DREPTUL TRATATELOR

Tratatul act juridic care exprima acordul de vointa intre doua sau mai multe state sau alte subiecte de drept international public in scopul de a crea, modifica, sau stinge drepturi si obligatii in raporturile dintre ele. Dreptul tratatelor ansamblul normelor care reglementeaza incheierea, aplicarea, respectarea, interpretarea, modificarea, cazurile de nulitate si de incetare a tratatelor. Sediul materiei, respectiv regimul juridic al tratatelor il gasim reglementat in 2 documente internationale de referinta, respectiv Conferinta privind dreptul tratatelor, incheiata de catre state, semnata la Viena in 1 ! si al doilea document Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre state si organizatii internationale semnata la Viena in 1 "!. Conform primei conventii, tratatul reprezinta un act international incheiat intre state in forma scrisa si guvernat de dreptul international, fie ca este consumat intr un singur document sau in !, ori mai multe instrumente cone"e si oricare ar fi denumirea sa particulara. #$#%#&'#$# (&() '*+'+' 1.#u$iectele ,partile tratatului-, respectiv statele sau alte subiecte de drept international 2. %ointa partilor li$er e"primata .. O$iectul tratatului Statele pot sa incheie intre ele acte guvernate de dreptul intern, insa asemenea acte nu intra in categoria tratatelor ,de ex. contractele/enumirea generala care se refera la orice tip de acord incheiat intre state este cea de tratat. +cordurile pot sa fie incheiate si sub alte denumiri fara ca acest lucru sa influenteze natura juridica a actului, respectiv conventiile, acord, pact, protocol, act final, statut. C$+S)0)C+*#+ '*+'+'#$1* )&'#*&+')1&+$# 2se poate face dupa mai multe criterii3 Dupa nr partilor contractante tratate bilaterale tratate multilaterale Dupa o$iectul lor de reglementare politice economice culturale juridice etc Dupa durata vala$ilitatii lor tratate cu termen tratate incheiate pe durata nedeterminata ,de ex. tr. de pace Dupa posi$ilitatea de aderare la tratat tratate deschise tratate inchise Dupa calitatea partilor contractante tratate incheiate numai de state tratate incheiate intre alte subiecte de drept international Dupa continutul material 1

tratate2contract urmaresc realizarea unei operatii juridice, cum sunt tratatele de comert tratate2 lege, respectiv cele prin care se stabilesc reguli de drept, cum este Carta 1&( #tapele incheierii unui tratat international 4e cale cutumiara, s2a conturat un ansamblu de reguli procedurale care sunt aplicabile etapelor procesului de incheiere a unui tratat international. Codificate prin Conventia de la Viena 1 ! privind /reptul 'ratatelor, acesta are o valoare supletiva, Conventia propunand mai multe reguli alternative intre care statele pot sa opteze. %ulte dintre dispozitiile conventionale referitoare la o etapa sau alta a procesului de incheiere a tratatelor cuprind mentiunea 5)n afara cazurilor in care partile nu convin altfel6 prin urmare, procedura de incheiere a tratatelor este guvernata de regula autonomiei depline de vointa a partilor. )n general, la incheierea unui tratat international se parcurg . etape3 1. Negocierea textului 2. Semnarea tratatului 3. Exprimarea consimtamantului partilor de a se obliga prin tratate +ceste . etape sunt urmate de intrarea in vigoare a tratatului NEGOCIEREA E! "#"I 2 reprezinta prima etapa in cadrul careia se elaboreaza textul tratatului. &egocierile se desfasoara intre reprezentantii statelor cu atributii speciale in acest domeniu. )mputernicirea unui reprezentant al statului trebuie sa rezulte din documente care emana de la autoritatile competente ale fiecarui stat, in conformitate cu dispozitiile constitutionale sau cu alte legi interne. +ceste documente poarta denumirea de depline puteri si sunt definite in Conventia privind dreptul tratatelor de la Viena astfel3 5$ocumentul eman%nd de la autoritatea competent& a unui stat 'i desemn%nd una sau mai multe persoane (mputernicite sa repre)inte statul pentru negociere* adoptare sau autenti+icare a textului unui tratat pentru a exprima consim,&m%ntul statului de a +i legat printr-un tratat sau pentru a (ndeplini oricare alt act cu pri.ire la tratat./. 4ersoana 7mputernicit8 cu depline puteri se nume9te 0#ENI0O EN1IAR. :n ceea ce priveste 7mputernicirea care rezult8 din deplinele puteri, Conven;ia de la Viena manifest8 o anumita suple;e permi;<nd confirmarea ulterioar8 a 7mputernicirii unei persoane care a participat la un act legat de 7ncheierea unui tratat f8r8 a prezenta deplinele puteri. 4e l<ng8 persoanele special 7mputernicite prin deplinele puteri, exist8 9i o categorie de persoane, care 7n baza func;iei pe care o 7ndeplinesc 7n stat, nu au nevoie s8 prezinte deplinele puteri 7n vederea negocierii 9i 7ncheierii tratatului. +ceste persoane sunt3 a. 9eful statului, 9eful =uvernului 9i %inistrul de #xterne b. 9efii misiunilor diplomatice, dar numai pentru adoptarea tratatelor bilaterale 7ntre statul acreditant ,care 7l trimite- 9i statul acreditar,statul gazd8c. reprezentan;ii statelor, participan;i la o conferint8 sau la lucr8rile unei organiza;ii internationale 7n vederea elabor8rii unui tratat. SE2NAREA "N"I RA A +ceasta etap8 poate sa aib8 o dubl8 semnifica;ie, fie de autentificare provizorie sau definitiv8 a textului tratatului, fie de exprimare a consim;8m<ntului statului de a se obliga prin tratat. :n primul caz, semnarea echivaleaz8 cu atestarea solemn8 de c8tre statele care au participat la negocieri, a faptului c8 negocierile s2au 7ncheiat, iar textul semnat are o form8 definitiv8 f8r8 s8 mai poat8 fi modificat unilateral de c8tre vreunul dintre statele participante. 4entru a crea efecte juridice, semnarea va fi urmat8 de ratificarea tratatului. #tapa negocierii unui tratat nu este urmat8 7n toate cazurile imediat de semnarea definitiv8 a textului. #xist8 situa;ii 7n care dup8 7ncheierea negocierilor se procedeaz8 2

doar la semnarea ad referendum sau la parafa textului. Semnarea cu men;iunea >ad referendum6 semnific8 autentificarea tratatului, dar numai cu caracter provizoriu. 4arafarea, care const8 7n 7nscrierea ini;ialelor numelui negociatorului 7mputernicit al fiec8rui stat pe textul negociat are de asemenea efect provizoriu. +mbele proceduri prezentate trebuie s8 fie urmate de semnarea definitiv8 a tratatului, condi;ie obligatorie pentru declan9area procedurilor etapei urm8toare. E!0RI2AREA CONSI21324N "#"I + treia etapa consta 7n e"primarea consimtam&ntului statului de a deveni parte la tratat, accept&nd o$ligatiile care decurg din dispozitiile acestuia. $egislatia interna a statelor prevede mijloacele juridice prin care statul 7si exprima vointa de fi legat prin tratat. a- O modalitate de e"primare a consimtam&ntului statului de a fi 'legat( prin tratat este ratificarea) /e regula, prin simpla participare la negocierea si semnarea unui tratat, statele nu se considera obligate, din punct de vedere juridic, de dispozitiile acestuia. +ngajarea defintiva presupune interventia unui act intern, prin intermediul caruia organele special abilitate ale statului de obicei parlamentele nationale analizeaza dispozitiile tratatatului si decid asupra angajarii statului. +cest act constituie ratificarea tratatului. (neori, ratificarea tratatului impune elaborarea unei legislatii interne pentru aplicarea dispozitiilor acestuia. Rati+icarea tratatelor de catre parlament este (n pre)ent* mi5locul principal prin care organul legislati. controlea)a exercitarea de catre executi. a dreptului de a negocia tratatele internationale. 'ermenul de ratificare depinde 7n mare masura de natura tratatului si este prevazut 7n clauzele finale ale acestuia. *atificarea nu poate fi partiala sau conditionata, ci numai acordata sau refuzata, iar daca un stat 7ncearca sa modifice un tratat 7n timpul ratificarii, acest act echivaleaza cu un refuz al ratificarii, 7nsotit de o noua oferta care poate sa fie, sau nu acceptata. $a tratatele multilaterale statele pot sa formuleze, o data cu ratificarea si 7n anumite limite, rezerve. b- O alta modalitate de exprimare a consimtam%ntului statelor este aprobarea sau acceptarea. +ceasta modalitate a aparut ca o alternativa mai simpla la ratificarea tratatelor, determinata de cresterea numarului acestora. 4e aceasta cale se realizeaza o examinare rapida a dispozitiilor unor tratate si se evita procedura mai lunga si complicata a ratificarii de catre parlamentele nationale. 4rocedura aprobarii sau a acceptarii este de competenta guvernelor.:n conformitate cu legile interne ale fiecarui stat sunt supuse aprobarii sau acceptarii de catre guvern, tratatele care nu implica un angajament politic major sau care nu se refera la domenii esentiale ale suveranitatii statelor. c- Aderarea la tratate este o modalitate de exprimare a consimtam%ntului statelor* aplicabila numai tratatelor multilaterale* care poate sa inter.ina (n ca)ul (n care un stat nu a participat la negocierea si semnarea tratatului* dar decide ulterior sa de.ina parte la acesta. (n stat poate sa adere la un tratat doar daca aceasta modalitate este prevazuta 7n mod expres 7n textul acestuia. d- Consimtam<ntul poate fi exprimat prin semnare. /e regula, semnarea tratatului are ca efect autentificarea textului stabilit prin negocieri. :n anumite cazuri, semnarea echivaleaza cu exprimarea consimtam<ntului statului de a fi parte la tratat. Semnarea are acest efect daca sunt 7ntrunite, cumulativ, urmatoarele conditii, prevazute 7n Conventia privind dreptul tratatelor ,art.12-3 tratatul sa pre.ada (n mod expres aceasta posibilitate sau* sa se stabileasca (ntr-un alt mod .ointa statelor participante la negocieri de a acorda actului semnarii .aloare de consimtam%nt6 intentia statului de a conferi actului de semnare acest efect sa rezulte din 5deplinele puteri6 ale reprezentantului sau sa fie exprimata 7n timpul negocierii. .

&umeroase tratate internationale la care statele devin parti prin semnare sunt cunoscute sub denumirea de acorduri 7n forma simplificata. +ceste acorduri consta, de obicei, 7n schimburi de note sau de scrisori, procese2verbale parafate, memorandumuri, declaratii comune etc. 1riginea acestor acorduri se regaseste 7n practica S.(.+, 7n care sunt cunoscute sub denumirea de 5executive agreements6 si reprezinta acorduri semnate doar de presedintele statului, evit<nd astfel aprobarea Senatului si facilit<nd 7n acest mod participarea statului la tratatele internationale.

ELEMENTELE TRATATELOR INTERNAIONALE E#E2EN E ESEN1IA#E 'ratatul interna;ional, pentru a fi valabil din punct de vedere juridic, trebuie s8 con;in8 unele elemente esen;iale de form8 si de fond. #l poate s8 con;in8 si elemente2accesorii, iar includerea lor 7n textul tratatului este l8sat8 la latitudinea p8r;ilor 7ntruc<t absen;a acestora nu infirm8 validitatea actului 7n sine, de9i prezint8 importan;8 7n structura juridic8 a textului 9i 7n urm8rirea execut8rii acestuia. #ste important s8 re;inem c8 fiecare dintre elementele tratatului trebuie s8 7ndeplineasc8 anumite condi;ii pentru ca tratatul 7ncheiat sa aib8 validitate, adica for*+ ,uridic+. #le sunt denumite condi;ii esen;iale c<nd se refer8 la elementele de fond ale validit8;ii contractelor 9i respectiv condi;ii de form8,care se refer8 la respectarea procedurii de 7ncheiere a contractelor. #$#%#&'#$# #S#&?)+$# +$# '*+'+'($() -) SUBIECTELE TRATATULUI INTERNAIONAL 48r;ile la tratat pot fi numai subiecte de drept interna;ional public 2@ statele, uniunile de state, popoarele sau natiunile care lupta pentru crearea unor state nationale independente, precum si organizatiile internationale interguvernamentale, care sunt subiecte derivate de drept international, in limitele competen;ei lor. Statele pot s8 7ncheie tratate 7n calitate de subiecte unitare, state federale sau p8r;i componente ale unor state federale, dac8 acest lucru este prev8zut 7n Constitu;ia sau acordul federa;iei. 1rganiza;iile interna;ionale pot 7ncheia tratate 7n limitele competen;elor acordate de statele membre. Nu sunt considerate tratate documentele intervenite ntre un stat i o ersoan! "i#ic! sau $uridic! din alte state ori ntre ersoane $uridice din state di"erite% Se intalnesc situatii cand un stat, care in mod normal nu 7ncheie tratate interna;ionale bilaterale 9i nu are reprezentan;i diplomatici proprii in alte state, s8 devin8 parte la tratate interna;ionale, cum ar fi spre exemplu +rt. " si ale Constitu;iei elve;iene din 1 A", care acord8 cantoanelor dreptul de a 7ncheia tratate interna;ionale 7n materie de gospod8rie public8, rela;ii de vecin8tate 9i de poli;ie cu condi;ia ca aceste tratate s8 nu contravin8 intereselor federa;iei sau ale celorlalte cantoane. +stfel, art..2 ale Constitu;iei *epublicii 0ederale a =ermaniei din 1 A recuno9tea landurilor cu puteri de legiferare, dreptul de a 7ncheia tratate, 7ns8 numai cu acordul guvernului federal. +r mai fi de exemplificat 7n context 9i situa;ia statului San %arino care este parte la statutul Cur;ii )nterna;ionale de Busti;ie, sau c8 %onaco este membru 7n unele institu;ii specializate, respectiv parte la tratatele prin care ele sunt constituite. )storia a consacrat ca tratate 9i 7n;elegerile 7ncheiate de na;iunile care lupt8 pt autodeterminare, respectiv pt constituirea lor 7n state independente ,ex.3 acordurile de la #vian din 1 !2 dintre guvernul francez 9i guvernul provizoriu algerian 7ncheiate mai 7nainte de proclamarea statului independent al +lgeriei-. Sunt considerate tratate internationale si acordurile 7ncheiate de un stat 9i o organiza;ie interna;ional8,ex. +cordul din 1 AC dintre 1&( si S(+ cu privire la regimul sediului permanent al 1&( de la &eD EorF sau dintre 1&( 9i guvernul francez cu privire la A

(&#SC1G sau +cordul 7ncheiat de guvernul rom<n 9i 1&( cu privire la 7nfiin;area centrului de informare al 1&( la Hucure9ti-, precum 9i acordurile 7ntre 2 organiza;ii interna;ionale ,ex. Conven;iile semnate la =eneva 7n 1 A! cu privire la transferul unor bunuri de la $iga &a;iunilor la 1&(!) &OINA '(RILOR 4entru ca tratatul s8 poat8 avea o for;8 juridic8 indubitabil8, voin;a p8r;ilor la 7ncheierea unui tratat trebuie s8 fie exprimat8 7n mod liber. &e7ndeplinirea acestei condi;ii ridic8 problema invalidit8;ii tratatului, respectiv a nulit8;ii sau a lipsei de validitate a acestuia. :ntr2o hot8r<re din 1 IJ, Curtea )nterna;ionala de Busti;ie a decis ca p8r;ile contractante ale unui tratat interna;ional s8 accepte sau s8 resping8 7n mod liber clauzele acestora f8r8 ca vreuna dintre p8r;i s8 impun8 condi;iile sale. Conven;ia cu privire la dreptul tratatelor din 1 ! , art. I1 stipuleaz8 c8 > e) rimarea consim*!m+ntului unui stat de a "i le,at rintr-un tratat. o/tinut! rin constran,ere asu ra re re#entantului s!u rin acte sau amenint!ri ndre tate asu ra sa este li sita de orice e"ect $uridic6, iar +rt.I2 al aceluia9i document precizeaz8 c8 >este nul orice tratat a carui nc0eiere a "ost o/*inut! rin amenin*are sau rin "olosirea "or*ei cu violarea rinci iilor de dre t interna*ional rev!#ute de Carta Na*iunilor Unite /. Vedem astfel c8 problema existen;ei viciilor de consim;8m<nt trebuie ridicat 9i 7n dreptul interna;ional public. 4otrivit Conven;iei de la Viena, >un stat oate invoca eroarea ca vicii de consim*!m+nt. dac! aceasta se re"er! la un "a t e care l consider! e)istent la data nc0eierii tratatului i care a re re#entat t el un motiv esen*ial al consim*!m+ntului de a nc0eia tratatul res ectiv. si de asemenea. un stat oate sa invoce dolul ca viciu de consim*!m+nt dac! a "ost determinat s! nc0eie un tratat rin conduita "rauduloas! a altui stat artici ant la ne,ocieri. i n acelai mod oate "i invocat! i coru *ia re re#entantului s!u rin ac*iunea direct! sau indirect! a unui stat artici ant la ne,ocieri dac! nc0eierea unui tratat a "ost o/*inut! n urma coru erii re re#entantului s!u ./+lte vicii admise sunt cele care privesc situa;iile de 7nc8lcare evident8 a unei dispozi;ii importante de drept intern privind competen;a de a 7ncheia tratate sau p 7ncalcare a unei restric;ii speciale a competen;ei unui reprezenant de a29i da consim;8m<ntul la un tratat, 7nc8lcare care a fost adus8 la cunostint8 celorlalte state participante la negociere. :n aceste situa;ii, un stat poate invoca aceste vicii drept cau)e de nulitate sau poate accepta valabilitatea tratatelor, fie in mod expres, fie prin conduita sa, acoperind viciile, 7n special pe cele de consim;8m<nt. :n ipoteza constr<ngerii violen;ei exercitate asupra reprezentantului unui stat, este citat ratatul de 0rotectorat impus Coreei de catre Baponia 7n 1 JI, prin constr<ngerea fizic8 exercitat8 asupra 7mp8ratului 9i a mini9trilor s8i, dar 9i 4rotectoratul impus Hoemiei 9i %oraviei prin teroarea la care a fost supus presedintele 9i %inistrul +facerilor externe din partea =ermaniei naziste la semnarea tratatului. .) OBIECTUL TRATATULUI K reprezint8 raporturile juridice interna9ionale create sau reglementate prin normele stabilite prin tratat. +u existat si mai exist8 pareri divergente cu privire la obiectul tratatului interna;ional sus;in<ndu2se fie c8 obiectul acestuia poate fi constituit fie de una sau mai multe obliga;ii, fie o ac;iune sau o ab;inere din orice domeniu al rela;iilor interna;ionale. /in defini;ia acceptat8 deja, rezult8 c8 tratatul repre)int& un act 5uridic care cons+in,e'te 'i consacr& (n,elegerea inter.enit& (ntre 2 sau mai multe subiecte de drept interna,ional* iar obiectul actului juridic este unul sau mai multe raporturi sociale reglementate prin acel act pe calea demonstra,iei logice* tratatul interna;ional fiind un act juridic care are drept obiect raporturile interna;ionale si nu bunuri materiale sau valori patrimoniale 9i nici ac;iunile sau inac;iunile p8r;ilor la tratat. I

4utem defini astfel obiectul tratatelor interna;ionale ca fiind raporturile interna;ionale reglementate de c8tre acestea 7n conformitate cu voin;a liber exprimat8 de c8tre p8r;i si cu normele permisive ale dreptului interna;ional. *ezult8 ca obiectul tratatului interna;ional trebuie sa indeplineasc8 2 condi;ii3 a. sa fie posibil de realizat, condi;ie 7n genere, respectat8, statele urm8rind logic s8 se oblige la ac;iuni profitabile 9i u9or de 7ndeplinit 7n cadrul raporturilor reciproce. b. 1biectul tratatului trebuie s8 fie licit, deci s8 respecte toate principiile generale 9i normele dreptului interna;ional unanim admise, care au caracter imperativ, iar principiile sunt consacrate in Carta 1&( /intre principiile fundamentale ale dreptului interna;ional contemporan ce trebuiesc respectate, reliter8m3 *espectarea suveranit8;ii 9i a integrit8;ii teritoriale a statelor #galitatea 7n drepturi &eamestecul 7n treburile interne &eutilizarea for;ei Huna vecin8tate Cooperarea 9i colaborarea interna;ional8 *espectarea absolut8 a drepturilor fundamentale ale omului 4rotejarea mediului natural $ibertatea m8rilor )nterzicerea experien;elor nucleare +cestea sunt doar cateva dintre principiile dreptului interna;ional public. ELEMENTELE-ACCESORII ALE TRATATULUI +cestea nu sunt nici indispensabile, nici obligatorii pentru valabilitatea tratatelor interna;ionale 9i r8m<ne la latitudinea p8r;ilor s8 aprecieze dac8 folosesc de asemenea elemente pentru a se asigura mai buna 7ntelegere, aplicare 9i finalizare a prevederilor convenite care formeaz8 obiectul tratatului respectiv. Se sus;ine c8 aceste elemente sunt utile 9i importante pentru realizarea obliga;iilor pe care p8r;ile 9i le2au asumat, precum si pt eventualitatea supunerii unui litigiu legat de neexecutarea jurisdic;iei interna;ionale. :n doctrina 9i 7n practica judiciar8 interna;ional8 au fost acceptate ca fiind elemente2accesorii ale tratatului termenul 9i condi*ia) 1. TER/E0UL un eveniment viitor si sigur de care depinde intrarea in vigoare sau expirarea tratatului. Se utilizeaza expresiile de termen suspensi. pentru a desemna data la care tratatul intra in vigoare si termen re)olutoriu pentru a desemna data la care inceteaza aplicarea prevederilor tratatului, evident numai in cazul tratatelor incheiate pe o durata determinata, deci a tratatelor cu termen. 2. 1O0D2T2A eveniment viitor si nesigur de care depinde inceputul sau incetarea executarii obligatiilor asumate de catre parti prin vointa lor liber exprimata la momentul incheierii tratatelor. Si conditia poate fi suspensi.a sau re)olutorie, spre exemplu in >'ratatul de la Varsovia6 se prevedea ca acel tratat isi va pierde valabilitatea in momentul in care va fi incheiat un tratat general de securitate colectiva in #uropa. 01*%+ '*+'+'#$1* )&'#*&+')1&+$# $egat de forma tratatelor, acestea cuprind un titlu. +cesta enunta pe scurt domeniul reglementat si partile la tratat. +l ))2lea element un preambul enunta obiectivele urmarite !

de parti, precum si contextul politic, economic, cultural sau juridic in care plaseaza tratatul. +l )))2lea element prevederile sau clauzele de fond. +cestea enunta succesiv normele concret stabilite, respectiv drepturile si obligatiile partilor legate prin tratat. +l )V2lea element clauzele finale prevad modalitatile de intrare in vigoare a tratatelor, data si locul semnarii, precum si semnaturile. 'ratatele pot avea si anexe, cum ar fi hartile la tratatele de pace, la cele de demarcare a granitelor de unire a statelor sau de dezmembrare a uniunilor de state, declaratii de interpretare, protocoale aditionale sau schimburi de scrisori. 'ratatele bilaterale se elaboreaza de obicei in limbile statelor participante si, mai rar, se apeleaza la o limba de circulatie internationala sau la . limbi, adaugandu2se la limbile statelor contractante si o limba de circulatie internationala. )n cazul tratatelor multilaterale, acestea se incheie in mai multe limbi de circulatie internationala. TRATATELE 3014E2ATE DE RO/502A :n conformitate cu dispozi;iile constitu;ionale 9i cu normele legii tratatelor, nr I JL2JJ.3 internationale 7n numele 7ncheierea tratatelor *om<niei este de competenta 4resedintelui statului. 4resedintele poate sa 7mputerniceasca 7n acest scop pe 4rimul ministru, pe ministrul afacerilor externe, pe alti membri ai guvernului sau reprezentanti diplomatici ai *om<niei. 4e baza acestei 7mputerniciri guvernul poate sa ia masuri 7n vederea initierii si negocierii tratatelor internationale 7n numele statului. 'ratatele negociate si semnate 7n numele *om<niei se supun, fie ratificarii prin lege, de catre 4arlament, fie aprobarii prin hotar<re guvernamentala, 7n functie de domeniul 7n care intervin. +stfel, potrivit legii I JL2JJ. sunt supuse ratificarii prin lege de catre 4arlament, tratatele care se refer8 la3 colaborarea politica si militaraG cele care fac necesara adoptarea unor legi noi sau revizuirea legilor 7n vigoareG cele care implica un angajament politic sau financiarG cele care se refera la probleme privind regimul politic si teritorial al statului, sau la statutul persoanelor, la drepturile si libertatile cetatenestiG cele referitoare la participarea statului la organizatii internationale G tratatele care prevad expres necesitatea ratificarii de catre 4arlament. 'ratatele care nu au ca obiect domenii dintre cele enumerate sunt supuse aprobarii prin hotar<re guvernamentala. =uvernul trebuie s8 7l informeze pe pre9edintele statului, dar 9i 4arlamentul, despre orice acord, conven;ie sau alte 7ntelegeri interna;ionale pe care le aprob8. +cordurile si 7ntelegerile cunoscute sub denumirea de 5acorduri 7n forma simplificata6 se 7ncheie de catre ministrul afacerilor externe, prin schimburi de note sau scrisori. #le se pot 7ncheia si de catre alte ministere sau organe centrale, cu atributii speciale 7n acest domeniu, 7n colaborare cu %inisterul +facerilor #xterne. +cordurile 7n forma simplificata nu impun prin continutul lor ratificarea de catre 4arlament sau aprobarea de catre =uvern.

20#T2TU62A RE7ER%E2 LA TRATAT Conform normelor dreptului international, statele2parti la un tratat multilateral pot recurge la mecanismul traditional 7n dreptul international al tratatelor privind delimitarea apriorica a c<mpului obligatiilor internationale asumate, prin intermediul rezervei. )nstitutia rezervei C

permite o aderare larga a statelor la un tratat international multilateral. :n cadrul unui tratat bilateral, formularea unei rezerve echivaleaza cu o revenire asupra textului tratatului initial si deci cu o intiativa implicita de a relua negocierile. 4rin urmare, nu sunt admise rezervele la tratate bilaterale. 4otrivit Conven;iei privind dreptul tratatelor, Viena 1 ! , rezerva este definit8 ca fiind > o declara,ie uni.ersal&* unilateral& a unui stat* independent de textul tratatului 'i a.%nd un caracter +acultati. 'i +iind emis& cu oca)ia semn&rii* rati+ic&rii* accept&rii* aprob&rii sau ader&rii la un tratat prin care statul urm&re'te s& exclud& sau s& modi+ice e+ectul 5uridic al unor dispo)i,ii ale tratatului (n ceea ce pri.e'te aplicarea lor +a,& de acel stat./ C1&/)?)) /# V+$+H)$)'+'# 4entru ca o rezerva formulata de un stat sa fie admisibila, aceasta trebuie sa 7ndeplineasca anumite conditii3 1. *ezervele sa fie exprimate 7n forma scrisa si sa fie notificate celorlalte state parti la tratat, care pot sa formuleze obiectiuni sau sa le accepte 7n mod expres sau tacitG 2. 0ormularea rezervelor sa nu fie 7n mod expres interzisa prin textul tratatului sau sa nu se refere la anumite articole din tratat fata de care nu e permisa rezerva ,de exemplu, Conventia #uropeana a /repturilor 1mului exclude posibilitatea formularii de rezerve fata de dispozitiile care prevad drepturi absolute 2 dreptul la viata, interzicerea sclaviei, interzicerea torturii, legalitatea incriminarii si a pedepsei-G .. *ezervele s8 nu fie incompatibile cu obiectul 9i textul tratatului. %ecanismul rezervelor a 7nregistrat o evolutie fata de dreptul international clasic 7n care rezervele nu erau admise daca afectau dispozitiile de fond ale tratatului si, trebuiau, totodata, sa fie acceptate de toate celelalte state2parti. :n dreptul international modern conditia unanimitatii pentru acceptarea rezervelor nu mai este ceruta. :n practica statelor, formularea unei rezerve este determinata, de regula, de existenta unei legi interne, 7n vigoare, care nu este conforma cu dispoziitiile tratatului la care statul doreste sa adere. Conventia #uropeana a /repturilor 1mului ,1 IJ-, prevede, de exemplu, ca emiterea unei rezerve la tratat trebuie sa fie 7nsotita de o scurta expunere a legii neconforme cu dispozitiile conventionale. 1 alta regula prevazuta de o serie de tratate internationale este ca rezerva sa nu aiba un caracter general, ci sa vizeze o dispozitie precisa a tratatului. ')4(*) /# *#M#*V# (n stat poate emite urmatoarele tipuri de rezerve3 rezerve ratione temporis ,prin care delimiteaza aplicarea temporala a tratatului-, rezerve ratione loci ,privind aplicarea teritoriala a tratatului-, rezerve privind dispozitii pe care statul le respinge, le contesta sau le defineste 7ntr2o maniera proprie, conform legilor interne. #0#C'#$# *#M#*V#$1* 0ormularea de rezerve de catre un stat determina raporturi diferentiate 7ntre statul re)er.atar si celelalte state-parti la tratat.

"

:ntre statele care au acceptat rezervele si statul rezervatar tratatul se aplica 7n forma modificata prin continutul rezervelor. Statele care au formulat obiectiuni la rezerve au doua posibilitati3 2 fie sa accepte ca dispozitiile tratatului care nu sunt afectate de rezerve sa se aplice 7ntre ele si statul rezervatarG 2 fie sa refuze, prin obiectiunile formulate, aplicarea 7ntre ele si statul rezervatar a 7ntregului tratat. :n majoritatea cazurilor, rezervele au un caracter tranzitoriu, statele renunt<nd la acestea pe masura ce 7si acordeaza legislatia nationala la normele internationale.

APL21AREA 30 T2/P 82 30 #PA62U A TRATATELOR +4$)C+*#+ '#*)'1*)+$+ + '*+'+'#$1* :n principiu, tratatele se aplica ansamblului teritoriului national al statelor ,art.2! din Conventia privind dreptul tratatelor-. :n anumite situatii statele pot sa deroge de la aceasta regula, stabilind anumite parti din teritoriul national unde tratatul nu se aplica. /e exemplu, un stat federal poate sa exclud8, prin 5clauza federal86, teritoriul unor parti componente ale federatiei de la aplicarea unui tratat, daca dispozitiile constitutionale permit aceasta. :n mod similar, puterile coloniale, aveau posibilitatea sa recurga la 5clauza coloniala6 7n care stabileau daca prevederile unor tratate ale metropolei se aplicau sau nu teritoriilor coloniale. +4$)C+*#+ :& ')%4 + '*+'+'#$1* Conventia de la Viena ,1 ! 7 pre.ede regula generala a neretroacti.itatii tratatelor . /ispozitiile unui tratat obliga un stat2parte doar 7n ceea ce priveste actele sau faptele petrecute dupa momentul intrarii 7n vigoare a tratatului. Statele pot sa deroge de la regula neretroactivitatii, cu conditia ca aceasta posibilitate sa fie prevazuta 7n textul tratatului. ratatele se aplica din momentul intrarii lor (n .igoare , care este stabilit 7n dispozitiile tratatului. $a tratatele multilaterale, intrarea 7n vigoare are loc, de obicei, dupa depunerea unui numar de instrumente de ratificare din partea statelor 2parti. /urata de aplicare a unui tratat poate fi prevazuta 7n textul tratatului sau poate sa fie nedeterminata. +plicarea tratatului poate sa fie suspendata sau poate sa 7nceteze ca urmare a intervenirii anumitor cauze.

E9E1TELE TRATATELOR 9A6: DE P:R62 82 9A6: DE TER62 #0#C'#$# '*+'+'#$1* 0+?N /# 4N*?) Conform principiului fundamental din dreptul international 2 pacta sunt ser.anda 2 un tratat creeaza obligatii juridice numai pentru partile sale, care trebuie sa 7ndeplineasca cu buna2 credinta si 7ntocmai angajamentele pe care si le2au asumat. 4rin urmare, tratatele nu pot avea efecte directe fata de terti, 7ntruc<t doar acordul statului, liber exprimat, poate constitui baza legala a unei obligatii sau a unui drept international. Conventia privind dreptul tratatelor ,1 ! - stipuleaza ca un tratat nu creeaza nici drepturi, nici obligatii pentru un stat tert, fara consimtam<ntul s8u. #0#C'#$# '*+'+'#$1* 0+?N /# '#*?) Conform dispozitiilor Conventiei, statele pot dob<ndi drepturi 7n baza unor tratate la care nu sunt parti 7n urmatoarele conditii3 2daca partile unui tratat 7nteleg sa confere un drept unui stat tert sau unui grup de state, sau tuturor statelorG 2daca statul ter; consimte, fie 7n mod expres, fie tacit. Carta 1&(, de exemplu, confer8 prin prevederile sale anumite drepturi statelor nemembre3 2dreptul de a sesiza Consiliul de Securitate sau +dunarea =enerala 7n legatura cu un diferend la care sunt parti, cu conditia sa accepte obligatiile de solutionare pasnica a diferendelor, prevazute 7n CartaG dreptul de a deveni parti la Statutul Curtii )nternationale de Bustitie. :n anumite conditii pot rezulta obligatii, 7n sarcina statelor, 7n baza unor tratate la care nu sunt parti. Conventia de la Viena prevede doua asemenea conditii ,art..I-3 2 daca partile unui tratat 7nteleg sa creeze o obligatie 7n sarcina unui stat tertG 2 daca statul tert consimte, 7n mod expres si 7n scris la aceasta obligatie. 4rin 7ndeplinirea acestor conditii se realizeaza de fapt un acord distinct 7ntre statele2 parti la tratat si statul tert, acordul dintre parti reprezent<nd unicul fundament juridic al fortei obligatorii a unui tratat. :n practica internationala exista o categorie de tratate ,denumite tratate obiective- care stabilesc regimuri juridice obiective, aplicabile ansamblului comunitatii internationale. +semenea tratate, 7ntruc<t reglementeaza domenii de interes general, pot sa creeze drepturi si obligatii opozabile tuturor statelor ,erga omnes-, chiar si 7n lipsa consimtam<ntului lor. /in aceasta categorie fac parte3 2 tratatele multilaterale care stabilesc anumite regimuri teritoriale ,cele referitoare la statutul de neutralitate al unei tari, la regimul +ntarcticii etc-G 2 tratatele care stabilesc anumite regimuri pentru cai de comunicatie internationala ,regimul de navigatie pe fluvii sau pe canale internationale -G 2 tratatele multilaterale prin care se creeaza o organizatie internationala, ca subiect nou de drept international, personalitatea juridica a organizatiei fiind opozabila tuturor statelor comunitatii internationale.

1J

APL21AREA TRATATELOR 30 ORD20EA ;UR2D21: 20TER0: A #TATELOR +plicarea tratatelor 7n ordinea juridica interna a unui stat pune problema raportului dintre dreptul international si dreptul intern al statelor. +stfel, men;ion8m 2 teorii3 teoria monist8 si cea dualist8. '#1*)+ %1&)S'N Conform teoriei moniste cu primatul dreptului international asupra dreptului intern 2 din momentul intrarii 7n vigoare a tratatului, acesta se va aplica imediat si direct, fara interventia organelor legislative, chiar daca s2ar afla 7n contradictie cu o lege interna, situatie 7n care, actul normativ intern ar 7nceta sa mai produca efecte. +ceasta teorie a fost criticata, ea minimaliz<nd rolul statului ca subiect de drept international. :n cazul teoriei moniste cu primatul dreptului intern asupra dreptului international, tratatul dob<ndeste forta juridica 7n masura 7n care aceasta ar fi prevazuta de legea interna, iar 7n caz de conflict 7ntre norma interna si cea internationala, se da prioritate actului normativ intern. '#1*)+ /(+$)S'N 'eoria dualista, care sustine distinctia neta (ntre cele doua sisteme de drept 2 intern si international 2 afirma ca este necesara emiterea unui act normativ prin care se face transferul tratatului din ordinea internationala 7n ordinea interna, acesta dob<ndind caracterul actului 7n care a fost transpus ,lege interna-. :n prezent tendinta este de a da prioritate normelor internationale fata de normele interne, 7nsa cele doua teorii subzista. 4rin urmare, aplicarea dispozitiilor unui tratat 7n ordinea interna a statelor2parti nu se aplic8 uniform, fiind determinat8 de modalitatea de receptare de c8tre fiecare stat a normelor dreptului international. +4$)C+*#+ '#1*)#) %1&)S'# O) /(+$)S'# :& 4*+C')C+ S'+'#$1* :n unele state, cum sunt *egatul (nit al %arii Hritanii, )rlanda sau tarile scandinave, pentru ca normele dreptului international sa aiba efect 7n ordinea juridica interna se procedeaza la 5transformarea6 normelor internationale cuprinse 7n tratate 7n norme interne, printr2un act normativ intern. 'ratatele internationale pot deveni parte a dreptului intern numai dupa ce o lege speciala de aplicare este adoptata de legiuitor ,sistem dualist-. %ajoritatea statelor europene au prevazut 7n Constitutiile lor, recunoasterea normelor internationale ca fiind parte a sistemului lor intern. (n asemenea sistem de receptare se regaseste 7n +ustria, 7n )talia, 0ranta si =ermania. Constitutia 1landei prevede 7n plus, ca tratatele internationale la care statul este parte prevaleaza asupra legilor interne care contin dispozitii contrare ,sistem monist cu primatul dreptului international-. :n ceea ce prive9te raportul dintre dreptul interna;ional 9i dreptul intern, Constitu;ia *om<niei precizeaz8 articolele 11 9i 2J. Conform prevederilor art.11, tratatele ratificate de catre 4arlamentul *om<niei devin parte a dreptului intern.'extul art.11 nu face nici o mentiune 7n legatura cu prioritatea normelor internationale fata de cele interne, preciz<nd doar, ca statul rom<n 5se obliga sa 7ndeplineasca 7ntocmai si cu buna credinta obligatiile ce2i revin din tratatele la care este parte.6 :n Conventia asupra dreptului tratatelor ,l ! - se stipuleaza faptul ca 5un stat nu oate invoca revederile dre tului sau intern entru a $usti"ica esecul sau n e)ecutarea unui tratat6, elimin<nd astfel posibilitatea ca statele sa se prevaleze de legislatia lor interna pentru a nu respecta obligatiile internationale. 11

+rt.2J din Constitutia *om<niei se refera la incidenta tratatelor 7n domeniul drepturilor omului asupra legislatiei nationale. :n articolului mentionat se afirma obligatia autoritatilor competente de a interpreta dispozitiile constitutionale ce reglementeaza drepturile si libertatile cetatenilor 7n concordanta cu documentele internationale adoptate 7n acest domeniu3 /eclaratia (niversala a /repturilor 1mului, 4actele 1.&.(. si celelalte tratate 7n domeniul drepturilor omului la care *om<nia este parte. Singurul domeniu 7n care se prevede, 7n mod expres, prioritatea reglementarilor internationale fata de cele interne este cel al drepturilor omului. +stfel, art.2J stabileste preeminenta tratatelor referitoare la drepturile omului, la care tara noastra este parte, fata de legile interne care contin dispozitii contrare. :n practica Curtii Constitutionale s2a sustinut, 7n mod repetat, ca 5respectarea Con.entiei Europene a $repturilor Omului (n Rom%nia nu este conditionata de re.i)uirea legislatiei nationale* +iind direct aplicabila 'i* con+.art.11 din Constitutie* pri.ind receptarea imediata a tratatelor rati+icate* prin care a +ost (nlaturata solutia necesitatii emiterii unei legi de modi+icare a legislatiei interne (n .ederea acordarii acesteia cu obligatiile internationale asumate prin tratatele interna,ionale.6

12

20TERPRETAREA TRATATELOR reprezint8 opera;iunea prin care se determin8 sensul exact al unui cuv<nt sau expresii 9i prin care se l8muresc exprim8rile ambigue sau obscure ale unei dispozi;ii. *egulile privind interpretarea tratatelor sunt prev8zute 7n art. .12.. din Conven;ia de la Viena. ')4(*) /# )&'#*4*#'+*# 1. 0e plan interna,ional 8 interpretarea se poate face de c8tre statele2p8r;i, de c8tre instan;e arbitrare, judiciare sau organiza;ii interna;ionale 2. 0e plan intern 8 se poate face de c8tre autorit8;ile guvernamentale competente, de regul8, de c8tre %inisterele de #xterne .. Interpretarea prin acordul p&r,ilor 9autentic&7 8 se face, de obicei, prin clauze interpretative ,defini;ii cuprinse in text- sau prin acorduri interpretative A. Interpretarea 5urisdic,ional& 9neautentic&7 8 are for;8 obligatorie numai pentru p8r;ile aflate 7n litigiu 9i pentru spe;a 7n cauz8 I. Interpretarea de c&tre organi)a,iile interna,ionale 8 are c aobiect tratatele lor constitutive sau alte tratate la care organiza;iile sunt parte sau asupra c8rora au atribu;ii 7n a se pronun;a. *#=($) O) %#'1/# /# )&'#*4*#'+*# 'ratatele interna;ionale trebuie interpretate cu bun8 credin;8 potrivit sensului obi9nuit, clar al termenilor 9i 7n lumina 9i scopul tratatului. /e asemenea, tratatele trebuiesc interpretate 7n lumina lucr8rilor preg8titoare, dar 9i a 7mprejur8rilor 7n care au fost 7ncheiate, trebuind s8 se respecte regula >valorii egale6 a textelor 7n diferite limbi 7n care a fost autentificat un tratat dac8 p8r;ile nu convin ca, 7n caz de divergen;e, unul din texte s8 aib8 prec8dere. Conven;ia de la Viena stabile9te 9i o serie de reguli necodificate cu privire la interpretarea tratatelor, respectiv >regula efectului util6, >regula interpret8rii mai favorabile6 petru partea care trebuie s8 execute presta;ia, iar 7n situa;ia existen;ei unui dubiu, o clauz8 trebuie interpretat8 7mpotriva celui care a redactat2o sau a impus2o. +rt. .I din $egea I JL2JJ. privind tratatele prevede posibilitatea interpret8rii de c8tre %inisterul +facerilor #xterne al tratatelor la care *om<nia este parte, la solicitarea autorit8;ilor statului sau din oficiu. :n acest sens, %inisterul +facerilor #xterne se poate pronun;a 9i asupra caracterului de tratat al unui document 7n 7n;elesul dreptului interna;ional public, respectiv asupra caracterului juridic al obliga;iilor con;inute de un document interna;ional 7ncheiat de *om<nia. #U#PE0DAREA #2 301ETAREA #2 TRATATELOR Conventia privind dreptul tratatelor prevede cazurile si conditiile 7n care un tratat poate sa fie suspendat sau 7n care 7nceteaza aplicarea lui. Suspendarea are caracter temporar si poate sa se refere numai la anumite clauze ale tratatului, 7n timp ce 7ncetarea aplicarii unui tratat este definitiva si vizeaza 7ntregul tratat. +mbele modalitati pot sa implice, fie toate partile la tratat sau numai una ,unele- dintre ele. Suspendarea sau 7ncetarea tratatului poate sa fie consecinta vointei partilor sau poate sa intervina independent de vointa acestora. #uspendarea sau <ncetarea aplicarii unui tratat ca urmare a vointei partilor 1.

:ncetarea unui tratat poate sa intervina ca efect al urmatoarelor cauze3 2 daca a fost 7ncheiat pe durata determinataG 2 ca urmare a manifestarii unilaterale de vointa a uneia din parti, prin denuntare sau retragere, daca aceste modalitati sunt expres prevazute 7n textul tratatului sau sunt acceptate de catre toate celelalte state2partiG 2 7n mod tacit, ca urmare a 7ncheierii 7ntre acelasi parti a unui nou tratat av<nd acelasi obiect si care este incompatibil cu tratatul anterior. :ncetarea sau suspendarea tratatului poate sa intervina ca efect al urmatoarelor cauze3 2 ca urmare a 7ncalcarii substantiale a tratatului de catre una din partiG 2 ca urmare a imposibilitatii de a 7ndeplini obligatiile asumate de catre un stat datorita intervenirii unor conditii exceptionale. 3ncetarea sau suspendarea tratatelor independent de vointa partilor )ntervine 7n situatii care fac imposibila executarea lor3 2 ca urmare a disparitiei totale si permanente obiectului sau a partilor tratatului, ca subiecte de drept international , caducitatea tratatului-G 2 ca efect al schimbarii fundamentale a 7mprejurarilor, care au determinat 7ncheierea tratatului, daca aceasta afecteaza 7n mod esential baza consimtam<ntului statului exprimat la data 7ncheierii tratatului ,7ncetarea tratatului-G 2 ruperea relatiilor diplomatice si consulare si razboiul ,7ncetare sau suspendare-G constatarea nulitatii unui tratat ,7ncetarea tratatelor-. 0UL2TATEA TRATATELOR 1auze care determina declararea nulitatii &ulitatea tratatelor reprezinta una dintre cauzele de 7ncetare a efectelor unui tratat. &ulitatea tratatelor intervine3 2 7n cazul 7n care tratatul contravine unei norme imperative ,de jus cogens- aflata 7n vigoare 7n momentul 7ncheierii sale, sau aparuta ulteriorG 2 7n cazul 7n care se constata un viciu de consimtam<nt care a afectat acordul de vointa al partilor 7n momentul 7ncheierii tratatului. 3ncalcarea normelor imperative /in regula stabilita de Conventia privind dreptul tratatelor, potrivit careia 5este nul orice tratat care, 7n momentul 7ncheierii sale este 7n conflict cu o norma imperativa a dreptului international general 5 ,art.I.-, rezulta ca statele nu pot sa 7ncalce sau sa modifice printr2un tratat o norma internationala de jus cogens. &ormele de jus cogens constituie un nucleu normativ care fundamenteaza existenta unei ordini legale a societatii internationale, impun<ndu2se cu obligativitate tuturor membrilor acesteia. (n tratat 7ncheiat cu 7ncalcarea unei norme imperative se considera nul din momentul 7ncheierii sale. :n cazul aparitiei unei noi norme de jus cogens orice tratat existent care este 7n conflict cu norma imperativa devine nul pentru viitor ,ex nunc- ,art.!A%iciile de consimtam&nt Conform dispozitiilor Conventiei privind dreptul tratatelor, daca un stat nu a fost 7n masura sa2si exprime liber consimtam<ntul sau de a se obliga 7n baza unui tratat, acesta poate sa invoce nulitatea tratatului. Viciile de consimtam<nt care determina anularea unui tratat pot sa conste 7n3 2 7ncalcarea dispozitiilor dreptului intern al statului privind competenta de a 7ncheia tratateG 2 eroareG 2 dolG 2 coruperea reprezentantului unui statG 1A

2 constr<ngerea unui stat sau a reprezentantului sau. a- 4entru a determina nulitatea tratatului trebuie sa fie vorba de o 7ncalcare a unor dispozitii interne ale statului, de regula constitutionale, privind ratificarea sau aprobarea tratatelor , organele competente, procedura de urmat, 5deplinele puteri6-. 4entru a evita invocarea abuziva a acestei cauze de nulitate a tratatului, Conventia o restr<nge la cazurile 7n care 5violarea a fost vadita si priveste o regula de importanta fundamentala a dreptului sau intern6 ,art.A!-. b- )nvocarea erorii poate conduce la nulitatea tratatului daca este vorba de o eroare de fapt si nu de drept, care a afectat 7n mod esential consimtam<ntului statului, iar statul care o invoca nu a contribuit prin comportamentul sau la producerea sa ,art.A"-. :n practica, eroarea a fost invocata 7n special 7n probleme de delimitare a frontierelor. c- (n stat poate invoca nulitatea tratatului daca consimtam<ntul sau a fost obtinut 57n urma conduitei frauduloase a unui alt stat care a participat la negocieri6,art. A -. d- (n stat poate invoca coruperea reprezentantului sau ca viciu de consimtam<nt atunci c<nd actele de corupere au fost evidente si 7n masura sa exercite o influenta considerabila asupra acestui reprezentant. ,art. IJ-. e- Constr<ngerea exercitata asupra reprezentantului statului, 7n cazul 7n care este constatata, lipseste tratatul de orice efect juridic ,art.I1-. Constr<ngerea se refera la 5acte sau amenintari6 7ndreptate 7mpotriva reperezentantului statului, ca individ si nu 7n calitatea sa de organ al statului. Conventia de la Viena a codificat ca un viciu distinct constr<ngerea exercitata asupra unui stat prin amenintarea cu forta sau prin folosirea fortei ,art.I2-. :n dreptul international clasic, razboiul a fost considerat un mijloc licit de rezolvare a diferendelor 7ntre state. 4actul Societatii &atiunilor a instituit pentru prima data limitari ale dreptului statelor de a recurge la forta, iar 4actul Hriand Pellogg din 1 2" a scos razboiul 7n afara legii. Carta 1.&.(. consacra principiul neagresiunii ca principiu fundamental al dreptului international. Tipuri de nulitate Conventia de la Viena prevede doua tipuri de nulitate aboluta si relativa av<nd regimuri juridice distincte. a- &ulitatea relativa poate fi invocata numai de statul al carui consimtam<nt a fost viciat si poate fi acoperita ulterior prin confirmare de catre acelasi stat. ,art.AI- Se sanctioneza cu nulitate relativa viciile de consimtam<nt rezult<nd din3 7ncalcarea dispozitiilor dreptului intern al statului privind competenta de a 7ncheia tratate, din eroare, dol, sau coruperea reprezentantului statului. b- &ulitatea absoluta sanctioneaza viciile de consimtam<nt rezult<nd din constr<ngerea exercitata asupra statului sau a reprezentantului sau si tratatele contrare unei norme imperative. &ulitatea absoluta poate fi invocata de catre orice stat parte la tratat si chiar din oficiu, de catre o instanta internationala. &ulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.

1I

RAT2921AREA 82 20TRAREA 30 %2=OARE A TRATATELOR 20TER0A62O0ALE

RAT2921AREA TRATATELOR 20TER0A62O0ALE 1. 0o*iunea ratific+rii >i evolu*ia ei 2 *atificarea este actul organului de stat competent prin care acesta confer8 for;8 juridic8 obligatorie tratatelor semnate de plenipoten;iarii s8iG prin excep;ie, conven;iile 1)% se trimit statelor spre ratificare sub semn8tura pre9edintelui conferin;ei 9i directorului generalG 2 1rganul competent este precizat de constitu;ia statului care ratific8 tratatulG actul astfel ratificat se incorporeaz8 7ntr2un instrument de ratificare care se comunic8, se schimb8 sau se depuneG doar dup8 momentul schimbului ori depunerii instrumentelor de ratificare, statele 7n cauz8 se simt legate juridic prin tratatul ce a f8cut obiectul ratific8riiG 2 :n feudalism, ratificarea avea un rol formal, monarhii confirm<nd retroactiv semn8tura plenipoten;iarilor, except<nd situa;ia dep89irii mandatelor primite de ace9tiaG 2 :n secolul Q)Q, ratificarea devine atributul parlamentului, ca mijloc de control asupra dreptului de a 7ncheia tratate ale executivuluiG 2 :n secolul QQ, prin multiplicarea num8rului tratatelor, au ap8rut tot mai multe excep;ii de la regula ratific8rii 9i conferirea for;ei obligatorii, doar prin semnarea lor. 2. 0ecesitatea ratific+rii 2 :n majoritatea situa;iilor, statele prev8d 7n textul tratatului dac8 acesta trebuie supus ratific8riiG 2 Conven;ia de la Viena, art. 1A3 prin ratificare se exprim8 consim;8m<ntul statelor de a fi legate prin tratate3 2 c<nd tratatul prevede c8 acest consim;8m<nt este obligatoriuG 2 c<nd se stabile9te pe alt8 cale asupra cerin;ei ratific8riiG 2 c<nd reprezentantul acestui stat a semnat tratatul sub rezerva ratific8riiG 2 c<nd inten;ia de a semna tratatul sub rezerva ratific8rii rezult8 din deplinele puteri ale reprezentantului s8u, ori a fost exprimat8 7n cursul negocierilor. 2 #ste important de v8zut 9i analizat voin;a statelor rezultat8 din dorin;a exprimat8 de dispozi;iile constitu;ionaleG .. Refuzul de a ratifica un tratat interna*ional 2 :n feudalism, ratificarea era considerat8 o simpl8 formalitate, o configurare a activit8;ii plenipoten;iaruluiG 2 :ncep<nd cu sec. Q)Q, s2a recunoscut unanim dreptul statului, decurg<nd din suveranitatea sa de a refuza ratificarea unui tratat, chiar semnat de elG acest gest nu 7ncalc8 normele dreptului interna;ional, nici curtoazia 2 *efuzul de ratificare nu trebuie motivat, deoarece ratificarea este un drept 9i nu o obliga;ie a statelor, fiind l8sat la libera lor apreciereG 2 1dat8 ce ratificarea a fost efectuat8 ,prin comunicare, schimb ori depunerea instrumentelor de ratificare- ea nu mai poate fi retras8G A) /odalit+*i, forme >i termene 2 *eprezent<nd aprobarea unui document semnat deja de p8r;i, ratificarea reprezint8, 7n general, un gest necondi;ionat din partea statuluiG s2a statuat c8 eventuale noi condi;ii stipulate ar echivala cu refuzul de a ratifica proiectul semnat, respectiv cu necesitatea de a elabora un nou proiect de tratatG 1!

2 &u se admit nici ratific8rile par;iale, dac8 7n cuprinsul tratatului nu se prevede expres acest lucru, acest lucru semnific<nd, de asemenea, refuzul de a ratifica proiectul semnat, respectiv necesitatea de a elabora un nou proiect de tratat G 2 0ormele de ratificare nu sunt supuse unor reguli de drept interna;ionalG prin cutum8,s2a admis c8 ratificarea poate fi 9i tacit8, respectiv situa;ia 7n care un stat trece la executarea clauzelor, f8r8 o ratificare formal8 ulterioar8, care ar ap8rea inutil8G 2 Comisia de /rept )nterna;ional a elaborat regulile privind forma ratific8rii3 2 *atificarea tratatului interna;ional se face printr2un instrument scris instrumentul de ratificare a c8rei form8 este reglementat8 prin dreptul intern al fiec8rui statG 2 :n lipsa unor prevederi exprese 7n tratat, instrumentele de ratificare 79i produc efectul din momentul comunic8rii 9i a schimbului acestora, dac8 nu exist8 un depozitar al acestora ,tratatul bilateral- sau al depunerii lor ,tratatele multilaterale-G 2 Schimbul ori depunerea instrumentelor de ratificare se constat8 prin 7ncheierea unui proces2 verbal. 2 'ermenul de ratificare poate fi prev8zut 7n tratatG 7n lipsa lui, ratificarea trebuie f8cut8 7ntr2 un timp rezonabil 9i motivat. I. Efectele ,uridice ale ratific+rii 2 4rin ratificare, statul devine parte la tratat, dac8 acesta intr8 7n vigoare prin actul ratific8riiG astfel, el devine parte la tratat din momentul intr8rii 7n vigoare a tratatuluiG 2 :n intervalul dintre aceste momente, statul care a ratificat un tratat este obligat3 2 s8 nu retrag8 ratificareaG 2 s8 nu comit8 nici un act care ar putea afecta prevederile sale 9i executarea acestuia. 2 +st8zi, ratificarea nu poate avea efecte retroactive, statul fiind parte 9i fiind nevoit s829i 7ndeplineasc8 obliga;iile din momentul ratific8rii 9i nu al semn8rii tratatului. !. Acceptarea >i aderarea la tratat 2 :n practic8, 7n tratate se prevede c8 un stat poate deveni membru la tratat prin acceptare sau prin aderareG 2 /ac8 un tratat r8m<ne deschis spre semnare 9i acceptare ne afl8m 7ntr2o situa;ie similar8 cu cea a ratific8rii, iar dac8 este deschis doar spre acceptare, f8r8 semnare prealabil8, ne afl8m 7ntr2o situa;ie similar8 cu cea a ader8riiG 2 +cceptarea, are semnifica;ia unei noi proceduri, mai simpl8 9i mai rapid8, f8r8 s8 implice procedura constitu;ional8 a ratific8riiG 2 +derarea este actul prin care un stat care nu a participat la negocierea 9i semnarea unui tratat 79i exprim8 consim;8m<ntul de a deveni parte la el, dac8 este un tratat deschisG 2 7n cazul tratatului bilateral, dac8 el nu prevede posibilitatea altor state de a adera la ele, aderarea se poate face cu acordul celor dou8 state p8r;iG 2 7n situa;ia tratatelor multilaterale, se aplic8 aceea9i regul8 a acceptului tuturor statelor participanteG excep;ie tratatele multilaterale de interes universal ,pace, dezarmare, social2umanitare-G 2 %omentul ader8rii3 practica admite c8 aderarea poate interveni nu numai dup8 ce un tratat a intrat 7n vigoare ci 9i independent de intrarea 7n vigoare a tratatuluiG 2 %odalit8;ile 9i formele ader8rii3 se aplic8, mutatis mutandis, regulile ratific8rii, instrumentele de ratificare d<nd expresie actului intern prin care, potrivit normelor constitu;ionale, un stat 79i manifest8 voin;a de a deveni parte la tratat.

1C

20TRAREA 20 %2=OARE A TRATATELOR) 30RE=2#TRAREA TRATATELOR 1. 2ntrarea <n vigoare? 2 %odul 9i data intr8rii 7n vigoare a tratatelor sunt reglementate, 7n 7nsu9i textul tratatuluiG 7n general se fixeaz8 ca dat8 de intrare 7n vigoare3 2 momentul semn8riiG 2 momentul schimbului sau al depunerii instrumentelor de ratificareG 2 momente ulterioare semn8rii sau ratific8riiG 2 intrarea provizorie 7n vigoare, anterior ratific8rii. 2 :n lipsa unei prevederi contrare, tratatul intr8 7n vigoare dup8 ce toate statele vor fi semnat sau vor fi schimbat sau depus instrumentele de ratificareG 2 :n tratatele multilaterale se prevede intrarea 7n vigoare dup8 momentul ratific8rii de c8tre un anumit num8r sau de o anumit8 categorie de stateG pentru statele care 7l va ratifica ulterior, tratatul intr8 7n vigoare de la acea dat8G 2 4entru situa;iile 7n care 7ntr2un tratat nu a fost fixat8 o dat8 pentru intrarea 7n ignorare, Comisia de /rept )nterna;ional a formulat c<teva reguli, 7n sensul c83 2 data la care urmeaz8 ca tratatul s8 fie semnat ori ratificat ,prin schimbul sau depunerea instrumentelor de ratificare- se consider8 ca data de intrare 7n vigoare a acestuia3 2 7n situa;ia tratatelor care prev8d c8 intrarea lor 7n vigoare depinde de semnarea, ratificarea, aderarea, acceptarea ori aprobarea de c8tre un anumit num8r sau categorii de state, intrarea 7n vigoare va avea loc dup8 7ndeplinirea acestor condi;iiG 2 7n celelalte situa;ii, data intr8rii 7n vigoare se va fixa prin acordul statelor care particip8 la adoptarea textului. 2. 3nregistrarea tratatelor? 2 )nstitu;ia 7nregistr8rii tratatelor de c8tre organiza;iile interna;ionale a ap8rut dup8 primul r8zboi mondialG 2 Carta 1&(, art. 1J2, stipuleaz8, pentru state, obliga;ia de 7nregistrare a tratatelor sau acordurilor interna;ionale la Secretariatul 1&(, care asigur8 publicarea lorG 2 4rintr2un regulament adoptat de +dunarea =eneral8 a 1&(, din 1 A!, aceast8 obliga;ie a fost instituit8 9i pentru 1&( 9i organele sale, pentru tratatele la care sunt parte sau care le autorizeaz8 s8 le supun8 7nregistr8riiG 7n anumite cazuri 9i institu;iile sale specializate sau statele nemembre au aceast8 obliga;ieG 2 Sanc;iunea ne7nregistr8rii este lipsirea statelor membre de dreptul de a invoca tratatul 7n fa;a unui organ al 1&(G ne7nregistrarea tratatelor, potrivit Cartei, nu afecteaz8 sub nici o form8 for;a lor obligatorie pentru p8r;i, ci le lipse9te numai de opozabilitatea fa;8 de organele 1&(.

1"

20TERPRETAREA O9212AL: 82 20TERPRETAREA 0EO9212AL: :n doctrin8 s2a sus;inut c8 exist8 o interpretare autentic8 ,efectuat8 de state-, o interpretarea judiciar8 ,efectuat8 de instan;ele interna;ionale- 9i o interpretare doctrinar8 ,efectuat8 de cei mai valoro9i speciali9ti 7n /reptul interna;ional public-. /up8 organele sau persoanele care o efectueaz8, interpretarea tratatelor interna;ionale poate fi oficial8 9iLsau neoficial8. 2nterpretarea oficial+ 2 #ste cea efectuat8 de state, de instan;ele interna;ionale, de organismele 1&( sau de organiza;iile interna;ionale, guverne 9iLsau instan;ele judec8tore9ti interne. +stfel, distingem3 a1- )nterpretarea efectuat8 de statele contractante prin acordul dintre ele 2 )nterpretarea tratatelor interna;ionale de c8tre statele p8r;i, prin acordul lor de voin;8, este autentic8, av<nd caracter obligatoriu, ele fiind cele mai 7n m8sur8 s8 descifreze textul pe care l2au negociat 9i adoptat. 2 Voin;a p8r;ilor are, 7n aceste circumstan;e, valoare 9i caracter obligatoriu 7n 7n;elegerea sensului 9i con;inutului tratatului respectiv. 2 %odalit8;ile realiz8rii interpret8rii tratatelor interna;ionale autentice sunt diferite ,func;ie de dorin;a p8r;ilor-3 2 frecvent, p8r;ile includ 7n tratate clauze interpretative privind definirea termenilorG 2 p8r;ile adopt8 acte adi;ionale sau scrisori de interpretare ,7n care dau interpret8ri adecvate-G 2 sunt 7ncheiate chiar acorduri de interpretare. 2 :n practic8 Conven;ia asupra dreptului m8rii3 define9te, printre altele, termenii, zona, poluarea mediului marin. Spre exemplu3 Conven;ia cu privire la activit8;ile diplomatice define9te termeni cum sunt3 localuri ale misiunii, membrii personalului diplomaticG Conven;ia cu privire la dreptul tratatelor define9te termenii3 >tratat6, >ratificare6, >aderare6, >acceptare6. a2- )nterpretarea judiciar8 interna;ional8 )nstan;ele interna;ionale interpreteaz8 tratatele 7n 7ndeplinirea mandatului oficial. 2 )nterpretarea tribunalului Cur;ii )nterna;ionale are caracter oficial, dar nu este autentic8, fiind obligatorie doar pentru p8r;ile 7n litigiu 9i pentru spe;a supus8 solu;ion8rii. 2 )nterpretarea judiciar8 interna;ional8 este efectuat8 de c8tre Curtea )nterna;ional8 de Busti;ie 9i de c8tre instan;ele arbitrale interna;ionale. a.- )nterpretarea efectuat8 de organismele 1&( sau alte organisme interna;ionale 2 +dunarea =eneral8 a 1&( 9i Consiliul de Securitate, precum 9i alte organisme interna;ionale, sunt abilitate s8 interpreteze actele lor constitutive 7n cazul 7n care se v8de9te o asemenea cerin;8 9i c<nd 7n fa;a lor sunt aduse probleme care implic8 interpretarea unor dispozi;ii din actul constitutiv al organiza;iei. 2 1rganiza;iile interna;ionale pot interpreta unele conven;ii 7n domeniile lor de activitate 9i numai 7n limita competen;elor conferite de actele lor constitutive. Valoarea juridic8 a acestor interpret8ri este conform8 competen;ei fiec8ruia 7n parte. aA- )nterpretarea dat8 de guverne 9i instan;e judec8tore9ti interne 1

2 'ratatele pot face obiectul interpret8rii guvernelor interne, de c8tre ministerul afacerilor externe, ministerul de justi;ie sau alte ministere. #a nu este opozabil8 celorlalte p8r;i. 2 :n solu;ionarea unor cauze care aplic8 dispozi;ii unor tratate interpretarea este efectuat8 de c8tre instan;ele judec8tore9ti interne. #a este limitat8 la cauzele supuse judec8rii. 2nterpretarea neoficial+ 2 'ratatele interna;ionale pot fi interpretate de c8tre speciali9ti mai ales cu privire la dispozi;iile controversate. 2 #fectuat8 de c8tre speciali9ti reputa;i 7n dreptul interna;ional, 7n lucr8ri dedicate unor tratate, ori unor dispozi;ii stipulate 7n tratate 9i conven;ii interna;ionaleG 2 )nterpretarea neoficial8 sau doctrinar8 poate fi efectuat8 9i de institute na;ionale 9i interna;ionale de specialitate, de asocia;ii de prestigiu 7n domeniu ,)nstitu;ia /reptului )nterna;ional, +socia;ia de drept interna;ional-G 2 )nterpretarea doctrinar8 nu este opozabil8 statelor p8r;i, dar ea poate facilita 7n;elegerea textelor 9i contribuie la codificare. Se efectueaz8 7n scopul dezvolt8rii progresive a dreptului interna;ional. 1piniile sunt luate 7n considerare de Comisia de /rept )nterna;ional 7n procesul codific8rii. RE=UL2 82 /ETODE DE 20TERPRETARE )nterpretarea tratatelor interna;ionale se face 7n baza unor reguli stipulate 7n Conven;ia de la Viena 9i a unor reguli necodificate, care se reg8sesc analizate 7n majoritatea tratatelor 9i lucr8rilor de 'eoria general8 a /reptului. Reguli de interpretare a1@ Regula $unei credin*e A$ona fide-, regul8 general8 de interpretare a tratatelor interna;ionale. Hona fide semnific8 inten;ia 9i con9tiin;a conformit8;ii atitudinii proprii cu adev8rul 9i cu regulile dreptului. 2 Conven;ia de la Viena3 >un tratat trebuie s8 fie interpretat cu bun8 credin;8 potrivit sensului obi9nuit convenit ce urmeaz8 a fi atribuit termenilor tratatului 7n contextul lor 9i 7n lumina obiectivului 9i a scopului s8u6. 2 :n doctrin8, buna credin;8 semnific8 >inten;ia 9i con9tiin;a conformit8;ii atitudinii proprii cu adev8rul, cu regulile dreptului6. 2 Huna credin;8 presupune3 constatarea exact8 a faptelor, pornind de la textul tratatului, f8r8 neglijarea condi;iilor 7n care acesta a fost elaborat. Se cer cunoscu;i 9i aprecia;i3 momentul elabor8rii 9i factorii determinan;i ai promov8rii 9i adopt8rii tratatului. 2 /e asemenea, presupune exigen;e majore privind aprecierea faptelor, a sensului cuvintelor, a 7mprejur8rilor negocierii 9i a adopt8rii tratatului. a2- Regula interpret+rii prin conte"tul tratatului 2 Conven;ia de la Viena3 >7n vederea interpret8rii unui tratat, contextul cuprinde, pe l<ng8 text un preambul 9i anexe, aceste fiind3 2 orice acord 7n leg8tur8 cu tratatul care a intervenit cu principiul 7ncheieriiG 2 orice instrument stabilit, de una sau mai multe p8r;i cu prilejul 7ncheierii, 9i acceptat de celelalte p8r;i, ca instrument av<nd leg8tur8 cu tratatul. 2 :n practica 7ncheierii tratatelor se consemneaz8 tendin;a, tot mai frecvent8, ca un tratat s8 fie 7nso;it de anexe 9i de alte instrumente juridice necesare.

2J

2 :n plus, regula interpret8rii prin contextul tratatului oblig8 la examinarea fiec8rei clauze 7n leg8tur8 cu celelalte, 9i a fiec8rui cuv<nt sau termen ca parte a 7ntregului tratat, deoarece numai pe aceast8 cale se desprinde 7ntregul lor interes. 2 Conven;ia de la Viena oblig8 ca 7n procesul interpret8rii s8 se examineze rela;iile termenilor sau a expresiilor respective cu termenii 9i expresiile din anexe, precum 9i din orice acord sau instrumente convenite odat8 cu 7ncheierea tratatului. a.- Regula sensului clar >&u trebuie interpretat un tratat al c8rui sens este clar6, acesta fiind f8r8 echivoc 9i f8r8 elemente 7ndoielnice. 4rima regul8 ,maxim8- este3 >nu se admite de a se interpreta ceea ce nu are nevoie de interpretare6. Sensul clar al termenilor 9i expresiilor este >sensul cel mai adecvat al acestora6 7n contextul obiectului 9i scopului tratatului. aA- Regula sensului special Conven;ia de la Viena3 >un termen va fi 7n;eles 7ntr2un sens special dac8 se stabile9te c8 aceasta a fost inten;ia p8r;ilor6. +nali9tii atrag aten;ia c8 sensul obi9nuit al termenilor 9i expresiilor trebuie 7n;eles 7n contextul 7ntregului document, al anexelor 9i celorlalte instrumente convenite, 7n lumina obiectului 9i scopului tratatului. *egula sensului special este o excep;ie de la regula sensului clar 9i obi9nuit al cuvintelor 9i are valoare doar dac8 p8r;ile au dorit s8 le dea un sens special. 4artea care sus;ine c8 7n;elesul unui termen sau al unei expresii nu este cel obi9nuit ,uzualare obliga;ia s8 dovedeasc8 c8 p8r;ile, 7n momentul elabor8rii 9i 7ncheierii au avut inten;ia s8 dea un sens special termenilor sau expresiei respective. :n absen;a acestor dovezi, interpretarea este aceea a sensului uzual al termenilor 9i expresiilor. aI- Regula efectului util 4lec<nd de la premisa bunei credin;e a p8r;ilor, care 7ncheie tratate pentru a produce efecte, se spune c8 >7n nici un caz interpretarea nu trebuie s8 vizeze lipsirea de efect a tratatului6. )nterpretarea trebuie s8 urm8reasc8 producerea unui efect util asupra sa, facilit<nd aplicarea dispozi;iilor sale 7n mod corect, complet 9i eficace. &u este de conceput c8 p8r;ile au negociat 9i adoptat un tratat f8r8 efect. Curtea )nterna;ional8 de Busti;ie a ajuns la concluzia c8 >un text juridic trebuie interpretat astfel 7nc<t o ra;iune de a fi 9i un sens s8 poat8 fi atribuite fiec8ruia dintre cuvintele lui6. Conven;ia de la Viena3 >se poate recurge la mijloace complementare fie pentru a confirma sensul acestuia, fie pentru a determina sensul atunci c<nd interpretarea dat8 las8 sensul ambiguu sau obscur, ori duce la un rezultat absurd sau ira;ional6 ,nu se admite interpretarea termenilor unui tratat 7n sens absurd sau nera;ional-. /e aceea, se recomand8 a fi cercetate 9i evaluate3 lucr8rile preg8titoareG 7mprejur8rile 7n care a fost 7ncheiat tratatul. a!- Alte reguli? contra proferentem 2 7n caz de dubiu, o clauz8 se interpreteaz8 7mpotriva celui care a redactat2oG indubio mitius interpretarea clauzelor ambigui se face 7n favoarea celui ce trebuie s8 execute presta;iaG 21

regula acord8rii priorit8;ii dispozi;iilor prohibite fa;8 de cele imperative 9i a celor imperative fa;8 de cele supletive. b- /etode de interpretare au 7n vedere c8 textele au fost redactate 7n mai multe limbi, iar 7n dreptul interna;ional codificarea nu cunoa9te dimensiunile codific8rii interne. 'otu9i, 7n practic8 se 7nt<lnesc metode, cum ar fi3 interpretare logic8, interpretare gramatical8, interpretare sistematic8, interpretare istoric8, interpretare extensiv8 9i interpretare restrictiv8. b1- interpretarea logic+ implic8 examinarea termenilor 9i deslu9irea sensurilor recurg<nd la 7ntregul text, d<ndu2se fiec8ruia 7n;elesul logic care rezult8 din tratat, 7n ansamblul s8uG 2 pentru a afla inten;ia p8r;ilor la tratat, se va efectua o analiz8 logico ra;ional8 a dispozi;iilor acestuia, ajung<ndu2se la concluzii corecte. b2- interpretarea gramatical+, const8 7n3 2 examinarea textului prin analiza morfologic8 9i sintactic8G aten;ie3 unii termeni 7n mod obi9nuit au un 7n;eles, dar 7n termeni strict tehnici 9i juridici au un sens juridicG 2 7n cazul tratatului 7ncheiat 7n mai multe limbi3 a- dac8 sunt deosebiri 7ntre texte se porne9te de la textul 7n care a fost redactat tratatulG b- se acord8 prioritate textului clar fa;8 de cel confuzG c- se ia 7n considerare 7n;elesul comun al termenilor tratatului. b.@ interpretarea sistematic+, const8 7n3 2 determinarea con;inutului dispozi;iilor tratatului prin compararea lor cu alte dispozi;ii din tratate 7ncheiate 7n acela9i domeniuG 2 metoda implic8 compararea textelor unui tratat cu textele altor tratate 7ncheiate anterior de c8tre acelea9i state sau de c8tre una dintre p8r;ile la tratatul respectiv cu state ter;e. :n teorie 9i 7n practic8 se recurge obligatoriu la interpretarea logic8, deoarece interpretarea gramatical8, singur8, este ineficient8. bA@ interpretarea istoric+3 2 const8 7n exterminarea circumstan;elor istorice 7n care au fost elaborate 9i adoptate dispozi;iile tratatuluiG presupune cercetarea materialelor care au stat la baza elabor8rii textului tratatuluiG 2 are 7n vedere at<t 7mprejur8rile care au determinat elaborarea tratatului ,ocasio legis-, c<t 9i a scopurilor urm8rite prin 7ncheierea tratatului ,ratio legis-. bI@ interpretarea e"tensiv+ >i restrictiv+ 2 7n dreptul interna;ional interpretarea extensiv8 nu este admis8G 2 interpretarea restrictiv8 este regula iar cea extensiv8 este excep;iaG 2 interpretarea restrictiv8 este un procedeu subsidiar de interpretare, utilizat 7n cazul unor clauze de limitare a suveranit8;ii sau a unor reglement8ri cu caracter excep;ional. :n concluzie3 at<t regulile c<t 9i metodele de interpretare trebuie s8 urm8reasc8 7n toate cazurile respectarea strict8 a principiilor 9i normelor fundamentale ale /reptului )nterna;ional, deoarece interpretarea urm8re9te aplicarea lor corect8, astfel 7nc<t rela;iile interna;ionale s8 se desf89oare 7n mod normal, 7n spiritul 7ncrederii 9i respectului reciproc.

22