul carburant. $rderea are loc ntr"un inter al de temperatura de -..)) /.))) oC. Datorita presiunii gazelor din cilindru, care actioneaza asupra pistonului, acesta se deplaseaza spre P#0 (punctul mort e1terior), si roteste prin intermediul bielei si mani elei, arborele cotit. $ceasta cursa a pistonului, se mai numeste si cursa acti a sau cursa motoare. P#' (punctul mort inferior) este pozitia e1trema a pistonului corespunzatoare distantei ma1ime fata de a1a arborelui cotit. P#0 (punctul mort e1terior) este pozitia e1trema a pistonului corespunzatoare distantei minime fata de a1a arborelui cotit. #otoarele #$C " 2a sf&rsitul compresiei, combustibilul este introdus sub presiune n cilindru, fiind pul erizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat n chiulasa. Datorita contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pul erizate se aprind si ard, iar presiunea din cilindru creste brusc. 3azele rezultate n urma arderii apasa asupra pistonului, fac&nd posibila deplasarea acestuia spre P#0, efectu&nd cursa acti a. Pe toata durata acestei curse, supapele ram&n nchise. Prin urmare sfarsitul compresiei si aprinderea data de o bujie sau autoaprinderea urmate de destindere gazelor aflate in cilindru, este un moment important in functionare motorului. Timpul trei al unui motor in * timp foarte scurt, n care presiunea si temperatura gazelor din cilindru cresc brusc p&na la presiunea de ()"*) da+ , cm ( si

timpi este numit si detenta si este important prin faptul ca se produce lucru mecanic, adica efecti energia chimica a combustibilului este transformata in energie mecanica. 4alorificarea in intregime a energiei combustibilului depinde de o serie de factori dintre care amintim ! " forma colectoarelor de admisie, prin miscarea pe care o impune fluidului in cilindru si prin rezistentele gazo dinamice

" a ansul supapelor de admisie si e acuare la deschidere si inchidere

" forma capului pistonului si forma camerei de ardere

" materialele din care sunt fabricate peretii camerei de ardere(capul pistonului, cilindrul si chiuloasa) 'nsa dintre toate acestea mecanisme, un rol important il joaca sistemul de alimentare, ce regleaza dozajul in functie de turatie, implicit amestecul aer combustibil. 5data cu modernizarea motorului cu ardere interna s"a impus necesitatea reglarii amestecului aer"benzina si a momentului aprinderii in edera obtinerii de performante din ce in ce mai bune. 'nca de la modelul 657D $, 8enr9 6ord a montat langa olan un sistem de reglare care dadea posibilitatea pilotului sa regleze cantitatea de benzina si a ansul. 2a motoarele moderne, producatorii lasa sa fie facute toate aceste reglaje de catre un sistem computerizat de management al motorului denumit generic :calculatorul autoturismului:. 'ndifernt daca este ajutorul celei mai moderne tehnologii. 2a motoarele actuale, cu toate progresele realizate, o proportie releti modesta din energia eliberata de combustibil in cilindrul motorului se li reaza sub forma de energie mecanica utila pentru propulsie sau tractiune. 'n acelasi timp insa, motorul cu ardere interna actual trabsforma in energie mecanica mai mult de ;)";<= din caldura ce se poate transforma de catre motor in structura sa e1istenta in prezent. Pierderile de caldura din caldura netransformabila inca in energie mecanica nu se pot imputa motorului propriu zis, ci modului in care se transforma caldura in energie mecanica, respecti conceptiei ansamblului instalatiei energetice pentru propulsie. 'nceputul acestor cercatari are la baza carburatorul elementar.$cesta are principiul de functionare strict mecanic. orba de injectie centrala in carburator, injectie multipunct de benzina sau de injectie de motorina, toate acestea se regleza astazi cu

'njectia de benzina, cunoscuta si sub numele de carburatie mecanica, isi are inceputurile intre anii -.;."-;)-, cand firma Deutz foloseste prima data instalatii pentru injectarea benzinei la motoarele de serie stabile. %istemul este apoi adoptat de constructorii de a ioane Antoinette si Wright, iar apoi la motoarele Junkers. 'n -;(> s"a construit prima motocicleta cu injectie de benzina si injectoare electromagnetice, in timp ce uzinele Daimler"?enz si $uto"@nion echipeaza cate a automobile cu injectie de benzina. 'ndiferent de ariatiile constructi e ale instalatiilor de injectie, ele realizeaza pul erizarea combustibilului direct in cilindrii motorului sau pe traectul admisiei. %e disting astfel procedee de injectie directa(fig. ) si indirecta( fig )" in canalul de admisie.

@nul dintre primul sisteme de injectie care a dat rezultate a fost K-Jetronic(fig. ).

-" rezer orA / pompa electricaA ( acumulator de combustibilA < regulator de amestecA B injectorA > injector de pornireA . comanda aerului aditionatA ; termocontact temporizat A -) regulator de amestec 'nstalatia functioneaza astfel ! pompa electrica aspira combustibilul din rezer or si il trimite catre acumulatorul *, iar apoi in filtru de unde se merge in unitate de cantarire , care este o perte componenta a regulatorului de amestec sub presiune. Presiunea de combustibil este pastrata constanta in partea de regalare a presiunii din dispoziti ul de distribuire, care trimite combustibil catre injectoare. 5 componenta importanta a circuitului este debitmetru de aer, care functioneaza conform principiului corpurilor flotante ! platoul circular se ridica intr"un flu1 de aer de forma conica pana cand forta de apasare a aerului, care se e1ercita pe fata platoului , echilibreaza greutatea acestuia.'nformatia se duce de aici sistem de parghii mecanice care dirijeaza combustibilul la injectoare in functie de aerul inregistrat. 'n aceasta pozitie de echilibru, care este functie de cantitatea de aer aspirat, pistonul de comanda plaseaza intr"o pozitie determinanta regulatorul de carburant ->. 'n acelasi timp un rol important il joaca si termocontactul temporizator.

Termocontact temporizat -"cone1iune electricaA /"he1agon de strangereA ("element bimetallicA *"inf. de incalzireA <"contact Datorita relatiei lineare dintre debitmetru si distribuitorul de carburant si datorita parghiei de actionare asupra pistonului de comanda, care reuneste cele doua parti intr"o singura unitate, se obtine o adaptare precisa si stabila pentru un coeficient de aer C-. Termocontactul reprezinta de fapt un circuit electromagnetic, care controleaza durata injectiei in timpul regimurilor de pornire a motorului sau intrerupe functionarea cand temp. e crescuta. Tehnica a a ansat si ne oia unui sistem mai comple1 cu informatii mai precise a impus combinarea sistemelor mecanice de injectie cu cele electrice. 5 incercare care pentru o perioada a fost chiar o solutie la ceea ce se dorea a fi KE-Jetronic(fig ). Construita pe baza schemei K-Jetronic, folosind aceeiasi structura de reglare, are inlocuite regulatoarele mecanice de presiune cu altele comandate electric in baza datelor functionale preluate de la senzori, in ederea optimizarii amestecului.

-" injectorA /" injector de pornireA (" regulator de amestecA *" regulator de presiune <" regulatorA B" debitmetruA >" filtruA ." pompa electricaA ;" acumulator de combustibil -)" regulator de aerA --" bloc electronicA -/" senzor al pozitiei obturatoruluiA -(" termocontact temporizatA -*" senzor de temp.A -<" pompa de presiune a combustibilului $ceasta instalatie este conceputa in baza schemei D"Eetronic folosind aceiasi structura de reglare, inlocuind regulatoarele mecanice de presiune cu altele comandate electronic in baza datelor functionale preluate de la senzori, in ederea imbunatatirii amestecului. %emnalele sunt preluate de la di ersi senzori cum ar fi ! potentiometrul pt. stabilirea poz platoului debitmetrului, termocontacte, sonda lambda, sunt prelucrate de un modul electric pentru pregatirea amestecului si or fi influentate de urmatoarele functii ! imbogatirea amestecului la pornire, la acceleratii, la suprasarcinii, domeniul de turatii, reglarea factorului de aer, si corectia cu altitudinea. %istemul L-Jetronic aduce imbunatatiri la KE-Jetronic, folosin din ce in ce mai mult electronica. Ceea ce aduce nou acest sistem este inregistrarea unor parametric prin intermediul unitatii electronice.'n rest sistemul se pastreaza a and aceeasi structura ca si la D0"Eetronic.

Debitmetru de aer -"injector de pornireA /" clapeta de acceleratieA ( " olum de compensareA * controlerul aerului aditional MONO-Jetronic(fig.) constituie un sistem de injectie, care utilizeaz un singur injector electromagnetic, situat intr"o pozitie centrala in colectorul de admisie, inaintea clapetei de acceleratie, cu pul erizare intermitenta si reglaj prin pozitia clapetei de cceleratie.%istemul de alimentare cu combustibil consta in rezer or, pompa electrica, filtru, regulator de presiune, injector.Diferenta dintre presiunea combustibilului si presiunea in colectorul de admisie este tinuta constanta pe injectorul de joasa presiune la o aloare de ),- #Pa de catre un sistem de reglare hidraulic.

-" rezer or de combustibilA /" pompa de benzinaA (" filtruA *" potentometru clapeteiA <" unitate de comandaA B" injectorA >" regulator de presiuneA ." distribuitorul de aprindere ;" sonda lamdaA -)" bujie

Motronic(fig. ) un sistem relati nou care incearca sa optimizeze pe cat posibil amestecul din camera de ardere. 'n acest caz dispare delcoul, un element mecanic, insa se introduce o aprindere electronica de o inalta calitate

-" rezer orA /" pompa de benzinaA (" filtru de benzinaA *" rampa comunaA <" supapa de returA B" dispoziti cu supapa unisonsA >" unitate eletronica centrala (0C@)A ." bobina de inductieA ;" circuit electric de aprindereA -)" bujieA --" injectorA -/" injector de pornire -(" disp de reglare a aeruluiA -*" clapetta de acceleratieA -<" traductor ce masoara poz clapetei de acc.A -B" debitmetruA ->" senzor ce coreleaza inf preluata de debitmetru cu cea de intrareA -." sonda lamdaA -;" senzorA /)" senzor de temp.A /-" regulator de aerA //" disp de reglare a aeruluiA /(" senzor de presiuneA /*" senzor inf. calc de poz. P#' /<" acumulatorA /B" contact de pornireA />" releu de pornireA /." releu de pornire

$ceasta instalatie s"a do etit economica si foarte ecologica in acelasi timp. @nitatea electronica de comana FcalculatorulG prelucreaza digital semnalele de intrare si calculeaza durata de injectie si sfarsitul injectarii combutibilului. 0a cuprinde un microprocesor specializat, un program implementat intr"o memorie de date, un con ertor analog,digital, un multiple1or de intrare, amplificatoare de intrare si iesire. @nitatea determina o durata de injectie de baza pornind de la unghiul de deschidere al clapetei de acceleratie si de la turatie. 0a cuprinde o memorie de baza de date cu -< unghiuri ale clapetei si -< puncte de turatie.$ceste //< de puncte de referinta memorate pentru H C-,), or corespunde tot atator durate de injectie de baza. #icroprocesoarul are implementat un algoritm adapti , care a inregistra o abatere sigura de la alori din baza de date, astfel, tolerantele indi iduale ale instalatiei de injectie sau ale motorului or fi compensate . %istemul a fost intr"o continua perfectionare, asadar din /))/, motoarele de la IolJs agen erau echipate cu un nou sistem de injectie mult mai performant, atat din punct de edere economic cat si ecologic. +oul s9stem era numuit 6%' si ca particularitati foloseste tot mai mult electronica, unitatea de comanda jucand un rol esential in functionarea optima a motorului. 'n loc de //< de puncte de referinta 6%'"ul foloseste *)) de puncte, iar H C- este inlocuit cu un labda -K K-,- care copenseaza pierderile de energie prin frecare in mecanismele e1istente in motor.

Constructorii de motoare nu au ramas indiferenti la aparitia acestui nou sistem. 7aspunsul la aceasta pro ocare ine numai peste cate a luni , din partea firmei Peugeot care echipeaza modelele /)>, initial si apoi ulterior ()> cu motoare 8Pi. 0ste urmat indeaproape de Citroen care echipeaza modelele Picasso cu noul motor.

#arile firme orienteaza sistemele de injectie catre un common rail, unde presiunea de injectie creste semnificati . @n nou sistem de injectie aflat in teste si probabil cat de curan si folosit este injectia directa de benzina cu controlul electronic al curgerii"asa zisa metoda orbitala.

+oile sisteme de injectie de benzina sunt mai economice si mai ecologice. Tinand cont de faptul ca in apro1imati >) de ani resursele energetice ale planetei se or epuiza, se cauta solutii pentru inlocuirea actualelor propulsoare pentru auto ehicule. Datorita unei politici, agresi e, de cercetare" dez oltare dusa de marile companii producatoare de motoare rezultatele au inceput sa apara. $stfel o solutie pentru maine poate fi autoturismul hibrid unde sistemul de injectie este inlocuit cu un circuit electric. 'nafara captorilor pentru masurarea di ersilor parametric ai injectiei, elemental esential este injectorul electromagnetic. 'njectorul electromagnetic se compune dintr"un corp injector, un ac Li un miez magnetic. Comanda electricM pro enitM de la calculator creeazM un c&mp magnetic n nfMLurare. 'njectorul are un NDPC iar calculatorul trimite mase sec enOiale. #iezul magnetic atrage acul injectorului care se ridicM de pe scaunul sMu, iar carburantul sub presiune poate trece. $tunci c&nd comanda nceteazM, arcul readuce acul pe scaunul sMu iar circuitul se nchide. Timpul de deschidere al injectorului depinde de timpul de punere la masM dat de calculator. 01istM mai multe tipuri de injectoare. Pot aria rezistenOele lor, debitul, numMrul de orificii, forma jetului n funcOie de aplicaOia pentru care au fost construite. Pn funcOie de tipul de injecOie comanda poate fi!

%imultanM (toate injectoarele sunt comandate n acelaLi timp) %emi " sec enOialM (douM c&te douM), %ec enOialM ( unul c&te unul) !SC"#

Injector clasic. (ex. Siemens DEKA sau

Injector $necat. (ex. Siemens DEKA II#

$ antajul injectorului necat este cM eliminM riscul de apor"locJ, deoarece capul injectorului este tot timpul alimentat cu combustibil proaspMt (reduce riscul pornirii greoaie la cald). Injector de inalta presiune

-. 6i1area pe rampa (intrare) /. 6i1area pe chiulasa (iesire) (. 3arnitura de teflon

Pn cazul unei injecOii multipunct indirecte, fiecare cilindru dispune de un injector care este dispus n colectorul de admisie, Li care pul erizeazM benzina n amontele supapei de admisie. Pentru injecOia directM, fiecare injector pul erizeazM direct n camera de ardere.