1

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Secia asistena social

LUCRARE E LICEN!"
Importana relaiilor afective stabile in satisfacerea nevoilor sociale i a celor de stima, in cazul copiilor instituionalizai

Clu#-Na$oca% &''( Cu$)ins

1

Int)oduce)e ****************************++*++++++++, -+ Sociali.a)ea***********************+++++++++++++++++++++++++++++++/

1.1 0)ocesul sociali.a)ii*******************++++++++++++++++++++++++++++++++/ 1.2 Sociali.a)ea ca u1ani.a)e****************++++++++++++++++++++++++++++++++/ 1.3 2ecanis1e ale sociali.a)ii****************++++++++++++++++++++++++++++++++( 1.4 Sociali.a)ea in co$ila)ie si tine)ete3 $e)soane se1ni4icati5e********+++++++-'

&+ Ne5oile co$ilului**************************++++++++-6 &+- Ne5oile de 7a.a ale co$ilului***************++++++++++++++++++++++++++++++-6 2.1.1 Nevoia de dragoste si securitate........14 2.1.2 Nevoia de experiente noi, de stimulare..........14 2.1.3 Nevoia copilului de a fi apreciat si de a-i fi recunoscute capacitatile...........15 2.1.4 Nevoia de responsabilitati..........15 2.1.5 Nevoi de baza, fiziologice ale copilului..........15 &+& E4ectele nesatis4ace)ii ne5oilo) co$ilului***************+++++++++++-, &+8 Functii si a7ilitati $a)entale necesa)e satis4ace)ii ne5oilo) co$ilului****+++++++++-/ 8+ 0)otectia co$ilului in Ro1ania********************+++++++&' 8+- Conside)ente $)i5ind cad)ul legal in do1eniul $)otectiei co$ilului****++++++++++&' 8+& Cent)ul de 0lasa1ent de Ti$ Fa1ilial****************++++++++++&8 3.2.1 Misiunea Centrului de Plasament de Tip Familial........23 3.2.2 Principiile si obiectivele Centrelor de Plasament de Tip Familial.......23 3.2.3 Personalul din Centrul de Plasament de Tip Familial......24 6+ Ce)ceta)ea****************************++++++++++&9 6+- Sco$ul ce)ceta)ii*************************++++++++++&9 6+& Fa.ele de)ula)ii $)oiectului si esalona)ea calenda)istica*********++++++++&9 4.2.1 Cercetarea de evaluare si investigatie initiala......26 4.2.1.1 Definirea problemei stiintifice abordate........26 4.2.1.2 Ipotezele si obiectivele cercetarii........26 4.2.1.3. Populatia cercetarii !otul studiat.........26 4.2.1.4 Metode, instrumente si te"nici utilizate in cercetarea de evaluare si investigare initiala.........27 4.2.1.5 #naliza si interpretarea datelor obtinute........29
2

,+ 0)e.enta)ea si anali.a datelo) ce)ceta)ii calitati5e************++++++++8, Studiu de caz 1****************************++++++8,

1. Prezentarea cazului************************+++++++++8, 2. Istoria problemei*************************+++++++++8, 3. Nevoile si resursele copilului*********************++++++89 3.1 !a nivel individual.......36

$ % !a nivel interpersonal si organizational......36 Studiu de caz 2****************************++++++8/

1. Prezentarea cazului************************++++++++8/ 2. Istoria problemei*************************++++++++8/ 3. Nevoile si resursele copilului*********************++++8(

$ & !a nivelul individual.......38 $ % !a nivelul interpersonal si organizational.....38 Studiu de ca. 8***************************+++++++8:

1. Prezentarea cazului************************++++++8: 2. Istoria problemei*************************++++++8: 3. Nevoile si resursele copilului********************+++++++8:

$ & !a nivelul individual......39 $ % !a nivelul interpersonal si organizational........40 Studiu de ca. 6***************************+++++++61. Prezentarea cazului************************+++++++62. Istoria problemei*************************+++++++63. Nevoile si resursele copilului********************++++++++6-

$ & !a nivelul individual......41 $ % !a nivelul interpersonal si organizational..........42 9+ Inte)5entia***************************++++++++++68 6.1 Derularea interventiei***********************++++++68 6.2 Interventia propriu-zisa**********************+++++++68 ' % & Problemele abordate in cadrul interventiei............43 ' % % (biectivele interventiei.......43 ' % $ Metode, instrumente, te"nici folosite in interventie.......44
3

Interventia realizata*************************++++++66 Intalnirea 1****************************++++++++66 Intalnirea 2****************************++++++++6/ Intalnirea 3****************************+++++++6( Intalnirea 4****************************+++++++,' Intalnirea 5****************************+++++++,Intalnirea 6****************************+++++++,8 Intalnirea ****************************+++++++,6 /+ E5alua)ea inte)5entiei**********************+++++++++,9 /+- O7iecti5ul e5alua)ii***********************+++++++,9 /+& Lotul e5alua)ii*************************+++++++,9 /+8 2etode% inst)u1ente% te;nici*******************+++++++,9 /+6 E5alua)ea $)o$)iu-.isa a inte)5entiei****************+++++,9 (+ Conclu.ii***************************++++++++++,: Bi7liog)a4ie++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++9Ane<e******************************+++++++98 !ne"a nr.1****************************++++++++98 !ne"a nr.2***************************++++++++++++9, !ne"a nr.3***************************++++++++++++99 !ne"a nr.4++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++9( Int)oduce)e Studiile efectuate in multe ri, au aratat faptul c, in afara familiei, dez !ltarea c!pilului mer"e pe ! alt treapt. #t$t la c!pilul cre%cut %i educat &n afara familiei, c$t %i la cel cre%cut &n familie %e f!rmeaz tra%turi %pecifice de caracter, c!mp!rtament, per%!nalitate, d!ar c la prima cate"!rie ace%te tra%aturi %unt altele. 'n (entrele de )la%ament de *ip *radii!nal, cu un numar mare de c!pii in%titui!nalizai, e%te apr!ape imp!%i+il de a a%i"ura un ni el !ptim de dez !ltare intelectual, em!ti!nal %i de per%!nalitate a c!piil!r, ceea ce c!nduce la &nadaptarea l!r %!ciala. ,!-n .!/l+0, arta in 1952 c ! prim cauz aflat la !ri"inea n!rmalitii, re%pecti a &nt$rzierii &n dez !ltarea c!pilului ! reprezint prezena %au a+%ena mamei 1.!nc-i%, 20062. )r!+lemele em!i!nale de cele mai multe !ri, %unt determinate de in%uficiena dra"!%tei %i afeciunii din partea parinil!r,
4

depri rii timpurii de c!municare nef!rmal cu adulii, ace%tea influien$nd ne"ati per%!nalitii.

f!rmarea

3ru%trarea afecti de un climat familial fa !ra+il dez !ltrii c!pilului e%te cauza principal a decala4el!r de dez !ltare p%i-!m!tric 5i %!ci!6afecti a ace%tuia. 7ificultile de relai!nare %!ci!6em!i!nala ale c!pilului in%titui!nalizat, au c!ndu% catre %tudierea ni elului de adaptare %!ciala a per%!anel!r cu e8perienta a+and!nului %i in%tituti!nalizarii. )rin acea%t lucrare, mi6am pr!pu% % %c!t &n e ident t!cmai ni elul de funci!nare %i adaptare %!cial al c!piil!r %i tineril!r care %unt in%titui!nalizai intr6un (entru de )la%ament de *ip 3amilial, unde %6a creat un mediu c$t mai apr!piat de cel din familia natural. 'n%titui!nalizarea prin efectele %ale de depri are matern 5i %!cial, c!nduce la cre5terea %entimentel!r de in%ecuritate 5i lip% de al!are, re%imite la c!pii, t!ate ace%tea c!nduc$nd la %cderea re%pectului de %ine. (!pilul in%titui!nalizat re%imte lip%a prinil!r, ace%ta fiind 5i m!ti ul pentru care e%te e%enial e8i%tena un!r %u+%titui parentali, care %6i !fere c!pilului ! &n"ri4ire plin de afeciune. #feciunea reprezint prima ne !ie care tre+uie indeplinit pentru a a%i"ura dez !ltarea arm!ni!a% a c!pilului. 9e"at de ne !ia de afecti itate e%te ne !ia de %ecuritate a c!pilului. :%te f!arte imp!rtant ca ace%ta, % %e %imta la adap!%t at$t fa de lumea e8teri!ar c$t 5i fa de pr!priile triri interi!are. Securitatea afecti e%te furnizat &n m!d real atunci c$nd c!pilul are ! relaie %ta+il, c!n%tant cu !amenii. Sc-im+area frec ent a per%!anei de &n"ri4ire, &nl!cuirea ei &n peri!ade %en%i+ile ale dez !ltrii p%i-ice infantile %e tran%f!rm &n t!t at$tea piedici &n c!n%truirea &ncrederii c!pilului, &n capacitatea lui de a iniia 5i menine atitudini afecti e %ta+ile. 'ntr6! in%tituie de tip tradii!nal, c!pilul e%te lip%it c!mplet de %timulii intelectuali %i afecti i care pr! in din impart5irea un!r acti iti !+i5nuite, fire5ti &ntr6! familie, e%te lip%it c!mplet de prile4urile acti itil!r creati e 5i &n arii prin pr!pria e8perien. 'n ace%t c!nte8t mi%iunea (entrel!r de )la%ament de *ip 3amilal e%te t!cmai aceea, de a a%i"ura acel climat afecti de care c!pilul are ne !ie, de a !cr!ti 5i pre"ti pentru %!cietate fiine acti e din punct de edere %!cial, care &n m!mentul par%irii in%tituiei de !cr!tire, % nu c!n%tate c le lip%e%c multe din in%u5irile !mene%ti fire5ti.

Ca$itolul Sociali.a)ea

1.1 0)ocesul sociali.a)ii

S!cializarea reprezinta pr!ce%ul prin care mem+rii unei c!lecti itati 1%au a%pirantii la c!nditia de mem+ru2 in ata m!dele de actiune, n!rmele, %im+!lurile %i al!rile %pecifice %!cietatii l!r, tran%f!rmandu6le in re"uli ale ietii per%!nale 1.!cancea, 1999, p.282. 'n cadrul ace%tui pr!ce% un indi id d!+ande%te lim+a4ul, c!mp!rtamentele rutiniere, c-iar %i %tilul de "andire. )entru fiecare indi id, ace%t pr!ce% al %!cializarii are ca durata pr!pria lui iata. 'n%a, al!rile %!ciale %i n!rmele c!mp!rtamentale nu %unt a%imilate de catre indi izi in irtutea rati!nalitatii l!r 1.!cancea, 19992. )!tri it lui 7ur;-eim ! mare parte din n!rmele c!mp!rtamentale acceptate %!cial tin de e8i%tenta un!r %anctiuni. #cceptarea c!n in"eril!r %!cietatii in%eamna ata%ament al indi idului fata de elementele %!cietatii. (u cat credinta in aliditatea m!rala a re"ulil!r %!ciale e%te mai mare, cu atat ata%amentul e%te mai puternic. Stanciule%cu 119962, define%te %!cializarea ca fiind pr!ce%ul de creere a eului %!cial, a identitatii %!ciale a unui indi id, e !lutia per%!nalitatii indi iduale pe ! traiect!rie dependenta de traiect!ria %a %!ciala. -+& Sociali.a)ea ca u1ani.a)e

)!tri it lui 'lut 119962, %!cializarea e%te pr!ce%ul prin care indi idul, interacti!nand cu %emenii %ai, acumuleaza deprinderi, cun!%tinte, al!ri, n!rme, atitudini %i c!mp!rtamente. )!rnind de la acea%ta definitie, c!mp!rtamentele %!ciale c!mple8e %e realizeaza printr6un pr!ce% de in atare, nu in m!d aut!mat. )rintre a"entii de %!cializare ce tran%mit mem+ril!r unei c!munitati ! anumita cultura %i anumite al!ri m!rale, p!litice, culturale %e numara familia, %c!ala, "rupul de %imilaritate, +i%erica, ma%%6media, a%!ciatiile culturale, partidele p!litice, etc . 'n pr!ce%ul de f!rmare a per%!nalitatii %i a identitatii de %ine, %!cializarea 4!aca un r!l e8trem de imp!rtant. (!nceptul de %!cializare e%te unul mai cuprinzat!r, tinand c!nt de faptul ca, in primul rand in"l!+eaza in atarea de catre mem+rii unui "rup %au a unei culturi a un!r c!mp!rtamente pe care re%pecti ul "rup %au re%pecti a cultura nu d!re%c %a le tran%mita. 'n al d!ilea rand , dar le"at de primul a%pect, e%te faptul ca in %!cializare, in%u%irea de cun!%tinte, al!ri, c!nduite, %e realizeaza c-iar fara ca cei de la care %e in ata %a %tie ca %unt %ur%a de educatie. 7eci, c!nceptul de educatie %e apr!prie mult de cel de %!cializare in%a, de%i educatia e%te principala m!dalitate de realizare a %!cializarii, acea%ta din urma implica %i pr!ce%e de in atare mai difuze cum ar fi imitatia %i c!nta"iunea. 7e%i, pr!ce%ul de %!cializare %e intinde pe t!t parcur%ul ietii, %!cializarea %e refera cu precadere la c!pilarie %i ad!le%centa la in%u%irea un!r deprinderi, al!ri %i n!rme de +aza 1<!tariu %i 'lut, 19992. 7rumul prin iata al unui indi id in%eamna %c-im+area de %tatu%uri %i r!luri, deci ne !ia de a re%tructura cun!%tintele %i c!nduitele. 'ntrarea intr6un n!u r!l %!cial, p!arta numele de re%!cializare, pr!ce% precedat %au ac!mpaniat de de%!cializare, adica de ie%irea dintr6un anumit %tatu% %i r!l. S!cializarea in%eamna de fapt umanizare. (!pilul a ac-iziti!na c-iar %i cele mai elementare c!mp!rtamente umane d!ar traind alaturi de %emenii %ai %i prin in atare. 'n in atarea c!mp!rtamentel!r umane, e8i%ta anumite peri!ade critice din punct de edere +i!l!"ic. 7aca ace%te peri!ade %unt depa%ite, recuperarile prin %!cializare dau rezultate %la+e. 'n cadrul pr!ce%ului de %!cializare indi izii p!t a ea un r!l acti , ace%t lucru pre%upunand interactiune. S!cializarea nu are e8act acelea%i efecte a%upra indi izil!r a%upra car!ra ea %6a e8ercitat. :a p!ate a ea un efect de in%u%ire mecanica prin inductie %au un efect de pr!funzime, re%pecti de interi!rizare. 'n al d!ilea caz, al!rile, n!rmele, r!lurile, actiunile tran%mi%e prin %!cializare %unt atat de puternic ad!ptate, incat indi idul crede cu t!ata c!n in"erea %a, ca %unt ale lui, el nu %tie %au nu d!re%te %a %tie ca de fapt i6au f!%t tran%mi%e. #tunci cand pr!ce%ul de %!cializare a4un"e la un ni el ma8im, re%pecti e%te internalizat , indi idul %e implica acti , e%te recepti , participa p!ziti %i nec!nditi!nat pentru a fi mem+ru deplin a %!cietatii %i a culturii in care %6a na%cut %i unde traie%te 1=i-u, 20022 .

-+8 2ecanis1e ale sociali.a)ii 'n atarea %!ciala reprezinta mecani%mul fundamental al %!cializarii. 'n %en% lar", ace%t c!ncept %e %uprapune pana apr!ape de identificare cu pr!ce%ul de %!cializare. 'n atarea %!ciala reprezinta pr!ce%ele p%i-!l!"ice prin care indi izii acumuleaza cun!%tinte, re"uli, n!rme, al!ri, deprinderi c!mp!rtamentale ce pri e%c iata %!ciala in de%fa%urarea ei c!ncreta 1<!tariu %i 'lut, 1996, p.1122. #ce%t tip de in atare are d!ua caracteri%tici de +aza, fata de pr!ce%ul de in atare, in m!d "eneral %i anume, in atarea %!ciala %e refera la un c!ntinut %!cial 1un anumit c!mp!rtament fata de celalalt %i intr6un "rup %i de a%emenea in %ituatii %!ciale %pecifice2, iar in al d!ilea rand e%te un pr!ce% de in atare pe c!nt pr!priu, nein%tituti!nalizata. <!tariu %i 'lut 119962, preiau clarificarea facuta de catre =iller %i 7!llard 119412, in ceea ce pri e%te pr!ce%ul in atarii %!ciale, referindu6%e la faptul ca, ace%t pr!ce% e%te creat p!rnind de la e8plicarea fen!menului imitatiei, a and la +aza principiile %timulului, rec!mpen%el!r %i intariril!r. :8i%ta trei tipuri de in atare %!ciala %i anume> directa, indirecta %i c!mple86c!"niti a. Invatarea directa are la +aza le"ea incercarii %i er!rii , a rec!mpen%ei %i pedep%ei imediate, iar ca %i element central are mecani%mul reantaririi. Invatarea indirecta, %e refera la faptul ca indi idul nu a acumula e8perienta %i in%u5i cun!%tinte, atitudini %i c!mp!rtamente %!ciale prin e8perienta nemi4l!cita, ci prin !+%er area cel!rlalti. 'ndi idul !+%er a nu d!ar ce face %emenul %au, dar %i ce i %e intampla ace%tuia in urma actel!r %ale. #ce%t tip de in atare, numita %i !+%er ati!nala are imp!rtanta t!t mai mare, !data cu depa%irea ar%tei de 365 ani , iar la ar%ta adulta, in atarea !+%er ati!nala, alaturi de in atarea c!mple86c!"niti a reprezinta %ur%a *e!ria in atarii %!ciale a lui #l+ert .andura %u"ereaza faptul ca, ! mare parte din in atarea umana rezulta din !+%er area alt!r !ameni. ?amenii in ata %a %e c!mp!rte, %a %imta %i %a perceapa lumea in acela%i m!d cum ! fac %i ceilalti %emeni ai l!r an"a4ati, !cupand r!luri acti e %i p!zitii %!ciale %imilare, in cazul actiunil!r pr!ducti e, %pre e8emplu 1=i-u, 20022. Invatarea complex-cognitiva, reprezinta un an%am+lu de pr!ce%e prin care %e anticipeaza actiunea, c!n%ecintele %i implicatiile ei 1<!tariu %i 'lut, 19962. #ce%t tip de in atare cuprinde intr6un anume fel primele d!ua cate"!ri ale in atarii %!ciale, dar in ace%t caz %unt antrenate mecani%me p%i-!6c!"niti e mai c!mple8e, ce nu pre%upun neaparat prezenta empirica a un!r m!dele %au c!mp!rtamente, ea e aluandu6 %e pe plan mental, prin lim+a4 %i prin interactiune cu ceilalti. 3iecare din cele trei tipuri de in atare are ! anumita p!ndere intr6! anumita etapa a ietii. 7aca in primii ani din iata e%te d!minanta in atarea directa, ca%ti"a ap!i teren in atarea prin imitatia m!delel!r, iar la maturitate in atarea c!mple86c!"niti a d!mina.
8

principala de c!ntr!l a%upra c!mp!rtamentului.

)r!ce%ul de in atare %i cel de %!cializare %e realizeaza prin interactiune %!ciala. @n r!l e%ential in ace%t pr!ce% de interactiune %!ciala il are %i %!cializarea recipr!ca. 7!ua e8emple %unt el!c ente in ace%t caz %i anume recipr!citatea in f!rmarea %i c!n%!lidarea cuplului c!n4u"al, dar %i recipr!citatea in relatia parinti6c!pii. 'n cea de6a d!ua %ituatie, dat!rita tran%f!rmaril!r ce au l!c in %!cietate, e8i%ta ! influenta a c!piil!r a%upra parintil!r. @n caz particular al in atarii %!ciale il reprezinta in atarea de r!luri %!ciale, caz in care interactiunea %i recipr!citatea %unt prezente. <!lul %!cial e%te definit de multe !ri ca fiind a%pectul dinamic %i !perati!nal al %tatu%ului 1a p!zitiei %!ciale2. )r!ce%ul in atarii de r!luri pre%upune in%u%irea a%teptaril!r de r!l, ace%t lucru in%emnand pretentiile pe care cei din 4ur le au fata de ! per%!ana care !cupa ! anumita p!zitie, ! functie %au un r!l in %!cietate. #%teptarile de r!l au caracter de recipr!citate. 'n%a, dat!rita dinamicii %!cietatii m!derne, c!ntinutul a%teptaril!r de r!l %6a %c-im+at mult. )eri!ada de tranzitie prin care trece tara n!a%tra incepand cu decem+rie 1989, a c!ndu% la dificultati %uplimentare in in%u%irea de r!luri.
1.4 Sociali.a)ea in co$ila)ie si tine)ete3 $e)soane se1ni4icati5e

'n para"raful 1.3 am amintit faptul ca, in %!cietatea m!derna relatia parinti6c!pii nu e%te %tudiata d!ar in %en% unilateral a%a cum %e facea in m!d traditi!nal. 3!arte mult %e !r+e%te in zilele n!a%tre de%pre A%!cializareaB parintil!r de catre c!pii, de%pre efectele recipr!ce in relatia parinti6c!pii. <elatiile dintre parinti %i c!pii pre%upun un mecani%m de!%e+it, filtrat %!cial, +azat pe c!municare, in care %e tran%mit m!dele de c!nduita. )r!ce%ul de %!cializare al unui indi id nu e%te unul liniar %i nici unif!rm. )!tri it lui <!tariu %i 'lut 119962, e8i%ta d!ua faze ale pr!ce%ului de %!cializare %i anume> %!cializarea primara %i %!cializarea %ecundara. Sociali.a)ea $)i1a)a e%te de +aza, ea de%fa%urandu6%e in peri!ada c!pilariei timpurii, periada in care parintiic!ntri+uie la %tructurarea per%!nalitatii c!pilului, in care au l!c acumulari c!"niti e %i de ela+!rare a %c-emel!r afecti e. (!pilul d!+ande%te inf!rmatiile %i a+ilitatile e%entiale pentru a putea participa la iata %!ciala c!tidiana %i i%i f!rmeaza eul. <e%p!n%a+ili de ace%t pr!ce% %unt per%!anele apr!piate %i rele ante pentru c!pil, cun!%cute %i %u+ denumirea de per%!ane %emnificati e. # and in edere faptul ca,fiecare ne na%tem intr6! %tructura %!ciala data, per%!anele %emnificati e 1parintii !cupand l!cul central2 %unt !arecum impu%e. #titudinea per%!anel!r %emnificati e e%te reflectata intr6! ma%ura de%tul de mare in eul 1%inele2 c!pilului. 'n acea%ta prima faza a %!cializarii, c!pilul in ata r!luri, atitudini %i c!mp!rtamente "enerale, acea%ta fiind ec-i alenta cu umanizarea indi idului in cadrul familiei.

10

Sociali.a)ea secunda)a c!incide cu trecerea de la etapa c!pilariei la pu+ertate %i ad!le%centa, aparand n!i faze ale dez !ltarii intelectuale. #ce%t tip de %!cializare e%te le"at de di iziunea %!ciala a muncii %i de di%tri+uirea %!ciala a cun!%tintel!r 1<!tariu %i 'lut, 19962. C!rmele %i al!rile pr!m! ate de diferite in%titutii %pecializate, %unt interi!rizate. 9a fel ca in prima faza a %!cializarii %i in acea%ta a d!ua %ituatie e8i%ta per%!ane %emnificati e, dar indi idul are un !arecare c!ntr!l a%upra l!r in %en%ul ca, in ederea mentinerii identitatii pr!prii, el p!ate renunta la unele in fa !area alt!ra. 7e a%emenea, e%te f!arte imp!rtant ca indi idul %a tina c!nt de faptul ca r!lurile %!ciale pe care le e8ercita nu %e de%fa%!ara int!tdeauna in c!nte8te afecti e %au pr!tecti e %imilare, cu cele din cadrul familiei. e.5olta)ea 1o)ala a $e)sonalitatii $)in sociali.a)e @nul dintre rezultatele e%entiale ale relatiil!r dintre c!pil %i parinti, dintre c!pil %i alti c!pii e%te na%terea %entimentel!r m!rale. 'n !pinia lui ,ean )ia"et, %entimentele m!rale apar in %tadiul patru al e !lutiei afecti itatii. )ia"et realizeaza primele te!rizari referit!are la %!cializarea c!piil!r de diferite ar%te, plecand de la !+%er area ace%t!ra in cadrul un!r 4!curi. )!tri it lui )ia"et, dez !ltarea m!rala a c!pilului cun!a%te ! pr!"re%ie "raduala %i %tadiala a%emanat!are celei c!"niti e. )!rnind de la cele prezentate, )ia"et a de%cri% trei etape ale f!rmarii 4udecatil!r m!rale la c!pil, %i anume>
D

)tapa moralei "eteronome, e%te etapa caracterizata de prezenta unui re%pect unilateral, %pecific c!piil!r mai mici de 768 ani, atunci cand f!rta c!n%emnel!r e%te le"ata de prezenta materiala a celui care le6a dat, iar in a+e%enta lui, le"ea pierzandu6%i actiunea.

)tapa realismului moral, e%te etapa caracterizata de faptul ca !+li"atiile %i

al!rile %unt

determinate de le"e in %ine, independent de c!nte8tul intentiil!r %au relatiil!r. #pare aici c!nceptul de Are%p!n%a+ilitate !+iecti aB, actul fiind e aluat in functie de "radul de c!nf!rmitate materiala cu le"ea, %au de intentia +una, ce %e "a%e%te, fara !ia %u+iectului in c!nflict cu re"ula. 7upa 7 ani, re"ula re%pectarii ade arului ramane e8teri!ara c!pilului, +inele %i raul %unt azute in termeni Aal+B %i Ane"ruB iar actul e%te 4udecat in functie de dimen%iunea c!n%ecintel!r mai de"ra+a decat intentiile celui ce6l c!mite.
D

)tapa autonomiei morale, e%te etapa c!!perarii %!ciale, determinata de pr!ce%ele !perat!rii ale "andirii, care fac l!c un!r re"uli m!rale n!i intemeiate pe re%pect recipr!c, ce c!nduc la ! anumita aut!n!mie. (!mp!rtamentul e%te !rientat din interi!r %i din c!n in"ere. 7upa )ia"et re%pectul mutual implica %i recipr!citatea punctel!r de edere 1.!nc-i%, 20062.

Agenti si instante de sociali.a)e 9a ni el %!cial e8i%ta mai multe in%tante cu r!l educati imp!rtant in %!cializarea c!pilului. (ele mai imp!rtante in%tante de %!cializare %unt> familia, "rupurile6perec-e, %c!ala %i mi4l!acele de c!municare de ma%a 1=i-aile%cu, 20032.
10

11

)rincipalul a"ent al %!cializarii il reprezinta familia, ce a%i"ura un prim climat afecti . 3amilia e%te intermediarul intre %!cietate %i c!pil, ea fiind un l!c unde %e m!deleaza principalele c!mp!nente ale per%!nalitatii. #m+ianta umana in care %e na%te %i cre%te c!pilul e8ercita ! influenta -!tarat!are a%upra dez !ltarii %ale. Spre e8emplu, ridicarea %i %tran"erea in +rate, %au zam+etul, c!n%tituie un tip de %timulare ce dez !lta in c!pil ! relatie de ata%ament, relatie de!%e+it de imp!rtanta pentru %!cializarea %a de mai tarziu 1%tudiile au aratat ca nu tre+uie neaparat ca parintele %a fie principala per%!ana care are "ri4a de c!pil, ci ! per%!ana %ta+ila pentru c!pil2, 1=i-aile%cu, 20032. )rin %tructura %a, familia !fera cadrul cel mai p!tri it pentru f!rmarea deprinderil!r, pentru tran%miterea principalel!r cun!%tinte a%upra realitatii %i f!rmarea primel!r principii de iata, a primel!r f!rme de identificare %i %!cializare. =!dul in care fiecare familie i%i %!cializeaza c!piii, cun!a%te numer!a%e diferente, c-iar daca familiile realizeaza functii %!cializat!are c!mune. Sunt de!%e+iri intre cate"!riile %!ci!6pr!fe%i!nale %au intre cele rezidentiale in ceea ce pri e%te %!cializarea c!piil!r. 'n %!cializarea realizata la ni elul familiei, un r!l imp!rtant il are imitatia. (!piii traie%c mai ale% cu mama in primii l!r ani de iata, iar acea%ta reprezinta afectiunea %i aut!ritatea. 9a ! anumita ar%ta, +aiatul %e deta%eaza de mama %i %e apr!prie de tata, printr6un mecani%m de identificare. 3etele realizeaza identificarea fara a %e deta%a de mama l!r. #ce%ta e%te %i m!ti ul pentru care, pentru fete, ad!le%centa e%te mai putin dramatica decat pentru +aieti 1=i-aile%cu, 20032 . @n alt a"ent al %!cializarii il reprezinta grupurile-perec"e, numite %i grupuri de similaritate sau grupuri de egali #ce%te "rupuri %unt f!rmate din per%!ane care au apr!8imati aceea%i ar%ta %i %e manife%ta ca a"enti de %!cializare puternici in %pecial in peri!ada c!pilariei %i in ad!le%centa. (!piii de aceea%i "eneratie interacti!neaza mai u%!r c-iar de la ar%te f!arte mici. (!piii c!munica mult mai u%!r decat adultii. 'n ad!le%centa, "rupul de %imilaritate e%te f!arte imp!rtant in %!cializare in %pecial dat!rita faptului ca el c!n%tituie un "rup de %up!rt in tendinta de afirmare a eului %i a manife%tarii independente in afara c!ntr!lului parintil!r. 9a ar%te mai mici, c!piii %e afla intr6! p!zitie %!ciala inferi!ara in interactiune cu %ur%ele de %!cializare. #cea%ta p!zitie e%te pentru c!pii ! p!zitie acceptata %i firea%ca, in%a pe ma%ura ce c!pilul %e maturizeaza, el nu mai accepta a%a de u%!r aut!ritatea familiei, a %c!lii %i a alt!r in%tante de %!cializare 1<!tariu %i 'lut, 19962. 'n c!mpletarea in%tantel!r de %!cializare, scoala reprezinta un fact!r educati al!r!% care faciliteaza in atarea %i interi!rizarea de catre tineri a n!rmel!r %i c!nduitel!r %!ciale. Sc!ala !fera atat inf!rmatii, calificari cat %i un intre" climat al!ric %i n!rmati , f!rmal %i inf!rmal, acea%ta apeland la

11

12

m!dalitati de %!cializare %i%tematica prin dez !ltarea un!r c!n in"eri m!rale dura+ile, facilitand inte"rarea %!ciala a tineril!r. 'n %c!ala, i%i de%fa%!ara acti itatea un numar de a"enti 1in atat!rul, pr!fe%!rul %au c!rpul de pr!fe%!ri %i ele ul %au "rupul de ele i2. #ce%tia intra in rap!rturi acti e %i dau na%tere un!r pr!ce%e fundamentale, cum %unt> in%tructia, educatia, in atarea %i dez !ltarea. 9a randul l!r ace%te pr!ce%e, pun in 4!c numer!%i fact!ri p%i-!l!"ici ca> c!mpetenta p%i-!peda"!"ica a cadrului didactic, recepti itatea, pre"atirea, di%p!ni+ilitatea ele ului de a in ata %i de a %e dez !lta %u+ impactul m!delel!r in%tructi 6 educati e. (a urmare, actul educati!nal nu %e reduce numai la inf!rmare, pre"atire intelectuala, ci %e refera la per%!nalitatea t!tala a c!pilului, urmarind %a6i f!rmeze !riz!ntul cultural, %a6i !ptimizeze pr!ce%ul de %!cializare. @n alt a"ent de %!cializare, f!arte imp!rtant in %!cietatile dez !ltate il reprezinta mi*loacele de comunicare in masa =a%%6media reprezinta an%am+lul !r"anizatiil!r 1radi!, *E, filme, ziare, re i%te, afi%e2 care e-iculeaza inf!rmatii catre un numar mare de !ameni 1=i-aile%cu, 2003, p.982. Cenumarate dez+ateri pe tema efectel!r %!cializat!are ale ma%%6mediei 1in %pecial ale tele iziunii2 au a ut l!c in %pecial in ultimii ani, iar c!ncluziile la care %6a a4un% au f!%t de multe !ri c!ntradict!rii. ? c!ncluzie c!muna la care %6a a4un% in cele din urma, a f!%t aceea ca, mi4l!acele de c!municare au atat efecte p!ziti e, cat %i ne"ati e, iar efectele l!r %!cializat!are depind de c!ntinutul me%a4ului 1=i-aile%cu, 2003, p.912. =et!dele c!mp!rtamentale !ferite de tele iziune p!t de eni m!dele de referinta pentru c!pii, atat in ceea ce pri e%te a%pectul le"at de c!nf!rmarea la n!rmele %i al!rile %!ciale, dar %i %u+ a%pectul nec!nf!rmarii la ace%tea. )e lan"a cei patru a"enti de %!cializare f!arte imp!rtanti, !r"anizatiile reli"i!a%e, p!litice, a%!ciatiile !luntare, an%am+lul c!munitatii in care traie%te un indi id, au la randul l!r un anumit r!l in pr!ce%ul %!cializarii indi idului. S!cializarea realizata de a"enti diferiti p!ate fi unitara %au c!ntradict!rie. ?r"anizatiile %i in%titutiile %!ciale in care e8i%ta di er"ente puternice in ceea ce pri e%te al!rile %i n!rmele %!cializate, c!nduc la pr!ce%e de %!cializare c!ntradict!rii %i la per%!nalitati c!ntradict!rii. 3iecare indi id are ! e8perienta %!cializat!are unica %i ! per%!nalitate unica, unicitatea cel!r d!ua a%pecte tinand c!nt de ereditatea fiecaruia, de mediul in care traim, dar %i de actiunea un!r c!m+inatii di er%e de a"enti %!cializat!ri.

12

13

Ca$itolul & Ne5oile co$ilului &+- Ne5oile de 7a.a ale co$ilului (ea mai cun!%cuta cla%ificare a ne !il!r umane e%te cea facuta de =a%l!/ %i anume, p!tri it unei !rdini de pri!ritati %au ur"ente a em urmat!area cla%ificare> ne !i fizi!l!"ice, ne !ia de %i"uranta %i %ecuritate, ne !ia de apartenenta %i dra"!%te, ne !ia de re%pect %i %tima de %ine %i ne !ia de aut!dez !ltare. )!rnind de la acea%ta cla%ificare facuta de =a%l!/, dar %i de la cele facute de alti aut!ri %6a realizat ! particularizare a ne !il!r umane f!rmulate de ace%tia, la ar%ta c!pilariei, !+tinandu6%e ne !ile de +aza ale c!pilului. 2.1.1 Nevoia de dragoste si securitate #cea%ta ne !ie e%te permanenta in peri!ada c!pilariei, fiind cea mai imp!rtanta la ar%ta mica, cand c!pilul i%i c!n%truie%te ata%amentul fata de mama, de tata %i de cei apr!piati lui. ,!-n .!/l+0 dez !lta ! te!rie a le"aturil!r dintre c!pii %i parinti, %punand ca ruperea ace%t!r le"aturi duce la %eparare, ce are efecte de depri are em!ti!nala 1.!nc-i%,20062. Ce !ia de c!ntact, e%te in !pinia lui .!/l+0 ! ne !ie primara, c!pilul na%candu6%e cu acea%ta ne !ie fundamentala. )entru dez !ltarea unei per%!nalitati %anat!a%e a c!pilului e%te nece%ar ca, acea%ta prima ne !ie %a fie %ati%facuta 1Ceamtu, 20032. 3!arte imp!rtanta pentru dez !ltarea mintala a c!pilului e%te ne !ia de le"atura intima de dra"!%te, afectiune cu mama %au cu ! mama %u+%titut, in care c!pilul %a ai+a incredere 1.!nc-i%, 20062. 7ra"!%tea cu care c!pilul e%te inc!n4urat de catre parinti, %au per%!ana in care el are incredere i%i a pune amprenta a%upra dez !ltarii %ale ulteri!are. #ta%amentul ii da c!pilului %entimentul de %i"uranta cu ai lui, de %ecuritate, %entiment care are efecte p!ziti e a%upra dez !ltarii ulteri!are a c!pilului. 2.1.2 Nevoia de experiente noi, de stimulare (ele mai imp!rtante acti itati ale c!pilului care p!t %a6i %ati%faca ace%tuia ne !ile, %unt 4!cul %i lim+a4ul. (u a4ut!rul l!r, c!pilul de%c!pera lumea %i in ata cum %a %e adapteze la ea. :8perientele %unt
13

14

c!nditia dez !ltarii mentale, c!"niti e a c!pilului. 7in ace%te e8periente, c!pilul i%i dez !lta lumea lui interna, ce reprezinta de fapt ! reflectare al lumii e8terne la care %e adau"a %entimentul trait de c!pil in m!mentul de%c!peririi 1Ceamtu, 20032. 3iecare dintre n!i purtam acea%ta lume interna, care e%te cu atat mai +!"ata cu cat in peri!ada c!pilariei %i c-iar %i mai tarziu am a ut parte de e8periente n!i, +azate pe %entimente de +ucurie, acceptare, incura4are. 'n incercarea c!pilului de a de%c!peri lumea, adultul care6l a%i%ta tre+uie %a manife%te intere%, entuzia%m %i recepti itate, f!arte imp!rtante pentru aut!de%c!perirea interi!ara. 2.1.3 Nevoia copilului de a fi apreciat si de a-i fi recunoscute capacitatile 'n acti itatea pe care ! de%fa%!ara un c!pil, ace%ta are ne !ie %a fie incura4at %i ra%platit de catre adult. #ce%t lucru e%te nece%ar %i pentru a putea depa%i dificultatile %i c!nflictele care p!t aparea in peri!ada dez !ltarii. 'n ace%t %en%, adultul tre+uie %a cun!a%ca capacitatile c!pilului. #%teptarile pe care adultul le are fata de c!pil, tre+uie %a c!nduca c!pilul la %entimentul de +ucurie %i traire a %ucce%ului in urma ef!rtului realizat de catre ace%ta. =eritele c!pilului tre+uie%c recun!%cute de catre adult, ace%t lucru realizandu6%e prin ac!rdarea unei rec!mpen%e ce e%te f!arte imp!rtanta pentru %tima de %ine a c!pilului. )rin %ati%facerea ace%tei ne !i a c!pilului,re%pectul adultului fata de c!pil e%te %!licitat intr6! ma%ura mai mare decat in cazul cel!rlalte ne !i. (!pilul identifica, ale"e e8emple din randul per%!anel!r imp!rtante pentru el, in ace%t fel realizandu6%e pr!ce%ul de aut!6m!delare 1Ceamtu, 20032. 2.1.4 Nevoia de responsabilitati )rin %ati%facerea ace%tei ne !i %e dez !lta la c!pil aut!n!mia. (!pilul are ne !ie de ca%ti"area %i recun!a%terea treptata de catre ceilalti a independentei %ale. )e ma%ura ce c!pilul cre%te, re%p!n%a+ilitatile cre%c. )rin a%umarea re%p!n%a+ilitatil!r c!pilul in ata %i re"ulile. 3amilia, dar %i %c!ala au un r!l f!arte imp!rtant in dez !ltarea c!pilului, mai preci% in aut!n!mia ace%tuia. 2.1.5 Nevoi de baza, fiziologice ale copilului #ce%te ne !i %unt "arantia %upra ietuirii %i a dez !ltarii c!pilului. #dultii nu tre+uie %a faca "re%eli in %ati%facerea ne !il!r c!pilului, de!arece ace%te "re%eli p!t influenta dez !ltarea arm!ni!a%a a ace%tuia. 7urerile, traumele, traite in c!pilarie %unt mai ap!i, la !ri"inea un!r c!mp!rtamente, manife%tari anti6%!ciale. Fre%eli ale parintil!r ca, a"re%iunea a%upra c!pilului, dar %i %uprapr!te4area, c!nduc la ne"li4area ne !il!r em!ti!nale, %!ciale, intelectuale ale ace%tuia. 7aca ! ne !ie a c!pilului e%te implinita, atunci %e pr!duc efecte p!ziti e. 'n caz c!ntrar apare fru%trarea %i ! %tare em!ti!nala ne"ati a.

14

15

&+& E4ectele nesatis4ace)ii ne5oilo) co$ilului Ce%ati%facerea ne !il!r de dra"!%te are ca efect a%a6numitul %indr!m al Adepri arii materneB. 9e"aturile pe care c!pilul le dez !lta in primii ani de iata cu mediul %!cial au puternice elemente afecti e, iar ata%amentul e8prima cel mai +ine ace%t lucru. #ta%amentul %e realizeaza de re"ula intre c!pil %i ! per%!ana familiara ce %e !cupa de ace%ta, per%!ana ce p!ate fi mama ,tatal %au ! in"ri4it!are. *reptat acea%ta le"atura dura+ila %e interi!rizeaza %i %er e%te ca m!del de c!mp!rtament in relatiile %!ciale ale c!pilului 19e-alle %i =ellier, in .!nc-i%, 20062. ,. .!/l+0 dez !lta ! te!rie a le"aturil!r dintre c!pii %i parinti, %u%tinand ca daca ace%te le"aturi %e rup, ace%t lucru duce la %eparare, care are efecte de depri are em!ti!nala. 1.!nc-i%, 2006, p.2802. (!/ie 119952 !r+e%te de%pre faptul ca .!/l+0 c!n%idera ata%amentul ca fiind Aun ade arat %i%tem c!mp!rtamental care are %c!pul de a mentine ! pr!8imitate primara, %epararea de in"ri4it!r acti and ace%t %i%temB 1.!nc-i%, 2006, p.2802. 'n 1951 , .!/l+0 in urma %tudiil!r intreprin%e, pu+lica un artic!l in care ideea centrala face referire la faptul ca e%ential pentru dez !ltarea mintala a c!pilului %au tanarului e%te ne !ia de le"atura intima de dra"!%te, afectiune cu mama %au cu ! mama %u+%titut, in care ace%ta %a ai+a incredere 1.!nc-i%, 20062. 7at!rita depri arii materne, c!pilul %e p!ate c!nfrunta cu ! anumita lent!are, %au c-iar cu intarzieri %eri!a%e in dez !ltarea mentala, di%tre%% in f!rme acute, p%i-!patia lip%ei de afectiune, f!rme de depre%ie mai mult %au mai putin accentuate. <eferit!r la f!rmele de %eparare, .!/l+0 %u%tine ca ace%tea dez !lta c!nduite marcate de anumite caracteri%tici. 'n timp ce .!/l+0 %u%tine faptul ca, %epararea de %curta durata dez !lta ! frica de ! n!ua %eparare a c!pilului, ace%t lucru ducand la ! dez !ltare n!rmala a ace%tuia. 3reud c!n%idera ca %epararea de %curta durata e %ur%a ne r!zel!r de mai tarziu 1.!nc-i%, 20062. )!tri it lui Fl!%e 119922 in cazul %epararii de lun"a durata cre%te in%ecuritatea, an"!a%a %i mania ce afecteaza criza de aut!n!mie a c!pilului, dar %i capacitatea de adaptare %!ciala 1Fl!%e, in .!nc-i%, 20062. #ta%amentul reprezinta un fact!r imp!rtant in %tructura per%!nalitatii c!pilului iar r!lul pe care ata%amentul il indepline%te e%te unul du+lu %i anume> de pr!tectie, de %ecurizare a c!pilului de catre adult imp!tri a tutur!r a"re%iunil!r %i al d!ilea r!l e%te unul de %!cializare. 7aca depri area materna nu %e e8tinde pe peri!ade mai indelun"ate, efectele ne"ati e ale ace%teia p!t fi c!ntracarate. 'n %ituatia in care c!pilul re%imte retra"erea temp!rara a afectiunii, ne%ati%facerea ne !ii de %ecuritate a fi e identa. Ce !ia de %ecuritate ne%ati%facuta, p!ate fi tradu%a %i in ne"li4are, a+uz, maltratare, t!ate ace%tea pr!ducand efecte de durata. )!rti it lui <!t-6Szam!%;Gzi 120052 %e pr!duc c!n%ecinte fizice la ni el %!matic, retard in dez !ltarea intelectuala, dar %i tul+urari de ec-ili+ru em!ti!nal, t!ate ace%tea influentand elementele ce c!nduc la c!nturarea indi idului.
15

16

'ntr6un %tudiu realizat in 2000, de catre '?=(, #C)(# %i @C'(:3 %6a a4un% la c!ncluzia ca apr!ape 4umatate din c!piii in%tituti!nalizati 148,8H2 %unt +atuti %au %unt pu%i la munci umilit!are 1%palarea cl!%etel!r2, drept f!rme de pedeap%a 1<!t-, 20052. Ce%ati%facerea ne !ii de %ecuritate pare a fi ! caracteri%tica a mediului rezidential. Ceimplinirea celei de6a d!ua cate"!rii de ne !i 2.1.2 %e re"a%e%te in diferite f!rme de %u+%timulare %au pri areIdepri are %enz!riala, %!ciala, em!ti!nala. ?ferirea de n!i e8periente lar"e%te !riz!nturile c!pilului iar in caz c!ntrar ace%ta a trai intr6un uni er% in"u%t %i artificial. <epert!riul limitat de e8periente pare a fi ! alta caracteri%tica a mediului rezidential. 9a randul ei, %upra%timularea pr!duce efecte ne"ati e ca> nelini%te, -ipere8citare, e8tenuare %i tul+urari de %!mn. (!pilul caruia nu i %e ac!rda incredere %i incura4are a de eni un adult ce %e a c!nfrunta cu ! %tima de %ine %cazuta. ? alta caracteri%tica a mediului rezidential e%te faptul ca, ace%ti c!pii pr! eniti din a%tfel de medii, !+tin mai "reu aprecierile cel!r din 4ur, din cauza deza anta4ului em!ti!nal, ec!n!mic, %!cial, cultural, de multe !ri educati!nal %i de dez !ltare fizica %i intelectuala. 'n a+%enta familiei, c!piii din ace%te medii au mare ne !ie de incura4are %i de recun!a%tere a ef!rturil!r l!r. Ce%ati%facerea ne !ii de re%p!n%a+ilizare a c!nduce catre mentinerea c!pilului intr6! %tare de dependenta de cei din 4urul lui. E!r e8i%ta deficiente in deprinderile de aut!c!ntr!l %i planificare, iar ulteri!r cand a de eni adult a fi incapa+il de a lua decizii rati!nale %i re%p!n%a+ile. 'n cazul in care ne !ile c!pilului nu %unt %ati%facute in m!d c!re%punzat!r, ace%t lucru a

influenta dez !ltarea arm!ni!a%a a ace%tuia. Ce%ati%facerea ne !il!r c!pilului, de catre familie %au de catre per%!anele din in%titutiile rezidentiale, !r c!nduce la c!n%ecinte ne"ati e a%upra ace%tuia, atat la ni el fizic 1retard in dez !ltare, dez !ltare dizarm!nica2, la ni el p%i-ic 1tul+urari de an8ietate, c-iar p%i-!ze2 dar %i la ni el c!mp!rtamental 1c!mp!rtamente c!mpul%i e, anti%!ciale, aut!de%tructi e2. &+8 Functii si a7ilitati $a)entale necesa)e satis4ace)i ne5oilo) co$ilului (ea mai dificila, dar %i cea mai imp!rtanta munca pe care ! de%fa%!ara un adult in iata lui e%te cea de parinte. Situatiile %tre%ante cu care %e c!nfrunta parintii in iata de zi cu zi %i care "enereaza ade%ea %tari de nemultumire %i fru%trare, nu tre+uie %a %e re%imta a%upra c!piil!r, a%upra le"aturii dintre parinti %i c!pii. 3elul in care %e realizeaza functiile parentale creaza cadrul dez !ltarii c!pilului in familie. 7upa Jari Jillen 119982, 1in Ceamtu, 20032, e8i%ta %apte functii parentale, pe care parintii le indepline%c in ma%ura a+ilitatil!r pe care le au. #ce%tea %unt>

16

17

#bilitatea parintilor de a da prioritate satisfacerii nevoilor de baza ale copilului :%te f!arte imp!rtanta cun!a%terea ne !il!r de +aza ale c!pilului, iar di%p!ni+ilitatea parintil!r de a6%i %acrifica c!nf!rtul pr!priu pentru a putea %ati%face ne !ile c!pilului, 4!aca de a%emenea un r!l e8trem de imp!rtant. #bilitatea de a oferi copilului experiente noi, de a-l stimula cognitiv si afectiv Ce !ia de e8periente n!i, de %timulare e%te f!arte imp!rtanta pentru de !ltarea in plan mental a c!pilului. (!pilul e%te curi!%, d!re%te %i de%c!pera lumea care6l inc!n4!ara, iar parintele tre+uie %a6i in"aduie ace%t lucru. #bilitatea de a avea o relatie empatica cu copilul tau )entru a putea ra%punde ne !il!r c!pilului, parintele tre+uie %a ai+a a+ilitatea de a %e pune in l!cul ace%tuia, dar %i de a intele"e felul in care c!pilul de%c!pera lumea, e8perimenteaza lucruri n!i, %e +ucura, %e 4!aca !ri e%te tri%t. #bilitatea de a-si infrana propriile dureri si porniri agresive, fara a le rasfrange in relatia cu copilul 'n acea%ta %ituatie e%te !r+a de%pre e8primarea er+ala %i fizica a fru%trarii. :%te nece%ar pentru r!lul de parinte un anumit "rad de t!leranta la fru%trare %i c!nflict. 'ndeplinirea r!lului de parinte e%te afectata de Aimaturitatea parintil!rB p!rti it lui Jari Jillen 1Ceamtu, 20032. )!tri it aceluia%i aut!r, pr!+lemele em!ti!nale ale parintil!r, p%i-!zele, retardul mental, dependenta de ac!!l %i dr!"uri %e numara printre cauzele c!mp!rtamentului a"re%i aplicat c!pilului, de catre parintele %au. Capacitatea de a avea asteptari realiste fata de copil #%teptarile pe care parintii tre+uie %a le ai+e fata de c!pilul l!r tre+uie %a fie in permanenta p!ziti e %i p!tri ite cu capacitatile %i ar%ta ace%tuia. )arintii care6%i e8prima mereu increderea in capacitatile c!pilului, !r dez !lta la c!pil ace%te capacitati. @nii parinti p!t a ea a%teptari nereali%te dat!rita e8i"entel!r ri"ide ce depa%e%c capacitatile c!pilului. #ce%tia p!t cadea in e8trema cealalta a and e8i"ente prea mici, ceea ce c!nduce la nedez !ltarea re%p!n%a+ilitatii %i a capacitatii de a rez!l a pr!+leme. #ce%t din urma lucru a determina %caderea aut!n!miei. (el mai el!c ent e8emplu pri ind indeplinirea ace%tei functii parentale, e%te in cazul c!piil!r ce au cre%cut intr6un mediu rezidential %i care nu %6au c!nfruntat cu nici un fel de e8i"ente ale adultil!r, fara a a ea re%p!n%a+ilitati %i %arcini. Ce%ati%facerea ne !ii de re%p!n%a+ilitate, a%a cum am prezentat la 2.1.4 %i 2.2, c!nduce la imp!%i+ilitatea de a6%i "e%ti!na pr!pria iata la ar%ta adulta.

17

18

Capacitatea de a percepe copilul in mod realist )arintii tre+uie %a ai+a di%p!ni+ilitate pentru a percepe c!pilul in m!d reali%t. 7e multe !ri, parintii nu !+%er a calitatile reale ale c!pilului %au dificultatile pr!prii ni elului de dez !ltare la care ace%ta %e afla. #titudinea %i c!mp!rtamentul parintil!r fata de c!pil %unt influentate de m!dul in care ace%tia percep c!pilul. #bilitatea de a rasplati, de a valoriza copilul @na dintre cele mai imp!rtante functii parentale e%te aceea de a ra%punde p!ziti , prin al!rizarea c!pilului pentru lucrurile +une pe care le6a facut. 'n ace%t m!d parintele a fi8a in c!mp!rtamentul c!pilului, c!mp!rtamentele pe care le d!re%te. #cea%ta a E''6a a+ilitate e%te in %tran%a le"atura cu ce6a de a fi empatic cu c!pilul, de a6l edea reali%t. #tunci cand c!pilul face ceea ce parintii ii cer, e%te de!%e+it de imp!rtant ca ace%tia %a6i multumea%ca %i c-iar %a6l ra%platea%ca intru6un fel. (!pilul are ne !ie de incura4ari %i aprecieri, ace%t lucru facand parte din ne !ile %ale de +aza. # and ace%te a+ilitati, parintii !r eni in intampinarea ne !il!r c!piil!r l!r. )entru ! dez !ltare n!rmala a c!piil!r, parintii tre+uie %a indeplinea%ca a+ilitatile parentale pe care le6am prezentat 1Ceamtu, 20032.

Ca$itolul 8
18

19

0)otectia co$ilului in Ro1ania 8+- Conside)ente $)i5ind cad)ul legal in do1eniul $)otectiei co$ilului 6trecut %i prezent6 'n anul 1970 a f!%t ad!ptata prima le"e r!manea%ca in d!meniul pr!tectiei c!pilului. Sc!pul Legii n)+8=-:/' a f!%t %a pr!te4eze anumite "rupuri de c!pii, in %pecial c!piii cu ne !i de in"ri4ire in afara familiei. #cea%ta le"e a intr!du% cel mai nep!tri it %i%tem de pr!tectie a c!pilului, de!arece principala f!rma de pr!tectie pentru ace%ti c!pii era pla%area in in%titutii. 'n%titutiile au de enit %uprap!pulate in timpul re"imului c!muni%t. #cea%ta le"e a la%at urme a%upra dez !ltarii c!pilului, dimen%i!narii %i%temului, ef!rtului financiar, urme care nici dupa %c-im+area re"imului c!muni%t nu %6au %ter%. 9a implinirea ar%tei de 18 ani, c!piii din in%titutii erau la%ati pe %trada fara a a ea re%ur%e materiale %i financiare pentru a %e de%curca %i nefiind pre"atiti pentru ! iata independenta. 7at!rita in%tituti!nalizarii prelun"ite, unii au de enit a%i%tati Ape iataB ai in%titutiil!r pentru per%!ane cu -andicap. 'n%titutiile erau pr!%t intretinute, c!nditiile de iata erau precare, iar per%!nalul era in cea mai mare parte neintere%at de %ituatia c!piil!r pe care tre+uia %a6i pr!te4eze. 'n ace%te c!nditii, c!piii %e c!nfruntau cu intarzieri in plan p%i-ic, fizic %i em!ti!nal, %ufereau traumati%me p%i-!l!"ice6em!ti!nale "ra e %i di%t!r%iuni la ni elul per%!nalitatii 1(-ipea %i Stefane%cu, 20042. 'n $)i1ii ani du$a )e5olutia din -:(: %6au facut m!dificari le"i%lati e in d!meniul %i%temului nati!nal de pr!tectie a c!pilului aflat in dificultate. #u f!%t adu%e in di%cutie principii n!i, %ituatii c!ncrete le"ate de ace%t d!meniu, din %!cietatile cu ! dem!cratie c!n%!lidata iar t!ate ace%tea au f!%t analizate in paralel cu particularitatile cu care %e c!nfrunta tara n!a%tra in acel m!nent. @n r!l de!%e+it de imp!rtant l6au a ut !r"anizatiile internati!nale intere%ate %i in"ri4!rate in acela%i timp de %ituatia c!piil!r din <!mania. (adrul le"i%lati indica ! pre!cupare a aut!ritatil!r r!mane de a "a%i in primul rand %!lutii pentru a pre eni amplificarea fen!menului c!piil!r in%tituti!nalizati, a+and!nati, mai mult decat pentru rez!l area %ituatiil!r de4a aparute. 'n acea peri!ada, re%p!n%a+ilitatea pentru pr!tectia c!pilului era impartita intre diferite %tructuri ale =ini%terului de 'nterne, =ini%terului Sanatatii %i =ini%terului :ducatiei Cati!nale %i nu e8i%ta un !r"ani%m %pecializat care %a %e !cupe numai de ace%t a%pect. 7!meniul pr!tectiei c!pilului a %uferit m!dificari c!ntinue in ultimii 17 ani, in principal dat!rita a d!i indicat!ri e8trem de imp!rtanti> K 3en!menul alarmant al c!piil!r in dificultate 1care a luat ampl!are dupa re !lutia din 19892 K 'ntere%ul internati!nal %p!rit pentru ace%t %e"ment %!cial.
19

20

'n 1990 %e ela+!reaza Legea n)+ --=-::', ! le"e cadru pentru %i%temul de ad!ptii, care nu c!ntine in%a pre ederi referit!are la pr!tectia c!pilului in "eneral. =a%%6media a a ut in cazul aparitiei ace%tei le"i ! mare influenta a and in edere ca %u+iectul le"at de ad!ptii era inten% mediatizat, iar celelalte cate"!rii de c!pii raman a fi di%cutate mult mai tarziu. Legea n)+6/=-::8, pri ind declararea 4udecat!rea%ca a a+and!nului nu a+!rdeaza d!meniul c!pilului aflat in dificultate in "eneral, ci pr!+leme %pecifice. 'n c!ntinuare, ima"inile %!cante ce prezentau %ituatia "ra a a c!piil!r din centre, a c!piil!r %trazii faceau inc!n4urul lumii. :ra ne !ie de ! le"i%latie care %a pri ea%ca pr!+lemele la m!dul "eneral, care %a cuprinda t!ate pr!+lemele cu care %i%temul de pr!tectie a c!pilului in dificultate, %e c!nfrunta. 'n -::, %e ela+!reaza 0lanul national de actiune in 4a5oa)ea co$ilului, ad!ptat la cererea !r"anizatiil!r internati!nale in"ri4!rate de cre%terea numarului de ad!ptii internati!nale, dar %i de %ituatia c!piil!r aflati in dificultate in <!mania. :ficienta ace%tui plan a f!%t una %cazuta in%a, el a creat +azele %i a tra%at directiile de actiune nece%are pr!ce%ului de ref!rma a %i%temului de pr!tectie a c!pilului aflat in dificultate. # a ut l!c de%centralizarea %er iciil!r de pr!tectie la ni el l!cal, rec!n%iderarea r!lului familiei in %!cietate, perfecti!narea per%!nalului care lucreaza in ace%t d!nemniu, dar %i implicarea %!cietatii ci ile. 'n%tituti!nalizarea e%te acum c!n%iderata ca ultima met!da de pr!tectie, prin ace%t lucru %e urmare%te re%pectarea intere%ului %uperi!r al c!pilului in pri inta deciziil!r luate pentru pr!tectia ace%tuia. 7!i ani mai tarziu, in 1997 are l!c )eo)gani.a)ea int)egului siste1 de $)otectie a co$ilului a4lat in di4icultate din Ro1ania. #ctele n!rmati e emi%e au %ta+ilit un n!u m!d de pr!tectie, ! n!ua !r"anizare in%tituti!nala, +azata pe principii m!derne %i %u%tinuta de ! le"i%latie c!re%punzat!are. S6au dez !ltat alternati e de tip familial pentru pr!tectia de tip rezidential, precum %i pentru pre enirea a+and!nului c!piil!r, a a ut l!c de%centralizarea acti itatil!r de pr!tectie a c!pilului, re%tructurarea %i di er%ificarea in%titutiil!r de pr!tectie a c!pilului. (el mai imp!rtant act n!rmati in d!meniu e%te O+U+> n)+&9=-::/, care re"lementeaza %i%temul de pr!tectie a c!pilului aflat in dificultate in "eneral. #cea%ta !rd!nanta define%te in primul rand n!tiunea de c!pil aflat in dificultate> Lc!pilul %e afla in dificultate daca dez !ltarea %au inte"ritatea %a fizica %au p%i-ica e%te periclitataB. *!t aici e%te reliefata imp!rtanta re%pectarii drepturil!r c!piil!r. )r!ce%ul de de%centralizare a f!%t urmat de )est)uctu)a)ea institutiilo) de ti$ 5ec;i de $)otectie a co$ilului. 'n%a, prin re%tructurarea in%titutiil!r cla%ice de mare capacitate nu %6a realizat din pacate reinte"rarea c!piil!r in iata c!munitatii. # urmat ine ita+il un $)oces de inc;ide)e a institutiilo) de ti$ 5ec;i.

20

21

@n alt principiu prezentat in le"e e%te cel al a%umarii re%p!n%a+ilitatii pentru pr!tectia c!pilului la ni elul c!munitatii l!cale din care ace%ta face parte. #nul 2001, reprezinta un alt m!ment imp!rtant in plan le"i%lati . # f!%t ela+!rata ?+>+ n)+ &-9=&''-, pri ind !r"anizarea %i functi!narea #ut!ritatii Cati!nale pentru )r!tectia (!pilului %i #d!ptie, aut!ritate aflata in %u+!rdinea Fu ernului. *!t in anul 2001, Fu ernul a impu% m!rat!riul de 1 an cu pri ire la %t!parea ad!ptiil!r internati!nale fiind ela+!rata %i St)ategia >u5e)na1entala in do1eniul $)otectiei co$ilului @&''--&''6A, ce a %ta+ilit caile de ref!rma %i principiile ce !r %ta la +aza %i%temului de pr!tectie a c!pilului in <!mania. 'n luna iunie &''6, parlamentul a ad!ptat 0ac;etul legislati5 in d!meniul pr!tectiei c!pilului, ce are la +aza principiile (!n entiei :ur!pene pri ind drepturile c!pilului, pac-et le"i%lati ce a intrat in i"!are la 1 ianuarie 2005. )rin ace%te acte n!rmati e %6a d!rit !+tinerea unei %tari de n!rmalitate %i re%p!n%a+ilizare a familiei naturale %i reant!arcerea ace%teia catre c!pil. #%tfel e%te redefint )olul institutiilo) statului, ace%tea au in primul rand dat!ria de a %pri4ini parintii, %au dupa caz reprezentantul le"al al c!pilului in realizarea !+li"atiil!r %ale. @nul dintre drepturile fundamentale ale !ricarui c!pil e%te acela de a cre%te alaturi de familia %a. #ut!ritatile au !+li"atia de a %pri4ini acti %i de a !feri a%i%tenta familiil!r e8pu%e ri%cului de a+and!n %i %eparare. Legea n)+&/&=&''6, pri ind pr!tectia %i pr!m! area drepturil!r c!pilului re"lementeaza cadrul le"al pri ind re%pectarea, pr!m! area %i "arantarea drepturil!r c!pilului, %ta+ilite prin (!n%titutie, ca element de n!utate, acea%ta le"e i%i e8tinde pre ederile a%upra tutu)o) co$iilo), ac!perind a%tfel ma4!ritatea %ituatiil!r in care %e p!ate "a%i un c!pil. 0a)intii sunt $)i1ii )es$onsa7ili $ent)u c)este)ea% ing)i#i)ea si de.5olta)ea co$ilului, elemente %u+liniate in acea%ta le"e iar c!munitatile %i aut!ritatile l!cale au !+li"atia de a6i %pri4ini pe parinti pentru indeplinirea re%p!n%a+ilitatil!r. 0)ocesul de descent)ali.a)e c!ntinua, p!tri it le"ii, prin tran%ferarea un!r atri+utii %i %er icii de la ni el 4udetean la ni el l!cal 1la ni el de c!mune, !ra%e, municipii2. *!ate ace%tea reprezinta %!lutia pentru infiintarea %i di er%ificarea %er iciil!r pentru c!pil %i familie cat mai apr!ape de d!miciliul ace%t!ra. 'n timpul pla%amentului aut!ritatile %unt !+li"ate %a ad!pte 1asu)i acti5e $ent)u 1entine)ea contactului int)e co$il si $a)intii sai, iar )einteg)a)ea co$ilului in 4a1ilie reprezinta ! pri!ritate pentru t!ti cei implicati in m!nit!rizarea ace%t!r ma%uri. 'n acea%ta n!ua le"e e%te a+!rdata ! pr!+lema de!%e+it de imp!rtanta %i anume, aceea a c!piil!r care $a)asesc siste1ul de $)otectie a co$ilului %i care %unt %upu%i ri%cului de e8cluziune %!ciala. 7upa

21

22

implinirea ar%tei de 18 ani, tinerii p!t +eneficia de pr!tectie %peciala timp de 2 ani, c-iar in c!nditiile in care nu i%i c!ntinua %tudiile. 8+& Cent)ul de 0lasa1ent de Ti$ Fa1ilial 3.2.1 Misiunea centrului de plasament de tip familial (entrul de )la%ament de *ip 3amilial e%te centrat pe c!pil, pe re%pectarea drepturil!r ace%tuia, a%i"urarea dez !ltarii arm!ni!a%e a per%!nalitatii c!pilului fiind %c!pul principal. 3amilia %u+%tituti a, per%!nalul an"a4at, c!piii, c!munitatea tre+uie %a ai+a ! intele"ere cat mai pr!funda a mi%iunii (entrului de )la%ament de *ip 3amilial pentru ! cat mai +una !r"anizare a inter entiei in !+iecti el!r f!rmulate. (entrele de )la%ament de *ip 3amilial au drept mi%iune "enerala furnizarea %au a%i"urarea acce%ului c!piil!r, pe ! peri!ada determinata, la "azduire, in"ri4ire, educatie %i pre"atire in ederea reinte"rarii %au inte"rarii familiale %i %!ci!6pr!fe%i!nale %i a%i"urare de %pri4in em!ti!nal, c!n%iliere, dez !ltarea ma4!ritatii deprideril!r de iata, etc. 1?rdinu nr.21 din 26.02.2004, Standardul nr.12. 3.2.2 Principiile si obiectivele Centrelor de Plasament de Tip Familial 0)inci$iile de 7a.a la ma4!ritatea centrel!r de pla%ament de tip familial %unt> D
D

ederea atin"erii

<eali%mul, e8primat printr6un m!d de !r"anizare %i functi!nare in c!nf!rmitate cu iata realaM (!erenta %au faptul ca intre"ul %i%tem de re"uli %i inter entii urmare%te acela%i %c!p, e%te %u+!rd!nat aceluia%i !+iecti M :ficienta, reprezentata de c!%turile ec!n!mic!6%!ciale 4u%tificate %i prin inter entii ec!n!mice pr!prii 1aut!"!%p!darire2 %i prin m!dul de finalizare a acti itatii de pr!tectie 1reinte"rarea familiala, inte"rarea %!ci!6pr!fe%i!nala2.

O7iecti5ele socio$edagogice in cazul ca%el!r de tip familial %unt le"ate de in atarea %i pre"atirea c!piil!r pentru iata %!ciala aut!n!ma %i re%p!n%a+ila, a%tfel incat %a %e elimine cat mai repede, t!tal, ire er%i+il %tatutul de a%i%tat %!cial %i %a %e a%i"ure reu%ita reinte"rariiIinte"rarii familiale %i %!ci!6 pr!fe%i!nale. Integ)a)ea socio-$)o4esionala a c!piil!r a4un%i la finalul %tudiil!r, reprezinta pentru ca%a de tip familial !+iecti ul caruia ii %unt %u+!rd!nate t!ate celelalte a%pecteM in ace%t %en% c!piii %unt pre"atiti pentru acti itati %pecifice ar%tei prin !rientare %c!lara %i pr!fe%i!nala, prin relati!nare cu per%!ane %i firme din c!munitate, cu %er icii %i in%titutiile pu+lice din d!meniu. ?+iecti ele nu %e refera la a%pectele materiale %i ce %tandarde are ca%aM !+iecti ele %e refera la cat de +ine %unt pre"atiti c!piii pentru iata c!tidiana n!rmala 1NNN (a%ele de c!pii de tip familal, #%!ciatia S?S (!piii, 2003, p. 266272. 3.2.3 Personalul din Centrul de Plasament de Tip Familial
22

23

)er%!nalul ca%el!r de tip familial e%te an"a4at de 7irectia Fenerala de #%i%tenta S!ciala %i pr!tectia (!pilului. (a%ele de tip familial %unt un %u+%titut de familie pentru c!piii care, pentru ! peri!ada mai lun"a %au mai %curta %unt %eparati de familia l!r naturala. #ce%t lucru a determinat an"a4area unei cate"!rii de per%!nal, %! 5i %!ie care %a indeplinea%ca r!lul de $a)inti su7stituti5i. (!piii %e adre%eaza ace%tei cate"!rii de per%!nal numindu6i mama %i tata. (re%terea %i educarea c!piil!r in afara pr!priil!r familii +i!l!"ice %i anume in familii %u+%titut %au in familii ad!pti e e%te ! practica la fel de ec-e ca %!cietatea !menea%ca 1<!t-6Szam!%;Gzi, in =untean %i Sa"e+iel, 20072. 'n tara n!a%tra, familiile %u+%titut au de enit ! %ur%a de!%e+it de imp!rtanta pentru a putea im+unatati %an%ele de iata ale c!piil!r, lip%iti temp!rar %au permanent de in"ri4ire din partea parintil!r +i!l!"ici 1<!t-6 Szam!%;Gzi, in =untean %i Sa"e+iel, 20072. 'n peri!ada de dupa 1990, in tara n!a%tra au pred!minat actiunile de tip carita+il. #cea%ta a f!%t in%a, ! %!lutie de m!ment, !r"ani%mele internati!nale preferand mai ap!i %a %pri4ine anumite pr!"rame %!ciale de a4ut!rare a cel!r ulnera+ili. S6au creat centre de !cr!tire mici, ca ! directie de %c-im+are a %ituatiei c!piil!r !cr!titi in centrele rezidentiale mari. #tm!%fera din ace%te centre mici %e apr!pie de cea dintr6! familie mai numer!a%a. )rimele centre de ace%t fel %6au de%c-i% in anul 1993 in .ucure%ti %i (i%nadie 14ud. Si+iu2, unde mama A%!cialaB era pre"atita pentru a a ea "ri4a de 6 pana la 10 c!pii dintr6! ca%a familiala. =ama A%!cialaB l!cuie%te impreuna cu c!piii pe care6i are in "ri4a %i pe care ii a4uta %a de%c!pere %i %a traia%ca in atm!%fera calda a unei familii 1<!t-6Szam!%;Gzi, in =untean %i Sa"e+iel, 20072. #ce%te pr!"rame au a ut mai mult un caracter pil!t pana in anii 199661997, cand a inceput %a %e puna accentul t!t mai mult pe pla%amentul familial. 9e"ea nr.272I2004 a determinat aut!ritatile l!cale %a %e implice direct in !r"anizarea %i functi!narea in%titutiil!r de pr!tectie a c!pilului in %pecial a ca%el!r de tip familial care au inceput %a fie "a%ite in t!t mai multe l!calitati. Fa1ilia su7stituti5a are intrea"a re%p!n%a+ilitate pri ind !r"anizarea %i functi!narea ca%ei, in"ri4irea, cre%terea %i educarea c!piil!r %i l!cuie%te in ca%a impreuna cu c!piii, a%i"urand prezenta permanenta %i c!n%tanta in iata c!pilului. 'n prezent, c!nducerea fiecarui centru de tip familial e%te a%i"urata de un c!!rd!nat!r, unul dintre mem+rii familiei %u+%tituti e. )entru %!luti!narea ne !il!r c!piil!r %i ale ca%ei, 4a1ilia a)e ca a#uto) un nu1a) de alte 6-, $e)soane, in functie de pred!minante, etc. ar%ta %i ne !ile c!piil!r, tipul de ca%a, acti itatile

23

24

Educatoa)ele au r!lul de a %e !cupa de c!pii %i de mena4ul ca%ei in timp ce ace%tia %unt la %c!ala. :le %unt cele care !r"anizeaza m!mentele de %tudiu %i de 4!aca ale c!piil!r. Bucata)ul i%i de%fa%!ara acti itatea dimineata, pre"atind meniul in functie de criteriul ar%tei, carente, +!li a%!ciate, luand in c!n%iderare %i d!rintele c!piil!r. Su$)a5eg;eto)ul de noa$te si $e)sonalul de cu)atenie, au r!l determinant in %ta+ilirea c!ntr!lului %fincterian %i i"iena per%!nala a c!lecti itatii. #c!l! unde ace%tia nu %unt prezenti in %c-ema ca%ei, acti itatea e%te %uplinita de re%tul per%!nalului %au de parintele %!cial. 'n cazul ca%el!r de tip familial cu c!pii cu diza+ilitati, e%te an"a4at %i un asistent 1edical care face tratamente, c!nf!rm indicatiil!r medicului, %emnaleaza im+!lna irile %i indepline%te !rice alte indat!riri parentale n!rmale. )er%!nalul unei ca%e de tip familial %i in %pecial familia %u+%tituti a, reprezinta elementul care determina -!tarat!r +una functi!nare a ca%ei. 3amilia %u+%tituti a e%te implicata direct in pre"atirea c!pilului pentru iata aut!n!ma %i re%p!n%a+ila ca> educatia %u+ t!ate a%pectele ei, acti itati "!%p!dare%ti, "e%tiune materiala, in"ri4irea %i %upra e"-erea c!pilului, !+%er area %i e aluarea pr!"re%el!r ace%tuia, a%i"urarea le"aturii cu familia %i alti c!la+!rat!ri e8terni, in%!tirea c!pilului in acti itati "en ta+ere %i e8cur%ii etc. )rin ?rdinul nr. 21 din 26.02.2004, %6au apr!+at %tandardele minime !+li"at!rii pri ind %er iciile pentru pr!tectia c!pilului de tip rezidential, emitentul fiind #ut!ritatea Cati!nala pentru )r!tectia (!pilului %i #d!ptie. #ce%te %tandarde re"lementeaza din punct de edere n!rmati , ! %erie de a%pecte le"ate de mi%iunea %i l!cul (entrului de )la%ament de *ip 3amilial in %tructura %er iciil!r %!ciale, de calitate a in"ri4irii, educatiei %i %!cializarii c!piil!r aflati in ace%t tip de in"ri4ire. *!t in ace%te %tandarde %unt prezentate %i re"lementari le"ate de re%ur%ele umane, admini%trare %i mana"ement, mediul in care e%te ampla%at centrul, reclamatii %i pre enire a a+uzuril!r, implicarea c!munitatii in iata ace%t!r c!pii.

Ca$itolul 6 Ce)ceta)ea cantitati5a 6+- Sco$ul ce)ceta)ii

24

25

Sc!pul ace%tei lucrari e%te de a prezenta +eneficiile prezentei familiei %u+%tituti e in iata c!piil!r in%tituti!nalizati in ceea ce pri e%te ni elul %timei de %ine %i cel al f!rmarii deprinderil!r de interactiune %!ciala. 6+& Fa.ele de)ula)ii $)oiectului si esalona)ea calenda)istica 4.2.1 Cercetarea de evaluare si investigatie initiala (ercetarea de e aluare initiala> n!iem+rie 2007. 4.2.1.1 Definirea problemei stiintifice abordate )r!+lema %tiintifica a+!rdata ! reprezinta imp!rtanta familiei %u+%tituti e in %ati%facerea ne !il!r c!piil!r in%tituti!nalizati cu accente pe functi!narea %!ciala %i pe ni elul %timei de %ine in cazul ace%t!r c!pii. 4.2.1.2 Ipotezele si obiectivele cercetarii Ipotezele > 6 (!piii %i tinerii ce pr! in din (entrele de )la%ament de *ip 3amilial au un ni el de functi!nare %!ciala ridicat, in c!mparatie cu c!piii %i tinerii ce pr! in din (entrele de )la%ament de *ip *raditi!nal.
D

(!piii %i tinerii ce pr! in din (entrele de )la%ament de *ip 3amilial au un ni el al %timei de %ine ridicat, in c!mparatie cu c!piii %i tinerii ce pr! in din (entrele de )la%ament de *ip *raditi!nal.

(biectivele cercetarii
D

'dentificarea ni elului %timei de %ine la c!piii %i tinerii din (entrele de )la%ament de *ip 3amilial 1(32 %i la c!piii %i tinerii din (entrele de )la%ament de *ip *raditi!nal 1(*2 'dentificarea relatiil!r dintre c!piii %i tinerii in%tituti!nalizati in (3 %i (*, cu c!le"ii. )recizarea %ituatiei %c!lare a c!piil!r %i tineril!r in%tituti!nalizati in (3 %i (*. 7eterminarea imp!rtantei relatiil!r familiale pentru c!piii %i tinerii in%tituti!nalizati in (3 %i (*. Sta+ilirea %ituatiil!r, a c!nditiil!r in care c!piii %i tinerii din (3 %i (* i%i e8ercita indat!ririle zilnice.

D
D D

4.2.1.3. Populatia cercetarii !otul studiat 6 c!piii %i tinerii din (entrul de )la%ament de tip 3amilial .ratca, 4udetul .i-!r 6c!piii %i tinerii din (entrul de )la%ament de tip 3amilial A)rima araB, din l!calitatea Ealea6 (ri%ului, 4udetul .i-!r 6un l!t de c!pii %i tineri din (entrul nr.2 din ?radea.

25

26

9!tul %tudiat e%te f!rmat din 19 c!pii pr! eniti din d!ua centre> 12 c!pii din (3 .ratca, re%pecti 7 c!pii din (3 A)rima araB. 9!tul de c!pii din (entrul nr.2 l6am %electat tinand c!nt de e8i%tenta parintil!r naturali pentru ace%tia %i e%te f!rmat dintr6un numar de 19 c!pii %i tineri, reprezentand l!tul de c!ntr!l. #m %electat cei 19 c!pii din (entrul nr.2 in functie de criteriul amintit anteri!r, de!arece %cala (#S#3( are una dintre %u+%cale referit!are la relatiile familiale. *a+elul nr. 1 DA7i%tri+utia pe ar%te %i pe %e8e a l!tului %tudiat %i a l!tului de c!ntr!lB.
7i%tri+utia pe ar%te %i pe %e8e Ear%ta 11 12 13 14 15 16 17 18 19 9!tul %tudiat Se8 = Se8 3 1 2 2 0 1 2 1 1 1 0 0 1 1 4 0 1 1 0 Cr. t!tal 3 2 3 2 1 1 5 1 1 Ear%ta 11 12 13 14 15 16 17 18 19 9!tul de c!ntr!l Se8 = Se8 3 0 0 2 2 1 0 2 3 0 1 2 1 0 0 1 1 1 2 Cr.t!tal 0 4 1 5 1 3 0 2 3

4.2.1.4 Metode, instrumente si te"nici utilizate in cercetare de evaluare si investigare initiala =et!dele de lucru ale%e in acea%ta cercetare %unt>
D D

#nc-eta %!ci!l!"ica, ca met!da cantitati a de cercetareM ?+%er atiaM (-e%ti!narul 1ane8a 126 (#S#3S 1(-ildren and #d!le%cent S!cial and #dapti e 3uncti!nin" Scale6ela+!rat de catre )rice %i Spence2.

'n%trumentele de cercetare f!l!%ite in acea%ta cercetare %unt>

D

(#S#3S e%te alcatuit din 24 de itemi de%tinat %a e alueze functia de adaptare %!ciala a c!piil!r %i ad!le%centil!r. #ce%t c-e%ti!nar are 4 %u+%cale %i anume> Performantele scolare>
D D D D D D D

C!tele !+tinute la matematicaM C!tele !+tinute la %tiintele e8acteM C!tele !+tinute la %tiintele %!cialeM C!tele !+tinute la lim+a r!manaM Cu %e de%curca +ine la %c!alaM #re in "eneral %ucce%e la %c!ala. +elatiile cu grupul de egali> 7aca ie%e %a %e intalnea%ca cu prieteniiM
26

27 D D D D D D D D D D D D D D D D

)rietenii de %e8 !pu%M 7aca participa la petreceri %au dan%uri la %c!alaM 7aca are cel putin unul %au d!i prieteni %pecialiM 7aca i%i petrece ma4!ritatea timpului %in"urM 7ificultati in a6%i face prieteni. +elatiile familiale> <elatia cu mamaM <elatia cu tatalM <elatia cu fratiiI%ur!rileM <elatia cu rudeleM 7i er"ente cu parintiiM :8i%ta un adult cu care p!ate %a !r+ea%ca daca are re! pr!+lema. Indatoririle de acasa, felul propriu de a avea gri*a de ceva> #4uta in 4urul ca%eiM #re camera %i lucrurile per%!nale in !rdineM #re -ainele curate %i !rd!nateM '%i pa%treaza ! +una i"iena per%!nalaM #4uta la "atit aca%aM #4uta la %tran"erea me%ei.

(#S#3S %e cuantifica prin adunarea itemil!r din interi!rul fiecarei %u+%cale pentru %c!rul %u+%calei, iar %c!rul t!tal %e !+tine adunand %c!rurile cel!r 4 %u+%cale. )entru fiecare item, re%p!ndentul e alueaza pe ! %cala de la 1 la 4 1in care 1 O Anici!dataB, 4 O Aint!tdeaunaB2. Sc!rul p!ate %a mear"a de la 24 pana la 96.
D

Scala de %tima de %ine 1ane8a 22, numita %i Scala <!%en+er" c!ntine 10 itemi.

)entru fiecare dintre ace%ti itemi, re%p!ndentul e alueaza pe ! %cala de la 1 la 4 1in care 1 O A%unt in t!tal dezac!rdB, 4 O A%unt intru t!tul de ac!rdB2. Sc!rul p!ate %a mear"a de la 10 pana la 40. D Studiu de caz (a te-nica de cercetare am f!l!%it anc-eta !rala 1directa2, fata in fata, pentru c!piii in ar%ta de pana la 14 ani, iar pentru cei pe%te 14 ani am f!l!%it anc-eta in %cri% prin aut!admini%trarea c-e%ti!narului. 7e a%emenea am utilizat %i !+%er atia participati a. )relucrarea %i analiza datel!r am realizat6! cu a4ut!rul pr!"ramului S)SS. 4.2.1.5 #naliza si interpretarea datelor obtinute
27

28

7upa aplicarea c-e%ti!narel!r cel!r 38 de %u+iecti, am intr!du% ra%pun%urile !+tinute intr6! +aza de date, pe care am analizat6! pentru a6mi putea %u%tine ip!tezele f!rmulate. )entru interpretarea datel!r pe care le6am !+tinut in urma aplicarii c-e%ti!narului (#S#3S %i a Scalei <!%en+er" am f!l!%it te%tul t, din pr!"ramul S)SS. 'n aplicarea te%tului t am utilizat urmat!arele aria+ile> 316 mediile ni elului de functi!nare %!ciala a c!piil!r %i tineril!r din (3M 326 mediile ni elului de functi!nare %!ciala a c!piil!r %i tineril!r din (*M 336 mediile ni elului %timei de %ine pentru c!piii %i tinerii din (3M 346 mediile ni elului %timei de %ine pentru c!piii %i tinerii din (*. #m ale% un ni el de %emnificatie pO0,05. 'n urma c!mpararii aria+ilel!r 31 %i 32 am !+tinut al!area AtBO6,627, A"radul de li+ertateBO36, la un ApBO0,008 1ta+el nr.22. <ezulta a%tfel ca , ip!teza nula %e infirma iar prima ip!teza %tati%tica %e c!nfirma. )utem %pune ca, intre ni elul de functi!nare %!ciala al c!piil!r %i tineril!r din (3 %i ni elul de functi!nare %!ciala al c!piil!r %i tineril!r din (* e8i%ta diferente %emnificati e. #ce%t lucru rezulta f!arte clar analizand fiecare din cele 4 %u+%cale ale c-e%ti!narului (#S#3S, cu a4ut!rul te%tului t, tinand c!nt de faptul ca, %c!rul t!tal %6a !+tinut in%umand %c!rurile %u+%calel!r. *a+elul nr.26 A<ezultatele te%tului t, la c!mpararea aria+ilel!r 31 %i 32B.
7iferenta mediil!r :r!area %tandard diferentei )erec-ea> 31632 17.6316 2.66066 'nferi!r 12.23551 Superi!r 23.02764 6.627 36 .008 7.867 a 95H inter al de incredere t df p 3

#m facut urmat!arele n!tatii pentru aria+ile>

f16 mediile perf!rmantel!r %c!lare ale c!piil!r %i tineril!r din (3M f26 mediile perf!rmantel!r %c!lare ale c!piil!r %i tineril!r din (*M f36 mediile ni elului relatiil!r cu "rupul de e"ali ale c!piil!r %i tineril!r din (3M f46 mediile ni elului relatiil!r cu "rupul de e"ali ale c!piil!r %i tineril!r din (*M f56 mediile relatiil!r cu familia pentru c!piii %i tinerii din (3M f66 mediile relatiil!r cu familia pentru c!piii %i tinerii din (*M f76 mediile ni elului indat!riril!r de a a ea "ri4a de ce a pentru c!piii %i tinerii din (3M f86 mediile ni elului indat!riril!r de a a ea "ri4a de ce a pentru c!piii %i tinerii din (*. 28

29

(!mparand aria+ilele f1 %i f2 am !+tinut ! al!are At1BO3,843, A"radul de li+ertateBO36, la un Ap1BO0,403 1ta+elul nr.32. #cea%ta in%eamna, ca nu e8i%ta diferente %emnificati e intre marimea perf!rmantel!r %c!lare ale c!piil!r %i tineril!r din (3 %i cele ale c!piil!r %i tineril!r din (* 10,403P0,052. (!mparand aria+ilele f3 %i f4 am !+tinut ! al!are At2BO0,190, A"radul de li+ertateBO36, la un Ap2BO0,037. #cea%ta in%emna ca, e8i%ta diferente intre marimea relatiil!r cu "rupul de e"ali pentru c!piii %i tinerii din (3 %i marimea relatiil!r cu "rupul de e"ali pentru c!piii %i tinerii din (*. (!mparand aria+ilele f5 %i f6 am !+tinut ! al!are At3BO6,240, A"radul de li+ertateBO36, la un Ap3BO0,000. #cea%ta in%eamna ca, e8i%ta diferente %emnificati e intre marimea relatiil!r cu familia, pentru c!piii %i tinerii din (3 %i marimea relatiil!r cu familia, pentru c!piii %i tinerii din (*. (!mparand aria+ilele f7 %i f8 am !+tinut ! al!are At4BO7,520, Q"radul de li+ertateBO36, la un Ap4BO0,017. #cea%ta in%eamna ca, e8i%ta diferente %emnificati e intre marimea indat!riril!r de a a ea "ri4a de ce a pentru c!piii %i tinerii din (3 %i marimea indat!riril!r de a a ea "ri4a de ce a pentru c!piii %i tinerii din (*. *a+elul nr.36 A<ezultatele te%tului t la c!mpararea aria+ilel!r f16f2,f36f4,f56f6, re%pecti e f76f8.
7iferenta mediil!r :r!area %tandard diferentei 'nferi!r )erec-ea f16f2 )erec-ea f36f4 )erec-ea f56f6 )erec-ea f76f8 5.7368 .76291 4.18960 7.28409 t4 7.520 df 36 p4 0.017N 3 6.319 6.8421 1.09646 4.61839 9.06582 t3 6.240 df 36 p3 0.000N 3 25.774 .1053 .55340 61.01708 1.22760 t2 .190 df 36 p2 0.037N 3 4.672 4.9474 1.28741 2.33637 Superi!r 7.55836 t1 3.843 df 36 p1 0.403 3 .715 a 95H incredere intre alul de t df p 3

7e%i intre aria+ilele f1 %i f2 nu am !+tinut diferente %emnificati e in urma aplicarii te%tului t p!t c!ncluzi!na faptul ca, tinerii %i c!piii din (3 au un ni el de functi!nare %!ciala mai ridicat in c!mparatie cu tinerii %i c!piii din (*. #ce%t lucru %e dat!reaza faptului ca, %c!rul de functi!nare %!ciala l6am !+tinut prin adunarea %c!ruril!r cel!r patru %u+%cale.

29

30

'n urma c!mpararii aria+ilel!r 33 %i 34 1ta+elul nr.42 am !+tinut un AtBO5,105, la un ApBO0,013. 7at!rita faptului ca ApB e%te mai mic decat 0,05, rezulta ca, intre ni elul %timei de %ine al c!piil!r %i tineril!r din (3 %i al cel!r din (* e8i%ta diferente %emnificati e. *a+elul nr.4 6A<ezultatele te%tului t, la c!mpararea aria+ilel!r 33634B.
7iferenta mediil!r :r!area %tandard diferentei )erec-ea 33634 9.5263 1.86593 'nferi!r 5.74204 Superi!r 13.31059 5.105 36 0.013N 6.830 a 95H incredere inter alul de t df p 3

=a !i !pri in c!ntinuare la analiza aria+ilel!r Arelatiile cu familiaB %i Aindat!ririle de a a ea "ri4a de ce aB pentru c!piii %i tinerii din (3 %i (*. Su+ a%pectul relatiil!r cu familia, parintii %u+%titut c!n%tituie ! p!zitie reper in f!rmarea deprinderil!r de interacti!nare %!ciala pentru c!piii %i tinerii din (3. Fradul de acceptare al ace%t!ra de catre parinti, afectiunea ace%t!ra, %i%temul de pedep%e %i rec!mpen%e utilizat influenteaza puternic ni elul de functi!nare %!ciala. 3aptul ca, tinerii %i c!piii din (* +eneficiaza de relatii afecti e %ta+ile f!arte putin prezente, a c!ndu% la diferente %emnificati e intre cele d!ua e%anti!ane in pri inta relatiil!r cu familia. 9e"aturile %la+e cu familia naturala, pentru c!piii %i tinerii din (* %unt izi+ile analizand %c!rurile aplicarii c-e%ti!narului (#S#3S. )entru aria+ila Aindat!ririle de a a ea "ri4a de ce aB am !+tinut de a%emenea diferente6 %emnificati e. Eiata de zi cu zi intr6un (3 alaturi de familia %u+%titut re%p!n%a+ilizeaza c!piii in a participa la pr!"ramul %ta+ilit de c!mun ac!rd %i &i determina de a%emenea, %a fie c!n%tienti de imp!rtanta acti itatil!r de%fa%urate. 'n (*, dat!rita numarului mare de c!pii %i tineri, acti itatile zilnice %e de%fa%!ara cu ! !arecare dificultate, cei mai mari preferand %a6i puna pe Acei mai pr!%tiB %a faca trea+a in l!cul l!r. 'n cazul (3 c!piii participa la acti itatile care %e de%fa%!ara in m!d n!rmal intr6! familie !+i%nuita. 3amilia %u+%titut %pri4ina in permanenta c!piii, pentru ca ne !ile l!r %a fie %ati%facute cat mai +ine. 7iferentele !+tinute in cazul aria+ilei Arelatiile cu "rupul de e"aliB p!t fi e8plicate prin faptul ca atat in (3 cat %i in afara, ace%t tip de relatii, %unt atent m!nit!rizate de catre familia %u+%titut, dar %i de catre educat!rii de %er iciu. #ce%t lucru e%te p!%i+il %i pentru ca (3 e%te ampla%at in mediul rural unde iata e%te mult mai lini%tita c!mparati cu mediul ur+an cum e%te cazul pentru (*. <elatiile interper%!nale dintre c!piii %i tinerii din (* nu %e +azeaza intru t!tul pe afectiune %au prietenie. 'n%a, in

30

31

cazul cand %unt incalcate anumite re"uli ale in%titutiei, pentru a a%cunde c!mp!rtamentele nep!tri ite, ei de in %!lidari, %!lidaritate +azata mai de"ra+a pe m!ti e rati!nale decat pe m!ti e afecti e. )entru aria+ila Aperf!rmante %c!lareB nu am !+tinut diferente %emnificati e, una dintre e8plicatii p!ate fi le"ata de c!eficientul de inteli"enta al c!piil!r %i tineril!r din (3 %i (*, dar %i de e%anti!nul ale% de mine pentru cercetare. ? alta e8plicatie ar c!n%ta in faptul ca, dat!rita peri!adei de timp petrecuta in centrele traditi!nale, cun!%tintele acumulate de c!pii au f!%t in%uficiente %i nu au putut fi recuperate in m!d c!re%punzat!r atunci cand au a4un% in (3. 'n ceea ce pri e%te aria+ila A%tima de %ineB %6a putut c!nfirma ip!teza nr.2 %i anume> Ac!piii %i tinerii ce pr! in din centre de pla%ament de tip familial au un ni el al %timei de %ine mai ridicat decat c!piii %i tinerii ce pr! in din centre de pla%ament de tip traditi!nalB. (!piii %i tinerii cu un ni el al %timei de %ine ridicat reu%e%c %a faca fata mai +ine %ituatiil!r %i c!mp!rtamentel!r de ri%c, relatiil!r interper%!nale ne%anat!a%e dar %i e%ecuril!r. #dultii %unt m!dele imp!rtante pentru c!pii, ace%ta e%te %i m!ti ul pentru care r!lul l!r in c!n%truirea %timei de %ine e%te f!arte mare. 3amilia %u+%titut !fera un m!del de c!mp!rtament pentru c!piii din (3 %i anume>
D D D

=anife%ta afectiune %i intere% fata de a%teptarile ace%t!raM =anife%ta c!n%ec enta in re%pectarea un!r re"uliM Sunt -!tarati in f!rmularea cerintel!r de "enul Ace p!ate %i ce nu p!ate c!pilul %au tanarul %a facaBM =anife%ta ! dra"!%te m!derata, recur"and atunci cand e%te cazul la refuzul un!r pri ile"iiM =anife%ta %u%tinere intr6! anumita %ituatie %au relatie.

D D

(!piii care au un m!del parental puternic %unt mai %i"uri de ei, increzat!ri, rela8ati, calmi %i fericiti. 'n ta+elul 5 aflat la partea de ane8e am prezentat rezultatele pe care le6am !+tinut aplicand c-e%ti!narul de la ane8a nr.1 %i %cala <!%en+er" in cazul c!piil!r %i tineril!r din (.3 re%pecti (.* . )entru e aluarea %ituatiei ni elului de functi!nare %!ciala, am calculat urmat!rii indicat!ri %tati%tici ai tendintei centrale> media, mediana %i m!dul. (a indicat!r al aria+ilitatii am calculat a+aterea %tandard 1ta+elul nr.62. *a+elul nr.6 DA'ndicat!ri ai tendintei centrale pentru ni elul de functi!nare %!ciala in (.3 %i (.*B
)r! enienta (3 (* 3uncti!nare %!ciala 3uncti!nare C 19 19 =edia 91.0526 72.1500 =ediana 92.0000 70.0000 =!dul 90.00 65.00 #+aterea %tandard 4.24884 9.39919

31

32
%!ciala

'n urma anlizei datel!r, media ni elului de functi!nare %!ciala a c!piil!r %i tineril!r din (3 a f!%t de 91.0526, iar in (* a f!%t de 72.1500. =ediana 1media aritmetica a cel!r d!ua al!ri din mi4l!cul %irului de al!ri al ni elului de functi!nare %!ciala2 a f!%t de 92.0000 pentru (3 %i de 70.0000 pentru (*. =!dul 1 al!area ni elului de functi!narea %!ciala cel mai frec ent !+%er ata2 a a ut ! al!are de 90.000 pentru (3 %i ! al!are de 65.000 pentru (*. Fradul in care al!rile cazuril!r din di%tri+utia ni elului de functi!nare %!ciala ariaza fata de media ni elului de functi!nare %!ciala 1a+aterea %tandard2 a f!%t de 4.24884 pentru (3 %i de 9.39919 pentru (*. )entru e aluarea %ituatiei ni elului %timei de %ine am calculat urmat!rii indicat!ri %tati%tici ai tendintei centrale> media, mediana %i m!dul. (a indicat!r al aria+ilitatii am calculat a+aterea %tandard 1ta+elul nr.72. *a+elul nr.76'ndicat!ri ai tendintei centrale pentru ni elul %timei de %ine in (3 %i (*.
)r! enienta (3 (* Stima de %ine Stima de %ine C 19 19 =edia 35.7895 29.9000 =ediana 37.0000 30.0000 =!dul 37.000 23.000 #+aterea %tandard 5.19165 5.57154

'n uma analizei datel!r, media ni elului %timei de %ine a c!piil!r %i tineril!r din (3 a f!%t 35.7895, iar in (* a f!%t 29.900. =ediana 1media aritmetica a cel!r d!ua al!ri din mi4l!cul %irului de al!ri al ni elului %timei de %ine2 a f!%t 37.0000 pentru (3 %i 30.0000 pentru (*. =!dul 1 al!area ni elului %timei de %ine cel mai frec ent !+%er ata2 a a ut ! al!are de 37.000 pentru (3 %i ! al!are de 23.000 pentru (*. #+aterea %tandard pentru (3 a f!%t de 5.19165 iar pentru (* a f!%t de 5.57154.

32

33

Ca$itolul , 0)e.enta)ea si anali.a datelo) ce)ceta)ii calitati5e *!ate %tudiile de caz pe care le6am realizat au f!%t de%fa%urate in (3 .ratca %i (3 Ealea (ri%ului. )entru pa%trarea c!nfidentialitatii, intialele au f!%t m!dificate. Studiu de caz 1
1. Prezentarea cazului

?.F6 18 ani ?.F. e%te na%cut la 10.04.1990 in l!calitatea ?radea, 4udetul .i-!r, e%te de %e8 ma%culin, de reli"ie !rt!d!8a. ?.F pr! ine dintr6! relatie le"al c!n%tituita intre ?.# %i ?.9, parintii di !rtind ulteri!r. ?.F e%te primul c!pil al familiei ?., ceilalti c!pii ai familiei %unt> 6 ?.<, 17 ani, in%tituti!nalizat impreuna cu ?.F la ()*3 Ealea (ri%ului, .i-!r 6 ?.9, 2 ani, aflata in "ri4a +unicii paterne, <.< . 2. Istoria problemei ?.F. a f!%t cre%cut de catre familia naturala pana la implinirea ar%tei de 4 ani. 'n anul 1994, l!catarii +l!cului in care l!cuia familia ?., au %e%izat )rimaria =unicipiului ?radea, Ser iciul #ut!ritatea *utelara, pri ind %ituatia cel!r trei c!pii. 9!catarii au declarat ca parintii i%i ne"li4eaza c!piii, in repetate randuri, ace%tia fiind la%ati fara %upra e"-ere in apartament, fara a li %e a%i"ura -rana %i in c!nditii i"ienic!6%anitare ne%ati%facat!are. #ce%tea au f!%t m!ti ele pentru care 2 dintre c!pii, ?.F %i ?.< au f!%t

33

34

in%tituti!nalizati in anul 1994 in (a%a de (!pii .eiu%. S!ra ace%t!ra, ?.9 a f!%t luata in "ri4a +unicii paterne, <.< . (a urmare a de%fiintarii (a%ei de (!pii din .eiu%, in anul 2002, cei d!i frati au f!%t mutati la (entrul de )la%ament de *ip 3amilial )rima ara, din l!calitatea Ealea6(ri%ului, 4udetul .i-!r. 7upa de%partire, in anul 1994, parintii ?.# %i ?.9 au andut apartamentul %ituat in ?radea iar ?.9 %6a mutat intr6un %at din 4udetul .i-!r impreuna cu c!ncu+inul J.:. 'n urma ace%tei relatii, ce a durat intre anii 199562004, au rezultat trei c!pii, d!i dintre ace%tia aflandu6%e in prezent in "ri4a mamei, iar unul a f!%t dat %pre ad!ptie nati!nala. 'n anul 2005, ?.9 a f!%t internata intr6un (entru =aternal din ?radea impreuna cu cei d!i c!pii aflati in "ri4a %a, m!ti ul fiind le"at de faptul ca, dupa de%partirea de c!ncu+inul J.: nu a mai a ut unde %a l!cuia%ca. ?.# %i ?.9 %e afla in e identa Spitalului de Ceur!p%i-iatrie din ?radea, am+ii a and dia"n!%ticul de %c-iz!frenie. 7in anul 1994 de cand ?.F e%te in%tituti!nalizat, parintii nu l6au izitat del!c. Eeniturile cel!r d!i %e rezuma d!ar la pen%iile de +!ala. 3. Nevoile si resursele copilului $ & !a nivel individual ?.F are ! c!n%titutie n!rmala, e%te inalt, +ine pr!p!rti!nat, nu are deficiente fizice. 7in punct de edere medical e%te clinic %anat!% ca urmare a e aluaril!r medicale facute de catre medicul de familie. 9a ni elul c!"niti , ?.F nu prezinta deficiente, are !rientare %pati!6temp!rala +una, iar functia percepti 6m!trica e%te nealterata. 3!l!%e%te un lim+a4 c!rect a and ! a+ilitate er+ala ridicata %i un !ca+ular +ine dez !ltat. 7e a%emenea, lim+a4ul n!n6 er+al e%te f!arte +ine dez !ltat. 7in e aluarile a%i%tentului %!cial de la centru, rezulta ca ?.F are ! %tima de %ine ridicata, e%te increzat!r in f!rtele pr!prii, i%i e alueaza p!ziti pr!pria per%!ana. :%te am+iti!%, prieten!%, c!municati , afectu!%. 7in punct de edere al indicat!ril!r em!ti!nali %e e identiaza urmat!arele a%pecte> di%p!zitie afecti a p!ziti a, +una e8primare a em!tiil!r, %ta+ilitate din punct de edere em!ti!nal, manife%tarea ne !ii de afectiune %i atentie. =utarea dintr6un centru de tip traditi!nal cu un numar f!arte mare de c!pii, intr6un centru de tip familial cu 7 c!pii, l6a dez!rientat, dar in cele din urma %6a adaptat f!arte +ine. 9a acea%ta adaptare un r!l -!tarat!r l6au a ut parintii %!ciali, ace%tia manife%tand fata de c!pil multa afectiune, atentie %i intele"ere. $ % !a nivel interpersonal si organizational
34

35

<elatiile cu c!le"ii din centru %unt +une, intele"andu6%e mai +ine cu +aietii decat cu fetele. F. e%te ! per%!ana %!cia+ila, de%c-i%a, c!municati a, a and prieteni atat in centru cat %i in l!calitate. #re ! relatie %peciala cu parintii %!ciali, in %pecial cu tatal, F. cerandu6le a4ut!rul !ri de cate !ri are ne !ie. Si cu celelalte per%!ane an"a4ate are de a%emenea ! relatie +una. <ezultatele de la %c!ala %unt f!arte +une, F. fiind apreciat de cadrele didactice de la liceul unde in ata, ace%tea %!licitandu6l %i pre"atindu6l pentru diferite c!ncur%uri de%fa%urate atat la ni el l!cal cat %i la ni el de 4udet. F. ,reprezinta ! mandrie pentru centru %i d!re%te %a urmeze ! facultate in ?radea pentru a6%i putea face un iit!r. 3amilia naturala nu6l iziteaza %i nici nu %e intere%eaza de F.

Studiu de caz 2 1. Prezentarea cazului =.S6 19 ani. =.S e%te na%cut la 17.01.1989 in l!calitatea ?radea, 4udetul .i-!r, e%te de %e8 ma%culin %i de reli"ie !rt!d!8a. =.S pr! ine dintr6! relatie de c!ncu+ina4, a mamei =.J cu R.'. =.S e%te al patrulea c!pil al lui =.J iar ceilalti c!pii rezultati in urma relatiei de c!ncu+ina4 %unt> =.<.6 20 ani, in prezent in%tituti!nalizat in ?radea R.J.6 29 ani R.=.6 26 ani =.S. e%te in%tituti!nalizat la (entrul de )la%ament de tip 3amilial .ratca, 4udetul .i-!r. 2. Istoria problemei =.S. a f!%t para%it dupa na%tere, fapt pentru care a f!%t internat la lea"anul pentru c!pii din ?radea. 'n anul 1992 a f!%t tran%ferat la (a%a de (!pii din .eiu%, unde a %tat 9 ani, iar in anul 2001, in urma de%fiintarii ace%teia, a f!%t tran%ferat la (entrul de )la%ament de tip 3amilial .ratca, 4udetul .i-!r, unde %e afla %i in prezent. 7e%pre cei d!i parinti nu %e cun!%c date referit!are la re%edinta. #ce%tia nu pa%treaza le"atura cu tanarul =.S.

35

36

'n anul 2007, =.S. a f!%t izitat de catre fratele %au =.<. in%tituti!nalizat in ?radea %i de catre a%i%tentul %!cial din centrul re%pecti . (ei d!i %e cun!%teau dar nu au %tiut pana atunci ca %unt frati. S. %6a +ucurat f!arte mult d!rindu6%i %a6i cun!a%ca %i pe ceilalti frati cu care <. pa%tra le"atura. S!ra mai mare R.J. e%te ca%at!rita in l!calitatea '. din 4udetul .i-!r %i are 3 c!pii. #cea%ta di%pune de c!nditii financiare %i l!cati e minime nece%are, pentru intretinerea familiei ei. Eizitele pe care tanarul S., le6a facut la %!ra %a J., l6au determinat pe ace%ta, ca la int!arcerea in centru %a6%i piarda intere%ul pentru acti itatile de aici, dar %i intere%ul pentru a6%i c!ntinua %c!ala. #%i%tentul %!cial, c!n%idera ca reintalnirea cu fratii %ai e%te m!ti ul pentru care in prezent, e%te in%ta+il in relatiile cu c!le"ii %i cu per%!alul din centru. Se "ande%te la faptul ca liceul nu6i a f!l!%i la nimic pe iit!r %i ca ar fi mai +ine %a mear"a la %!ra %a unde %a muncea%ca.

3. Nevoile si resursele copilului $ & !a nivel individual =.S e%te un tanar cu ! c!n%titutie n!rmala, de inaltime medie, nu are deficiente fizice iar ca %i "reutate %e afla la limita inferi!ara. 9ui S. ii place %a muncea%ca, participa mai ale% la acti itati le"ate de intretinere, de reparatii, a4utandu6%i parintii %!ciali, dar mai ale% tatal. .anii pe care ii prime%te, in "eneral, nu reu%e%te %a6i admini%treze eficient. (umpara di er%e !+iecte pe care le pa%treaza un timp de%tul de %curt, ap!i le inde pe %ume mult mai mici decat cele cu care le6a ac-iziti!nat %au le da in %c-im+ul alt!ra. (ere %fatul adultil!r a+ia in m!mentul cand realizeaza ceea ce a facut, %i nu inainte. =.S are ! a+ilitate er+ala %cazuta, un !ca+ular in%uficient dez !ltat, utilizand frec ent %tructuri "ramaticale "re%ite. #re un c!eficient de inteli"enta ce c!re%punde inteli"entei %u+ ni elul mediu. Sunt nece%are repetari pentru a mem!ra anumite lucruri %i nu p!ate !pera cu n!tiunile a+%tracte. :%te u%!r de influentat %i i%i %c-im+a parerea in functie de ceea ce %pun cei din 4ur. 3rec enteaza zilnic cur%urile %c!lare in%a, cun!%tintele %ale %unt limitate, reu%ind %a pr!m! eze in %pecial dat!rita faptului ca nu deran4anza !rele. 7in e aluarile a%i%tentului %!cial rezulta ca are ! %tima de %ine %cazuta, nea and incedere in capacitatea lui de a rez!l a pr!+lemele. 7in punct de edere afecti e%te imatur, %en%i+il in %pecial dat!rita lip%ei de afecti itate cauzata de de%partirea de mama de la ! ar%ta fra"eda. S. are ! per%!nalitate intr! ertita, %e inte"reaza +ine in "rupul

36

37

de c!pii, dar nu are initiati a. Cu6i place %a !r+ea%ca mult, iar ma4!ritatea timpului %i6l petrece %in"ur in camera %a, a%cultand muzica. $ % !a nivel interpersonal si organizational <elatia cu c!le"ii din centru e%te +una, e%te d!rnic de a %e intele"e +ine cu t!ti. (and i%i e8prima nemultumirea fata de unii dintre ace%tia, ! face fara a fi a"re%i %au amenintat!r. 3aptul ca el e%te cel mai mare din centru nu e%te f!l!%it de S. ca fiind ! +una !cazie de a6i e8pl!ata pe cei mai mici. #re ! relatie mai apr!piata cu C., cu care !r+e%te cel mai mult de%pre familia %a. ? data pe %aptamana mer"e in izita la ! familie din l!calitate unde ii place %a muncea%ca. (u per%!nalul din centru %e intele"e +ine, a and ! atitudine p!ziti a in %pecial fata de parintii %!ciali pe care6i apreciaza pentru realizarile l!r. (u fratii are ! relatie f!arte apr!piata, fiind %pri4init de ace%tia. <elatia cu %c!ala e%te +una c-iar daca rezultatele nu %unt cele d!rite, relati!neaza cu c!le"ii %i cu cadrele didactice, e%te a%cultat!r %i nu creeaza pr!+leme di%ciplinare. Studiu de caz 3 1. Prezentarea cazului ..# 613 ani. ..# e%te na%cuta in data de 5.08.1994, in l!calitatea ?radea, 4udetul .i-!r, e%te de %e8 feminin, nati!nalitate r!mana %i de reli"ie !rt!d!8a. ..# pr! ine dintr6! relatie de c!ncu+ina4, a mamei C.= cu ..F, relatie ce a durat 1 an. *atal ..F mai are 5 c!pii dintr6! alta relatie de c!ncu+ina4, 3 dintre ace%tia fiind in%tituti!nalizati in centre din 4udetul .i-!r. ..# e%te al d!ilea c!pil al lui C.=, celalalt fiind C.= in 2. Istoria problemei (!pilul ..# a f!%t cre%cut de la na%tere de +unica materna, iar in anul 1999 a f!%t in%tituti!nalizat la (a%a de (!pii din .eiu%, 4udetul .i-!r. 'n anul 2001, ca urmare a de%fiintarii (a%ei de (!pii .eiu%, ..# a f!%t tran%ferat la (entrul de )la%ament de tip 3amilial din l!calitatea .ratca, 4udetul .i-!r, unde %e afla %i in prezent. =ama C.= e%te incadrata in "rad de -andicap accentuat, e8i%tand un certificat de e8pertiza medicala in ace%t %en%. *atal c!pilului e%te inc-i% pentru infractiunea de furt %i i!l. ar%ta de 18 ani, in prezent in%tituti!nalizat la centrul de )la%ament de tip 3amilial din .ratca, 4udetul .i-!r.

37

38

'n prezent mama are ! relatie de c!ncu+ina4 cu F.7. 9e"atura mamei cu cei d!i c!pii in%tituti!nalizati la .ratca e%te mentinuta, acea%ta ducandu6i aca%a pe peri!ada acantel!r, fiindu6i in%a dificil %a6i in"ri4ea%aca. 3. Nevoile si resursele copilului $ & !a nivel individual ..# e%te +ine dez !ltata din punct de edere fizic, a and ! "reutate aflata la limita %uperi!ara. #ce%ta e%te %i m!ti ul pentru care e%te lenta in mi%carile pe care le face, a and ne !ie de un timp mai indelun"at pentru a le e8ecuta, !+!%e%te f!arte repede. #. are ne !ie in fiecare zi de 2 !re de !di-na, altfel de ine nelini%tita %i6i deran4eaza %i pe ceilalti c!pii din centru. '"iena per%!nala e%te precara, #. %e in"ri4e%te d!ar la !+%er atiile per%!nalului. ..# are un lim+a4 %la+ dez !ltat, un !ca+ular in%uficient %i ! capacitate de%tul de redu%a de a intele"e me%a4ele er+ale. 7a impre%ia ca a intele%, dar face altce a. 7e multe !ri face anumite lucruri d!ar pentru a fi azut de cei din 4ur %i pentru a fi apreciat. #re ne !ie de repetari pentru a mem!ra anumite lucruri, in%a mem!ria ei izuala e%te f!arte +una. Cu p!ate !pera cu n!tiunile a+%tracte. 3rec enteaza c!n%tant cur%urile %c!lare dar ace%t lucru nu %e !"linde%te %i in rezultatele la in atatura. :%te f!arte neatenta atat la %c!ala cat %i aca%a cand i%i pre"ate%te temele, deran4and c!le"ii %i plicti%indu6%e rapid. #re ! capacitate de c!ncentrare redu%a, t!t ceea ce %e intampla in 4urul ei ! di%tra"e. :%te a4utata in permanenta de un educat!r din centru pentru a6%i putea efectua temele. 7in e aluarile a%i%tentului %!cial rezulta ca ..# are ! %tima de %ine ridicata, a and incredere in capacitatea %a de a rez!l a pr!+lemele, in%a are ! capacitate redu%a de a analiza %ituatiile. 7in "re%elile pe care le face nu in ata nimic, ace%tea repetandu6%e. :%te f!arte u%!r de influentat. Cu are perceptia +anil!r rap!rtata la ne !ile per%!nale. 3!l!%e%te minciuna pentru a !+tine anumite +eneficii, c!n%tand in +ani %i +unuri. #ce%t lucru %e intampla mai ale% la %c!ala unde, unele cadre didactice ii dau +ani pentru a %ta cuminte. :%te f!arte prieten!a%a, %!cia+ila, d!rind %a %ta+ilea%ca relatii atat cu c!piii cat %i cu adultii. #re ! %la+a capacitate de c!ntr!l %i ! atentie deficitara, manife%tand une!ri a"re%i itate in "rupul de c!pii, ace%tia re%pin"and6! dat!rita faptului ca nu6i intele" c!mp!rtamentul. 7in punct de edere afecti e%te imatura, ata%andu6%e cu u%urinta de ceilalti, a and capacitati empatice, in %pecial cand e%te !r+a de%pre adulti. $ % !a nivel interpersonal si organizational <elatia %a cu c!le"ii din centru e%te d!minata une!ri de ten%iuni, dat!rita faptului ca %e implica d!ar %uperficial in acti itatea ce izeaza "rupul. (u parintii %!ciali are ! relatie +una, in %pecial cu mama

38

39

pe care ! a%culta %i ! re%pecta. #cea%ta %i dat!rita faptului ca mama ! incura4eaza mereu. (eilalti mem+ri ai per%!nalului intampina dificultati in ceea ce pri e%te relati!narea cu #. (el mai +ine %e intele"e cu %!ra %a C.=, dar %i intre cele d!ua mai apar ten%iuni, t!t dat!rita c!mp!rtamentului ei. 'n ce pri e%te relatia cu c!le"ii de la %c!ala, acea%ta e%te ten%i!nata, c!le"ii mar"inalizand6! dat!rita faptului ca deran4eaza !rele. #re pr!+leme in a interi!riza re"ulile in cla%a de ele i, nemultumirea cadrel!r didactice reflectandu6%e in m!dul de n!tare a acti itatii lui #., dar %i in atitudinea fata de acea%ta. <elatia cu mama %a C.= e%te +una, in%a in peri!ada acantel!r cand #. e%te aca%a, acea%ta are un pr!"ram -a!tic fara re"uli, fara %arcini, fapt ce ! influenteaza in m!d ne"ati iar la re enirea in centru ii e%te dificil %a %e %upuna pr!"ramului. Studiul de caz 4 1. Prezentarea cazului C.=6 18 ani C.= e%te na%cuta la 17.021990 in l!calitatea ?radea, 4udetul .i-!r, e%te de nati!nalitate r!mana %i de reli"ie !rt!d!8a. C.= pr! ine dintr6! relatie intamplat!are a mamei C.=, tatal fiind necun!%cut. C.= e%te primul c!pil al lui C.= %i e%te in%tituti!nalizata la (entrul de )la%ament de tip 3amilial .ratca din 4udetul .i-!r, impreuna cu %!ra %a ..#. 2. Istoria problemei )ana la ar%ta de 9 ani , C.= a f!%t cre%cuta in familia naturala alaturi de %!ra %a ..#. 'n anul 1999, dat!rita faptului ca mama C.= nu a mai a ut c!nditiile nece%are pentru cre%terea %i educarea c!piil!r, primaria din l!calitatea de d!miciliu a ace%teia a %!licitat luarea unei ma%uri de pr!tectie pri indu6i pe cei d!i c!pii aflati in intretinerea mamei. S6a in%tituit ma%ura de pla%ament a ace%t!r c!pii la (a%a de (!pii din .eiu%, iar in anul 2001 ca urmare a de%fiintarii ace%tei in%titutii, c!piii %unt tran%ferati la (entrul de )la%ament de tip 3amilial din .ratca, 4udetul .i-!r, unde %e afla %i in prezent. 7atele de%pre mama %unt cele prezentate la %tudiul de caz nr. 3, ca urmare nu le6am mai prezentat. 3. Nevoile si resursele copilului $ & !a nivel individual 7in punct de edere fizic, C.= e%te n!rmal dez !ltata, are inaltime %i "reutate adec ate ar%tei. Cu are deficiente fizice. #re un a%pect e8teri!r in"ri4it, i"iena per%!nala fiind f!arte imp!rtanta pentru =.

39

40

)articipa cu placere %i re%p!n%a+ilitate la indeplinirea %arcinil!r care i %e dau, manife%tand un intere% real in ace%t %en%. 'i place curatenia, !rdinea, "atitul. :%te indemanatica %i reu%e%te %a6i m!+ilizeze %i pe ceilalti c!pii din centru in acti itatile de "rup. #re un !ca+ular dez !ltat, a+ilitate er+ala ridicata %i ! capacitate de in atare +una, fiind d!rnica de a in ata cat mai multe lucruri. 'i place %a !r+ea%ca de%pre ea, e%te e8pre%i a, %tie %a6%i imparta%ea%ca %entimentele, c!munica eficient atat cu c!piii, cat %i cu adultii. C.= e%te ! fire e%ela, are ! per%!nalitate d!minanta, impunandu6%e in multe %ituatii atat cu per%!nalul cat %i cu ceilalti c!pii. 'n cazul in care i %e refuza anumite cereri nu reacti!neaza a"re%i , intele"and daca i %e aduc ar"umente, manife%tand maturitate. :%te %!cia+ila, p!litic!a%a, re%pect!a%a %i de%curcareata. (!eficientul %au de inteli"enta e%te pe%te ni elul mediu iar din punct de edere al c!mp!rtamentului nu prezinta pr!+leme. #re ! %tima de %ine ridicata, la inceput fiind nemultumita de relatia cu mama %a naturala, in%a in prezent ace%te pr!+leme %6au rez!l at, =. intele"and pr!+lemele dar %i reactiile ace%teia fata de anumite %ituatii. :%te matura din punct de edere afecti , e%te pre!cupata de ceea ce a face in iit!r, are capacitati empatice, ii place %a a%culte %i %a fie a%cultata, pa%treaza un +un c!ntact izual, accepta %faturi de la adulti. $ % !a nivel interpersonal si organizational 'n relatiile cu c!le"ii din centru e%te %!cia+ila, de%c-i%a, prieten!a%a. #re ! relatie %peciala cu %!ra %a ..# pe care incearca %a ! a4ute cat mai mult, pr!te4and6! de rautatile cel!r din 4ur. (u c!le"ii de la %c!ala are ! relatie f!arte +una, participand alaturi de ace%tia atat la acti itatile %c!lare cat %i la cele e8tra%c!lare. <ezultatele %c!lare !+tinute de =. %unt +une, ea fiind premianta, cadrele didactice apreciind6! %i incura4and6! in t!t ceea ce face. (u parintii %!ciali are ! relatie f!arte +una, in %pecial cu mama. #ce%teia ii %pune pr!+lemele pe care le are, ii cere %faturi %i tine c!nt de ele. <elatia cu ceilalti mem+ri ai per%!nalului e%te %ta+ila, =. a and un c!mp!rtament ci ilizat fata de ace%tia, +azat pe re%pect. (u mama %a !r+e%te la telef!n de d!ua !ri pe luna iar acantele le petrece aca%a impreuna cu ea, izitandu6%i atunci %i celelalte rude. 'n realizarea cel!r patru %tudii de caz am c!la+!rat cu a%i%tentul %!cial din cele d!ua centre de tip familial, r!lul pe care l6am e8ercitat a f!%t cel de !+%er at!r.
40

41

Ca$itolul 9 Inte)5entia 6.1 Derularea interventiei 'n peri!ada ianuarie6aprilie 2008 am realizat inter entia in (.3 .ratca. #m ale% pentru inter entie "rupul de dez !ltare per%!nala %i interper%!nala, pentru c!piii din ace%t centru, dat!rita faptului ca, in e aluarea initiala, de%fa%urata in luna n!iem+rie 2007, am !+%er at ca e8i%ta pr!+leme de relati!nare intre unul dintre c!pii %i ! parte dintre mem+rii "rupului, dar %i intre ace%tia din urma %i acel c!pil. 6.2 Interventia propriu-zisa 'nter entia %6a realizat la ni el in%tituti!nal 1(.32, referindu6ma aici la intre entia la ni elul "rupului de e"ali. ' % & Problemele abordate in cadrul interventiei 'n cadrul inter entiei de%fa%urate in (3, pr!+lemele pe care le6am a+!rdat au izat relati!narea in "rupul de e"ali, urmarind, cu precadere, inte"rarea c!pilului ..# in "rup. ..# are %la+e a+ilitati de relati!nare %i c!municare atat cu "rupul de e"ali, dar %i cu ! parte dintre educat!rii centrului. Sarcinile %c!lare nu reu%e%te %a le duca la +un %far%it a+and!nadu6le de cele mai multe !ri %au refuzand efecti %a le realizeze. =inciuna %i micile furturi p!t fi e8pre%ia tendintel!r de aut!aparare, dar %i a d!rintei de a atra"e atentia !ri de a %e impune cel!r din 4ur. #ce%tea %unt "enerate de ! in%ecuritate em!ti!nala. 'n acea%ta %ituatie, am c!n%iderat ca, "rupul de dez !ltare per%!nala %i interper%!nala e%te cel ce faciliteaza pr!ce%ul cun!a%terii de %ine %i al dez !ltarii per%!nale ale fiecarui participant. #ce%t tip de "rup permite participantil!r %a traia%ca %entimentul acceptarii nec!nditi!nate, al increderii, al pa%trarii c!nfidentialitatii dar %i ! maturizare afecti a, c!"niti a %i c!mp!rtamentala. ' % % (biectivele interventiei 6 dez !ltarea a+ilitatil!r de c!municare %i e8primare a %entimentel!r pentru depa%irea dificultatil!r de relati!nare %!cialaM 6 dez !ltarea deprinderil!r de in atare a c!mp!rtamentel!r pr!%!cialeM
41

42

6 crearea unei relatii +azata pe recun!a%terea capacitatil!r per%!nale %i a re%ur%el!r de care di%pune fiecare in "rupul de e"ali.

' % $ Metode, instrumente, te"nici folosite in interventie =et!de> "rupul de dez !ltare per%!nala %i interper%!nalaM 'n%trumente> %cala %timei de %ine, %cala (#S#3S, c-e%ti!nar pentru e aluareM *e-nici> di%cutia pr!"re%i a, 4!cul, 4!cul de r!l. Interventia realizata )entru realizarea inter entiei la ni elul "rupului de e"ali am %electat un numar de 10 c!pii din (3 .ratca pentru a participa la "rupul de dez !ltare per%!nala %i interper%!nala. )r!+lemele pe care ace%ti c!pii le au %unt le"ate de relati!narea in %pecial cu ..# . )rima etapa a pr!"ramului %i6a pr!pu% rez!l area pr!+lemel!r de !rdin !r"anizat!ric. #%tfel l!cul de de%fa%urare a f!%t %ala de me%e a centrului, acea%ta fiind mai incapat!are. #cti itatile realizate in cadrul intalniril!r de "rup au f!%t in numar de 7 %i %6au de%fa%urat in urmat!arele zile> 01.02M 11.02M18.02M27.02M06.03M13.03M21.03. 2008. # mai a ut l!c %i ce6a de6a !pta intalnire, in data de 30.03. 2008, acea%ta fiind una de e aluare a inter entiei. Intalnirea 1 7ata> 01.02.2008M Sc!p> familiarizarea mem+ril!r "rupului cu acti itatea de "rupM 7urata> 45 minuteM =arimea "rupului> 10 c!pii. Sarcinile liderului> D
D

:8plicarea %c!pului "rupului %i a m!dalitatil!r de de%fa%urare a intalniril!rM )rezentarea re"ulil!r de "rup %i ne"!cierea cu mem+rii ace%tuia. <e%pectarea re"ulil!r de "rupM )articiparea la e8ercitiile realizate in "rup.

Sarcinile mem+ril!r "rupului> D D

)xercitiul & A:8ercitiul numeluiB Sc!puri> 6 realizarea unei prime cun!a%teri a cel!rlaltiM
D

:liminarea in-i+itiil!r dat!rate primului c!ntact interrelati!nalM

42

43

*rairea un!r %tari afecti e p!ziti eM

*e-nici utilizate> 4!culM 7e%crierea e8ercitiului>

D

Earianta 1> c!piii %unt a%ezati in pici!are, in cerc. 3iercare mem+ru al "rupului, pe rand, a arunca un ur%ulet de plu% %i i%i a %pune numele. (el ce prime%te ur%uletul a arunca unei alte per%!ane %i t!t a%a pana %e afla numele tutur!r.

D
D

Earianta 2> c!piii %unt a%ezati in pici!are in cerc. 3iecare, pe rand a arunca ur%uletul unui mem+ru al "rupului %i ace%ta tre+uie %a6%i %puna numele cand prime%te ur%uletul. Earianta 3> c!piii %unt a%ezati in acela%i m!d ca la celelalte ariante, la fel %unt %i cerintele, d!ar ca, de data acea%ta i%i !r r!%ti numele in%!tit de ! afirmatie prin care fiecare tre+uie %a %puna cel!rlalti ce6i place cel mai mult>B=a nume%c %i mie imi place cel mai mult %a A.

)entru a %par"e +arierele ce pr! !aca in-i+itia c!piil!r, la ace%t e8ercitiu a participat %i liderul. )fectele obtinute ca urmare a desfasurarii exercitiului #ce%t e8ercitiu a a ut ca %c!p familiarizarea c!piil!r unii cu ceilalti, intr6un cadru !r"anizat %i de a%emenea deten%i!narea c!piil!r. 'n timpul de%fa%urarii e8ercitiului am !+%er at ! atitudine !%tila prezenta la d!i dintre +aieti, fata de ..# manife%tata in m!mentul in care au aruncat ur%uletul de plu% catre acea%ta. #cea%ta atitudine %6a manife%tat print6un c!mp!rtament n!n6 er+al nep!tri it. )xercitiul % A:8ercitiul %alutuluiB Sc!puri> 6 3acilitarea li+ertatii de manife%tareM D D D <educerea an8ietatii, eliminarea in-i+itiil!r, de%carcarea ten%iunil!rM *rairea unei %tari afecti e p!ziti eM <ealizarea unui c!ntact "rupului. *e-nica utilizata> 4!cul 7e%crierea e8ercitiului>
D

er+al %i n!n6 er+al 1prin atin"erea c!rp!rala2, intre mem+rii

)artea '> c!piii %unt a%ezati in cerc %i fiecare tre+uie %a pr!puna, fie er+al, fie n!n6 er+al, ! m!dalitate de a6i %aluta pe ceilalti. (!piii %e %aluta ap!i intre ei, utilizand f!rmula pe care au pr!pu%6!.

)artea ''> fiecare f!rmula de %alut pr!pu%a anteri!r, e%te luata %pre e8perimentare, pe rand, c!piii plim+andu6%e in %patiul camerei, iar atunci cand %e intalne%c %e %aluta c!nf!rm m!dalitatii pr!pu%e.
43

44

)fectele obtinute in urma desfasurarii exercitiului #re l!c deten%i!narea, c!piii %e %imt +ine, rad, le place %a ai+a c!ntacte n!n6 er+ale 1prin atin"ere c!rp!rala2 in%a, pentru ..# numarul ace%t!ra e%te mai mic, ea tre+uind %a caute c!piii care %a ! %alute %i %a ! atin"a. .aietii din "rup, la fel ca %i la e8ercitiul 1 nu %i6au d!rit %a ! %alute pe ..# . )xercitiul $ ,)xercitiu pentru cunoasterea celuilaltSc!puri> 6 3acilitarea interactiunii interper%!naleM D D
D

:8er%area capacitatii de e8primare, de relatare a un!r fapte in prezenta cel!rlalti, eliminarea ten%iunil!rM ?+tinerea un!r inf!rmatii mai detaliate de%pre ceilaltiM <ealizarea un!r atm!%fere de%c-i%e, %ecurizante, pr!pice unei +une c!municari.

*e-nica utilizata> 4!cul %i 4!cul de r!l. 7e%crierea e8ercitiului> 3!rmand un %emicerc, pe %caune, c!piii %unt a%ezati perec-i, fata in fata. @n mem+ru al perec-ii de ine S iar celalalt T . )entru ! peri!ada de 5 minute, S e%te rep!rter %i ii pune intre+ari lui T, pentru a afla cat mai multe inf!rmatii de%pre ace%ta. #p!i %e in er%eaza r!lurile pentru inca 5 minute, dupa care fiecare prezinta cel!rlalti inf!rmatii aflate de%pre partenerul %au. (eilalti p!t pune intre+ari. 'nter entiile acuzat!are nu %e admit, fiind de%cura4ate prin 4!c de r!l. )fectele obtinute in urma desfasurarii exercitiului 'n urma aplicarii e8ercitiului, c!piii au de%c!perit ca au unele pa%iuni c!mune, fiind t!t!data un +un prile4 pentru %p!rirea increderii in f!rtele pr!prii %i !ptimizarea ima"inii de %ine. ..# a facut perec-e cu %!ara %a, de!arece ceilalti c!pii au a ut alte preferinte. 'n m!mentul in care ..# a f!%t intre+ata de unul dintre c!pii ce d!re%te %a de ina cand a fi mare, acea%ta a ra%pun% ca rea Ala ma%a4B .(ei d!i +aieti care au a ut ! atitudine !%tila fata de ..# %i la e8ercitiul 1 , %6au manife%tat %i acum z"!m!t!%. 'n "eneral in%a atm!%fera a f!%t una de%tin%a, a and in edere ca fiecare a prezentat cel!rlalti ce a, ma4!ritatea manife%tand re%pect %i acceptare fata de cei care !r+eau. #ce%t lucru a pu% +azele unei m!ti atii p!ziti e pentru iit!arele acti itati de "rup. 9a finalul intalnirii le6am cerut participantil!r parerea de%pre e8ercitiile de%fa%urate impreuna. =i6 au ra%pun% f!arte nera+dat!ri ca Aa f!%t +ineB, Aa f!%t frum!%B, A%uperB. 9e6a placut mai mult e8ercitiul 1. 7!i dintre +aieti mi6au %pu% ca le6a placut atunci cand Aam dat cu ur%uletul in #.B %i ca A%e %imt +ine cand ! ener eaza pe #.B. 9e6am e8plicat cel!r d!i, ca ace%t tip de c!mp!rtament e%te nep!tri it %i6i pr! !aca
44

45

lui #. %entimentul ca nu e%te acceptata, ca nu e%te d!rita in "rup, %i de a%emenea %entimentul ca e%te mar"inalizata. =6au intre+at Acand ! %a mai facem e8ercitii din a%teaUB . Intalnirea 2 )xercitiul> ,Prima impresie poate fi inselatoare7ata> 11.02.2008 Sc!pul> c!n%tientizarea felului in care impre%iile n!a%tre ne infuenteaza c!mp!rtamentul fata de ceilalti. 7urata> 30 minuteM =arimea "rupului> 10 c!piiM Sarcinile liderului> D
D

?ferirea materialel!r nece%are e8ercitiuluiM ?ferirea de %up!rt %i clarificari. 'mplicarea in realizarea ace%tui e8ercitiuM S!licitarea de clarificari. (ate un pi8 %au un crei!n pentru fiecare c!pilM (ate ! f!aie cu ima"ini din re i%te reprezentand !ameni care au fete intere%ante, pentru fiecare c!pil.

Sarcinile "rupului>
D

D D D

=aterialele utilizate in cadrul ace%tui e8ercitiu>

7e%crierea e8ercitiului> (!piii %unt a%ezati pe %caune a%tfel incat %a f!rmeze un cerc. 3iecare prime%te cate ! f!aie cu ima"ini decupate din re i%te. 3iecare c!pil %e a uita la ima"inea de pe f!aia din fata %a, dupa care la capatul pa"inii e%te ru"at %a n!teze prima impre%ie pe care ! are de%pre acea ima"ine, ind!ind capatul pa"inii pentru a a%cunde ceea ce a %cri%. 3!aia re%pecti a e%te data la c!pilul de lan"a el, care re%pecta acelea%i re"uli ca %i cel de la care a primit f!aia. )r!cedeul %e repeta pana cand t!ti c!piii au azut cele 10 ima"ini %i au %cri% prima l!r impre%ie in le"atura cu ace%tea. 9a final, f!ile %e de%fac iar c!piii p!t c!mpara Aprimele impre%iiB. )fectele obtinute in urma desfasurarii exercitiului 7upa de%fa%urarea ace%tui e8ercitiu t!ti c!piii, au di%cutat de%pre elementele care i6au impre%i!nat in m!d %pecial, de%pre ceea ce li %6a parut l!r mai intere%ant dar %i care au f!%t criteriile pe care %i6au +azat primele impre%ii.

45

46

#tm!%fera din timpul 4!cului a f!%t una rela8anta, de%tin%a, c!piii %6au amuzat atunci cand au azut !ameni a and fete -azlii, intere%ante. 'n cadrul di%cutiil!r a ute am c!n%tatat ca t!ti c!piii %i6au +azat prima impre%ie p!rnind de la a%pectul fizic al per%!anel!r din ima"inile prezentate. )rintre impre%iile %cri%e am remarcat urmat!arele> Adra"utaB, AurataB, A"ra%aB, Afrum!a%aB, Ane"ruB, Acu na% mareB, Ana%paB . ..# a f!%t f!arte +ucur!a%a %a participe la ace%t e8ercitiu, ima"inile %timulandu6i ace%teia atitudini empatice fata de unele fi"uri. #ce%t 4!c dez !lta a+ilitatile %!ciale, dar %i cele de c!municare la c!pii. (eea ce au in atat c!piii a f!%t faptul ca, primele impre%ii p!t fi in%elat!are, iar pentru a cun!a%te ! per%!ana a%a cum e%te cu ade arat e%te ne !ie de timp. Intalnirea 3 7ata> 18.02.2008 Sc!pul> (entrarea pe relatiile afecti e %i dez !ltarea empatiei 7urata> 35 minute =arimea "rupului> 10 c!pii Sarcinile liderului> D
D

)articiparea la e8ercitiiM ?ferirea de clarificari le"ate de e8primarea %taril!r em!ti!nale %i e8emplificare, ac!l! unde e%te cazul.

Sarcinile "rupului> D
D

)articipare acti aM S!licitare de clarificari le"ate de e8primarea %taril!r em!ti!nale.

)xercitiul &. ,)xercitiul numeluiSc!puri> 6 :8primarea diferitel!r %tari em!ti!nale %i a%!cierea l!r cu pr!priul numeM D
D

#ut!c!n%tientizarea pr!priil!r trairiM :8er%area capacitatil!r empatice.

*e-nici utilizate> 4!cul, lucrul cu !cea %i %tarile em!ti!nale. 7e%crierea e8ercitiului> (!piii %unt a%ezati in cerc, in pici!are. 3iecare, pe rand, i%i %pune numele, dar r!%tirea lui e%te in%!tita de ! anumita %tare, pe care c!piii %unt ru"ati %a incerce %a ! mimeze. #re l!c %i r!%tirea numelui realizata in acela%i timp %i a%!ciata cu aceea%i %tare de intre" "rupul de c!pii. #%tfel,

46

47

%tari ca> e%elie, tri%tete, cura4, teama, umilinta, mandrie, %unt e8perimentate in acela%i timp cu r!%tirea numelui. )fectele obtinute in urma desfasurarii exercitiului #ce%t e8ercitiu are r!lul de a6l determina pe c!pil %a6%i !+%er e pr!priile trairi, %a %e c!ncentreze a%upra pr!priei per%!ane, c!nditie de +aza pentru aut!dez !ltare. (!piii au putut %a !+%er e cum %e %imt in anumite %ituatii pe care le traie%c %i le c!n%tientizeaza la m!dul Aaici %i acumB. 'n acela%i timp, c!piii au a ut p!%i+ilitatea de a trai impreuna anumite %tari %i, de a%emenea au putut c!n%tientiza faptul ca e%te un lucru a+%!lut n!rmal %i fire%c %a fii tri%t, e%el, mandru, umil. 'n anumite m!mente ale ietii, fiecare dintre n!i putem trai a%tfel de %tari. )rin !+%er area tim+rului !cii cel!rlalti in a%!ciere cu anumite %entimente, c!piii au a ut p!%i+ilitatea %a e8perimenteze tran%punerea per%!nala in %tarea celuilalt. 'n ace%t fel, c!piii au participat la un e8ercitiu de educare a capacitatil!r empatice. 'dentificarea %tarii celuilalt in functie de %!n!ritatea %i de tim+rul !cii, faciliteaza e8er%area c!municarii de tip empatic, c!municare care permite manife%tarea unui c!mp!rtament c!!perant, de intele"ere recipr!ca. (!piii au participat cu incredere la ace%t e8ercitiu, manife%tand multa intele"ere %i d!rinta de a mima cat mai multe %tari f!l!%indu6%e de !ce. 9a inceputul e8ercitiului fiecare c!pil %i6a r!%tit numele mimand in acela%i timp %tarea pe care a %imtit6! %au pe care a d!rit6! in acel m!ment. ..# %i6a r!%tit numele in a%!ciere cu ! %tare de e%elie, +una di%p!zitie. #tm!%fera a f!%t una +azata pe incredere, in timpul de%fa%urarii 4!cului nici un c!pil nu a a ut ! atitudine !%tila fata de ceilalti. 'n m!mentul in care c!piii au r!%tit numele in acela%i timp %i in a%!ciere cu acea%i %tare, ..# a putut %a realizeze acea%ta %arcina. :a a putut %a6%i r!%tea%ca numele in a%!ciere cu %tarile de%cri%e mai %u%, iar ceilalti c!pii au d!rit %a identifice %tarile mimate de acea%ta. #ce%t e8ercitiu a pu% +azele c!municarii interper%!nale. )xercitiul %. ,)xercitiul salutuluiSc!puri> 6 (rearea unei %tari de +una di%p!zitie ener"izantaM D D 3acilitarea c!ntactel!r interper%!nale er+ale %i n!n6 er+aleM :8er%area capacitatil!r empatice. *e-nici utilizate> 4!cul, lucrul cu !cea %i %tarile em!ti!nale. 7e%crierea e8ercitiului> (!piii %e plim+a in %patiul camerei, iar atunci cand %e intalne%c e8perimenteaza diferite f!rme de %alut. #%tfel, ei %e !r %aluta ca ni%te !ameni !+!%iti, increzat!ri, %uparati, fericiti, etc. , fiind permi%e atat reactiile er+ale cat %i cele n!n6 er+ale. )fectele obtinute in urma exercitiului
47

48

:fectele care %6au !+tinut in urma aplicarii ace%tui e8ercitiu, au f!%t acelea%i cu celelalte !+tinute la e8ercitiul 1 %i anume> c!n%tientizarea pr!priil!r trairi, !+%er area reactiil!r e8terne ale cel!r aflati %u+ imperiul e8perimentarii anumit!r %tari p%i-ice 1fericire, %uparare, %entimente de incredere in %ine, etc.2 %i ca urmare %6a realizat e8er%area capacitatil!r c!"niti 6c!municati!nale empatice. <!lurile pe care c!piii le6au interpretat i6au du% la trairea c!lecti a a un!r %tari afecti e p!ziti e care au de%c-i% canale de c!municare intre ace%tia. 'nteracti!nand unii cu altii in ace%t m!d, %6au pu% +azele c!eziunii de "rup. 'n acea%ta a treia intalnire nu am mai !+%er at prezenta %tarii de !%tilitate din partea +aietil!r din "rup fata de ..#. *!ti c!piii au participat la ace%t e8ercitiu, fiind de%c-i%i atunci cand au e8perimentat %tarile p%i-ice amintite. Starea de +una di%p!zitie %6a re%imtit in %pecial atunci cand c!piii au a ut c!ntacte interper%!nale n!n6 er+ale, referindu6ma aici la p!zitia c!rpului, dar %i la mimica %i e8pre%ia fetei. Intalnirea 4 )xercitiul. ,Plasa prieteniei7ata>27.02.2008 Sc!pul> ?ptimizarea deprinderil!r de relati!nare interper%!nala. 7urata> 30 minute. =arimea "rupului> 10 c!pii. =ateriale utilizate in cadrul ace%tui e8ercitiu> 6 un "-em de %f!ara. Sarcinile liderului> 6 )articiparea la e8ercitiuM D
D

?ferirea materialului pentru e8ercitiuM (larificari pentru ! mai +una intele"ere, unde e%te ne !ie. S!licitarea de clarificari, unde e%te ne !ieM :8primarea !piniei i%6V6 i% de e8ercitiu.

Sarcinile "rupului> 6 'mplicarea in acti itatea de "rupM D D

7e%criereae8ercitiului> (!piii %unt a%ezati in a%a fel incat %a f!rmeze un cerc, la ace%t e8ercitiu participand %i liderul. 'n m!mentul inceperii 4!cului, "-emul de %f!ara %6a aflat la lider. #ce%ta a prin% capatul %f!rii de de"etul aratat!r de la mana dreapta, iar "-emul in de%fa%urare a f!%t aruncat unuia dintre c!pii cu ru"amintea ca ace%ta %a %e prezinte cu numele mic %i %a %puna care crede el ca e%te cea mai imp!rtanta calitate a %a. 7upa ace%tea, c!pilul re%pecti i%i infa%!ara %f!ara in 4urul de"etului %au aratat!r de la mana dreapta, iar ap!i arunca "-emul unui alt c!pil care a pr!ceda la fel ca el. 'n ace%t fel %e Ate%eB panza %au pla%a prieteniei. F-emul a trece de la un c!pil la altul, f!rmand ! retea care6i a le"a pe t!ti,
48

49

iar in final, dupa ce fiecare %6a prezentat in m!d per%!nal %i %pecial, "-emul a a4un"e din n!u la lider. Sf!ara %e rea%eaza pe "-em, facand cale int!ar%a. 'n acea%ta etapa, fiecare c!pil adre%eaza celui care6i urmeaza un c!mpliment pri ind calitatea pe care ! admira cel mai mult la el. )fectele obtinute in urma desfasurariiexercitiului 'n urma aplicarii ace%tui e8ercitiu atm!%fera a f!%t una de%tin%a, rela8anta, c!piii a and "ri4a ca "-emul %a a4un"a de la unul la altul in +une c!nditii. 9an"a ..# au %tat d!ua fete J. %i 7. @nul dintre +aieti a cautat %a ! e ite din n!u pe ..# . #m %e%izat ca, fiecare dintre c!pii au a ut ne !ie de un timp mai lun" pentru a %pune care %unt calitatile l!r mai imp!rtante. ..# a %pu% ca cea mai imp!rtanta calitate a %a e%te ca A%unt urataB. #m intrerupt 4!cul pentru cate a m!mente pentru a le e8plica ce in%eamna cu antul AcalitateB, !+%er and faptul ca inca patru c!pii mi6au %pu% care le %unt defectele. 7upa acea%ta, ..# %6a "andit, %punandu6mi ca cea mai imp!rtanta calitate a %a e%te, ca ii place %a6i %imta pe cei din 4ur mai apr!ape. (and am rea%ezat %f!ara pe "-em, una dintre fete S. , i6a %pu% lui ,. ca e%te am+iti!%, ace%ta %imtindu6%e f!arte +ine. Intalnirea 5 )xercitiul. ,!upta cu obstacolul7ata> 06.03.2008 Sc!puri> 6 :8er%area di%p!ni+ilitatil!r de a primi %i !feri a4ut!rM
D D

(re%terea %timei de %ine prin capacitatea de a6i a4uta pe altiiM #ntrenarea empatiei in relatiile interper%!nale.

*e-nici utilizate> 4!cul. 7urata> 30 minute. =arimea "rupului> 9 c!pii. Sarcinile liderului> 6 ?ferirea de %up!rt pentru realizarea e8ercitiuluiM D D D 'ntreruperea temp!rara a 4!cului %i e8er%area 4!cului de r!l in cazul un!r %ituatii c!nflictualeM 'ncura4area c!piil!r pentru a c!n%tientiza efectul p!ziti al %ituatiil!r nec!nflictuale. )articiparea acti a.

Sarcinile "rupului> 6 S!licitarea %up!rtului pentru de%fa%urarea e8ercitiului, daca e%te ne !ieM 7e%crierea e8ercitiului> (!piii %unt a%ezati in cerc, tinandu6%e de mana. @nul dintre ei ie%e din cerc %i %e a%eaza cu %patele la ceilalti, timp in care ace%tia, fara a da drumul la maini tre+uie %a %e c!m+ine, %a %e aran4eze in a%a fel incat c!pilului din afara "rupului %a6i fie cat mai "reu %a refaca unitatea cercului.
49

50

9a ace%t e8ercitiu au participat d!ar n!ua c!pii, cel de6al zecelea c!pil care a participat pana in acel m!ment la t!ate acti itatile, a %pu% ca nu rea %a participe. # ar"umentat %punandu6mi ca la %uparat un c!le" de %c!ala %i nu are di%p!zitia nece%ara pentru a %e c!ncentra la e8ercitiu. )fectele obtinute in urma exercitiului 'n urma aplicarii ace%tui e8ercitiu, %6a creat ! atm!%fera de +una di%p!zitie, in %pecial dat!rita %ituatiei amuzante in care au f!%t pu%i c!piii. 3iecare c!pil a re%imtit p!zitia inc!m!da in care %6a aflat, in%a, cu t!ate ace%tea ei au f!%t fericiti de!arece %6au %imtit uniti %i puternici, iar faptul ca au realizat ! c!n%tructie rapida, %p!ntana, le6a !ferit %ati%factie in timp %curt. (!piii nu au manife%tat !%tilitate fata de cel care a a ut %arcina de a reface unitatea "rupului, de!arece !rice reu%ita a ace%tuia a f!%t primita cu +ucurie a and in edere ca ceilalti c!pii %i6au putut recapata c!nf!rtul per%!nal. Starea de +una di%p!zitie a c!ndu% catre un inceput de f!rmare a c!eziunii %i unitatii "rupului. (!piii au c!n%tientizat faptul ca, e%te f!arte imp!rtant %a %e a4ute unii pe altii, iar %ati%factia e%te re%imtita atat de cel care !fera a4ut!rul 1a and l!c ! cre%tere a %timei de %ine2, cat %i de cel care prime%te a4ut!rul 1a and l!c ! reducere a ten%iunil!r, a %entimentel!r de neputinta in lupta cu !+%tac!lul %i trairea %entimentel!r de %ati%factie !data cu reu%ita2. )entru ca cel aflat intr6! %ituatie dificila in afara cercului %a p!ata fi !rientat %pre !+%er area a ceea ce %e petrece in interi!rul ace%tuia, in acel m!ment, i6am adre%at urmat!arele intre+ari> A(um te %imtiUB, A(e parere aiUB, A(e ai d!ri %a faci acumUB. <a%pun%urile date la ace%te intre+ari i6au c!ndu% pe cei aflati in cerc, la cun!a%terea %entimentel!r, ten%iunil!r, nelini%til!r ace%t!ra. 'n ace%t m!d, fiecare c!pil din cerc, %6a putut tran%pune in m!d indirect, in %ituatia celui care %e c!nfrunta cu !+%tac!lul %i de a%emenea au putut c!mpara felul in care cred ei ca %6ar %imti daca ar fi in l!cul ace%tuia, cu ceea ce %imte in realitate ace%ta. # f!%t p!%i+ila aparitia fen!menului de empatie. )rin implicarea tutur!r c!piil!r in Alupta cu !+%tac!lulB, in refacerea unitatii cercului, a f!%t realizata %i c!!perarea intre c!pii %i, de a%emenea unitatea "rupului in fata dificultatil!r. 9a intre+area referit!area la %entimentele traite de cel aflat in e8teri!rul cercului, ..# mi6a ra%pun% ca A%imte ! putere mareB %i A reau %a intru inap!i in cercB. 3iecare a incercat %a refaca unitatea cercului dupa pr!priile puteri, dar +aietii care au participat la e8ercitiu au rut %a arate fetel!r %i puterea pe care ! au, a and in edere ca Aau mu%c-iB. <eferit!r la c!pilul care nu a d!rit %a participe la 4!c, ..# a %pu% ca in m!mentul refuzului ace%tuia de a participa, ea a %imtit Afri"B. 7upa terminarea e8ercitiului, cei n!ua c!pii au a4un% la c!ncluzia ca in cadrul unui "rup %e !+tin Alucruri +une %i frum!a%eB daca relatiile dintre c!pii %e de%fa%!ara fara c!nflicte %i daca e8i%ta intele"ere, re%pect, a4ut!r recipr!c, iar c!municarea nu e%te una a"re%i a.
50

51

Intalnirea 6 )xercitiul. ,)xercitiul confruntarii cu o situatie dificila7ata>13.03.2008 Sc!puri>6 *rairea %entimentel!r de apartenenta la "rupM
D D

:8perimentarea fru%trarii determinata de %entimentul re%pin"erii prin n!n6apartenenta la "rupM Stimularea in "rup a a%erti itatii.

7urata> 30 minute. =arimea "rupului> 10 c!pii. *e-nica utilizata> 4!cul. Sarcinile liderului>6 'ncura4area c!piil!r pentru a ad!pta %i e8perimenta atitudini, c!mp!rtamente diferite in cazul unei %ituatii c!nflictuale, daca e%te cazulM D D D (larificari le"ate de c!mp!rtamentele pr!%!cialeM 'ncura4area c!piil!r de a e8prima er+al ceea ce fac %i ceea ce %imt. (!n%tientizarea pr!priil!r "anduri, trairi in timpul e8ercitiului.

Sarcinile "rupului> 6 )articiparea la e8ercitiuM 7e%crierea e8ercitiului> @n c!pil %e !fera !luntar pentru a fi pr!ta"!ni%tul ace%tui e8ercitiu. (eilalti alcatuie%c un cerc, tinandu6%e %tran% de maini. )r!ta"!ni%tul %ta in centrul cercului %i a tre+ui %a incerce %a ia%a din cerc. 'n ace%t fel %e f!rmeaza d!ua ta+ere ine"ale din punct de edere al f!rtel!r. 'n cadrul ace%tui e8ercitiu t!ti c!piii !r e8perimenta r!lul pr!ta"!ni%tului %i !r fi "-idati de catre lider pentru a putea e8prima pr!priile trairi, "anduri, %entimente in m!mentul in care %e !r c!nfrunta cu A!+%tac!lulB. <!lul liderului e%te acela de a m!+iliza intre"ul "rup pentru a !feri %up!rt, incura4ari er+ale celui care incearca %a6%i rez!l e pr!+lema cu care %e c!nfrunta. )fectele obtinute in urma exercitiului #ce%t e8ercitiu pune c!pilul intr6! %ituatie6pr!+lema. =!dul in care %e c!mp!rta %i acti!neaza in iata reala atunci cand %e c!nfrunta cu ! %ituatie c!nflictuala e%te reflectat in reactia c!pilului in timpul ace%tui e8ercitiu. #%tfel fiecare c!pil, a a ut !cazia %a recun!a%ca %i %a c!n%tientizeze pr!priile m!dalitati de a acti!na, !+%er and in acela%i timp daca actiunile %ale %unt %au nu eficiente. ' %6a !ferit de a%emenea, p!%i+ilitatea de a ad!pta %i e8perimenta n!i atitudini, c!nduite %i c!mp!rtamente. )rin ace%t e8ercitiu c!pilul e%te %in"urul care acti!neaza a%upra %a, incercand %a %e %c-im+e in ederea unui c!mp!rtament adaptati mai +un. :8primand er+al t!t ceea ce face, pr!ta"!ni%tul a dat cel!rlalti c!pii !cazia ca ace%tia %a6%i c!mpare pr!priile %trate"ii de a+!rdare a unei pr!+leme cu ale lui.
51

52

#ce%t lucru da p!%i+ilitatea c!piil!r, in m!d indirect, %a in ete anumite m!dalitati de actiune in %ituatii diferite, preluand cate ce a de la ceilalti. 7e a%emenea, au a ut !cazia %a6%i e8perimenteze ec-ile %i n!ile ac-izitii. 3iecare c!pil, a a ut !cazia %a e8perimenteze atat %entimentul placut al apartenentei la "rup, ce in%pira %i"uranta, incredere in %ine, dar %i %entimentul fru%trant al re%pin"erii, al deznade4dii, ca rezultat al c!nfruntarii pe c!nt pr!priu cu !+%tac!lul. #ce%t e8ercitiu a permi% c!piil!r %a %e m!+ilizeze, %a reintarea%ca increderea in %ine, t!ate ace%tea permitand fiecaruia %a in in"a !+%tac!lul, dar %i trairea %entimentel!r de %ati%factie dat!rate d!+!rarii !+%tac!lului. 7e a%emenea, %6a creat c!!perarea intre mem+rii "rupului pentru a !feri %u%tinere %i incura4are fiecarui participant. (!piii au dem!n%trat ca %e p!t m!+iliza pentru a !+tine rezultatele d!rite, niciunul nu a manife%tat !%tilitate fata de ceilalti. 'n cazul ace%tei intalniri +aietii %i6au %c-im+at atitudinea pe care au a ut6! in %ituatiile anteri!are. (-iar daca ei au recun!%cut ca de !+icei A%e ener eazaB %i A !r %a +ata pe cine aB atunci cand %e "a%e%c intr6! %ituatie dificila in iata de zi cu zi, acum, au realizat ca e%te mai +ine %a Afim mai calmi, mai lini%titiB, A%a intele"em ca, daca ne +atem nu !+tinem nimicB. ..# a f!%t f!arte fericita ca impreuna cu ceilalti c!pii din "rup a reu%it %a faca fata !+%tac!lului fara %a6i fie frica %i fara %a %e %imta Aimpin%a la ! parteB. *!ti c!piii au trait impreuna +ucuria faptului ca au reu%it, intele"and in acela%i timp ca in m!mentul in care %e c!nfrunta cu ! %ituatie dificila, p!t e8i%ta %i efecte p!ziti e, printre care, faptul ca ace%t lucru !fera !p!rtunitati pentru cun!a%tere %i dez !ltare de deprinderi dar %i, cre%terea %entimentului de incredere in %ine. Intalnirea 7ata>21.03.2008 :8ercitiul pr!pu% in cadrul ace%tei intalniri nu %6a putut de%fa%ura in c!nditiile %ta+ilite, de!arece !pt din cei 10 c!pii care au frec entat "rupul de dez !ltare per%!nala, au participat la ! pre%electie !r"anizata in cadrul liceului din l!calitate pentru a participa la etapa 4udeteana a c!ncur%ului de muzica %i dan%, din cadrul S.C.#.( 1Strate"ia Cati!nala de #ctiune (!munitara2. )articiparea la ace%t c!ncur% implica %electia unui numar de cinci c!pii din cadrul centrului %i a alt!r cinci !luntari, ele i ai liceului din l!calitate, pentru a putea f!rma impreuna un "rup !cal. #m in%!tit educat!rul %pecializat din centru %i pe cei 8 c!pii, la pre%electie. (adrul didactic care urma %a %e !cupe de ace%t "rup a %electat cinci din cei !pt c!pii din centru. )rintre ace%tia ..# nu %6a aflat. 'n urma cel!r %a%e intalniri de "rup pe care le6am a ut pana in acel m!ment cu c!piii din (.3. %i ca urmare a rezultatel!r !+tinute in urma ace%t!ra, am realizat faptul ca, participarea lui ..# la ace%t "rup !cal ar reprezenta ! incununare a ef!rturil!r depu%e. #%tfel, am inceput ne"!cierile cu cadrul didactic, in numele lui ..#, iar r!lul e8ercitat de mine in acele
52

53

m!mente a f!%t cel de ne"!ciat!r. *!ti cei implicati in acel pr!ce% au intele% demer%ul meu, iar una dintre fetele din centru %6a retra% din "rupul !cal pentru a ceda l!cul lui ..#, %punand ca Aeu am mai participat la de%en %i p!t %a ! la% pe #. pentru ca ea nu a participat la nimicB. 'n "rupul !cal a f!%t %electat %i unul dintre +aieti, care la inceputul inter entiei mele a manife%tat ! atitudine !%tila, retinuta fata de ..#, dar acti itatile de%fa%urate in timpul inter entiei l6au determinat %a6%i %c-im+e atitudinea de re%pin"ere in una %up!rti a, de acceptare, de intele"ere. 'mpreuna cu cei cinci c!pii %i cu educat!rul %pecializat am %ta+ilit un pr!"ram de pre"atire pentru urmat!arele 7 zile, a and in edere faptul ca de%fa%urarea c!ncur%ului era pr!"ramata pe 28 martie 2008. (!n%ider ca %i participarea la acea%ta acti itate culturala a c!ntri+uit la atin"erea !+iecti el!r inter entiei mele, in%a +aza au reprezentat6! intalnirile a ute pana in acel m!ment. 'n cadrul acti itatil!r de "rup, r!lurile pe care le6am e8ercitat au f!%t> D D D D D de c!n%ilier, a and c!ntact per%!nal cu c!piii din centru pentru a !+tine %c-im+ari %au dez !ltari in cadrul per%!nalitatii ace%t!raM de munca cu "rupul, a and c!ntact per%!nal cu "rupul de c!pii in %c!pul %!cializarii, %c-im+arii %i dez !ltariiM de mediat!r, e8ercitat in %pecial in cadrul intalnirii 6, cand au aparut mici c!nflicte intre c!piiM de ne"!ciat!r, r!l e8ercitat in intalnirea 7M de educat!r, prin pre"atirea c!piil!r pentru a face fata %ituatiil!r cu care %e c!nfrunta.

Ca$itolul / E5alua)ea inte)5entiei /+- O7iecti5ul e5alua)ii ?+iecti ul ace%tei e aluari e%te de a ma%ura %i de a identifica im+unatatirile %ur enite in urma inter entiei a%upra f!rmarii %i dez !ltarii a+ilitatil!r de c!municare %i e8primare a %entimentel!r pentru depa%irea dificultatil!r de relati!nare %!ciala.

53

54

/+& Lotul e5alua)ii #ce%t l!t e%te f!rmat din c!piii ce l!cuie%c in (entrul de )la%ament de *ip 3amilial .ratca, care au luat parte la acti itatile de%fa%urate. @n numar de 10 c!pii %i6au manife%tat d!rinta de a participa la acti itati, e8ceptie facand intalnirea a cincea cand unul dintre c!pii nu a d!rit %a participe. /+8 2etode% inst)u1ente% te;nici =et!de> anc-eta %!ci!l!"icaM 'n%trumente> c-e%ti!narul 1ane8a nr.426 (-e%ti!nar de : aluare 3inala, cuprinde 6 intre+ari cu a4ut!rul car!ra am incercat %a %urprind m!dul in care c!piii au participat la %edintele de "rup, ce anume au in atat de pe urma l!r, ce ar mai fi rut %a di%cute %i cum e alueaza acti itatea de "rup, pe ! %cara de la 165, unde 1 in%eamna Af!arte %la+B, iar 5 in%eamna Qf!arte +ineB. *e-nici> feed+ac;. /+6 E5alua)ea $)o$)iu-.isa a inte)5entiei 7ata> 29.03.2008 : aluarea inter entiei a a ut l!c in cadrul ultimei intalniri de "rup, cea de6a !pta. 7urata> ! !ra. Sc!pul> 6 : aluarea acti itatil!r "rupului de dez !ltare per%!nalaM D ?+tinerea de feed+ac; de la participanti. #cti itatea 1> 6 3iecare dintre mem+rii "rupului au lipita pe %pate ! fi%a pe care %crie> A9a tine imi placeB, A9a tine nu6mi placeB %i fiecare c!mpleteaza fi%ele cel!rlalti fara %a %e %tie cine a %cri%. Sc!pul acti itatii 1> ?fera fiecaruia p!%i+ilitatea de a e8prima ceea ce %imte fata de ceilalti %i in acela%i timp creeaza ! atm!%fera de%tin%a %i rela8anta. #cti itatea 2> 6 (!mpletarea fi%ei de e aluare a acti itatii 1ane8a nr.42M Sc!pul acti itatii 2> 6 ?+tinerea de feed+ac; din partea mem+ril!r "rupului, in le"atura cu acti itatile de%fa%urate pe parcur%ul intalniril!r. 7i%cutie finala> 6 3eed+ac; din partea lideruluiM 7e%fa%urarea %i e aluarea %edintei> 'n acea%ta etapa de e aluare, mem+ril!r "rupului, li %6a parut f!arte intere%anta acti itatea 1, acea%ta creand !p!rtunitatea de e8primare nu numai a calitatil!r 1a%pect e8er%at in intalnirea 42 ci %i a defectel!r cel!rlalti. 7aca in primele intalniri %au i%cat mici c!nflicte in

54

55

%pecial intre +aieti %i ..#, la acti itatea 1 din cea de6a !pta intalnire +aietii %i nu numai, au dem!n%trat faptul ca au intele% ce imp!rtant e%te A%a nu 4i"ne%ti pe nimeniB, A %a nu6i faci rauB. (uri!zitatea i6a impin% pe cati a dintre ei %a d!re%ca %a afle ce a %cri% fiecare, c-iar daca ace%t 4!c pre%upune an!nimat. )r!+leme de!%e+ite nu au f!%t %e%izate la c!mpletarea c-e%ti!narului de e aluare finala. #m ru"at c!piii %a %crie ceea ce %imt le"at de t!t ce am de%fa%urat in intalnirile a ute, dupa care am di%cutat de%c-i% fiecare a%pect intalnit in c-e%ti!nar. #%tfel, la prima intre+are ..# mi6a ra%pun% ca i6au placut t!ate 4!curile %i ca Aam f!%t fericita ca ne6am 4ucat t!tiB. # in atat A%a nu ma iau dupa altii care rad de mineB. 9a a patra intre+are ..# a ra%pun% ca nu i6a placut la inceput cand ,. %i ). au dat cu ur%uletul in ea %i atunci cand %6au ferit %a ! tina de mana. Erea A%a ne 4ucam %i alta dataB %i A%a %e atin"a t!ti de mineB. .aietii din "rup mi6au %pu% ca la inceput nu au f!%t incantati %a participe, ca preferau %a a%culte muzica %i %a %e uite la tele iz!r, dar dupa cate a intalniri au intele% ca6i mai +ine A%a nu fim rai cu altiiB %i Aca6i mai +ine %a !r+e%ti frum!%, %a nu te +ati %i %a nu te certi daca rei ce aB. ,. mi6a ra%pun% la intre+area a d!ua ca Aam in atat %a fiu puternic, %a "ande%c %i %a nu f!l!%e%c f!rtaB. @na dintre fete mi6a %pu% ca Aam in atat %a6i re%pect pe ceilalti, %a !r+e%c calma %i pe rand cand %untem mai multiB. 3!arte imp!rtant a f!%t faptul %e%izat de unul dintre c!pii referit!r la Aputerea pe care ! au cei ce fac lucrurile impreunaB. 9a intre+area A(e ati mai fi rut %a di%cutamUB , am f!%t %urprin%a %a aflu ca ,. d!re%te %a a em %i alte intalniri in care %a di%cutam de%pre +una6 !inta %i de%pre ce in%eamna %a fii faim!%. #ce%t lucru mi6a dem!n%trat ca de%i la inceput c!mp!rtamentul dar %i !ca+ularul ace%tui +aiat parea a fi unul cu pr!+leme, re%pecti unul %arac, prin acti itatile de%fa%urate am reu%it %a6l determin %a %e e8prime, %a %c!ata la %uprafata lucrurile frum!a%e care6l caracterizeaza. ..# mi6a ra%pun% ca %i6ar d!ri %a afle A(um %a a4uti c!piii !rfaniUB. (elelalte fete mi6au ra%pun% la intre+area a cincea ca le6ar placea %a di%cutam de%pre prietenia dintre fete %i +aieti. @ltimul punct al c-e%ti!narului %e referea la ac!rdarea unei n!te de la 165 116 f!arte %la+, 56f!arte +ine2, pentru intrea"a acti itate de "rup. *!ti c!piii au ac!rdat n!ta 5, fiind f!arte multumiti de acti itatile de "rup de%fa%urate. )e +aza feed+ac;6ului primit am putut c!ncluzi!na faptul ca, am atin% !+iecti ele %ta+ilite in inter entie, iar in urma de%fa%urarii ace%teia, c!piii au putut %a6%i dez !lte a+ilitatile de c!municare %i de e8primare a %entimentel!r pentru depa%irea dificultatil!r de relati!nare %!ciala, inre"i%trand pr!"re%e la ni elul %timei de %ine, a a%erti itatii, al c!municarii er+ale %i n!n6 er+ale, al c!!perarii, initiati ei, %p!ntaneitatii.

55

56

Ca$itolul ( Conclu.ii 'n centrele de pla%ament c!piii %unt de%partiti de familiile l!r, ace%t lucru afectand dez !ltarea l!r arm!ni!a%a. =ediul %!cial in care %e f!rmeaza %i %e dez !lta un c!pil, reprezinta un fact!r care are cea mai mare influenta a%upra de enirii %ale. *e!riile %!ci!l!"ice pun accentul pe r!lul fundamental al familiei, ca fact!r %!cial, care i%i e8ercita actiunea cea mai puternica a%upra c!pilului, %u+ a%pectul inten%itatii, cat %i al duratei, m!deland per%!nalitatea indi idului.

56

57

'n (entrele de )la%ament de *ip *raditi!nal, c!pilul e%te lip%it c!mplet de %timulii intelectuali %i afecti i care pr! in din imparta%irea un!r acti itati !+i%nuite, fire%ti, intr6! familie, e%te lip%it c!mplet de prile4urile acti itatil!r creati e %i in atarii prin pr!pria e8perienta. )rin acea%ta lucrare am d!rit %a %c!t in e identaimp!rtanta, r!lul relatiil!r afecti e %ta+ile in %ati%facerea ne !il!r c!piil!r in%tituti!nalizati, accentul fiind pu% pe ni elul de functi!nare %!ciala, de adaptare %!ciala %i pe ni elul %timei de %ine. (ele d!ua ip!teze pe care le6am f!rmulat in partea de cercetare cantitati a %i anume> c!piii %i tinerii din (entrele de )la%ament de *ip 3amilial, au un ni el de functi!nare %!ciala ridicat in c!mparatie cu cei ce pr! in din (entrele de )la%ament de *ip *raditi!nal %i re%pecti , c!piii %i tinerii ce pr! in din (entrele de )la%ament de *ip 3amilial au un ni el al %timei de %ine ridicat in c!mparatie cu cei ce pr! in din (entrele de )la%ament *raditi!nale, au f!%t c!nfirmate in urma cercetarii pe care am de%fa%urat6!. (-iar daca rezultatele !+tinute nu au f!%t pe ma%ura a%teptaril!r mele, e%te p!%i+il %a fi e8i%tat ! %erie de alti fact!ri care %a influenteze rezultatele %i de care eu nu am tinut %eama. )!rnind de la acea%ta cercetare c!n%ider ca ar fi intere%ant de %tudiat m!dul in care tinerii ce pr! in din (entrele de )la%ament de *ip 3amilial, reu%e%c %a %e inte"reze in %!cietate, c!mparati cu cei ce pr! in din (entrele de )la%ament de *ip *raditi!nal, in m!mentul in care para%e%c in%titutia de !cr!tire. #%i"urarea %ecuritatii afecti e a c!piil!r din (entrele de *ip 3amilial nu in%eamna %i lip%a pr!+lemel!r "enerate de peri!adele prin care ace%tia trec. (eea ce e%te f!arte imp!rtant, in !pinia mea, e%te felul in care cei re%p!n%a+ili de cre%terea %i educarea c!piil!r in%tituti!nalizati "a%e%c impreuna cu ace%tia %!lutii la pr!+lemele ce apar. )entru ca, per%!nalitatea unui c!pil %a %e dez !lte %anat!% e%te nece%ar a fi c!n%truita ! relatie umana mai %tran%a, +azata pe c!!perare, ! relatie a%emanat!are cu cea care %e dez !lta intr6! familie. 'mplicatiile rezultatel!r unei a%tfel de cercetari %e !r edea d!ar in timp. Spun ace%t lucru, referindu6ma la faptul ca inte"rarea !ptima in %!cietate a ace%tei cate"!rii de c!pii, e%te p!%i+ila d!ar daca, ne !ile l!r au f!%t %ati%facute la un ni el cat mai ridicat.

57

58

Bi7liog)a4ieB
1) .!nc-i5, :., 120062, Teorii ale dezvoltarii copilului, :ditura 7acia, (lu46Cap!ca 2) .!cancea, (., Ceamtu, F., 119992, )lemente de asistenta sociala, :ditura )!lir!m, 'a%i 3) .!dnara%, <., Impactul institutionalizarii asupra dezvoltarii personalitatii copilului, :ur!6

(-ild6(entre, Sal ati (!piii <!mania

4) .uzducea, 7., 120052, #specte contemporane in asistenta sociala, :ditura )!lir!m, 'a%i 5) (-elcea, S., 120042, Metodologia cercetarii sociologice-metode cantitative si calitative6

editia a6''6a, :ditura :c!n!mica, .ucure%ti

6) (-ipea, 3., Stefane%cu, 3., 1c!!rd.2, 120042, Combaterea saraciei si promovarea

incluziunii sociale-studiul de caz in *udetul /i"or, :ditura @ni er%itatii, ?radea

7) 7ur;-eim, :., 120052, 0inuciderea-studiu sociologic, :ditura #ntet, .ucure%ti 58

59 8) 3i%-er, ,., (!rc!ran, J., 120072, Measures for Clinical Practice and +esearc"6f!urt-

editi!n6 !lume 1, @ni er%it0 )re%%, ?8f!rd

9) 'lut, )., 120042, 1alori, atitudini si comportamente sociale, :ditura )!lir!m, 'a%i 10)=ar"inean, '., 120042, Proiectarea cercetarii sociologice, :ditura )!lir!m, 'a%i 11)=ile0, J. J., ?W=elia, =., 7u.!i%, .., 120062, Practica asistentei sociale, :ditura

)!lir!m, 'a%i
12)=i-aile%cu, '., 120032, 0ociologie generala, :ditura )!lir!m, 'a%i 13)=i-u, #., 120022, 0ociologie generala6 !lumul 1, :ditura Cap!ca Star, (lu46Cap!ca 14)=itr!fan, '., 1c!!rd.2, 120032, Cursa cu obstacole a dezvoltarii umane, :ditura )!lir!m,

'a%i
15)=untean, #., Sa"e+iel, ,., 1c!!rd.2, 120072, Practici in asistenta sociala-+omania si

2ermania, :ditura )!lir!m, 'a%i

16)=ure%an, (., 120072, Proiectarea si analiza bazelor de date sociale6cur% @ni er%itatea

.a+e%6.!l0ai, (lu46Cap!ca
17)Ceamtu, F., 1c!!rd.2, 120032, Tratat de asistenta sociala, :ditura )!lir!m, 'a%i 18)Ceamtu, F., Stan, 7., 1c!!rd.2, 120052, #sistenta sociala-studii si aplicatii, :ditura

)!lir!m, 'a%i
19)?nica6(-ipea, 9., 120072, #specte socio-*uridice privind protectia drepturilor copilului,

:ditura :8pert, .ucure%ti

20)<!tariu, *., 'lut, )., 119962, 0ociologie6 editia a6''6a, :ditura =e%a"erul, (lu46Cap!ca 21)<!t-, =., 120052, 1ictimele violentei. copii si femei, :ditura )re%a @ni er%itara (lu4eana,

(lu46Cap!ca
22)Stanciule%cu, :., 119962, Teorii sociologice ale educatiei, :ditura )!lir!m, 'a%i 23)*utt0, 9., <!t-er0, =., Frinnell, <., 120052, Cercetarea calitativa in asistenta sociala,

:ditura )!lir!m, 'a%i

24)NNN Casele de copii de tip familial, #%!ciatia S?S c!piii, 2003

252 NNN ?rdin nr.21 din 26.02.2004, pentru apr!+area %tandardel!r minime !+li"at!rii pri ind %er iciile pentru pr!tectia c!pilului de tip rezidential6pu+licat in =!nit!rul ?ficial nr.222 din 15.03.2004 262 NNN 9e"ea nr.272 din 21.06.2004, pri ind pr!tectia %i pr!m! area drepturil!r c!pilului6 pu+licata in =!nit!rul ?ficial nr.557 din 23.06.2004.

59

60

ANECE !ne"a nr.1 Scala de functi!nare %!ciala %i de adaptare a c!piil!r %i ad!le%centil!r 1(#S#3S2 @rmat!rul c-e%ti!nar c!ntine un numar de 24 de fraze ce de%criu diferite %ituatii de <e%p!ndentul e%te ru"at %a incercuia%ca pentru fiecare fraza numarul care6l de%crie cel mai +ine. #%tfel> 16 nici!data 26une!ri 36ade%ea 46int!tdeauna 1
1) ?+tin n!te +une la matematica 2) 'e% %a ma intalne%c cu prietenii 3) #m ! relatie +una cu mama mea 60

iata.

61 4) :u a4ut in 4urul ca%ei 5) ?+tin n!te +une la %tiinte 6) #m prieteni de %e8 !pu% 7) #m ! relatie +una cu tatal meu 8) 'mi tin camera %i lucrurile ce6mi apartin in !rdine 9) #m n!te +une la %tiintele %!ciale 10)=a ducla petreceri %au la dan%uri la %c!ala

112 =a intele" +ine cu fratiiI%ur!rile 122 'mi pa%trez -ainele curate %i !rd!nate 132 ?+tin n!te +une la lim+a r!mana 142 #m cel putin unul %au d!i prieteni %peciali 152 =a intele" +ine cu rudeniile 162 'mi pa%trez ! +una i"iena per%!nala 172 Cu ma de%curc +ine la %c!ala 182 'mi petrec ma4!ritatea timpului li+er %in"ur 192 =a cert cu parintii mei 202 #4ut la "atit aca%a
21)#m in "eneral %ucce%e la %c!ala

222 #m dificultati in a6mi face prieteni 232 #m un adult cu care p!t %a !r+e%c daca am ! pr!+lema 242 #4ut la %tran"erea me%ei

61

62

!ne"a nr.2 Scala %timei de %ine. <!%en+er" 1S.S2 @rmat!rul c-e%ti!nar c!ntine un numar de 10 pr!p!zitii ce de%criu %entimente %pecifice fiecarei per%!ane. <e%p!ndentul e%te ru"at %a incercuia%ca pentru fiecare pr!p!zitie numarul care6l de%crie cel mai +ine. #%tfe>16 %unt in t!tal dezac!rd 26nu %unt de ac!rd 36%unt de ac!rd 46%unt intru t!tul de ac!rd 1 2 3 4
1)

'n "eneral %unt multumit1a2 de mine in%umi1in%ami2 (ate!data ma "ande%c ca nu %unt +un1+una2 de nimic Simt ca am multe calitati Sunt capa+il %a fac lucrurile la fel de +ine ca %i ceilalti Simt ca nu prea am m!ti e %a fiu mandru1a2 de mine (ate!data ma %imt nef!l!%it!r1nef!l!%it!are2
62

22 32 42 52 62

63

72 82 92

Simt ca %unt ! per%!ana la fel de al!r!a%a ca %i ceilalti #% d!ri %a am mai mult re%pect fata de mine in%umi1in%ami2 'n "eneral %unt inclinat1a2 %a cred de%pre mine in%umi1in%ami2 ca %unt un ratat

102 #m ! atitudine p!ziti a fata de per%!ana mea

!ne"a nr.3 *a+elul nr.56 A7i%tri+utia mediil!r ni elului de functi!nare %!ciala %i a mediil!r ni elului %timei de %ine in functie de pr! enienta re%p!ndentil!r.
Cr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 )r! enienta (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (3 (* (* (* (* (* (* Ci elul de functi!nare %!ciala 86 79 89 96 88 94 90 90 76 83 87 91 94 90 86 96 93 90 92 63 65 70 91 59 65 Ci elul %timei de %ine 36 39 30 38 36 36 35 38 36 19 37 40 37 38 37 38 40 38 36 30 27 20 20 19 22

63

64
26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 (* (* (* (* (* (* (* (* (* (* (* (* (* 74 67 61 65 60 67 69 76 66 89 81 75 92 22 20 34 30 26 24 24 32 33 20 21 39 40

!ne"a nr. 4 C;estiona) de e5alua)e 4inala (um i %6a parut acti itatea de "rupU

(e ati in atat in urma eiU

64

65

(e 6a placutU

(e nu 6a placutU

(e ati mai fi rut %a di%cutamU

7aca ar fi %a dati ! n!ta de la 1 la 5 in care 1 in%eamana foarte slab %i 5 foarte bine, care ar fi acea n!taU

=ultume%c pentru c!la+!rareX

65