Sunteți pe pagina 1din 17

1. TEME, ORIENTARI SI CONFRUNTARI DE IDEI Temele modernizarii Infaptuirea Romaniei Mari, prin a te ple!

i" itare, de e"enta demo rati a, poate fi apre iata a fiind #"uma $ietii noa"tre i"tori e%, a"a um "punea Emine" u de"pre momentul in are Romania "i&a do!andit Independenta de "tat in 1'((. Din per"pe ti$a i"toriei de durata lun)a "i a "ituatiilor dramati e pe are le&a par ur" natiunea romana in "e olul **, putem on"idera a Marea Unire din 1+1' ramane "uperlati$ul e,i"tentei i"tori e romane"ti, momentul de apo)eu al unei dia)rame i"tori e multi"e ulare. Infaptuirea Marii Unirii $a dinamiza "i e$olutia ulturala. Iata ite$a repere. In 1+1+, -la)a i"i pu!li a $olumul de u)etari .ietre pentru templul meu "i .oemele luminii, in epandu&"i ariera "tralu ita. /o$ine" u initiaza mi" area moderni"ta de la S!uratorul, Nae Ione" u i"i in epe ariera dida ti a "i pu!li i"ti a0 in 1+11, Dimitrie 2u"ti infiinteaza In"titutul So ial Roman, nu leul $iitoarei S oli "o iolo)i e de la -u ure"ti0 Ior)a era in plina maturitate reatoare0 Re!reanu pune !azele romanului romane" modern. Con"titutia din 1+13 on"a ra prin ipiile demo rati e de or)anizare a "tatului "i inte)rarea Romaniei Mari in flu,ul i$ilizatiei europene moderne. O "tralu ita pleiada de reatori, din ele mai $ariate domenii, i"i a"uma noi re"pon"a!ilitati "pirituale "i dau "tralu ire ulturii romane prin operele lor. Ene" u, -ran u"i, Coanda "au e,ponentii a$an)ardi"mului "unt inte)rati in $iata arti"ti a "i "tiintifi a europeana. Cultura romana "& a in"talat in $ar"ta ei efe ti$ moderna "i "e afirma ompetiti$ in toate re)i"trele "emnifi ati$e ale reatiei4 arta, "tiinta, filo"ofie, )andire e onomi a "i "o iala et .5. A!ia a um, $a "pune Mir ea Eliade, reatorii romani "e eli!ereaza de imperati$e politi e "i on6un turale, a$and "an"a de a "e on entra pe reatia de ordin "piritual. Odata infaptuit a e"t ideal national, "o ietatea romanea" a a fo"t pu"a in fata unor optiuni "trate)i e in eea e pri$e"te politi ile e onomi e "i "o iale, re on"tru tia relatiilor e,terne, pentru a )aranta unitatea nationala, pre um "i raporturile "ale ulturale u O identul. Fie are )rupare ulturala "i ideolo)i a din epo a a in er at o reformulare a on"tiintei de "ine a ulturii romane "i a propu" o "olutie de dez$oltare pentru Romania. Curentele de idei "i per"onalitatile e dau "u!"tanta ulturii romane din a ea"ta perioada au a!ordat, din un)7iuri diferite, pro!lemati a&matri e a ulturii romane moderne4 tranzitia "pre modernitate, pro!lema de ala6elor fata de O ident, formula de e$olutie "o iala are ar fi potri$ita u "pe ifi ul no"tru national. Am par ur" pana a um pa"optimul, 6unimi"mul, mar,i"mul, poporani"mul "i "amanatori"mul. Confruntarile dintre a e"te urente au dat "u!"tanta dez!aterilor ideolo)i e, ulturale, politi e "i filo"ofi e. Dupa infaptuirea Marii Unirii, pro!lemati a a ea"ta e"te reluata "i intre!area la are "unt "oli itati "a ra"punda )anditorii "i urentele de idei e"te4 8.e e ale e$oluam98 In a e"t orizont pro!lemati "e reiau dez!aterile in 6urul raporturilor dintre fond "i forma, dintre a)rariani"m "i indu"triali"m, dintre auto7toni"m "i europeni"m, dintre politi a #portilor de" 7i"e8 :promo$ata de .NT5 "i politi a 8prin noi in"ine8, promo$ata de li!erali. In plan teoreti , a e"te polaritati "o iolo)i e "i ideolo)i e i"i au ore"pondentul intr&o "erie de teme "i polaritati prezente in )andirea filo"ofi a, pre um raportul dintre ultura "i i$ilizatie, dintre rationali"m "i irationali"m, dintre i$ilizatia traditionala "i i$ilizatia moderna, dintre ultura nationala "i ea uni$er"ala. A e"tea "unt polaritatile mari, temele "i pro!lemele are "&au impu" u a uitate in )andirea romanea" a "i la dez!aterea arora au parti ipat aproape toti )anditorii de mar a ai momentului. Dar, fapt

ara teri"ti , in inter$alul 1+1;&1+<;, di"putele intre a e"te orientari polare apata un ara ter radi al "i )eneralizat. E,i"ta un autenti fond dramati al a e"tei pro!leme, ade$arat amp ma)neti in interiorul aruia "e di"pun on entri "au radial teoriile a"upra "pe ifi ului no"tru national. Teorii de ampla rezonanta, ela!orate de per"onalitati de prima $aloare, din un)7iuri metodolo)i e, filo"ofi e "i ideolo)i e diferite, "i&au on6u)at eforturile analiti e pentru a lamuri e uatia ulturii romane moderne. =ude atile a"upra per"onalitatilor reprezentati$e "e a"aza in al!ia unor "en"uri "i interpretari onferite fenomenelor definitorii are au mar at e$olutia Romaniei "pre orizonturile modernitatii. .ozitiile teoreti e au fo"t ine$ita!il "upradeterminate de a ente a,iolo)i e diferite, uneori polare. -i!lio)rafia temei e"te, intr&ade$ar, o$ar"itoare, dar, and$a, ea $a tre!ui re on"tituita in datele ei ma6ore, retinand pun tele de $edere formulate in )andirea filo"ofi a, "o ial&politi a, i"tori a, "o iolo)i a, e onomi a "au in ampul reatiei literar&arti"ti e. E"te o ade$arata a$entura intele tuala pe are tre!uie "a o par ur)em pentru a ne unoa"te un moment e"ential din de$enirea noa"tra i"tori a. Cautarile pri$ind aile de e$olutie "i determinarea "pe ifi ului national erau )enerate de noua "ituatie a tarii de dupa raz!oi, de redefinirea "tru turilor politi e, e onomi e "i "o iale, pre um "i de mutatiile "ur$enite in plan )eopoliti . Romania era prin"a intre tendintele e,pan"ioni"te ale Uniunii So$ieti e "i tendintele re$izioni"te "i iredenti"te, are "e e,primau in 2ermania "i Un)aria. Difi ultatile "intezei In planul )andirii filo"ofi e "i "o iale intalnim o di$er"itate de pozitii teoreti o&filo"ofi e, are dau !o)atie a e"tei epo i. Fara indoiala, nu $om reu"i "a on"truim de at o 7arta foarte "umara a pozitiilor teoreti e e,primate in perioada inter!eli a. De a eea, ne $om referi la onfruntarile de idei are au tra$er"at epo a, la ten"iunile ulturale "i ideolo)i e, in er and "a om!inam tra"aturile )lo!ale u ate$a ilu"trari parti ulare, panorama formelor mari de relief u doua&trei "onda6e in ontinutul unor opere "emnfi ati$e. A e"t lu ru e"te foarte difi il. Da a ne o upam de adrele )enerale in are "e deruleaza un ontinut pro!lemati parti ular, tot e putem o!tine e"te o 7arta aeriana a unui relief omple,, o )eometrizare a unor teme, idei "i tendinte dominante dintr&o epo a. O ima)ine "inteti a a"upra unei epo ii atat de !o)ate "i ontradi torii nu putem a$ea de at dupa e par ur)em analiti operele, per"onalitatile "i urentele "ale reprezentati$e. Ai i, pentru a e,prima difi ultatea in are ne aflam, e"te oportun "a in$o am o idee formulata de i"tori ul Fu"tel de Coulan)e", are "punea a #o ora de "inteza pre"upune ate$a de enii de analiza%. Si totu"i, a eptand a e"t ri" , propun o "i"tematizare a pro!lemelor, nu o in$e"ti)atie $erti ala a unora dintre ele. A"adar, din a e"t z!or de re unoa"tere putem o!tine o ima)ine )lo!ala, u a"piratia de a tra"a "tereo" opi ner$urile $ietii "pirituale romane"ti aflate in fata unei pro$o ari i"tori e de an$er)ura. De i, tra"eul pe are il putem urma, dupa "u)e"tiile unei uno" ute metodolo)ii, e"te a ela de a tre e de la on"emnarea unor e$enimente, u fun tie de reper ronolo)i , la interpretarea on6un turii in are a e"te e$enimente "e inte)reaza, pentru a identifi a apoi, intr&un efort de "inteza, "tru turile de durata lun)a ale ulturii romane moderne. De a eea, o pri$ire din a$ion, are "a $izualizeze doar adrele "i tra"aturile )enerale ale epo ii, fara a in$e"ti)a ontinuturile pro!lemati e atat de $ariate, impli a o redu tie

"e$era a "pe ta olului i"tori , dar "i ri" ul unor )eneralizari a!uzi$e, are "a anuleze per"onalitatea "i ori)inalitatea )anditorilor. Ade"eori, in i"toriile noa"tre din perioada omuni"ta, "u! on"tran)eri ideolo)i e re"tri ti$e "i u a!ordari intere"ate doar de eti 7ete rezumati$e, )anditorii romani erau inre)imentati nediferentiat in tiparul unor urente de )andire, fiind redu"i la ipo"taza unui #de e,emplu8 &0 um "punea Noi a &0 adi a la ipo"taza de 8ilu"trari8 ale a e"tor urente. In felul a e"ta, opozitia materiali"m>ideali"m fun tiona a o " 7ema a!"oluta. Da a un )anditor era inre)imentat in lotul ideali"mului, iar apoi era do$edit, prin doua&trei itate rupte din onte,tul or)ani al operei, a are "i unele a ente irationali"te, urma e$ident a e"te on"er$ator "i a e,prima o ideolo)ie #!ur)7eza%, de i retro)rada, "i era on"iderat rea tionar. In felul a e"ta, re"pe ti$ul )anditor era 8terminat8, era 8impa 7etat8 intr&un am!ala6 ideolo)i pe are "e punea o eti 7eta ne)ati$a "i u a"ta "e in 7eia operatia de #$alorifi are riti a%, de"i i "e puteau re uno"te ate$a 8 ontri!utii8 teoreti e partiale. Era perioada in are "tudentii "e e,puneau unui ri" , fiind pedep"iti, da a "e afla a i&au itit pe ?ant, -la)a "au Ni 7ifor Crani . Ar tre!ui "a intele)em, um "punea Noi a de"pre artile lui @e)el, a nu putem tre e nepedep"iti prin $iata "i prin i"torie da a nu :re5 itim artile fundamentale ale ulturii romane. A"tazi a$em o!li)atia de a re on"idera "i epo a inter!eli a, de a refa e " ara de $alori pe riterii "pe ifi e "i de a re on"titui ima)inea ompleta a )andirii romane"ti, fara partizanate politi e "au e, lu"i$i"me pa)u!itoare. Din pa ate, a e"tea nu au di"parut, 7iar da a pozitiile partizane "e le)itimeaza a um u alte riterii "i per"pe ti$e. De i, tre!uie "a ne ferim atat de a!ordarile )lo!ale, "implifi atoare, at "i de ele unilaterale, partiale "i partizane. Campul teoreti "i literar Cultura romana realizeaza a um un moment de apo)eu al dez$oltarii "ale i"tori e, iar onfruntarea dintre traditionali"m "i moderni"m a de$enit o a,a pro!lemati a )lo!ala. Ea "e manife"ta mai puterni in plan literar, unde noile mi" ari moderni"te "i de a$an)arda oe,i"tau u formule e"teti e traditionale, u e,ponenti "tralu iti in am!ele orientari. Diapazonul a e"tor "tiluri mer)e de la proza de tip la"i a lui Re!reanu, Sado$eanu "au Cezar .etre" u la noile formule "u"tinute de riti ul E. /o$ine" u, la S!uratorul, "i onfirmate arti"ti de " rierile lui Camil .etre" u, @orten"ia .apadat&-en)e" u, Anton @ol!an "au Mir ea Eliade0 de la poezia lui 2o)a, Al. .7ilipide, -la)a, -a o$ia "i Ar)7ezi, "i ea u ino$atii de atitudine "i de "til, pana la ea de fa tura de larat moderni"ta "i e,perimentala a lui Ion -ar!u, Ion Ainea "au Tri"tan Tzara. A"tfel, "patiul literar romane" e"te "i lo ul unei importante manife"tari a urentelor de a$an)arda. Re$i"ta Contimporanul :1+11&1+315, ondu"a de Ion Ainea :1'+B&1+C<5, a dez$oltat moderni"mul pana la a$an)arda. De fapt, in a in timpul raz!oiului, prin 1+1(& 1+1', Tri"tan Tzara :1'+C&1+C35, fondatorul dadai"mului, a parti ipat la mi" arile a$an)adi"te din O ident0 alaturi de el, alti " riitori le)ati de a e"te urente "i de re$i"tele de a$an)arda "unt 27era"im /u a :1+13&1++<5 "i Ilarie Aoron a :1+;3&1+<C5, autori are "&au afirmat mai tarziu in "trainatate. Alti " riitori are "&au afirmat in mediile a$an)ardi"te "unt -runea&Fo, "i 2eo -o)za :1+;'&1++35, are au re$italizat )enul reporta6ului, pre um "i poetul 2ellu Naum, unul dintre ei mai $aloro"i e,ponenti ai "uprareali"mului, u o opera impre"ionanta. /a fel "tau lu rurile in domeniul e"teti ii, al teoriei literare "i al riti ii literare, unde

intalnim un e$antai de a!ordari "i de formule metodolo)i e, de la ele ilu"trate de Mi7ai Dra)omire" u, Ior)a, pana la a!ordarile noi, datorate lui /o$ine" u, Caline" u, Ser!an Cio ule" u, Aladimir Streinu, Dimitrie Cara o"tea, .ompiliu Con"tantine" u, "au u ela!orari de teorie e"teti a datorate lui Aianu, Ralea, /i$iu Ru"u, ".a. In i"torio)rafie "i in )andirea i"tori a "e onfrunta per"pe ti$e ilu"trate de .ar$an, Ior)a, C&tin C. 2iura" u, Ion Ni"tor "au Ioan /upa", dupa um in "tiintele )eo)rafi e "i etnolo)i e a$em pozitii datorate lui Simion Me7edinti "i 27. Aal"an, toate u e,ten"ii in planul "o iolo)iei i"tori e "i al antropolo)iei ulturale. Tra"aturi dominante O "i"tematizare "i o )eometrizare a temelor e"te foarte difi ila, datorita e$olutiei "inuoa"e a unor autori "i interferentelor dintre urente "i orientari. Si totu"i, a eptand a e"t ri" , "a in er am o ara terizare a perioadei "i o minima "i"tematizare a pro!lemelor "i a urentelor. 1. In omparatie u perioadele anterioare, )andirea filo"ofi a "i "o iala e"te a um e,trem de !o)ata "i $ariata. A$em pozitii rationali"te "i irationali"te, o!ie ti$i"te "i "u!ie ti$i"te, "pirituali"te "au reali"te, apropiate de "tiinta "au onte"tand $aloarea unoa"terii "tiintifi e, intuitioni"te, fenomenolo)i e "au mar,i"te. S&au ela!orat "i"teme omple,e de )andire filo"ofi a "i "o iolo)i a. Fara a "ta!ili ierar7ii $alori e, ele mai impunatoare par a fi "i"temele ela!orate de -la)a, 2u"ti "i C&tin Radule" u Motru. Operele monumentale de mai tarziu ale lui Mir ea Eliade, C. Noi a "au Emil Cioran i"i au "tratul de )eneza tot in pro!lemati a di" utata in perioada inter!eli a. 1. Ni$elul alitati$&$alori foarte ridi at al ulturii romane in an"am!lu. In perioada dintre ele doua raz!oaie mondiale, ultura romana i"i da ma"ura apa itatii "ale reatoare, fiind o epo a de performanta pentru )andirea romanea" a, a"a um a fo"t pentru reatia noa"tra literara "i arti"ti a. O pleiada "tralu ita de )anditori "i reatori in di$er"e domenii ridi a "tandardul u)etarii romane"ti la ni$ele ompara!ile u alte ulturi europene. 3. 2anditorii romani a!ordeaza a um u pre adere domenii de $arf ale refle tiei filo"ofi e4 pro!leme ale ulturii "i i$ilizatiei, riza ulturii "i riza $alorilor, teme ale antropolo)iei "i ale onditiei umane et . A$em a um o ultura de"fa"urata pe toate re)i"trele reatiei teoreti e, "i & eea e e"te mai important, u remar a!ile ontri!utii nu numai in domeniile la"i e ale )andirii filo"ofi e & metafizi a, lo)i a, teoria unoa"terii & i "i in noile domenii "au in domeniile de $arf ale )andirii filo"ofi e. Sa mentionez doar filo"ofia ulturii, teoria $alorilor, "o iolo)ia, p"i7olo)ia "i e"teti a, antropolo)ia "o iala "i ulturala & domenii in are "&au afirmat, u lu rari de referinta, Tudor Aianu, Mi7ai Ralea, .etre Andrei, D.D.Ro" a, Dimitrie 2u"ti, Mir ea Aul ane" u, Mir ea Florian, Eu)eniu Sperantia. Cultura romana in perioada inter!eli a are nu doar per"onalitati e, eptionale, i "i o medie $alori a foarte ridi ata, data de e,i"tenta unor per"onalitati "i realizari u "tatut mediu a $aloare, dar foarte importante pentru meta!oli"mul "i a ti$itatea ulturala. Sa mentionam "i ni$elul in$atamantului filo"ofi , ilu"trat de o "erie de per"onalitati de $o atie, "i a ti$itatea pu!li i"ti a atat de $ie "i framantata. <. E,i"ta o interferenta puterni a intre ela!orarile teoreti e "i pozitiile politi e, a"tfel a )andirea filo"ofi a are o puterni a impli atie "i oloratura politi a. @andi apul no"tru e"te a tre!uie "a raportam mereu i"toria ideilor filo"ofi e la e$olutia ideilor politi e "i la i"toria realitatilor politi e. Interferenta dintre filo"ofi "i politi e"te a um mai rele$anta de at in alte epo i. Si da a ati di"pune de o ima)ine lara a"upra onfruntarilor politi e "i

ideolo)i e din epo a, tot ar tre!ui "a prelun)im on"ideratiile noa"tre in plan politi pentru a, un )anditor, di" utand de"pre riza ulturii, "u)ereaza "au da "i o formula de e$olutie a ulturii romane, a" um o $ede el. A"a "e fa e a, pro e"ul rationali"mului filo"ofi , intreprin" de unii e,ponenti ai "pirituali"mului "i ai irationali"mului, "e de"fa"oara paralel u 8pro e"ul demo ratiei8 !ur)7eze "i al in"titutiilor "ale politi e & parlamentari"m, politi iani"m et . Curente "i dire tii O alta ara a teri"ti a e"te data de ten"iunile ideolo)i e "i ulturale, de faptul a "patiul )andirii filo"ofi e e"te "tra!atut de puterni e onfruntari de idei intre tendinte opu"e, pe toate planurile, dupa um $om $edea. O "i"tematizare a a e"tor urente "i per"onalitati e"te )reu de fa ut. Dar, din ne e"itati dida ti e, putem in er a o larifi are a ta!loului. .ornind de ai i, din per"pe ti$a onfruntarilor de idei are opun per"onalitatile, "unt po"i!ile mai multe "i"tematizari dida ti e, pe di$er"e planuri. a. O a,a a delimitarilor ar fi a eea dintre $e 7ea )eneratie "i noua )eneratie afirmata in epo a. Ae 7ea )eneratie de )anditori era on"tituita din 8maiore" ieni8, pre um C.R.Motru, ....Ne)ule" u, Mir ea Florian, Simion Me7edinti. Iar noua )eneratie, intrata in arena in timpul "au dupa raz!oi, din tinerii de atun i Tudor Aianu, Mi7ai Ralea, Nae Ione" u, Mir ea Eliade, Ciroan, Noi a, Aul ane" u, Ni 7ifor Craini . Maiore" ienii "unt de o!i ei uni$er"itari "i rationali"ti, aple ati "pre "tiinta, "pre on"tru tii "i"temati e, u di" iplina "e$era a )andirii, orientati "pre pro)re" "i demo ratie. Tinerii intele tuali, ei mai multi, "unt e"ei"ti, fra)mentari, ulti$a pu!li i"ti a, )andirea li!era, fa pro e"ul rationali"mului "i "unt in linati, un "e)ment ma"i$ al lor, "pre "pirituali"m "i intuitioni"m, "pre traire "i $iata, "ondeaza pa"iunile "i framantarile p"i7olo)i e, elanul $ital, i"pititi politi de mi" ari radi ale "i fa o riti a a entuata a demo ratiei !ur)7eze, unii dintre ei "unt aple ati "pre ortodo,i"m "i "pre fondul auto7toni"t. Din $e 7ea )eneratie, dar dintr&o " oala de )andire opu"a lui Maiore" u, mai "unt a ti$i .ar$an "i Ior)a, u mari "inteze a um "i u influenta puterni a in mediile "tudente"ti, a "i altii, pre um /o$ine" u, I!raileanu "au Stere. !. Alta a,a de departa6are ar fi a eea dintre rationali"m "i irationali"m. Sa nu uitam a "i pe plan european perioada inter!eli a e"te una de riza a li!erali"mului la"i , de riza a rationali"mului la"i , de autari "i re on"tru tii filo"ofi e pe !aze noi, adu"e de p"i7analiza, de filo"ofia lim!a6ului, de lin)$i"ti a, de a$antul antropolo)iei ulturale, ontinuate "i dupa raz!oi. 2anditorii romani au on"tientizat a ea"ta riza "i au parti ipat la a ea"ta reforma a rationali"mului o idental, u ontri!utii ma6ore, mai putin uno" ute din pa ate, dar, in a ea"ta atmo"fera de autari, e,i"ta "i alune ari "pre irationali"m "i pozitii traditionali"t&etni i"te. Criti a rationali"mului la"i "i re on"tru tiile filo"ofi e pe !aze noi, din per"pe ti$e 7ermeneuti e, fenomenolo)i e "au e,i"tentiali"te, re$alorizarea intuitiei, fa uta de -er)"on, a e,perientei, pre um fa e Mir ea Florian, a fondului afe ti$&a,iolo)i , a la D.D.Ro" a, a omponentelor p"i7olo)i e, a M. Ralea, "au a per"pe ti$ei ulturolo)i e, a la Aianu, "au riti a poziti$i"mului "i a " ienti"mului, a la mai toti )anditorii romani, "unt demer"uri fire"ti "i nu tre!uie ondamnate atata $reme at ele nu e"ueaza in irationali"m, in refuzul "tiintei, in mi"ti i"m "au fundamentali"me reli)ioa"e "i etno entri"te. Orientarea dominanta e"te on"iderata ea rationali"ta, militanta pentru $alorile demo ratiei "i ale umani"mului. Ai i intra lotul ma"i$ al )anditorilor romani4 Motru,

Ne)ule" u, Stefan Deletin, /o$ine" u, Dimitrie 2u"ti :"i ei mai multi dintre ei )rupati in S oala "o iolo)i a de la -u ure"ti5, D.D.Ro" a, Mir ea Florian, Ion .etro$i i, Mi7ai Ralea, .etre Andrei, Air)il Mad)earu, Tudor Aianu, Camil .etre" u et . Orientarea rationali"ta e"te di$er"a "i "e manife"ta in lu"i$ in mediile uni$er"itare "i a ademi e, in re$i"tele "tiintifi e, "e e,prima "i in mediile literare "i pu!li i"ti e. Elo $ente "unt re$i"tele ondu"e de Motru :#Ideea europeana%, #Re$i"ta de p"i7olo)ie% "i #Re$i"ta de filo"ofie%5 "au ea de /o$ine" u, 8S!uratorul80 re$i"ta 8Aiata romanea" a8 & u $e 7ii ei mentori C&tin Stere "i 2ara!et I!raileanu, la are "e adau)a, u a ela"i rez demo rati , rationali"t "i modern, tinerii intele tuali pre um Mi7ai Ralea. .oporani"mul, u formula demo ratiei rurale "i a dez$oltarii a)ri ole e"te a!"or!it de do trina tarani"ta, reela!orata in onte,tul epo ii, pe alt palier teoreti , de Air)il Mad)earu "i de do trinarii "tatului tarane" . A$em a um un rationali"m nou reformat, diferit de el la"i , do)mati "i formali"t, deta"at de poziti$i"m, o in er are de a refundamenta rationali"mul filo"ofi , intere"at de o re on"tru tie filo"ofi a, proie t in are intra Mir ea Florian, Mi7ai Ralea "i Tudor Aianu, u ontri!utii e, eptionale in a,iolo)ie, teoria ulturii "i antropolo)ie, "i DD Ro" a. A ea"ta ar fi o linie rationali"ta, are "e afla in onfruntare u di$er"e linii "i )rupari "pirituale are e,prima riza rationali"mului la"i "i onte"ta "olutiile teoreti e "i deri$atiile "ale politi e :re)im demo rati , parlamentari"m, plurali"m politi et .5. Alaturi de -la)a, Motru "i Ne)ule" u, a$em in a ea"ta perioada o on"telatie de )anditori, unii afiliati unor urente, altii afirmati a per"onalitati independente, alti are "& au deta"at de urentele initiale, unii are "i&au intrerupt de"tinul reator in anii raz!oiului, altii are "i&au ontinuat a ti$itatea "au "i&au ompletat opera in perioada omuni"mului. . Alta onfruntare "&a de"fa"urat intre orientarile traditionali"te "i ele moderni"te, dintre orientarile a)rariene "i ele are militeaza pentru o formula de e$olutie moderna de tip indu"trial "i o idental. A e"te departa6ari nu "e "uprapun. Un )anditor rationali"t, in e"enta, pre um C.R.Motru, e"te e,ponent al unor pozitii on"er$atoare, iar un trairi"t z!u iumat "i un e"ei"t "tralu it din tanara )eneratie, pre um Cioran, e"te $iolent anti&traditionali"t. 1. .O/ITICI SI STRUCTURI CU/TURA/E Re on"tru tia "i"temului de in$atamant Intre)irea "tatala a Romaniei re lama politi i "i "trate)ii menite "a imenteze unitatea de fond a "o ietatii romane"ti, "u! raport e onomi "i ultural. .entru a forma o entitate fun tionala, apa!ila "a intre intr&o noua etapa a modernizarii, "tatul roman tre!uia "a inte)reze realmente Tran"il$ania, -u o$ina "i -a"ara!ia intr&un or)ani"m u "tru turi entralizate "i on"olidate. A e"te pro$in ii, intrate a um in omponenta "tatului roman, $eneau u "tru turi admini"trati$e "i ulturale etero)ene, iar "u! raport demo)rafi ele uprindeau, pe lan)a populatia romanea" a, "i numeroa"e minoritati etni e. Imperati$ul inte)rarii nationale "&a realizat printr&un amplu pro)ram de unifi are le)i"lati$a, in"titutionala, e onomi a "i ulturala, pe "uportul noii Con"titutii din 1+13. Un element ma6or al a e"tui pro)ram a fo"t unifi area "i"temului de in$atamant, atat "u! raport in"titutional, at "i in pri$inta ontinutului edu ational. Treptat, le)i"latia in domeniul edu atiei a du" la formarea unui "i"tem unifi at de in$atamant "i la ridi area ni$elului )eneral de ultura. Si"temul edu ational a fo"t redimen"ionat "i "pri6init ma"i$

prin fonduri de la !u)etul "tatului, iar in$atamantul primar a fo"t prelun)it de la patru la "apte la"e, a"tfel a, la "far"itul perioadei inter!eli e, numarul "tiutorilor de arte reprezenta ir a '; la "uta :ni$el foarte ridi at omparati$ u multe "tate europene5. Su! ondu erea mini"trului Con"tantin An)ele" u :1+11&1+1C5, autorul unui pro)ram numit #ofen"i$a ulturala%, "i"temul de in$atamant a fo"t reformat "i modernizat "u! toate a"pe tele. A eea"i tendinta de reforma a fo"t ontinuata "i de alti mini"tri ai in$atamantului, pre um Dimitrie 2u"ti :1+31&1+3<5. Fa torii politi i au intele" importanta "trate)i a a a e"tui pro)ram "i au "pri6init, prin in$e"titii on"i"tente, dez$oltarea !azei materiale a in$atamantului "i a retelei "ale in"titutionale. A"tfel, din 1+1' pana in 1+3', numarul " olilor "i al ele$ilor a re" ut de ir a patru ori, iar al orpului dida ti de pe"te in i ori. In$atamantul li eal din Romania, are im!ina ni$elul teoreti u el pra ti :li ee a)ri ole, indu"triale, "anitare, " oli de arte "i me"erii et .5, era re uno" ut a unul dintre ele mai !ine or)anizate pe plan european. In$atamantul "uperior "&a dez$oltat intr&un mod e,plozi$0 "tru turile "ale anterioare "&au on"olidat, paralel u di$er"ifi area )amei de "pe ializari, pentru a a operi ne e"itatile omple,e al unei "o ietati moderne. .e lan)a uni$er"itatile uno" ute, de la -u ure"ti, Ia"i, Clu6, Cernauti "i C7i"inau, au aparut in"titute polite7ni e, a ademii de profil omer ial, indu"trial "i a)ronomi , de muzi a "i arta dramati a, de ar7ite tura "i de arte pla"ti e, pre um "i S oala Superioara de Raz!oi din -u ure"ti. Numarul de "tudenti a re" ut de pe"te patru ori. A e"te in"titutii, are "&au afirmat prin "tandardul ridi at al pro e"ului dida ti "i $aloarea orpului profe"oral, au de$enit entre ulturale puterni e, in are "&au format elitele e onomi e, politi e, intele tuale "i arti"ti e ale perioadei, "timuland dez!aterile intele tuale "i a ti$itatea de er etare "tiintifi a. .er"onalitatile are domina a um "patiul ultural au dat "tralu ire "i in$atamantului romane" , are a !enefi iat de mari da" ali, pre um Ni olae Ior)a, Aa"ile .ar$an, Nae Ione" u, Dimitrie 2u"ti, .etre Andrei, Air)il Mad)earu, Simion Me7edinti, C&tin Radule" u&Motru, Ion .etro$i i, ....Ne)ule" u, D.D.Ro" a, Tudor Aianu, Mir ea Florian, Anton Dumitriu, Ni 7ifor Craini , 2. Caline" u, Dumitru Staniloaie, ".a. .u!li atii "i orientari ulturale O ima)ine a"upra $ietii ulturale din perioada inter!eli a nu poate fa e a!"tra tie de dez$oltarea pe are au uno" ut&o pu!li atiile, editurile, fundatiile "i a"o iatiile ulturale. E Editurile ele mai importante au fo"t #Editura Fundatiilor Re)ale%, #Cartea Romanea" a%, #Ca"a S oalelor%, #S ri"ul Romane" %0 E .re"a otidiana "i ea ulturala & ele mai importante pu!li atii au fo"t Uni$er"ul, Curentul, Ade$arul, Cu$antul, Neamul romane" , 2andirea, Aiata romanea" a, Ideea europeana, S!uratorul, Re$i"ta de filo"ofie ".a.0 dintre a)entiile de pre"a mentionam a)entia RADOR0 in a ea"ta perioada apareau in Romania pe"te < ;;; de periodi e :unele efemere5, e,i"tand pu!li atii in toate apitalele de 6udet "i in ora"ele importante0 E In"titutele de er etare "tiintifi a & In"titutul de "tudii "ud&e"t europene, In"titutul So ial Roman0 o a ti$itatea fru tuoa"a a a$ut "i A ademia Romana, are a or)anizat onferinte "i manife"tari "tiintifi e, fiind el mai inalt for ultural al tarii, o in"tanta de on"a rare a $alorilor0 E A"o iatiile "i fundatiile ulturale & So ietatea " riitorilor romani, A"o iatia #Criterion%, pre um "i in"titutiile edu ationale din mediul rural : aminele ulturale5. Aiata ulturala, e,trem de !o)ata "i dinami a, "e de"fa"ura in adrul unor in"titutii,

pu!li atii "au in 6urul unor per"onalitati deo"e!ite. A"tfel, putem identifi a patru& in i a"tfel de )rupari a ti$e in plan ultural. E 2ruparea din 6urul re$i"tei #Aiata romanea" a% &0 ondu"a de 2ara!et I!raileanu pana in 1+33, apoi de Mi7ai Ralea, alaturi de are "&au afirmat "i alti )anditori de orientare rationali"ta "i demo rati a4 Tudor Aianu, 2. Caline" u, D.I Su 7ianu0 E 2ruparea din 6urul lui Eu)en /o$ine" u, a ena lului "i a re$i"tei S!uratorul, are a "u"tinut orientarea moderni"ta in literatura "i in planul riti ii literare, di"o iind e"teti ul de etni "i eti , de an)a6arile politi e, orientare in are "e inte)reaza Ser!an Cio ule" u, Aladimir Streinu, .ompiliu Con"tantine" u, Camil .etre" u, @. .apadat&-en)e" u et . E 2ruparea din 6urul lui Nae Ione" u "i a ziarului Cu$antul, al atuita din Mir ea Eliade, Mir ea Aul ane" u, C&tin Noi a, Emil Cioran, toti an)a6ati in edifi area unei #noi "piritualitati%0 E A"o iatia #Criterion%, formata de #ele$ii% lui Nae Ione" u, in anii 1+31&1+33, a$and in frunte pe Mir ea Eliade, Mir ea Aul ane" u, .etru Comarne" u, a"o iatie de mare "u e" in epo a, prin onferintele pu!li e pe are le initiaza. E 2ruparea de la re$i"ta #2andirea%, "u! dire tia lui Ni 7ifor Craini , )rupare ortodo,i"ta "i traditionali"ta :Aa"ile -an ila, Dimitrie Staniloaie, Ni olae Ro"u et .5, iar dupa 1+3', u a ente nationali"te "i etno rati e. E Ni olae Ior)a, prin pu!li atia "a #Neamul romane" % : e apare fara intrerupere din 1+;C pana in 1+<;5, de"i nu a reu"it "a mai oa)uleze un urent amplu, promo$eaza tot o orientare traditionali"ta, dar fara a ente ortodo,i"te0 el "e opune on"tant ideolo)iilor de e,trema dreapta, nazi"mului, "i elor de e,trema "tan)a, omuni"mului. E 2ruparea din 6urul lui Dimitrie 2u"ti "i a " olii "ale mono)rafi e, unifi ata de o noua paradi)ma a er etarii "o iolo)i e, ela!orata in fundamentele ei teoreti e de 2u"ti, Mir ea Aul ane" u, @.@. Sta7l, Traian @er"eni, uprinzand "i alte nume :Anton 2olopentia, C&tin -railoiu5. E"te o )rupare orientata de o noua metodolo)ie a er etarii "o iale, promotoare a unui reformi"m "o ial, afirmata initial in 6urul 8In"titutului So ial Roman8 "i al 8Re$i"tei pentru teorie "i reforma "o iala8. E Re$i"ta Fundatiilor Re)ale : are apare intre 1+3<&1+<(5 a e,er itat o influenta ma6ora a"upra literaturii "i ulturii romane, reu"ind "a "e "itueze dea"upra urentelor partizane "i "a !enefi ieze de ola!orarea elor mai de "eama " riitori, riti i, i"tori i literari "i "a$anti ai $remii. Ea promo$eaza literatura de alitate "i "piritul riti , fara an)a6ari ideolo)i e, in prima faza0 re$i"ta e"te ondu"a de un omitet de dire tie, a$and a mem!ri, printre altii, pe .aul Darifopol, Camil .etre" u, Dimitrie 2u"ti, C. Radule" u& Motru, iar in perioada raz!oiului pe D. Cara o"tea, are ii onfera o orientare de dreapta. Din 1+<<, re$i"ta e"te ondu"a de Camil .etre" u, are ii onfera iara"i un ara ter de" 7i". E Radiodifuziunea. Un mare impa t ultural "i "o ial a a$ut in perioada inter!eli a radioul. Radiodifuziunea Romana, are "i&a in eput a ti$itatea in 1+1', a 6u at un rol important in $iata ulturala0 pe lan)a rolul "au de mediu de informare modern "i rapid, radioul a fo"t "i un in"trument prin are ideile "i opiniile marilor arturari ai momentului au patrun" in er uri tot mai lar)i ale populatiei, ontri!uind la intarirea unitatii "pirituale a natiunii. A"tfel, multi intele tuali ai $remii :Ni olae Ior)a, Mir ea Eliade, 2.M.Canta uzino, Aa"ile Aoi ule" u ".a.5 au fo"t in$itati "a tina # onferinte radiofoni e%, a$and a"tfel prile6ul de a "e adre"a dire t unui pu!li foarte lar) "i etero)en, pentru a&"i e,prima opiniile a"upra "ituatiei "o iale, pre um "i a"upra unor pro!leme ulturale. De

a"emenea, un e ou deo"e!it au a$ut "i emi"iunile de #teatrul radiofoni %, are au !enefi iat de $o ile elor mai pre"ti)io"i a tori ai $remii. Totodata, pro)ramele muzi ale au a$ut o audienta deo"e!ita. 3. EAO/UTII SI CARACTERISTICI A/E FENOMENU/UI ARTISTIC Ar7ite tura romanea" a in "e olul ** Ar7ite tura romanea" a tra$er"eaza la "far"itul "e olului al *I*&lea "i in eputul elui urmator o perioada de autari "i redefiniri "tili"ti e, aflandu&"e intre formulele e le ti e, de influenta apu"eana, "i tendinta de a ela!ora un "til national, pe "uportul traditiilor populare "i premoderne. A e"te $iziuni "i dire tii ontradi torii "e $or onfrunta "i in perioada inter!eli a. Totodata, a um apar "i in "patiul romane" orientari a$an)ardi"te "i fun tionali"te, promo$ate pe plan european, dar "i tendinte neo la"i e. Ten"iunea dintre traditie "i ino$atie "e manife"ta in ar7ite tura in forme "pe ifi e. Maniera e le ti a era dominanta la "far"itul "e olului al *I*&lea, in forme $enite mai ale" din "patiul fran ez. Ea "e e,prima in edifi ii pre um .alatul Adunarii Deputatilor :azi .alatul .atriar7iei5, proie tat "i e,e utat de Dumitrie Maimarolu, pre um "i in on"tru tiile )irate de Ion D. -erindei :.alatul Canta uzino din -u ure"ti, .alatul Culturii din Ia"i5. Dire tia nationala "e $a e,prima prin reatiile lui Ion Min u :1'B1&1+115 & reatorul unui "til ar7ite toni numit neoromane" . Min u preia in formule moderne elemente ar7ite turale din on"tru tia !i"eri ilor "i a ona elor din E$ul Mediu. Cele mai "emnifi ati$e on"tru tii in "til neoromane" , are apartin lui Ion Min u, "unt #Ca"a /a7o$arF% :1''C5, #Ca"a Aerne" u% :1''+5, #-ufetul de la So"ea% :azi re"taurantul #Doina%, on"truit in 1'+155, #S oala entrala de fete% din -u ure"ti :1'+<5, .alatul Admini"trati$ din 2alati :1+;<5, -an a Comer iala din Craio$a :1+1C5. .e tra"eul de" 7i" de Ion Min u "&au in" ri" o "erie de ar7ite ti de $aloare, intere"ati de on"olidarea "tilului neoromane" , pre um 2ri)ore Cer 7ez :autorul ladirii S olii Superioare de Ar7ite tura din -u ure"ti, azi In"titutul de Ar7ite tura #Ion Min u%5 "i Ni olae 27iGa&-ude"ti : ladirea Muzeului de Arta Nationala, azi Muzeul Taranului Roman, "ituat lan)a .iata Ai toriei5. .etre Antone" u :1'(3&1+CB5 e"te unul dintre ei mai produ ti$i ar7ite ti romani ai "e olului **, are a reu"it "a im!ine elemente de orati$e "i "olutii ale ar7ite turii traditionale u e,i)ente fun tionali"te moderne. Opera "a e"te impre"ionanta. El a on"truit :in 1+1;5 .alatul Mini"terului /u rarilor .u!li e :azi .rimaria muni ipiului -u ure"ti5, .alatul Fa ultatii de Drept, -an a de In$e"titii :fo"ta Marmoro" 7 -lan G5, .rimaria din Craio$a, A ademia di Romania de la Roma, Ar ul de Triumf din -u ure"ti :1+11, 1+3B&1+3C5. Duiliu Mar u ilu"treaza la noi in perioada inter!eli a tendinta fun tionali"ta, moderata in"a, orientata "pre ri)oare )eometri a "i "pre o a" eza a formelor, forme de)a6ate de ornamente "i adaptate fun tiei. A e"te ara teri"ti i "unt e$idente in edifi iile pe are le&a proie tat "i on"truit4 .alatul din .iata Ai toriei :"ediul 2u$ernului5, A ademia Militara, -i!liote a A ademiei Romane, Teatrul "i Opera din Timi"oara, .alatul C.F.R., A!atoarele din -uzau. A re"taurat 7otelul At7ene .ala e. Orientarea moderna in ar7ite tura a fo"t ilu"trata "i de )enul de on"tru tie numit #-lo G& 7au"e% :de unde deri$a "i denumirea de !lo 5, orientare "u"tinuta "i de @oria Crean)a

:autor al -lo ului Aro, inemato)raful .atria5, un ade$arat fondator al noului "pirit in ar7ite tura. Alte nume importante ale ar7ite turii romane"ti din perioada inter!eli a4 Con"tantin =o6a, @aralam!ie 2eor)e" u, O ta$ Doi e" u, 2. Simota, 2.M.Canta uzino. O dire tie noua, inte)rali"ta, e"te reprezentata de Mar el Ian u, promotor al mi" arilor a$an)ardi"te europene in artele pla"ti e. 2eor)e Matei Canta uzino :1'++&1+C;5 2eor)e Matei Canta uzino poate "er$i a un "tudiu de az pentru e$olutia ar7ite turii romane"ti in perioada inter!eli a. .er"onalitate de prim plan a ulturii romane, 2. M. Canta uzino e"te un arti"t omple,, pi tor, riti "i i"tori al artelor $izuale, dar "i unul dintre ei mai profunzi "i ori)inali anali"ti "i omentatori ai ar7ite turii romane"ti. 2.M.Canta uzino e"te el are, in anii H1;, a re"taurat .alatul -ran o$ene" de la Mo)o"oaia. Intre anii 1+3<&1+3B a lu rat u o e 7ipa de ar7ite ti "i in)ineri la un plan de "i"tematizare a apitalei. In perioada inter!eli a a proie tat "i on"truit ate$a edifi ii in -u ure"ti, are&l impun a pe unul dintre ei mai $aloro"i ar7ite ti4 -an a de in$e"titii :de pe "tr. /ip" ani5, an"am!lul de la Eforie, @otelul Re, din Mamaia, :impreuna u Aa"ile Arion5, !lo urile ?retule" u din piata Amzei, "i el din Dioni"ie /upu, !i"eri a Flamanda din Campulun)&Mu" el, a"a de ura de la Olane"ti, ladirea In"titutului de "tudii "i er etari ener)eti e, din !&dul Repu!li ii. In anii HB; efe tueaza lu rari de re"taurare la unele titorii din nordul Moldo$ei, pre um "i la pa$ilioanele de la .alatul Mitropoliei din Ia"i. Intr&o " ri"oare atre O" ar @an, din perioada and lu ra la Ia"i, marturi"ea a ar dori "a puna #un "ura" latin pe fata )ra$a a a e"tui $e 7i ora"%. .rofe"or de i"toria "i teoria ar7ite turii :intre 1+<1&1+<'5, numit de "tudentii "ai #un ma)i ian al u$antului "i al de"enului%, "u"tine multi ani roni a pla"ti a in re$i"ta #Aiata romanea" a%. 2.M.Canta uzino e"te autor al unor "tudii fundamentale de i"toria artei romane"ti "i de teoria ar7ite turii4 Introdu ere in "tudiul ar7ite turii :1+1C5, .alladio :1+1'5, Ar ade, firide "i le"pezi :1+315, Iz$oare "i popa"uri :1+3<5, .atrar de $e)7e :1+3'5. Ar7ite tura, #ideo)rama% unei i$ilizatii #Ar7ite tura unei tari e"te poate ea mai e,a ta e,pre"ie a i"toriei "ale "i nimi nu ne da o intuitie mai "i)ura a tre utului "i o mai autenti a on"tiinta a unei i$ilizatii%. Ar7ite tura, are "e afla in miezul $ietii umane, u toate artele adia ente, e"te #ideo)rama unei epo i%, 7iero)lifa unui "uflet national. Creator de "tru tura la"i a, re)a"ind ri)oarea, proportia "i laritatea formelor, 2.M. Canta uzino a de" operit "i la"i i"mul artei traditionale. Dupa el, on"tantele "piritului national "e poate de" ifra din ar7ite tura, intru at a ea"ta e"te # ea mai "in era roni a a unei epo i, e roni a ladita, adi a totalitatea munumentelor unor $remuri, totalitate din are "e e,prima in"u"irile unui "uflet ole ti$%. In onte,tul in are ar7ite tura tre!uie "a "e adapteze la noi e,i)ente "i fun tii "o iale, el de"parte pe ar7ite t, are tre!uie "a ramana arti"t, de ur!ani"t, are e intere"at de or)anizarea "o iala a "patiului pu!li . .ozitia "a e"te una de e 7ili!ru, intre traditionali"ti "i moderni"ti. S&a di"tantat de fun tionali"m, are "ara e"te mediul ur!an de a"pe tul e"teti , "u!ordonand totul utilului. 2.M.Canta uzino a riti at e le ti"mul pei"a6ului ar7ite toni inter!eli , ame"te ul de

"tiluri "i forme, domnia !unului pla "i apri iul elor !o)ati, onfi)uratia etero lita a Capitalei, intalnindu&"e in a e"te o!"er$atii u 2. Caline" u, el are milita pentru on"truirea unor mari monumente, are "a fie em!leme ale timpului, "a dea ora"ului maretie, frumu"ete "i "til, on"iderand a "piritul la"i in"eamna #un mod de a rea dura!il "i e"ential%. A militat pentru pa"trarea "pe ifi ului ar7ite torni al lo alitatilor, a "i alti e,ponenti ai ar7ite turii romane"ti, pentru inze"trarea lo alitatilor u edifi ii monumentale, are "a im!ine elementele traditionale u ele moderne. #-u ure"tiul e"te o!razul tarii "i tre!uie in)ri6it a atare%, "punea 2.M.Canta uzino. .entru 2.M.Canta uzino, ar7ite tura e"te # roni a $ie% a tre utului romane" , "emnul "ufletului ole ti$0 indiferent de "i"temele politi e "u edate, e"te $or!a de # apitolele a eleia"i arti, a aror unitate le&o da arta populara, are a influentat in toate $remurile ori e a ti$itate arti"ti a pe a e"t pamant latin%. . Se retul dura!ilitatii artei populare "ta in #nein etata ei reinnoire%. In "patiul romane" , natura "tapane"te umanul, a"tfel a pana "i in -u ure"tiul "e olului al *AIII&lea un alator "train "punea a #a intalnit mai multi opa i de at lo uitori%. O lun)a alatorie in tarile ara!e "i a"iati e ii ofera lui 2.M.Canta uzino e,perienta uni a de a unoa"te arta "i ar7ite tura lumii orientale. A ea"ta e,eprienta ii $a dez$alui "i "en"ul unor forme pla"ti e "i ar7ite turale din "patiul romane" . .re um alti e,ploratori ai tre utului romane" , 2.M.Canta uzino $a rein$ia a e"t uni$er" de forme, $a intero)a $e"ti)iile ar7ite turale pentru a de"lu"i ori)inalitatea "tru turii noa"tre "pirituale, la intretaierea drumurilor "i a i$ilizatiilor, de la ele ar7ai e, auto7tone, )re e"ti, romane, !izantine, rena" enti"te, toate ontopite in formula )eniului no"tru popular, pe "uportul artei traditionale romane"ti &0 #a ea"ta on"tanta a ulturii noa"tre% & din are putem, "punea el, de" ifra "i # 7emarea noa"tra atre $iitor%, "en"ul unor e$olutii are "a im!ine traditia "i ino$atia. Satul &0 #podoa!a a pamantului romane" % 2.M.Canta uzino a rede" operit $alorile ma6ore ale artei noa"tre traditionale, $aloarea de "inteza a ar7ite turii pentru "piritul unei i$ilizatii, le)atura profunda dintre toate artele, dintre ar7ite tura, pi tura, arte pla"ti e "i muzi a, forta ar7ite turii de a da $iata lu rurilor reate de om, a"emanarile profunde intre arta $oi$odala "i ea a a"elor tarane"ti. O!"er$atiile autorului de"pre ar7ite tura traditionala merita "a fie itate. #/a adapo"tul nu ilor !atrani, la um!ra "al iilor "au "u! "tra6a plopilor, la poalele muntilor "au pe malul apelor fu)are, u ru i la ra"pantia drumurilor, "i u fantani ale aror umpene "tau "tram!e, impin"e de $ant, a ni"te "emne ale unei reli)ii uitate, "atele noa"tre "unt o di" reta le tie de armonie. .e and ora"ele noa"tre, de o i$ilizatie pripita "i impro$izata, "&au !al anizat, rezand a "e o identalizeaza, "atele au ontinuat $iata lor de altadata%. Satul e"te # ea mai frumoa"a podoa!a a pamantului romane" %, in are "e re)a"e" toate premi"ele i$ilizatiei noa"tre. El #"e pierde in $erdeata, u a"pe tul de )radina%, e,primand a ea "olidaritate a omului u natura. 2radinile "unt in ordinea e$olutiei i"tori e #ultima e,pre"ie a i$ilizatiei unui popor%, ea mai $ie ola!orare dintre om "i natura, a"a um pri"pa, erda ul "i foi"orul "unt o zona intermediara intre intimitatea $ietii umane "i natura, o tre ere, o zona de interfata. #Da a ar tre!ui "a rezum in "inteza unui " ri" ideo)rafi notiunea u$antului IRomanieJ, a" taia o linie orizontala are ar infati"a zarea netarmurita a ampiei noa"tre u un)7iul

a" utit al unei umpene de put%. Arta populara, in di$er"itatea ei de forme pla"ti e, de la arta erami ii, a te"aturilor, la fur a de tor", la modul de on"tru tie al a"elor "i fantanilor, ii apare lui 2.M.Canta uzino a fiind e,pre"ia ea mai "inteti a a identitatii noa"tre "pirituale, o arta e i"i are rada inile in "tratul el mai adan al formelor de ultura auto7tona, in zorii i"toriei, dar are "e reimpro"pateaza mereu prin $ariatia formelor "i dez$oltarea temelor, in "tran"a le)atura u ne$oile $ietii. .entru 2.M.Canta uzino arta populara nu e"te in)7etata in forme 7ierati e, i e$olueaza in raport u ne$oile )o"podariei pra ti e, fiind, um "punea 2.Caline" u de"pre "pe ifi ul national, #intr&o depla"are in eata, dar ontinua%. Nu e o arta in remenita in forme in 7i"e, i una re epti$a la influente, u mare putere de a"imilare, de adaptare, preluand eea e e"te util "i inte)rand in uni$er"ul ei. Ea "e inte)reaza in "tru turile $a"te ale ontinentului, indi$idualizandu&"e prin #"u!tilitati de proportie%, prin di!a ia "i i" u"inta on"tru tiei, prin rafinamentul romati la are a a6un" ornamenti a "i toate formele de oratiei. El $a "u!linia e 7ili!rul formelor, la"i i"mul "tru tural, armonia, unitatea u natura "i "im!oli"mul artei populare. #Taranul roman reu"e"te proportiile a"ei "ale u a eea"i "i)uranta u are al!ina reu"e"te in e,e utarea al$eolelor "ale8. Con"tru tia a"elor, "tilul lor, di"punerea "patiala "i intre)ul lor omple, $in din #adan urile prei"toriei% "i nu "e " 7im!a dupa modele tre atoare "au dupa orientarea unor " oli intele tuale. Sunt elemente de permanenta. Ca"ele tarane"ti, #$aruite el putin odata pe an%, "unt tot atatea #e ranuri pentru 6o ul luminii%0 a"ele !oiere"ti, dupa opinia autorului, nu "unt de at a"e tarane"ti #e$oluate%. Satul romane" e"te e,pre"ia #unei $e"ni e tinereti%, fiind on"truit din elemente are nu& i a"i)ura o durata "e ulara, el e intr&o perpetua primenire, a natura in are "e inte)reaza. Con"ideratiile "ale "e intalne" u ele ale lui Odo!e" u, @a"deu, Ior)a, .ar$an, Me7edinti, -la)a, Mir ea Eliade, 2. Caline" u. #Ca"a u pri"pa% e"te ar7etipul romane" al a"ei, moti$ul uni al "patiului romane" , indiferent da a e"te $or!a de a"a din Tara Motilor u a operi"ul de paie afumate "u! forma 8#unei a iuli tra"e pe"te ure 7i%, u ar ade de lemn, "au de a"a u erda din Oltenia. A ea"ta a"a, prezenta fre $ent in Tran"il$ania, e"te poate #tipul el mai $e 7i de a"a romanea" a, par$enit pana la noi%. #Arta noa"tra populara e,prima, in mod foarte lar, unitatea "i omo)enitatea romani"mului%. Traditii "i forme i"tori e in e$olutia artei romane"ti Fundamentele ar7ite turii medie$ale romane"ti "e afla in "tru turile populare, la are "&au adau)at influente !izantine, )oti e "i rena" enti"te, formand a"tfel o "inteza ara teri"ti a. Arta medie$ala romanea" a e"te la randul ei un "uport al unor noi "inteze moderne, are tre!uie $azute a o preluare reatoare, in fun tie de ne$oile "i fun tiile "o iale ale ar7ite turii. Departe de ori e "pirit pa"ei"t "au "amanatori"t, 2.M.Canta uzino $ede tre utul u o 7iul "pe iali"tului are )a"e"te "ur"e de in"piratie "i de $alorifi are noi in onte,t modern. El ere nu opierea a e"tor forme, i preluarea elanului lor "tili"ti interior, a un indemn pentru reatie noua, a"a pre um pre oniza "i -la)a. Nu "uprali itarea "pe ifi ului, i reinnoirea "i inte)rarea "a in noile ritmuri ale timpului modern.

2.M.Canta uzino de"prinde doua mari i luri in e$olutia artei romane"ti premoderne, doua mari momente de "inteza. In primul rand e"te i lul moldo$ene" , u monumentele din timpul lui Stefan el Mare, unde a$em o arta e latina 7ierati"mul formelor $e 7i "i infaptuie"te o "inteza de forme auto7tone, !izantine, )oti e "i rena" enti"te, prin on"tru tii ori)inale, pre um "unt !i"eri ile pi tate in e,terior, a e"tea fiind #ideo)rama unei $ite6ii% romane"ti. A ela"i "til e"te ontinuat in epo a lui .etru Rare", u o in linatie mai apa"ata "pre fa"t "i de oratii !o)ate, apoi de epo a lui Aa"ile /upu, u !roderia ornamentala a -i"eri ii Trei Ierar7i "i u intere"ul "pe ial pentru elementul arti"ti are de$ine predominant. .ortretul fa ut de 2.M.Canta uzino lui Aa"ile /upu, prote tor al artelor "i al re"tinatatii, "urprinde "i orientarea "tili"ti a pe are domnitorul molda$ a imprimat&o artelor din timpul "au4 #Cu mainile in ar ate de ru!ine "i de "mara)de, im!ra at in !ro arde )rele "i u mintea apa"ata de )anduri imparate"ti, Aa"ile /upu a dat titoriilor "ale a ea "enzuala e,pre"ie de iu!ire pentru !o)atie "i minunatele de"erta iuni afuri"ite de E lezia"t%. Al doilea i lu important e"te el realizat de "tilul !ran o$ene" , mai li!er de anoane "i mai indraznet in reatie, and $e 7ile norme ri)ide "unt a!andonate, and pla"ti a "e in$ioreaza, "u! influenta "i "u)e"tia artei populare, a6un)and la un #e 7ili!ru la"i %. E"te o epo a de de"tindere #in are un "ura" $ioi "i optimi"t a luminat fata trudita a neamului no"truK%. In epo a lui -ran o$eanu arta romanea" a ie"e din formele traditionale, dez$olta ar7ite tura i$ila, prin edifi iile de la .otlo)i, @orezu "i Mo)o"oaia, prelun)indu&"i influentele in @anul lui Manu "au in onfi)uratia mana"tirii Comana, pre um "i in $a"tul an"am!lu al mana"tirii de la Aa are"ti, titorie a lui Ni olae Ma$ro ordat, ri$al "i al lui -ran o$eanu. 2.M.Canta uzino e$o a fi)ura marelui me"ter Dra)7i i Aala7ul, titor de !i"eri i, palate "i mana"tiri, ar7ite t "i "a$ant, um!lat in lume, el are a dat "tralu ire prin arta lui epo ii lui -ran o$eanu. Contemporan u /udo$i al *IA&lea, -ran o$eanu imparta"ea a"piratiile epo ii "ale, dominate de "piritul la"i , definit de autor prin "tiinta de #a pune on"tiinta in a ord u "en"i!ilitatea%. #Iata el mai !un e,emplu a poti parti ipa la o i$ilizatie fara a o opia%, e, lama 2.M.Canta uzino. A um #planurile "e dez$olta pe o " ara mai mare%, iar preo uparile pentru monumentalitate "e manife"ta printr&o $adita #$ointa de a da "patiu, de a impre"iona prin per"pe ti$ele an"am!lului%. A um # erda ul, a el $e 7i element al ar7ite turii noa"tre%, reapare u di$er"e fun tiuni, iar #" arile iau o amploare deo"e!ita%. Epo a lui Stefan el Mare "i ea a lui -ran o$eanu "unt #doi poli ai "ufletului romane" %, intre are e$olueaza mi" area "piritului reator. In amandoua azurile e"te $or!a de o dez$oltare a unor forme pree,i"tente ale mediului romane" , o #dilatare% a a e"tor apa itati reati$e "i de orati$e. Nu influentele, elementele onteaza, i "inteza lor, dominata de "piritul indraznet al domnitorului. In epo a lui -ran o$eanu "e dez$olta o e"teti a # are i"i are o!ar"ia 7iar in ori)inile neamului%. Arta pierde din ar7ai"mul "au, dar do!ande"te "uplete, ele)anta "i rafinament, fiind o arta are e "tapana pe me"te"u)ul ei, u formele ele mai !o)ate ale pla"ti ii ar7ite turale "i ornamentale0 dar totul "&a frant dupa a ea"ta epo a. Crezul arti"ti al autorului e"te e,primat u limpezime4 #Nu e,i"ta e"teti a fara eti a. A el po"tulat e"te de altfel !aza intre)ului meu rez . El "e ade$ere"te mereu de&a lun)ul i"toriei, de fie are data and romani"mul traia in ritmul a eluia"i )and "i in armonia a eleia"i redinte, el a produ" opere are ne dau toate

drepturile de a ne in rede in iz!anda $iitoare. De fi are data and a lip"it a ea unitate morala, erul no"tru "&a intune at. Nu prin influente "traine, i prin a tiune dire ta pornita u 7otarare a reu"it Con"tantin -ran o$eanu. Inrauririle "traine nu tre!uie" ne"o otite, dar ele n&au $aloare de at atun i and "e lo$e" de o rea tiune "i and tre prin analiza "piritului riti al traditiei, a i traditia nu e"te de at ontinuitatea in "piritul riti al unei "o ietati%. 2.M.Canta uzino e"te nu numai un "pe iali"t de prim ran) in teoria "i i"toria ar7ite turii, dar "i un $aloro" " riitor, inze"trat u un a ut "pirit de o!"er$atie, u forta a"o iati$a "i e$o atoare, pre um "i u darul e,pre"iei. Forta "a de a iti in "tru turile ar7ite turii, a in ni"te 7iero)life, "piritul timpului "i al lo ului e"te uni a, iar apa itatea de a $edea le)aturi "u!tile "i a" un"e intre formele $ietii "i ale artei e"te marturie a unui "pirit patrunzator "i a unui poet are ele!reaza ore"pondentele. #/a Ia"i dorul "i mire"mele te ople"e" . Su ea$a e a o "tatuie, "au mai !ine zi" a un trofeu, Ia"ul a o )radina para"ita u !azinuri u" ate "i trepte a operite de mu" 7i, u le"pezi de morminte printre tufe de lilie i. Su ea$a e "emnul ener)iei "i al 6ertfei, Ia"ul al poeziei "i al dorului ina!u"it "i "traniu are ir ula pe uliti "tram!e, te im!ata in miro"ul unor )radini !o)ate in !uruieni, te apu a prin imitire para"ite%. S ulptura. Con"tantin -ran u"i :1'(C&1+B(5 Fara ante edente nota!ile, de at in formele " ulpturii populare in lemn, " ulptura de e,pre"ie moderna unoa"te un moment de afirmare uni$er"ala in prima 6umatate a "e olului ** prin opera lui Con"tantin -ran u"i. Alaturi de )eniul lui -ran u"i, nume de prim ran) ale " ulpturii romane"ti "unt Dimitrie .a iurea :1'(3&1+315, autor al unor lu rari de mare forta e,pre"i$a, pre um 2i)antul :1+;B&1+;(5, Sfin,ul :1+135, Deul raz!oiului :1+1C5, "eria de @imere, u "u)e"tii miti e "i "uprareali"te, Cornel Medrea :1'''&1+C<5, autor a numeroa"e !u"turi, ampla"ate in toata tara, Ion =alea :numeroa"e monumente, reliefuri, !u"turi, "tatui & De e!al de la De$a0 lu rarea "a reprezentati$a fiind Ar a" odi7nindu&"e,5, Ion Irime" u, O" ar @an, Ion Ala"iu :autor al monumentului de pe Campia /i!ertatii de la -la6, al an"am!lului @orea, Clo" a "i Cri"an din Clu6&Napo a5, Romulu" /adea :monumentul S oala Ardeleana, din Clu6.Napo a5, Con"tantin -ara" 7i, Irina Codreanu, Milita .atra" u, 27eor)7e An)7el :autor al "tatuii Emine" u din fata Ateneului Roman5, iar in a doua perioada a "e olului **, Aida 27eza :autor al Monumentului de la Moi"ei5, Con"tantin /u a i :monumente Dialo)ul undelor, din urtea Tele$iziunii romane, Fantana ineti a, la Con"tanta5, Con"tantin .opo$i i :monumentul -a o$ia, din -a au, lu rarea Ele trifi area, ampla"ata pe !ara6ul Aidraru, pe Ar)e"5, 27eor)7e Apo"tu, O$idiu Maite , @oria Flamandu, Marin Stefane" u :autor al "tatuii e $e"tre Stefan el Mare de la .odul Inalt, lan)a Aa"lui5, Mir ea Spataru, ".a. S ulptura romanea" a "e inte)reaza in perioada inter!eli a in mi" area arti"ti a europeana, a"imiland noile formule ale artei a!"tra te "i anti la"i e, fiind intere"ata "i de ade $area ei la noile preo upari ur!ani"ti e. A"tfel, " ulptorii "i ar7ite tii romani proie teaza mari an"am!luri pu!li e, in 7inate unor per"onalitati "au e$enimente i"tori e, realizeaza monumente ampla"ate in piete "i par uri. Con"tantin -ran u"i a re$olutionat efe ti$ " ulptura moderna prin a!"tra tizare formala "i prin apelul la formele ar7ai e "i traditionale de reprezentare. Dupa "tudiile fa ute la S oala de arte frumoa"e din -u ure"ti :timp in are "e afirma prin ate$a lu rari in maniera epo ii5, Con"tantin -ran u"i "&a "ta!ilit la .ari" in 1+;<, unde a uno" ut

e,perientele "i autarile pla"ti e innoitoare, lu rand o $reme "i in atelierul " ulptorului Au)u"te Rodin. /a Salonul de Toamna de la .ari", in 1+;C, e,pune Or)oliu :1+;B5 "i Cap de !aiat :1+;C5, are au atra" atentia marelui " ulptor fran ez Au)u"te Rodin, are i&a propu" "a lu reze in atelierul "au. Deta"andu&"e de formula la"i a "i impre"ioni"ta a " ulpturii, el "e inte)reaza "piritului no$ator al a$an)ardei, dar intr&un mod u totul ori)inal, prin faptul a, pe lan)a influentele artei a!"tra te "i a u!i"mului, -ran u"i preia "i prelu reaza reator forme ale artei ar7ai e "i populare, orientandu&"e de i" "pre o "implifi are "i )eometrizare a formelor. In 1+;( realizeaza lu rarea Sarutul :aflata a um in Muzeul de arta din Craio$a5, are mar 7eaza o piatra de 7otar in reatia "a, fiind una dintre lu rarile e anunta noul "pirit al artei moderne. A"tfel, -ran u"i de" 7ide un nou drum in " ulptura, de lan"eaza o ade$arata re$olutie e"teti a, prin formele "ale a!"tra te, e nu mai urmare" e,pre"i$itatea anatomi a "au naturala a modelului, i mizeaza pe forta de "u)e"tie a unor elemente pla"ti e redu"e la e"enta lor )eometri a "au ar7etipala. .ana in 1+13, -ran u"i realizeaza ite$a lu rari "au prime $er"iuni ale lor, are de" 7id un drum nou in " ulptura4 Cumintenia pamantului, Ru)a iune, Sarutul :1+;(5, Somnul :1+;'5, Muza adormita :1+;+&1+1;5, .a"area maia"tra :1+1;5, .rometeu :1+115, Domni"oara .o)anF :1+115. A e"te lu rari il fa din e in e mai uno" ut "i in 1+13 parti ipa la o e,pozitie de arta moderna la NeL&MorG. Se"izand orientarea "a "pre forme a!"tra te, u "u)e"tii din arta ar7ai a, un prieten al "au, pi torul @enri Rou""eau, ii "pune, dupa lu rarile realizate pana in 1+134 #Tu ai tran"format anti ul in modern%. In perioada urmatoare a reatiei "ale, dupa 1+1C, -ran u"i adan e"te pro e"ul de epurare a formelor de a"pe te fi)urati$e "i "e on entreaza "pre "urprinderea e"entelor, printr&o a" eza a formelor "i o tot mai a entuata dematerializare a lim!a6ului " ulptural4 .rimul "tri)at :1+1(5, /eda :1+1;5, In eputul lumii :1+1<5, pre um "i lu rarile are ilu"treaza moti$ul z!orului "i al inaltarii, moti$e are&l $or o!"eda permanent :"eria #.a"ari in $azdu7% "i moti$ul #Coloanelor fara "far"it%5. Arta "a do!ande"te un e ou e,traordinar in SUA "i in mediile o identale, fiind on"iderat un reator em!lemati pentru noul "pirit al artei moderne. /a omanda unui ma7ara6a7 din India, Me"Lart Rao @olGar -a7adur, -ran u"i proie teaza "i fa e numeroa"e " 7ite pentru un Templu al meditatiei :1+335, pe are nu a6un)e "a&l mai realizeze. In perioada 1+3(&1+1', -ran u"i realizeaza monumentul de la Tar)u =iu, apodopera "a, an"am!lu uno" ut, al atuit din tripti ul Ma"a ta erii, .oarta "arutului "i Coloana fara "far"it, on eput a un monument in 7inat eroilor patriei azuti in timpul primului raz!oi mondial. Reluarea dimen"iunilor artei populare are lo a um intr&un demer" ondu" de un prin ipiu apolini , "olar, al ordinii "i ratiunii "im!oli e, intre)ul omple, fiind in adrat intr&un "patiu u "emnifi atii ar7etipale, u rol e$o ator. Iluminat de "piritul artei populare, de morala "i filo"ofia ei de $iata, -ran u"i e"te fa" inat de zorii umanitatii, de momentele ru iale ale $ietii umane, na"terea, iu!irea, reatia, inte)rarea in o"mo". Fundamentul auto7ton al artei lui -ran u"i l&a fa ut pe riti ul 2iulio Carlo Ar)an "a&l numea" a pe marele " ulptor #)eniu" lo i al Romaniei%. .rintre ei dintai intele tuali romani are au "urprin" noutatea "i ori)inalitatea lui -ran u"i "e numara /u ian -la)a. El il inte)reaza pe -ran u"i in tendinta noua a "piritului modern, are, depa"ind naturali"mul, p"i7olo)i"mul, poziti$i"mul, indi$iduali"mul "i impre"ioni"mul relati$i"t, #in ear a "a taie o ale "pre a!"olut%, eea e "e tradu e "i prin autarea #e"entelor%, prin #"tilizare launtri a%, prin nazuinta de #a rea

anonim, a fi imper"onal, ole ti$%. #S ulptorul -ran u"i a in er at "a redu a la forme "i linii ultime o pa"are "i a reat o "tranie di$initate a e,tazului. A ela"i " ulptor a ioplit "i a izelat un ou, preo upat e, lu"i$ de pro!lema fi)urilor fundamentale, "i totu"i, depa"indu&"e, el a intru 7ipat oul o"mi , e aminte"te nu "tie e teo& "i o"mo&)onie orfi a%. -ran u"i era pentru -la)a un arti"t reprezentati$ pentru #noul "til%, animat de un elan a!"tra t, antinaturali"t "i on"tru ti$i"t, un arti"t profund national, totodata, are #reinnoie"te le)atura u fondul no"tru "uflete" primiti$%. #-ran u"i, u o mare "tiinta de"pre po"i!ilitatile imanente ale materialului in are lu reaza, a a6un" la forme are in"eamna rearea din nou a naturii pe un plan di$in a"a& zi ind%. Dupa -la)a, arta !ran u"iana i"i are rada ini in "patiul romane" "i in orientarea "a "pre formele #elementare%, #"ti7iale%, ontaminate par a de natura )eometri a a #" 7emelor ri"tali e%. #A"o iatia intre .a"area "fanta, de atatea ori realizata in metal or!itor "i o $e 7e atedrala "e impune u in"i"tenta, fara $oie, A eea"i e,taz a!"tra t "e intru 7ipeaza in liniile prelun)i ale ima ulatei pa"ari, a "i in "pirituala inaltare a unei !i"eri i. 27i im o !ar!atea" a ta)aduire a realitatii in a e"t e,taz, are tran"fi)ureaza )andurile "i $edeniile lui -ran u"i "i ale altor " ulptori ontemporani%. Opera lui -ran u"i a !enefi at de numeroa"e e,e)eze, din ele mai diferite un)7iuri de $edere, mai ale" u pri$ire la "emnifi atiile filo"ofi e "i miti e ale an"am!lului de la Tar)u =iu. Din olo de poli$alenta a e"tor "emnifi atii, ele nu "e rele$a de at oreland "im!oli"ti a intre)ului an"am!lu u fondul an e"tral al ulturii populare romane"ti, in "pe ial u riturile de tre ere :.oarta a lo al #marii tre eri%5, pre um "i u ele doua teme mari, tema nuntii "i ea a mortii, teme in)emanate in Miorita "i in traditiile fol lori e. Monument u "emnifi atii omemorati$e, omple,ul de la Tar)u =iu aminte"te prin "emnifi atiile "ale in ifrate de tran"fi)urarea mioriti a a mortii in nunta o"mi a. /a a ela"i amp "im!oli :al #marii tre eri%5 parti ipa "i alte moti$e ale artei lui -ran u"i4 .a"area maia"tra, pa"area mira uloa"a, #pa"area fara "omn% din !a"mele romane"ti, e dezlea)a mi"terul drumului, plin de in er ari initiati e, pe are eroul tre!uie "a&l par ur)a "pre maturitate "i dra)o"te, "au #pa"area&"uflet%, "im!olizand un $e7i ul al "ufletului uman "pre lumea de din olo0 Co o"ul, "im!ol al "perantei in reinnoirea eterna a $ietii0 Sarutul, in $arianta "a de monument funerar, din imitirul Montparna""e, e$o and ideea de nunta po"tuma, de ontinuitate a $ietii din olo de moarte. Dupa opinia unor e,e)eti, ampla"area omponentelor "i inte)rarea lor in "patiul lo al e,prima intentia lui -ran u"i de a onferi an"am!lului :pe are l&a numit Calea "ufletelor eroilor5 o "emnifi atie o"mi a, de a reuni ele patru elemente fundamentale ale lumii4 apa, =iul e ur)e in prea6ma par ului, pamantul, reprezentat de Ma"a ta erii "i de aleea din )radina pu!li a, Calea Eroilor, fo ul iu!irii, "im!olizat de .oarta Sarutului, a triumf al $ietii a"upra mortii, aerul, Coloana fara "far"it, are e,prima inaltarea in $azdu7, drumul atre er :e$o and !radul de la apataiul mortului nelumit, din traditia populara5. Mir ea Eliade on"idera a "en"ul adan al Coloanei fara "far"it, are aminte"te "im!olul ar7ai #a,i" mundi%, e"te a ela de a a"i)ura omuni area u erul, inle"nind a"tfel inaltarea la er a "ufletelor eroilor )or6eni are "&au 6ertfit pentru apararea patriei. Repli and unui riti ameri an, are nu "e"iza moti$e romane"ti in opera lui -ran u"i, Mir ea Eliade "u"tine a, de"i a "uferit in 7ip fire" influentele mediului parizian, arta lui

-ran u"i e"te "olidara u #uni$er"ul formelor pla"ti e "i u mitolo)ia populara romanea" a, "i poarta uneori 7iar nume romane"ti :Maia"tra, de e,emplu5. Cu alte u$inte, IinfluenteleJ au "u" itat un fel de anamneza, are a ondu" in mod fatal la o autode" operire.a...i. .oate a numai dupa e a intele" importanta anumitor reatii moderne, -ran u"i a rede" operit "i !o)atia arti"ti a a propriei "ale traditii tarane"ti "i a pre"imtit, in ele din urma, po"i!ilitatile reatoare ale a e"tei traditii%. .i tura Dupa momentul atat de "tralu it reprezentat de Ni olae 2ri)ore" u, Ion Andree" u "i Stefan /u 7ian, intemeietori ai pei"a)i"ti ii romane"ti "i ai unei pi turi u profunde "emnifi atii nationale "i umane, la in eputul "e olului ** "i in perioada inter!eli a "e afirma o pleiada de pi tori $aloro"i, are "e "itueaza la ni$elul autarilor e"teti e din "patiul european4 T7eod