Sunteți pe pagina 1din 35

HERNIILE

40. CS Hernia Rihter este o form particular de hernie caracterizat prin: a) [ ] Strangularea retrograd b) [ ] Hernierea diverticulului Meckel c) [ ] Hernie obturatorie d) [ ] Ciupirea lateral a ansei herniate e) [ ] Coe isten!a unei hernii inghinale directe cu una oblic 41. CS "pari!ia herniilor dob#ndite se datore$te: a) [ ] %umai cre$terii presiunii intraabdominale b) [ ] %umai scderii rezisten!ei peretelui abdominal c) [ ] "c!iunii ambilor factori preceden!i d) [ ] &actorului eriditar e) [ ] %ici una nu este corect 42. CM Care din semnele clinice $i paraclinice enumerate definesc hernia strangulat: a) [ ] 'ureri abdominale colicative b) [ ] "prare muscular (n regiunea mezogastric c) [ ] )prirea tranzitului intestinal gazofecal d) [ ] *neumoperitoneul e) [ ] +magini hidroaerice cu aspect de ,tuburi de org, 43. CM -n t#nr de ./ ani se prezint pentru tratamentul chirurgical a unei hernii inghinale necomplicate0 1a e amenul fizic observm icter scleral $i cre$terea ficatului (n volum0 "titudinea preoperatorie este: a) [ ] 2accinarea pentru hepatita 3 b) [ ] "nestezie general pentru tratamentul herniei4 bolnavul fiind agitat c) [ ] 5ransfuzie de plazm pentru a combate tulburrile de coagulare d) [ ] 5ratamentul medical (naintea tratamentului chirurgical e) [ ] *rofila ia cirozei alcoolice

MALADIA ULCEROAS
129. CS *rezen!a indura!iei (n 6urul ulcerului caracterizeaz: a) [ ] -lcer gastroduodenal 7-8'9 acut b) [] -8' cronic c) [ ] -8' acut perforat d) [ ] -8' acut hemoragic e) [ ] %ici una nu este corect 130. CS -lcera!iile acute gastroduodenale se (nt#lnesc (n urmtoarele situa!ii4 e cept#nd : a) [ ] "rsuri intense b) [ ] Corticoterapie c) [ ] +ngestie de aspirin d) [ ] 1eziuni ale sistemului nervos central e) [ ] "dministrarea de peniciline 131. CS &istula e tern dup chirurgia gastro:duodenal este consecin!a: a) [ ] Stenozei organice precoce b) [ ] ;demului gurii de anastomoz c) [ ] "toniei gastrice d) [ ] 'ehiscen!ei anastomozei e) [ ] %ici una nu este corect

132. CS 'iagnosticul diferen!<al (ntre ulcerul duodenal perforat $i ocluzia intestinal se bazeaz pe urmtoarele elemente: a) [ ] *rezen!a direrilor abdominale b) [ ] "bsen!a tranzitului intestinal c) [ ] 1eucocitoza d) [ ] Reten!ia azotat e) [ ] Radiografie abdominal pe gol 133 .CS =n ulcerul gastric subcardial4 stabile$te diagnosticul mai frecvent: a) [ ] Clinica b) [ ] Radiologia c) [ ] Chimismul gastric d) [ ] ;ndoscopia gastric e) [ ] *h:metria 134. CS &oamea dureroas este caracteristic pentru: a) [ ] -lcerul duodenal b) [ ] -lcerul gastric c) [ ] Hernie hiatal d) [ ] Colecistit cronic litiazic e) [ ] *ancreatit cronic 135. CS 1ocalizarea ulcerului gastric este cea mai frecvent la nivelul: a) [ ] *eretelui anterior b) [ ] *eretelui posterior c) [ ] Curburii mari d) [ ] *ilorului e) [ ] Curburii mici 136. CM Care din urmtoarele msuri terapeutice pot fi folosite (n hemoragia digestiv superioar 7H'S9 din ciroza hepatic cu varice esofagiene rupte> a) [ ] "dministrarea de vicasol b) [ ] Hemostaza endoscopic c) [ ] 1igatura de trunchi celiac d) [ ] Sonda 3lakemore e) [ ] 2agotomia supraselectiv 137. CM =n tabloul clinic al unui ulcer duodenal perforat (n peritoneul liber se (nt#lnesc: a) [ ] 2rsturile b) [ ] Meteorismul epigastric c) [ ] Contractura abdominal d) [ ] 'ispari!ia matit!ii hepatice e) [ ] 'ouglas suplu 4nedureros 13 . CM Constatarea aerului liber sub cupolele diafragmatice pe o radiografie abdominal pe gol efectuat (n ortostatism pledeaz pentru: a) [ ] -lcer gastric perforat b) [ ] +leus biliar c) [ ] Sindromul de concomiten! hemoragie:perfora!ie d) [ ] Colecistit acut perforat e) [ ] -lcer duodenal perforat 139. CM Care sunt cele trei cauze frecvente de hemoragie digestiv superioar> a) [ ] Sindromu Mallor?:@eiss b) [ ] Hemodilia c) [ ] -lcerul duodenal d) [ ] Cancerul gastric e) [ ] 2aricele esofagiene din sindromul de hipertensiune portal

140. CM Care sunt primele teri cauze H'S (n Republica noastr> a) [ ] Sindromul Mallor?:@eis b) [ ] Cancerul gastric c) [ ] -lcerul gastric d) [ ] -lcerul duodenal e) [ ] Ruptura varicelor esofagiene 141. CM *rintre indica!iile chirurgicale (n ulcerul gastro:duodenal notm : a) [ ] -lcerul duodenal care nu mai rspunde la tratamentul medical b) [ ] Stenoza piloric c) [ ] -lcerul gastro:duodenal perforat d) [ ] -lcer duodenal postbulbar e) [ ] -lcer gastro:duodenal hemoragic 142. CM CM -lcerul duodenal acut evolueaz spre: a) [ ] Stenoz b) [ ] 2indecare and integrum c) [ ] *enetra!ie d) [ ] *erfora!ie e) [ ] S#ngerare 143. CS 'intre urmtoarele teste diagnostice Helicobacter p?lori4 unul poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei: a) [ ] Msurarea ureeazei prin respira!ie b) [ ] 3iopsie c) [ ] Histologie d) [ ] Cultur e) [ ] Serologic 144. CM 2aloarea endoscopiei digestive superioare (n diagnosticul ulcerului duodenal rezid (n: a) [ ] 'etecteaz ulcerele suspectate (n absen!a imaginilor radiologice diagnostice b) [ ] +dentific ulcerul ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active c) [ ] ;ste metoda ini!ial cea mai uzual utilizat (n stabilirea diagnosticului d) [ ] +dentific ulcerele prea mici sau prea supeficiale pentru a putea fi detectate radiologic e) [ ] ;dific privind activitatea ulcerului detectat radiologic 145. CM -rmtoarele caractere ale durerii epigastrice sunt sugestive pentru ulcerul duodenal: a) [ ] "pare la AB min : C ore dup mas b) [ ] "re caracter de arsur c) [ ] %u apare niciodat noaptea d) [ ] Se amelioreaz dup mas e) [ ] *oate persista ma im /D ore 146. CS =n etiopatogenia ulcerului peptic sunt considera!i importan!i urmtorii factori4 cu e cep!ia: a) [ ] 'ezechilibrul (ntre factorii agresivi $i cei de protec!ie a mucoasei b) [ ] +nfec!ia cu Helicobacter *?lori c) [ ] "ntiinflamatoriile nesteroidiene d) [ ] Hipergastrinemia e) [ ] Hipertiroidia 147 CM Medica!ia antisecretorie folosit (n tratamentul ulcerului gastric cuprinde: a) [ ] "ntiacide b) [ ] Sucralfat c) [ ] +nhibitorii pompei de protoni d) [ ] "ntihistaminicele H. e) [ ] *rostoglandinele seriei ; 14 . CS =n cazul unei hemoragii digestive superioare care este cantitatea minim de s#nge a crei prezen! (n

tubul digestiv va determina apari!ia scaunului melenic> a) [ ] Minim EB ml de s#nge b) [ ] S#ngerri de peste FBBB ml c) [ ] "pro imativ FBB:.BB ml de s#nge d) [ ] "pro imativ .EB ml s#nge e) [ ] "pro imativ EBB ml s#nge 149. CM =n aprecierea gravit!ii unei hemoragii digestive superioare urmtoarele elemente din clasificarea lui )rfanidi sunt adevrate: a) [ ] H'S de gravitate medie reprezint o pierdere de EBB : FBBB ml de s#nge b) [ ] H'S cataclismic (nseamn o pierdere de .BBB:CBBB ml s#nge c) [ ] =n H'S minima valoarea hematocritului este de peste CEG d) [ ] =n H'S medie indicele "lgover este H F e) [ ] =n H'S foarte grav indicele *ulsI5" este H F4E 150. CM Care dintre urm[toarele metode endoscopice terapeutice pot fi utile (n hemoragia digestiv superioar> a) [ ] ;lectro4 termo4 sau foto:coagularea ulcerelor hemoragice b) [ ] +n6ectare local de alcool (n ulcerele hemoragice c) [ ] Sclerozarea varicelor esofagiene rupte d) [ ] 1igatura cu benzi elastice a varicelor esofagiene rupte e) [ ] +n6ectare local de adrenalin (n ulcerele hemoragice 151. CS Care dintre urmtoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infec!iei cu Helicobacter *?lori la pacien!ii ulcero$i poate determina ca reac!ie advers colita pseudomembranoas: a) [ ] Metronidazol b) [ ] "mo icilin c) [ ] 5etraciclin d) [ ] Subsalicilat de bismut e) [ ] +nhibitori de pomp de protoni 152. I!"#eba#ea CS Care dintre urmtoarele afec!iuni nu reprezint cauza unei hemoragii digestive superioare: a) [ ] 5umori benigne esofagiene b) [ ] 'iverticuli gastrici c) [ ] 2olvulusul gastric d) [ ] "ngiodisplaziile duodenale e) [ ] 5umorile ampulei 2ater 153. CS Hematemeza este urmat (ntotdeauna de : a) [ ] Hematochezie b) [ ] Hemoptizie c) [ ] Melen d) [ ] Rectoragie e) [ ] Metroragie 154. CM Hemoragia digestiv superioar se poate e terioriza prin: a) [ ] Melen b) [ ] Rectoragie c) [ ] Hemoptizie d) [ ] Hematochezie e) [ ] Hematemez 155. CM Melena poate fi (nt#lnit (n unele din urmtoarele situa!ii: a) [ ] S#ngerare la nivelul stomacului b) [ ] S#ngerare la nivelul 6e6unului c) [ ] S#ngerare la nivelul rectului d) [ ] S#nge deglutit (n afec!iunile oro:faringiene e) [ ] S#ngerare la nivelul colonului sigmoid 156CM Care dintre urmtoarele enu!uri constituie indica!ii (n vederea interven!iei chirurgicale de urgen! la un pacient cu

hemoragie digestiv superioar:

a) [ ] Hemoragii grave de la (nceput4 c#nd se pierde rapid peste CBG din cantitatea total de s#nge b) [ ] Hemoragii medii care se repet la interval de o sptm#n c) [ ] Hemoragii care nu se opresc printr:un tratament conservator corect d) [ ] Hemoragii (n care stabilitatea hemodinamic nu se ob!ine sau se ob!ine pentru o scurt durat e) [ ] 2#rsta peste JB ani 157. CS *reciza!i care din urmtoarele afirma!ii referitoare la hemoragia ocult este fals: a) [ ] Se depisteaz prin intermediul !esutului pentru hemoglobinpero idaza b) [ ] +ngestia de vitamina C de peste EBB gIzi provoac (ntotdeauna un test fals pozitiv c) [ ] *acien!ii trebuie testa!i (n timpul unei diete cu multe fibre $i pu!in carne d) [ ] ) doz zilnic de DB:C.E mg de aspirin nu duce (n general la rezultate fals pozitive e) [ ] 5estul pentru depistarea hemoragiilor oculte e propus de rutin la pacien!ii de peste EB ani 15 . CM Care sunt cele mai frecvente cauze de hemoragie gastrointestinal superioar acut: a) [ ] -lcer gastric b) [ ] Sindrom Mallor?:@eiss c) [ ] 8astropatia eroziv4hemoragic d) [ ] Hamartomul e) [ ] 3oala anorectal 159. CM Men!iona!i care din urmtoarele afirma!ii sunt adevrate: a) [ ] Cea mai comun abordare pentru oprirea s#ngerrii varicelor esofagiene era p#n nu demult scleroterapia b) [ ] Ca ad6uvant (n controlul s#ngerrii variceale pot fi folosite vasopresina $i nitroglicerina intravenos c) [ ] *rincipalii agen!i sclerozan!i sunt etanolamina de sodiu $i etanolul absolut d) [ ] 1igatura varicelor esofagiene prin bandare are un risc mai mare de to icitate sistemic dec#t scleroterapia e) [ ] 5amponada cu balon cu tub 3lakemore se utilizeaz (n cazul (n care msurile endoscopice $i farmacologice e$ueaz
(n stoparea s#ngerrii

160. CM =n ceea ce prive$te conduita diagnostic $i terapeutic (n cazul hemoragiei gastro:intestinale superioare acute care din urmtoarele afirma!ii sut false : a) [ ] -n aspirat nasogastric ini!ial clar sau bilios sugereaz o s#ngerare activ curent b) [ ] 8astropatia eroziv sau hemoragic e de bicei accesibil terapiei endoscopice c) [ ] S#ngerarea provocat de "+%S se poate ameliora prin administrarea de antagoni$ti de receptori H. sau inhibitori de
pomp protonic d) [ ] Malforma!iile arterio:venoase s#nger#nde se trateaz cu electrocauterizare bipolar e) [ ] "spirarea prin tubul nasogastric de s#nge (n za! de cafea necesit lava6

161. CS "ntibioticele utilizate pentru infec!<a cu H0*?lori nu includ: a) [ ] Metronidazol b) [ ] 5etraciclina c) [ ] Claritromicina d) [ ] "mo icilina e) [ ] Streptomicina 162. CM Care din urmtorii factori au fost asociati cu o inciden! crescut a ulcerului duodenal : a) [ ] Rudele de gradul (nt(i ale pacien!ilor cu ulcer duodenal b) [ ] 8rupa sanguin ". c) [ ] 3oala pulmonar cronic obstructiv d) [ ] *acien!i cu insuficien! renal cronic e) [ ] Hipoparatiroidism 163. CM Care din urmtoarele elemente caracterizeaz durearea din ulcerul duodenal: a) [ ] ;ste accentuat de ingestia de alimente b) [ ] 'urerea apare p#n la apro 0 JB min dup mas c) [ ] Se amelioreaz la administrarea de antiacide d) [ ] 1a FBG din pacien!i este localizata (n partea dreapta a epigastrului e) [ ] ;pisoadele durerase pot persista de la c#teva zile p#n la sptm#ni sau iuni

164. CM 'espre ulcerele canalului piloric sunt adevrate urmtoarele afirma!ii: a) [ ] 8enereaz frecvent o simptomatologie asemntoare ulcerelor duodenale b) [ ] Simptomele rspund bine la ingestia de alimente c) [ ] Rspund mai pu!in la administrarea de antiacide d) [ ] *ot determina vrsturi secundare obstruc!iei canalului piloric e) [ ] +nterven!ia chirurgical este mai pu!in necesar dec#t la ce cu ulcer al bulbului duodenal 165. CS Conform clasificrii )rfanidi4 o hemoragie digestiv superioar mare se caracterizeaz prin : a) [ ] *ierdere de s#nge de .BBB:CBBB ml b) [ ] *ierdere de s#nge de FEBB:.BBBml c) [ ] *ierdere de s#nge de .BBB:CBBB ml d) [ ] *ierdere de s#nge mai mic de EBB ml e) [ ] 2iteza $i volumul pierderilor de s#nge duc rapid la deces4 (nainte de a se putea interveni terapeutic 166. CS Cea mai fiabil $i mai rapid metod de decelare a sursei hemoragiei digestive superioare este : a) [ ] Scanarea cu radioizotopi b) [ ] ; plorarea intraoperatorie c) [ ] 5ranzitul baritat esogastro:duodenal d) [ ] ; amenul endoscopic e) [ ] "ngiografia selectiv 167. CM -n tratament eficient de reechilibrare a unei hemoragii digestive superioare poate fi apreciat prin: a) [ ] 'eterminarea hemoglobinei $i hematocritului (n dinamic b) [ ] Men!inerea tensiunii arteriale peste FBB mmHg c) [ ] Men!inerea pulsului peste FBB btiIminut d) [ ] 5ehnica cu hematii marcate e) [ ] 'ilu!ia albuminelor radioactive 16 CM =ntr:o hemoragie digstiv superioar la un cirotic4 investiga!iile de laborator pot decela: a) [ ] Hiperamoniemie b) [ ] "nemie c) [ ] Hiperglicemie d) [ ] Hipoalbuminemie e) [ ] Hipoprotrombinemie 169. CS +ndica!iile tratamentului chirurgical (n H'S sunt urmtoarele4 cu e cep!ia: a) [ ] Hemoragia care nu se opre$te dup in6ectare de vasopresin b) [ ] Hemoragia grav la care s#ngerarea continua cu mai mult de /BB ml (n D ore c) [ ] Care necesit mai mult de F4E l (n cursul reasuscitrii d) [ ] -lcerele cu fistula vascular e) [ ] *ierderi (ntre EBB:FBBB ml0 cu "2 mai mare de FBB 170CM =n ceea ce prive$te aspectul radiologic al ulcerelor gastrice4 urmtoarele afirma!ii sunt adevrate : a) [ ] -lcerele gastrice benigne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi b) [ ] *rezen!a pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaz malignizarea c) [ ] -lcerele gastrice cu un diametru de peste C cm sunt mai frecvent maligne d) [ ] "pro imativ F:DG dintre ulcerele gastrice care apar benigne la e amenul radiologic baritat se dovedesc a fi maligne e) [ ] +nvestiga!ia radiologic poate fi folosit drept unic criteriu de determinare a malignit!ii 171. CM Ce afirma!ii sunt adevrate (n ceea ce prive$te ulcerul gastric > a) [ ] 'urerea epigastric constituie simptomul cel mai frecvent (nt#lnit b) [ ] 'urerea este (ntotdeauna calmat de ingestia de alimente c) [ ] 8rea!a $i vrsturile pot aprea $i (n absen!a obstruc!iei mecanice d) [ ] Scderea ponderal apare doar (n ulcerele maligne e) [ ] Hemoragia constituie o complica!ie comun a ulcerului gastric 172. CM Ce afirma!ii sunt corecte (n ceea ce prive$te Helicobacter *?lori>

a) [ ] ;ste un bacil spiralat4 microaerofilic4 8ram negativ b) [ ] +nvadeaz mucoasa gastric c) [ ] *roduce o varietate de proteine ce par s medieze sau s faciliteze efectele sale agresive asupra mucoasei gastrice d) [ ] "ctiveaz monocitele care e prim H1":'R $i receptorii pentru interleukina . pe suprafa!a lor e) [ ] *roduce o adezin ce faciliteaz ata$area sa de celulele epiteliale gastrice 173. CM =n ceea ce prive$te utilizarea inhibitorilor de pomp protonic4 ce afirma!ii sunt corecte > a) [ ] "c!ioneaz prin inhibarea "5* :azei HKILK b) [ ] Se administreaz zilnic la orele FD0BB c) [ ] 'oza standard de lansoprazol este de CB mgIzi pe o perioad de / p#n la D sptm#ni d) [ ] %ivelul seric al gastrinei revine la normal dup . luni de la oprirea tratamentului e) [ ] 1a oameni nu afost raportat hiperplazia celulelor enterocromofine ale mucoasei gastrice 174. CM "c!iunea prostoglandinelor se realizeaz prin : a) [ ] Stimularea secre!iei de mucus gastric b) [ ] Stimularea secre!iei gastrice $i duodenale de bicarbonat c) [ ] Stimularea regenerrii celulelor mucoasei d) [ ] Reducerea flu ului sanguin gastric e) [ ] Men$inerea barierei gastrice (mpotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogen 175. CM Complica!iile evolutive ale ulcerului gastric sunt: a) [ ] Stenoza b) [ ] Hemoragia c) [ ] Malignizarea d) [ ] 2olvulusul e) [ ] +nvagina!ia 176. CM )biectivele tratamentului chirurgical (n ulcerul gastric sunt : a) [ ] "bla!ia leziunii b) [ ] =ntreruperea lan!ului patogenic c) [ ] Hemostaza d) [ ] 'evolvularea e) [ ] Restabilirea circuitului digestiv 177. CS =n aprecierea gravi!ii H'S urmtorii parametri sunt importan!i4 cu e cep!ia : a) [ ] Hemodinamica b) [ ] 5erenul biologic c) [ ] Recidivarea hemoragiei d) [ ] *resiunea par!ial a o igenului e) [ ] Criteriile endoscopice de gravitate 17 . CS +ndica!iile tratamentului chirurgical (n H'S sunt urmtoarele4 cu e cep!ia : a) [ ] Hemoragia cataclismic b) [ ] 8astrita cronic c) [ ] Hemoragia care nu se opre$te prin tratament medical d) [ ] *acien!i care refuz transfuziile e) [ ] *acien!i cu grupa sangvin rar 179. CM -rmtoarele afec!iuni sunt cauze ale H'S : a) [ ] ;sofagita eroziv b) [ ] 3oala Menetrier c) [ ] Hernia hiatal d) [ ] 5romboza arterei splenice e) [ ] "pendicita perforat

1 0. CS =n ulcerul duodenal4 perfora!ia (n peritoneul liber se produce c#nd : a) [ ] 1eziunea penetreaz toate straturile peretelui anterior b) [ ] 1eziunea penetreaz toate straturile peretelui posterior c) [ ] "pare o fistul intern d) [ ] "pare ocluzia intestinal e) [ ] "pare stenoz piloric 1 1. CS =n ulcerul duodenal4 elementul clinic dominant este : a) [ ] Hematemeza b) [ ] 8re!urile c) [ ] 2rsturile d) [ ] 'urerea e) [ ] 5enesmele 1 2. CM +ndica!iile tratamentului chirurgical (n ulcerul duodenal sunt : a) [ ] -lcerul complicat b) [ ] -lcerul rezistent la tratamentul medicamentos c) [ ] -lcerul cicatrizat d) [ ] )bezitatea e) [ ] Ciroza hepatic 1 3. CM 5ipurile de vagotomie practicate (n chirurgia ulcerului duodenal sunt : a) [ ] 2agotomia iterativ b) [ ] 2agotomia troncular c) [ ] 2agotomia microscopic d) [ ] 2agotomia selectiv e) [ ] 2agotomia supraselectiv 1 4. CM -lcerul gastric : a) [ ] ;ste mai pu!in frecvent dec#t ulcerul duodenal b) [ ] ;ste mai frecvent dec#t ulcerul duodenal c) [ ] "re inciden! egal la ambele se e d) [ ] "pare (n decada .:C de v#rst e) [ ] ;ste malign 1 5. CM *atogenia ulcerului gastric const din : a) [ ] "lterarea barierei celulare gastrice b) [ ] Hiperaciditate c) [ ] Reflu alcalin d) [ ] ;sofagit peptic e) [ ] *rezen!a Helicobacter pilori 1 6. CS Hematochezia este : a) [ ] Scaun negru b) [ ] 2rstura cu s#nge digerat c) [ ] ; pectora!ie cu s#nge proaspt d) [ ] ; teriorizare de s#nge proaspt $i cheaguri pe cale rectal e) [ ] 2rstura cu s#nge proaspt 1 7. CM =n raport cu profunzimea leziunii Montier clasific ulcerele de stress (n : a) [ ] "braziuni b) [ ] +schemii c) [ ] Ragade d) [ ] ;roziuni e) [ ] -lcera!ii

1 . CM 'espre ulcerul gastric4 din punct de vedere epidemiologic4 se pot afirma urmtoarele : a) [ ] ;ste mai frecvent dec#t cel duodenal b) [ ] Se (nt#lne$te cu o frecven! ma im dincolo de decada 2 de via! c) [ ] ;ste mai frecvent la brba!i d) [ ] ;ste mai pu!in frecvent dec#t ulcerul duodenal e) [ ] "re o inciden! egal la ambele se e 1 9. CS Solu!ia obi$nuit pentru rezolvarea unei plgi gastrice: a) [ ] Sutura simpl b) [ ] Sutura cu epiplonoplastie $i drena6 c) [ ] 8astrectomia d) [ ] 8astroenteroanastomoza e) [ ] 2agotomia 190. CM ;volutiv4 ulcerul gastric poate avea urmtoarele forme : a) [ ] ;roziunea gastric b) [ ] ; ulcera!ia gastric c) [ ] -lcerul gastric multiplu d) [ ] -lcerul acut e) [ ] -lcerul cronic 191. CS Semnul principal al bolii ulceroase gastrice ste : a) [ ] 2rstura b) [ ] *irozisul c) [ ] Hemoragia d) [ ] 'urerea e) [ ] "rsurile postprandiale

OCLU$IA IN%ES%INAL
242. CS Care dintre ocluziile intestinale de mai 6os se poate (ncadra (n ocluziile prin strangulare> a) [ ] )cluzii prin tumori retroperitoneale b) [ ] )cluzii prin invagina!ii c) [ ] )cluzii prin stenoze inflamatorii d) [ ] )cluzii prin atrezii e) [ ] +leusul paralitic 243. CS Care din urmtoarele manifestri clinice caracterizeaz ocluzia intestinal (nalt> a) [ ] 'ebutul insidios b) [ ] Men!inerea strii generale bune mult timp c) [ ] 'istensia marcat a abdomenului d) [ ] 'ispari!ia matit!ii hepatice e) [ ] 2rsturi abundente4 precoce $i frecvente 244. CM Care din urmtoarele semne clinice pot s apar (n ocluzia intestinal4 (n faza terminal: a) [ ] 'urerile abdominale se accentueaz b) [ ] 2rsturi cu aspect fecaloid c) [ ] )ligurie d) [ ] 3radicardie e) [ ] Sughi! 245. CM )cluzia intestinal prin obstruc!ie se caracterizeaz prin: a) [ ] 2rsturi precoce refle e b) [ ] Stare general alterat tardiv c) [ ] 'ebut insedios d) [ ] 'istensie abdominal aprut precoce 4 asimetria

e) [ ] =ntreruperea tranzitului intestinal se instaleaz tardiv 246. CM )cluzia intestinal prin strangulare se caracterizeaz prin> a) [ ] 'ebut brusc4 uneori uneori (nso!it de $oc b) [ ] 'istensie care apare insidios $i este uniform c) [ ] 5ranzit intestinal (ntrerupt de la (nceput d) [ ] Starea general alterat rapid e) [ ] 2rsturile sunt tardive 247. CM =n ocluziile ileonului4 radiografia abdominal eviden!iaz imagini hidro:aerice: a) [ ] -nice4 localizate periombilical b) [ ] ;ta6ate4 (n ,tuburi de org, c) [ ] Rare mari $i cu diametru vertical mare d) [ ] 1ocalizate caudal $i spre dreapta e) [ ] 1ocalizate (n tot abdomenul 24 . CM ) femee de /E ani4 care (n trecut a suportat interven!ie chirurgical abdominal4 se prezint de urgen! pentru dureri abdominale $i vrsturi0 ; amenul radiologic situeaz ocluzia pe intestinul sub!ire0 Care este cauza cea mai frecvent a ocluziei (n acest caz> a) [ ] 3ride b) [ ] Cancer de colon c) [ ] Cancerul intestinului sub!ire d) [ ] Hernie inghinal incarcerat e) [ ] 'iverticulit 249. CS Cea mai frecvent cauz de ocluzie intestinal mecanic la adult o constituie : a) [ ] +nvagina!ia b) [ ] 2olvulusul c) [ ] Hernie strangulat d) [ ] +leusul biliar e) [ ] &itobezoarii 250. CS Cea mai frecvent cauz de ocluzie intestinal la un bolnav laparotomizat este: a) [ ] +nvagina!ia b) [ ] +leusul biliar c) [ ] 3rida postoperatorie d) [ ] &itobezoarii e) [ ] 2olvulusul 251. CS +nvagina!ia intestinal la adul!4 descoperit precoce4 se caracterizeaz prin urmtoarele semne4 e cept#nd: a) [ ] 8re!uri4 vrsturi b) [ ] 'ureri abdominale colicative c) [ ] Contractur d) [ ] 5umor palpabil e) [ ] S#nge la tu$eul rectal 252. CS Ce afirma!ie referitoare la invagina!ia intestinal este corect> a) [ ] Const (n torsionarea ansei pe o brid b) [ ] %u afecteaz vasculariza!ia segmentului invaginat c) [ ] ;ste cea mai frecvent la v#rste (naintate d) [ ] ;ste mai frecvent la copii e) [ ] ; amenele radiologice nu constat modificri abdominale 253. CM Care este tratamentul unei ocluzii intestinale prin hernie strangulat> a) [ ] Reechilibrare hidro:electrolitic b) [ ] Reechilibrare nutritiv

c) [ ] "ntalgice d) [ ] +nterven!ia chirurgical de urgen! e) [ ] "nticoagulante 254. CS Care din afirma!iile referitoare la ocliziile prin invagina!ie sunt adevrate: a) [ ] Sunt ocluzii dinamice b) [ ] Sunt ocluzii prin obstruc!ie c) [ ] Sunt favorizate de un mezou lung d) [ ] "par datorit unei hiperperistaltici intestinale e) [ ] *respune telescoparea segmentului caudal (n cel cranial 255. CS ; travazarea de lichide ce (nso!e$te ocluzia inrestinal nu se produce (n : a) [ ] 1umenul intestinal b) [ ] *eretele intestinal c) [ ] Spa!iul +++ d) [ ] *eritoneu e) [ ] *leura 256. CM )cluziile prin obstruc!ie pot fi date de : a) [ ] 5opsiunea ansei (n 6urul unei bride b) [ ] 1eziuni parietale inrestinale congenitale c) [ ] 5umori benigne sau maligne intestinale d) [ ] 5umori retroperitoneale e) [ ] +nfec!ii generalizate 7septicemii9 257. CM *aralizia musculaturii intestinale 7ileusul paralitic9 poate apare (n: a) [ ] *eritonite b) [ ] Hipocalcemie c) [ ] Sindroame to ico:septice d) [ ] +nfarctul entero:mezenteric e) [ ] +nto ica!ii cu antirezerpinice 25 . CM Consecin!ele hipovolemiei din ocluzia intestinal sunt: a) [ ] Hipotensiunea b) [ ] 3radicardia c) [ ] Hiperproteinemia d) [ ] 5ulburrile hidroelectrolitice e) [ ] Hemoconcentra!ie 259 CS Cea mai virulent flor care poate fi nt#lnit (n peritonitele secundare provine din : a) [ ] *erfora!ia colecistului b) [ ] *erfora!ia stomacului c) [ ] Contaminarea direct (n timpul unei interven!ii operatorii d) [ ] *erfora!ia colonului e) [ ] *erfora!ia intestinului sub!ire 260.CM Hipovolemia din peritonite se datoreaz: a) [ ] *ierderi de lichid intravascular (nspre cavitatea peritoneal b) [ ] "cumulri de lichid (n tesutul la subperitoneal c) [ ] 5ranspira!iei abundnte d) [ ] "cumulri de lichid (n lumenul dilatat $i aton e) [ ] 2asodilata!iei sistemice 261. CM ; amenul obiectiv al abdomenului (n peritonite poate arta : a) [ ] "bdomen imobil4 rigid indifirent de cauza peritonitei $i a momentului evolutiv b) [ ] 5egumente marmorate (n peritonita apendicular c) [ ] "bdomen destins4 imobil (n peritonita veche d) [ ] "bdomen de lemn (n primle ore ale pritonitei determinate de perfora!ia de organ e) [ ] 'urere generalizat la percu!ie

262. CM *rivind e plorrile de laborator (n peritonitele difuze acute se pot afirma: a) [ ] 1eucocitoza cu limfocitoza b) [ ] -ree sanguin moderat csescut c) [ ] ;cografia ofer informa!ii cu o acurate!e inferioar C5 d) [ ] &olosirea radioizotopilor reprezint un mi6loc curent de diagnostic e) [ ] Radiografia abdominal pe gol arat anse dilatate 263. CS "spectul macroscopic de anse destinse4 pline de lichid $i gaze4 perete sub!ire4 edem parietal4 lichid (n peritoneu apare (n : a) [ ] )cluzii func!ionale paralitice b) [ ] volvulus gastric c) [ ] +nvagina!ie d) [ ] Hernie strangulat e) [ ] )cluzii func!ionale spastice 264. CM 'ebutul (n ocluzii poate fi: a) [ ] +nsidios (n strangula!ii b) [ ] 3rusc (n ocluziile spastice c) [ ] Sub form de vrsturi (n ocluziile 6oase d) [ ] *recedat de colici abdominale4 crize subocluzive4 scdere ponderal (n ocluziile prin obstruc!ie e) [ ] +nsidios cu febr $i frison (n ocluziile posoperatorii 265. CM )biectivele tratamentului ocluziilor sunt : a) [ ] *rofila ia recidivelor b) [ ] Reechilibrarea bolnavului c) [ ] Reluarea alimentelor din primele ore d) [ ] 'ecompresia abdominal e) [ ] Rezolvarea cauzei care a produs obstruc!ia 266. CM 'espre ocluziile postoperatorii sunt adevrate urmtoarele cu e cep!ia: a) [ ] )cluziile precoce paralitice sunt cele mai frecvente b) [ ] )cluziile precoce comune apar ca urmare a pneumoperitoneului postoperator c) [ ] )cluziile tardive nu sunt (ntotdeauna de natur mecanic d) [ ] )cluziile tardive se pot rezolva $i prin clisme repetate e) [ ] )cluziile mecanice se datoreaz anga6rii anselor (n bre$e 267. CS =n ocluziile intestinale (nalte4 simptomul cel mai precoce este: a) [ ] =ntreruperea tranzitului pentru materii $i fecale b) [ ] 'istensia abdominal c) [ ] 'urerea d) [ ] 2rsturile e) [ ] Scderea ponderal 26 . CM =n fa!a unui bolnav cu ocluzie intestinal se iau urmtoarele msuri imediate : a) [ ] Se interneaz (n serviciul de terapie intensiv b) [ ] + se aplic songa naso:gastral c) [ ] Se efectueaz tomografie computerizat d) [ ] Se reechilibreaz bolnavul p#n la redresarea pulsului $i tensiunii arteriale e) [ ] Se efectueaz irigografie 269. CM )cluziile prin dezechilibre simpatico:parasimpatice apar (n a) [ ] +nto ica!ii cu antirezerpinice b) [ ] =n colici c) [ ] Hipocalcemie d) [ ] Sindroame to icoseptice e) [ ] 'ezechilibre ionice

270. CS )cluziile prin obstruc!ie nu apar (n a) [ ] +nvagina!ie b) [ ] 2asculite progresive c) [ ] Corpi strini intraperitoneali d) [ ] Hematoame parietale intestinale e) [ ] 1eziuni parietale inflamatorii 271. CS 2olvularea din ocluzia mecanic are urmtoarele caracteristici : a) [ ] "nsa volvulat este destins4 ro$ie:violacee4 flasc b) [ ] 1eziunile cele mai grave sunt pe ansa eferent c) [ ] Mezoul ester edema!iat4 cu sufuziuni sanguine4 fr a fi cianotic d) [ ] Sub obstacol4 ansa aferent este cianotic e) [ ] Rsucirea se poate produce (n 6urul unei bride 272. CS *ostoperator la un bolnav operat pentru ocluzie intestinal este indicat: a) [ ] Repausul complet la pat pentru evitarea apari!iilor eviscera!iilor b) [ ] "ntibioterapie cu spectru larg c) [ ] "dministrarea de metronidazol d) [ ] Control radiologic la M zile e) [ ] ;vitarea clismelor 273. CS Rezolvarea cauzei care a generat ocluzia intestinal nu presupune : a) [ ] 5ratarea pancreatitei b) [ ] Rezec!ii intestinale segmentare c) [ ] Rezolvarea cauzelor de strangulare d) [ ] 8olirea anselor prin enterostomie e) [ ] 5oate cele de mai sus 274. CM Semnele func!ionale care apar (n cazul ocluziilor intestinale sunt : a) [ ] 'urerea b) [ ] 2rsturile c) [ ] =ntreruperea tranzitului intestinal d) [ ] Sialoreea e) [ ] 'istonia 275. CS Mecanismul etiopatogenic al ocluziilor func$ionale este reprezentat de : a) [ ] 5romboza b) [ ] Coagularea intravascular diseminat c) [ ] 3locarea neuroendocrin $i autonom a unor segmente din tubul digestiv d) [ ] Sindromul S6ogren e) [ ] 5rombocitopenia 276.CM )cluziile intestinale dinamice sau func!ionale pot fi produse prin : a) [ ] 5raumatisme cranio:cerebrale b) [ ] 2olvulare c) [ ] +nvagina!ie d) [ ] +nfec!ii retroperitoneale e) [ ] 5romboza portal 277. CS -rmtorul semn nu este semn func!ional (n raport cu mecanismul ocluziei : a) [ ] 'urerea b) [ ] 2rsturile c) [ ] Silentium abdominal deschis de Mondol d) [ ] =ntreruperea tranzitului pentru fecale $i gaze e) [ ] 'istensie abdominal

27 . CS +rigografia este indicat (n ocluziile 6oase $i poate fi o metod terapeutic (n : a) [ ] )cluzia prin volvulare b) [ ] )cluzia prin neoplasm de rect c) [ ] )cluzia prin hernie inghinal strangulat d) [ ] )cluzia prin bride e) [ ] )cluzia dinamic 279. CS Care dintre urmtoarele afirma!ii privind ocluziile dinamice sunt adevrate : a) [ ] 1umenul este obstruc!ional b) [ ] "par prin leziuni parietale intestinale c) [ ] Se produce paralizia musculaturii intestinale d) [ ] *oate fi determinat de compresiuni e trinseci ale lumenului e) [ ] %ici una din afirma!iile de mai sus nu este corect

LI%IA$A &ILIAR
310. CS Care dintre procedeele paraclinice enumerate nu este practicabil la un pacient cu bilirubinemia mai mare de CB mmIl > a) [ ] Colangiografia retrograd endoscopic b) [ ] ;cografia c) [ ] Colangiografia transparieto:hepatic d) [ ] Colangiografia intravenoasa e) [ ] Scintigrafia biliar 311. CS 1itiaza coledocian autohton este consecin!a: a) [ ] Migrrii calculilor din vezicula biliar b) [ ] -nei fistule bilio:biliare c) [ ] -nui obstacol la nivelul coledocului terminal d) [ ] -nei fistule bilio:digestive e) [ ] Stricturii coledocului 312. CS Care dintre complica!iile litiazei veziculare poate provoca ileus biliar> a) [ ] &istula colecisto:coledocian b) [ ] &istula colecisto:duodenal c) [ ] Colecistita acut d) [ ] Colecisto:pancreatita acut e) [ ] &istula colecisto:colic 313. CM Colecistita acut se deosebe$te de ulcerul duodenal perforat prin : a) [ ] *rezen!a antecedentelor biliare b) [ ] =ntreruperea tranzitului intestinal c) [ ] &ebra la debutul bolii 7leucocitoz9 d) [ ] 'ebutul brutal al bolii e) [ ] *rezen!a icterului 314. CM *ot produce icter prin obstacol intralumenal (n cile biliare e trahepatice: a) [ ] "scarizii b) [ ] Cancerul de cap de pancreas c) [ ] 1itiaza biliar d) [ ] Hemobilia e) [ ] "mpulomul vaterian 315. CM =n care din urmtoarele afec!iuni se indic colecisectomia> a) [ ] Hidropsul vezicular b) [ ] Microlitiaza biliar

c) [ ] Colecistita acut gangrenoas d) [ ] 'ispepsia biliar e) [ ] Cancerul veziculei biliare cu invazie hepatic 316. CM Care dintre semnele enumerate diferen!iaz colecistita acut de simpla colic biliar> a) [ ] &ebra b) [ ] 'urerea (n hipocondrul drept c) [ ] *rezen!a infiltratului subhepatic d) [ ] 2rsturile e) [ ] 'ebutul dup un pr#nz bogat (n lipide 317. CM Care dintre semnele enumerate sunt tipice pentru hidrocolecist> a) [ ] Se palpeaz fundul veziculei biliare b) [ ] ;ste prezent plastronul subhepatic c) [ ] 3olnavul este febril d) [ ] Subicter sclero:con6unctival e) [ ] 1a colangio:colecistografie vezicula este e clus 31 . CM Colecistita acut se poate complica cu : a) [ ] *eritonita localizat b) [ ] +leus 2aterian c) [ ] *ileflebita d) [ ] "bces hepatic e) [ ] &istula bilio:digestiv 319. CM *ot produce icter prin leziuni obstructive ale cilor biliare intrahepatice: a) [ ] 1imfomul b) [ ] Hemobilia c) [ ] "mpilomul 2aterian d) [ ] -lcerul postbulbar e) [ ] Colangita scleroas primar 320. CM -n pacient (n v#rst de JB ani prezint icter de . sptm#ni4 fr dureri abdominale0 2ezuicula biliar mult dilatat la e amenul ecografic0 %e face s g#ndim la : a) [ ] Coledocolitiaza b) [ ] )bstruc!ie coledocian prin pancreatit cronic c) [ ] )bstruc!ie coledocian prin neo de cap pancreas d) [ ] Colecistit acut e) [ ] Hepatita alcoolic 321. CM )bstruc!ia complet a ductelor biliare e trahepatice determin: a) [ ] +cter b) [ ] Hiperbilirubinemie predominant necon6ugat c) [ ] 3ilirubinurie marcat d) [ ] Scaune hipercrome e) [ ] -rini decolorate 322. CS ) bolnav (n v(rst de // ani se interneaz cu dureri colicative (n hipocondrul drept4 febr4 icter03ilirubina total este /B mgG0 Ce e plorare poate orienta diagnosticul> a) [ ] Colangiografia iIv b) [ ] Colecistografia oral c) [ ] Radiografia abdominal pe gol d) [ ] Scintigrafia hepatic e) [ ] ;cografia biliar 323. CS Care este cea mai frecvent complica!ie a litiazei veziculare> a) [ ] Hidropsul vezicular b) [ ] +cterul mecanic

c) [ ] &istulele biliare d) [ ] Colecistita acut e) [ ] Cancerul vezicular 324. CS =n colecistita acut litiazic4 interven!ia chirurgical se practic cel mai frecvent: a) [ ] *recoce b) [ ] 'up FB zile c) [ ] 'up J sptm#ni d) [ ] 'up C luni e) [ ] 'up stingerea infec!iei 325. CS Sindromul durere4 febr4 icter4sugereaz diagnosticul de : a) [ ] 1itiaz coledocian b) [ ] Hipercolesterolemie c) [ ] %eoplasm de cap de pancreas d) [ ] Hidrops al veziculei biliare e) [ ] *ancreatit acut necrotico:hemoragic 326. CM Care dintre semne orienteaz diagnosticul spre icter litiazic: a) [ ] +cter progresiv4 apiretic b) [ ] +cter fluctuent c) [ ] +cter ne(nso!it de durere d) [ ] Colica precede icterul e) [ ] 'istensia veziculei este prezent 327. CS Sindromul Rotor se caracterizeaz prin: a) [ ] +cter prin captare hepatic sczut a bilirubinei b) [ ] +cter prin con6ugare sczut a bilirubinei c) [ ] +cter prin eritropoez ineficient d) [ ] "fectarea e cre!iei hepatice a bilirubinei e) [ ] +cter prin compresia ductelor biliare 32 . CS Mecanismul de apari!ie a icterului neonatal este : a) [ ] ;ritropoez ineficient b) [ ] Hemoliza intra $i e travascular e cesiv c) [ ] 'eficit tranzitor de transferaz hepatic d) [ ] +nfec!ii neonatale e) [ ] Stricturi ale cilor biliare intrahepatice 329. CS "bsen!a vizualizrii colecistului la colecistografia per os se (nt#lne$te : a) [ ] C#nd bilirubina seric dep$e$te / mgIdl b) [ ] C#nd calculii au dimensiuni peste C cm c) [ ] 1a pacien!ii cu stenoz hepatic d) [ ] 1a pacien!ii cu obezitate gradul +2 e) [ ] =n puseele de pancreatit acut 330. CS Radiografia abdominal simpl efectuat la pacien!ii cu suferin! biliar poate oferi date patognomonice pentru: a) [ ] Colangit acut b) [ ] 'ilatarea coledocului peste . cm c) [ ] 2ezicula biliar de por!elan d) [ ] Malforma!iile veziculare e) [ ] Chisturi coledociene 331.CM &actorii predispozan!i pentru formarea calculilor pigmentari sunt : a) [ ] Ciroza biliar primitiv b) [ ] Colestaza cronic intrahepatic c) [ ] Ciroza alcoolic d) [ ] Hemoliza cronic

e) [ ] +nfec!iile cronice ale tractului biliar 332. CM Ce e plorri imagistice recomanda!i pentru vizualizarea canalului cistic la pacien!ii cu litiaz biliar: a) [ ] ;cografia abdominal (n scal gri b) [ ] ;cografie 'oppler color c) [ ] Colecistografia oral d) [ ] Scintigrafia biliar radioizotopic e) [ ] Radiografia abdominal simpl 333. CS +dentifica!i care din urmtoarele afirma!ii repreznt un avanta6 diagnostic al colangiopancreatografiei retrograde: a) [ ] Se poate efectua (n sarcin b) [ ] 2izualizarea optim a tractului bliar pro imal c) [ ] Se poate efectua (n pancreatita acut d) [ ] *osibilitatea efecturii sfincterotomiei endoscopice $i (ndeprtarea calculilor e) [ ] 'e mare succes (n prezen!a dilata!iei cilor biliare 334. CM *reciza!i avanta6ele colecistografiei orale: a) [ ] +dentificarea anomaliilor vezicii biliare b) [ ] +dentificarea precis a calculilor biliari c) [ ] *oate decela calculi de dimensiuni foarte mici d) [ ] Cost redus e) [ ] ;ste o metod rapid de diagnosticare 335. CM +ndica!i care sunt avanta6ele scintigrafiei radioizotopice cu acizi iminodiacetici % substitui!i marca!i: a) [ ] +dentificarea precis a calculilor biliari b) [ ] *ermite stabilirea volumului $i contractilit!ii vezicii biliare c) [ ] +dentificarea precis a obstruc!iei canalului cistic d) [ ] 'isponibilitate imediat e) [ ] 'iagnosticul colecistitei acute 336. CM Care din urmtoarele acuze sunt specifice pacien!ilor cu litiaz biliar: a) [ ] Colica biliar b) [ ] 8re!uri $i vrsturi c) [ ] ;ructa!iile d) [ ] 'ispepsia e) [ ] &ebra 337. CS -na din caracteristicele de mai 6os nu corespunde colecistitei cronice sclerohipertrofice: a) [ ] 2ezicula con!ine bila destaz b) [ ] Calculii pot lipsi4 dac a e istat un pasa6 coledocian c) [ ] ; ist pericolecistita d) [ ] *ere!ii sunt infiltra!i sclerolipomatos e) [ ] Repezint o form anatomopatologic 33 . CM "vanta6ul ecografiei (n litiaza vezicular rezida (n : a) [ ] "sociaz (ntotdeauna date corecte despre C3* b) [ ] ;ste neinvaziv c) [ ] Se poate face $i la bolnavii cu bilirubinemia mai mare de C mgG d) [ ] Se poate repeta la nevoie e) [ ] )fer date despre organele din 6ur ce ar putea fi implicate (n suferin!a biliar 339. CM 1a bolnavii cu icter (naintea tratamentului chirurgical al litiazei de C3* este necesar o perioad de pregtire preoperatorie care const (n : a) [ ] Corectarea tulburrilor de coagulare b) [ ] "ntibioterapie c) [ ] Cardiotonice la v#rstnici d) [ ] Corectarea dezechilibrelor umorale e) [ ] Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice

340. CM +cterul din sindromul coledocian se caracterizeaz prin : a) [ ] "pare primul (n cadrul triadei Charcot b) [ ] Colorarea sclerelor $i ulterior a tegumentelor c) [ ] -rinele sunt colurice d) [ ] "pare bradicardia e) [ ] Scaunele sunt hipocolice 341.
CS Ce complica!ie inflamatorie poate surveni la un litiazic cu un trecut simptomatic mai lung: a) [ ] *ancreatita biliar b) [ ] Hidrocolecistul c) [ ] &istula biliar intern d) [ ] Colecistita acut e) [ ] Stenoza oddian

342. CS Complica!iile mecanice ale litiazei biliare sunt : a) [ ] Colecistita acut b) [ ] Hidrocolecistul c) [ ] *ancreatita biliar d) [ ] Stenoze oddiene e) [ ] Complica!ii degenerative 343. CS +cterul de etiologie benign se caracterizeaz prin urmtoarele4 cu e cep!ia : a) [ ] +cter fluctuent b) [ ] Colica precede icterul c) [ ] Se instaleaz fr a fi precedat de colic d) [ ] Se instaleaz dup circa D ore e) [ ] +ni!ial se constat colorarea sclerelor $i apoi a tegumentelor 344. CM Colecistita cronic litiazic se caracterizeaz prin : a) [ ] Mucoasa este u$or inflamat b) [ ] +nfec!ii mici $i repetate la nivelul mucoasei colecistului c) [ ] 1umenul este aproape disprut d) [ ] 2ezicula biliar este mare cu pere!ii infiltra!i sclerolipomatos e) [ ] *ericolecistita este intens 345CM -rmtoarele afirma!ii privind compozi!ia calculilor biliari sunt adevrate : a) [ ] Calculii de colesterin suntngalbeni b) [ ] Calculii de colesterin au aspect muriform c) [ ] Calculii pigmentari sunt maro d) [ ] Calculii mic$ti sunt cei mai frecvent (nt#lni!i e) [ ] Calculii din bilirubinat de calciu sunt varietatea cea mai des (nt#lnit 346. CM Calculii biliari de colesterin pur au urmtoarele caracteristici : a) [ ] Culoare maronie b) [ ] Culoare galben c) [ ] "spect muriform d) [ ] =n zona noastr geografic se situeaz pe locul . ca frecven! e) [ ] Mici negri

'ANCREA%I%A ACU% (I CRONIC


390. CS =n cadrul teoriei patogenice a pancreatitei acute4 care dintre factorii patogenici de mai 6os este considerat constant
principal (n declan$area procesului de pancreatit acut> a) [ ] Hiperpresiunea intracanalar b) [ ] Reflu ul biliopancreatic c) [ ] Reflu ul duodenopancreatic d) [ ] Coledocolitiaza e) [ ] 1itiaza biliar

391. CS Care din urmtoarele este leziunea anatomopatologic fundamental a pancreatitei cronice> a) [ ] 1itiaza Nirsungian b) [ ] %ecroza c) [ ] &ibroscleroza d) [ ] Supura!ia e) [ ] *seudochisturile 392. CS Chisturilre pancreasului : a) [ ] Sunt de obicei maligne b) [ ] &recvent dau tulburri de compresiune c) [ ] Se pot diagnostica ecografic d) [ ] Se mobilizeaz cu respira!ia e) [ ] Con!in lichid sub tensiune 393. CM Referitor la diagnosticul paraclinic al pancreatitei acute4 sunt adevrate afirma!iile: a) [ ] Scderea amilazei (n ser este consecin!a remisiunii pancreatitei b) [ ] Scderea amilazei (n ser este consecin!a autodistrugerii pancreatice prin liza enzimatic c) [ ] 1eucocitoza apare tardiv (n evolu!ia pancreatitei acute d) [ ] "milaza sanguin cre$te la valori semnificative din primele ore ale bolii e) [ ] -S8 eviden!iaz schimbri (n parenchimul pancreatic 394. CM 1aparoscopia de urgen! este indicat (n pancreatita acut biliar pentru : a) [ ] 'iagnostic $i evitarea laparotomiei b) [ ] Colecisectomie (n colecistitele acute c) [ ] 'rena6ul peritonitei chimice d) [ ] Recoltare de e udat peritoneal e) [ ] 'rena6ul cii biliare principale 395. CM =n pancreatita acut la palparea abdomenului se poate constata: a) [ ] Matitate deplasabil pe flancuri b) [ ] 'urere difuz4 mai marcat (n epigastru $i hipocondrul st#ng c) [ ] Oona de (mpstare (n epigastru4 hipocondrul drept sau 7$i st#ng 9 d) [ ] Hepatomegalie neuniform e) [ ] *rezen!a undelor peristaltice 396. CM =n pancreatita acut radiografia abdominal simpl eviden!iaz: a) [ ] *neumobilie b) [ ] *neumoperitoneu c) [ ] 'istensie gazoas a colonului transvers d) [ ] 'istensie gazoasa primei anse 6e6unale e) [ ] Hemobilie 397. CM =n pancreatita acut e amenul local al abdomenului poate pune (n eviden!: a) [ ] =mpastarea epigastric b) [ ] 5egumente marmorate (n epigastru $i periombilical c) [ ] 'ispari!ia matit!ii hepatice

d) [ ] 'istensia global a abdomenului e) [ ] Matitatea decliv a abdomenului 39 . CS =n pancreatitele acute4 procesul de activare a enzimelor digestive de ctre hidrolazele lizosomale se realizeaz la nivelul: a) [ ] Canalului @irsung b) [ ] "mpulei 2ater c) [ ] Celulelor acinare d) [ ] Celulelor pancreasului endocrin e) [ ] 1o6ei pancreatice 399. CS Simptomul ma6or caracteristic pancreatitelor acute (l reprezint: a) [ ] 'istensia abdominal b) [ ] 8rea!a c) [ ] 2rstura bilioas d) [ ] 'urerea abdominal e) [ ] *aloarea tegumentar 400CM Criteriile RansonI+mrie de evaluare la internare a pacien!ilor cu pancreatit acut includ: a) [ ] 1eucocitoz peste FJ0BBBImmc b) [ ] Hipocalcemie sub F4A mmolIl c) [ ] Cre$terea creatininei serice peste F4D mmolIl d) [ ] Hipoalbuminemie sub C4. gIdl e) [ ] Hiperglicemie peste FF mmolIl 401. CM "fectarea pleuro:pulmonar (nt#lnit (n pancreatitele acute const (n : a) [ ] "telectazie pulmonar b) [ ] *neumonie c) [ ] Sindrom de detres respiratorie a adultului d) [ ] +nfiltrat nodular apical e) [ ] Hidrotorace 402. CM Complica!iile metabolice care pot surveni (n evolu!ia unei pancreatite avute sunt: a) [ ] Hiperglicemia b) [ ] Hipocalcemie c) [ ] Hipofosfatemie d) [ ] "lcaloz hiprercloremic e) [ ] Hipomagnezemie 403. CS Msuri terapeutice eficinte (n pancreatita acut sunt : a) [ ] Medica!ia anticolinergic b) [ ] "dministrarea de gabe ate c) [ ] )ctreotidul d) [ ] 8lucagonul e) [ ] 8lucocorticoizii 404. CM *ancreatita acut sever se caracterieaz prin urmtoarele : a) [ ] "lbumina seric H C. gIl b) [ ] 1'H seric HEBB -Il c) [ ] 2alori crescute ale amilazei serice d) [ ] Semnul Cullen e) [ ] Hemoconcentra<e 405. CM Medicamentele responsabile (n mod definit de producerea pancreatitei acute sunt: a) [ ] &urosemid b) [ ] *enicilin c) [ ] Rifampicin d) [ ] "cid valproic

e) [ ] *entamidin 406. CM &actorii ce influen!eaz negativ supravie!uirea (n pancreatita acut sunt: a) [ ] 1ichid peritoneal sero:citrin b) [ ] 2#rsta H EE ani c) [ ] )bezitatea d) [ ] "S5 seric (ntre FBB: .BB -I1 e) [ ] Hipo emia 7*). P JB mm Hg9 407. CM =n pancreatita acut tripsina activeaz : a) [ ] ;lastaza b) [ ] Carbo ipeptidaza c) [ ] "nhidraza d) [ ] "milaza e) [ ] *eptidaza 40 . CM Hemoragia retroperitoneal disecant (n pancreatita acut se e teriorizeaz tardiv realiz#nd: a) [ ] Semnul lui Mallet:8u? b) [ ] Semnul lui 8ra? 5umer c) [ ] Semnul lui 8ullen d) [ ] Semnul lui Ma?o: Robson e) [ ] Semnul lui 3lumer 409. CM Semnele clinice $i paraclinice evaluate la internare (n scorul Ronson sunt: a) [ ] 1'H peste CEB -Il b) [ ] 2#rsta peste EE ani c) [ ] Hipocalcemie sub D mgIl d) [ ] 8licemie H .BB mgIdl e) [ ] "S"5 peste .EB -S& 410. CM +ndica<ile operatorii de urgen! imediat (n pancreatita acut permit : a) [ ] ;vacuarea colec!iilor din lo6a pancreatic b) [ ] Capsulotmie c) [ ] Sfinterotomia d) [ ] Sechestrectomie e) [ ] 'rena6 411. CM )pera!iile (n urgen!a (nt#rziat (n pancreatita acut permit: a) [ ] Colecistectomie b) [ ] 'renarea C3* c) [ ] 'ebridarea focarelor necrotice d) [ ] %ecrozectomie e) [ ] 'rena6:lava6 412. CM 'urerea din pancreatita acut se caracterizeaz prin : a) [ ] ;ste simptomul ma6or b) [ ] +ntens4 atroce c) [ ] +ntermitent d) [ ] Rezistent la analgeticele obisnuite e) [ ] Se acompaniaz frecvent de greturi si vrsturi 413. CS =n diagnosticul clinic al pancreatitei acute4 durerea este : a) [ ] Simptom secundar b) [ ] Redus ca intensitate c) [ ] Simptomul ma6or d) [ ] 'iscontinu e) [ ] Migratorie 414. CM 1eziunile fundamentale din pancreatita acut sunt : a) [ ] +nflama!ia intersti!ial

b) [ ] Cheratinizarea c) [ ] Hemoragia d) [ ] %ecroza e) [ ] Hialinizarea

%RAUMA%ISMELE A&DOMINALE
442. CS *ericolul rupturilor subscapulare ale splinei !ine de posibilitatea: a) [ ] Compresiunii organelor adiacente b) [ ] "bscedrii c) [ ] Hemoragiei tardive d) [ ] 5rombozei venei lienale e) [ ] "pari!iei unei forma!iuni chistice 443. CM +nunda!ia peritoneal cu s#nge prin ruptura de splin se traduce prin: a) [ ] 'ispari!ia matit!ii hepatice b) [ ] 'ureri (n hipocondrul st#ng iradiate (n umrul st#ng c) [ ] "prare sau contractur (n hipocondrul st#ng d) [ ] Hemobilie 7melenKicter Kdureri (n hipocondrul drept9 e) [ ] &undul de sac 'ouglas suplu4 nedureros 444. CM Hemoragia intraperitoneal (n doi timpi se poate produce prin traumatizarea: a) [ ] &icatului b) [ ] *ancreasului c) [ ] Splinei d) [ ] 2enei *orte e) [ ] Rinichiului 445. CM Sindromul de hemoragie intern intra: sau retroperitoneal se poate datora lezrii: a) [ ] -nui organ parenchimatos b) [ ] +ntestinului sub!ire c) [ ] +ntestinului gros d) [ ] Mezourilor e) [ ] 2aselor mari 446. CS Ce organ este cel mai frecvent afectat (n traumatismele abdominale> a) [ ] +ntestinul b) [ ] Stomacul c) [ ] Splina d) [ ] &icatul e) [ ] *ancreasul 447. CS *entru definirea ca penetrant a unei plgi abdominale se presupune e isten!a unei solu!ii de continuare la nivelul : a) [ ] *ielii $i !esutului celular al abdomenului b) [ ] *eretelui musculo:aponevrotic abdominal c) [ ] *eritoneului parietal d) [ ] *eretelui unui viscer cavitar e) [ ] Structurilor unui viscer parenchimatos 44 . CM Care dintre urmtoarele elemente constituie criterii de clasificare a leziunilor traumatice ale pancreasului dup 1ucas: a) [ ] =ntinderea (n suprafa! a leziunii b) [ ] "fectarea ductelor pancreatice c) [ ] Situarea pro imal sau distal pe pancreas a leziunii d) [ ] Cointeresarea lezional a duodenului

e) [ ] *rezen!a pancreatitei acute 449. CS =n hematomul perisplenic semnul 3allance este reprezentat de : a) [ ] 'urere la palparea hipocondrului st#ng b) [ ] +radierea durerii (n umrul st#ng la inspir profund c) [ ] Matitate deplasabil pe flancuri d) [ ] Matitate regional la percu!ia flancului st#ng e) [ ] 3ombarea fundului de sac 'ouglas 450. CM =n leziunile traumatice colo:rectale tratamentul chirurgical are ca obiective: a) [ ] Realizarea prin ileostomie sau colostomie a unei deriva!ii e treme a materiilor fecale b) [ ] Rezolvarea adecvat a leziunii colorectale c) [ ] 5oalet peritoneal d) [ ] 'rena6 : lava6 peritoneal e) [ ] "limenta!ie parenteral prelungit 451. CS Revrsatul Morel:1avalle al peretelui abdominal define$te : a) [ ] +mpact direct traumatic cu peretele abdominal b) [ ] Hematomul subaponevrotic c) [ ] "cumulare serohematic supraaponevrotic d) [ ] Hematom infiltrativ la locul de impact e) [ ] Ruptura muscular cu acumulare de revrsat hematic 452. CS Care din manifestrile clinice tardive men!ionate mai 6os pot fi consecin!a unor leziuni abdominale posttraumatice: a) [ ] Hemoragia intraperitoneal (n . $iIsau C timpi b) [ ] *neumonie c) [ ] *eritonita primar d) [ ] Sindrom Mendelsohn e) [ ] Septicemie 453. CM Care din simptomele $i semnele clinice enun!ate definesc sindromul de hemoragie intern intra sau retroperitoneal rapid instalat: a) [ ] 5endin!a la colaps b) [ ] 5egumente $i mucoase palide c) [ ] "bdomen balonat cu matitate decliv deplasabil d) [ ] 'ouglas suplu4 nedureros e) [ ] Contractur abdominal 454. CM Care din enun!urile de mai 6os constituie macanism indirect de producere de leziuni viscerale (n caz de contuzii abdominale: a) [ ] Smulgeri de pediculi vasculari prin contralovitur b) [ ] 1eziuni mediate de fragmente osoase c) [ ] Cre$terea presiunii intraabdominale $i strivirea pe diafragm a viscerelor parenchimatoase d) [ ] Smulgerea pediculelor vasculari $i dezinser!ia mezourilor viscerelor cavitare pline (n cursul cderii bru$te e) [ ] Rostogolirea 455. CM Hematomul subaponevrotic al peretelui abdominal este cauzat de : a) [ ] "c!iunea perpendicular a agentului traumatic b) [ ] Rupturi musculare cu s#ngerare difuz c) [ ] ;ste mai frecvent (n traumatismele musculare lombare d) [ ] 1eziunile arterelor lombare produc hematomul e) [ ] 1ezarea ramurilor arteriale epigastrice

456. CS Sunt adevrate urmtoarele privind e plorrile imagistice (n traumatismele abdominale: a) [ ] Sigmoidoscopia nu are nici o valoare (n cazul traumatismelor colonului

b) [ ] Radiografia abdominal $i ecografia constituie metodele cele mai utilizate (n traumatismul ficatului c) [ ] Radiografia abdominal pe gol e esen!ial pentru diagnosticul hematomului subscapular splenic d) [ ] *asa6ul baritat e recomandat (n suspiciunea de perfora!ie gastric e) [ ] ; isten!a unui hematom parietal duodenal la nivelul ampulei 2ater va duce la o lrgire a diametrului luminal pe
radiografia abdominal cu substan!a de contrast

457. CM Splenectomia eobligatorie (n urmtoarele cazuri de traumatism splenic: a) [ ] +mposibilitatea realizrii hemostazei b) [ ] *rezen!a hematomului subscapular c) [ ] "fectarea hilului heopatic d) [ ] %ici un rspuns nu este corect e) [ ] ; isten!a de leziuni ma6ore asociate 45 . CM Cu privire la tabloul clinic din traumatismele abdominale sunt adevrate: a) [ ] *oate fi necaracteristic $i (n$eltor b) [ ] Qocul poate modifica tabloul clinic c) [ ] Sindromul de hemoragie intern intraperitoneal nu apare (n cazul lezrii organelor intrapapenchimatoase d) [ ] Sindromul de irita!ie peritoneal e consecutiv lezrii organelor cavitare e) [ ] Hipovolemia caracterizeaz sindromul de irita!ie peritoneal traumatic 459. CM Cu privire la frecven!a afectrii viscerale (n traumatismele abdominale sunt adevrate cu e cep!ia: a) [ ] Splina e cel mai des afectat b) [ ] 5raumatismele intestinului sub!ire sunt mai dese dec#t cele ale duodenului $i colonului c) [ ] Contuziile stomacului sunt mai frecvente dec#t plgile penetrante gastrice d) [ ] &icatul $i splina sunt mai pu!in interesate e) [ ] 5raumatismele iatrogene ale colonului apar (n procent mic 460. CM -rmtoarele afirma!ii referitoare la clasificarea )rfanidi sunt adevrate : a) [ ] =n hemoragia mi6locie indicele "lgover H F b) [ ] =n hemoragia mare 5" P FBB cu tendin!a la scdere c) [ ] =n hemoragia foarte grav se pierd .BBB : CBBB ml0 s#nge d) [ ] =n hemoragia mare alura ventricular P FBB e) [ ] =n hemoragia mic se pierd apro imativ FB: .BG din volumul sanguin

'ERI%ONI%ELE
497. CS +cterul (n cancerul de coledoc este foarte asemntor cu cel din : a) [ ] Cancerul gastric cu icter mecanic prin adenopatie (n pedicolul hepatic b) [ ] )didit stenozant c) [ ] Cancerul veziculei biliare d) [ ] Cancerul de cap pancreatic e) [ ] %ici una nu este corect 49 . CS *eritonita difuz prin perfora!ie gastro:duodenal $i pancreatita acut se deosebe$te prin: a) [ ] Modul de debut b) [ ] 'urerea abdominal c) [ ] 1eucocitoza d) [ ] Radiografia abdominal pe gol e) [ ] %ici una nu este corect

499. CS Care dintre urmtoarele e plorri:gesturi tran$eaz diagnosticul (ntre peritonita difuz de cauz genital $i hemiperitoneu>

a) [ ] *unc!ia abdominal b) [ ] 5u$eul rectal c) [ ] 1eucocitoza d) [ ] -rea sanguin e) [ ] Radiografia abdominal pe gol 500. CM *rimele semne care apar (n peritonita acut apendicular sunt: a) [ ] 'ureri hipogastrice b) [ ] 2rsturi c) [ ] 'ureri (n fosa iliac dreapt d) [ ] Contractura muscular abdominal e) [ ] Semnul 3lumberg pozitiv 501. CM 5ratamentul chirurgical al peritonitei apendiculare generalizate const (n: a) [ ] "pendicectomie b) [ ] 'ebridarea conglomeratelor intestinale c) [ ] 1ava6ul peritoneal d) [ ] 'rena6ul larg al cavit!ii peritoneale e) [ ] Sutura provizorie a planurilor musculo:aponevrotice 502. CM =n primele J ore peritonita prin perfora!ia unui ulcer duodenal este: a) [ ] *eritonit chimic b) [ ] *eritonit septic c) [ ] -neori (nso!it de $oc d) [ ] -neori (nso!it de $oc endoto ic e) [ ] *eritoneul nu este afectat 503. CM Simptomatologia unei peritonite secundare (n form hiperto ic este dominat de : a) [ ] Stare general nelini$tit b) [ ] Semn de $oc to ico:septic c) [ ] 'ureri abdominale colicative d) [ ] Contractura muscular e) [ ] 5ulburri respiratorii 504. CM =n etiopatogenia peritonitelor4 contaminarea cavit!ii abdominale poate avea cauze e terne cu multiple variante posibile4 din care enumerm: a) [ ] Contuziile abdominale cu ruptur de organ cavitar b) [ ] *lgile penetrante abdominale c) [ ] )peratorii4 prin instrumentar $i materiale sanitare d) [ ] +atrogenie4 prin gesturi terapeutice e) [ ] *lgi purulente ale membrelor inferioare 505. CM -n bolnav (n v#rst de F. ani operat (n urgen! pentru peritonit apendicular4 prezint a /:a zi postoperator gre!uri4 vrsturi4 (ntreruperea tranzitului intestinal pentru gaze0 ; amenul fizic eviden!iaz un abdomen meteorizat4 nedureros4 absen!a zgomotelor intestinale4 plaga operatorie u$or hiperemiat4 tuburile de dren permiabile0 1a ce e plorri paraclinice apela!i> a) [ ] 5ranzit intestinal baritat b) [ ] Radiografie abdominal pe gol c) [ ] +rigografie d) [ ] ;cografie e) [ ] 1aparoscopie diagnostic

506. CM *eritonitele acute primitive: a) [ ] Sunt consecin!a perfora!iilor digestive

b) [ ] Se produc prin contaminare pe cale limfatic c) [ ] "fecteaz mai frecvent adul!ii cu ascit d) [ ] Sunt de origine polimicrobian e) [ ] 1a copil4 sunt datorate frecvent pneumococului 507. CS Care afirma!ie din enun! referitoare la peritonitele secundare este adevrat: a) [ ] Constituie mai pu!in de EG din totalul peritonitelor b) [ ] &recvent se asociaz cu debutul sindromului de disfunc!ie multipl de organe c) [ ] Reprezint localizarea de ctre peritoneu a infec!iei d) [ ] Sunt frecvent monomicrobiene e) [ ] Sunt datorate mai ales distrugerii tractului digestiv $i constituie grupul cel mai numeros 7peste ABG9 din totalul
peritonitelor

50 . CS 5ransloca!ia bacterian4 (n patogenia peritonitelor acute4 reprezint: a) [ ] +nvazia e traintestinal de ctre bacteriile intestinale b) [ ] Reprezint contaminarea peritoneului de la o colec!ie pleural c) [ ] Reprezint contaminarea peritoneului (n urma ac!iunii unui agent vulnerant penetrant d) [ ] Reprezint contaminarea peritoneului (n urma perfora!iei intestinale din infarctul enteromezenteric e) [ ] Reprezint contaminarea peritoneului prin ruperea unui abces peritoneal 509. CM ; amenul radiologic simplu al abdomenului4 (ntr:o peritonit acut difuz: a) [ ] %u este util pentru diagnostic b) [ ] *oate eviden!ia pneumoperitoneul interhepatodiafragmatic4 care atest de regul o perfora!ie de organ cavitar c) [ ] "rat $tergerea umbrei psoasului d) [ ] %ivele hidroaerice dispuse centroabdominal4 (n ,cuiburi de r#ndunic, e) [ ] "rat imagine de ans opac sau ,ans (n doliu,4 cel pu!in la debut 510. CM Care din urmtoarele afirma!ii referitoare la peritonitele acute postoperatorii sunt adevrate : a) [ ] "u evolu!ie grav $i imprevizibil b) [ ] 'iagnosticul se stabile$te relativ u$or c) [ ] Ma6oritatea sunt consecin!a dezunirii anastomozelor digestive d) [ ] Ma6oritatea sunt consecin!a contaminrii e traabdominale e) [ ] *ot fi provocate de leziuni ignorate (n timpul interven!iei 511. CM Care dintre urmtoarele semne fizice pot apare (n peritonitele acute difuze : a) [ ] "bdomenul nu particip la mi$crile respiratorii b) [ ] 1a palpare4 abdomenul prezint aprare muscular c) [ ] *ercu!ia abdominal eviden!iaz hipersonoritate d) [ ] "scultator4 apar zgomote hidro:aerice spontane e) [ ] 3ombarea dureroas a fundului de sac 'ouglas la tu$eul rectal 512CM *rinciipiile tratamentului chirurgical (n peritonitele acute difuze includ: a) [ ] 1aparotomie median larg supra $i subombilical b) [ ] 5ratamentul leziunii cauzale c) [ ] 'ebridarea $i toaleta cavit!ii peritoneale d) [ ] 'rena64 lava64 peritoneal e) [ ] Sutura etan$ a plgii operatorii 513. CM =n etiopatogenia peritonitei acute difuze4 agen!ii microbieni cel mai frecvent (nt#lni!i sunt (n ordine: a) [ ] Coci gram pozitivi4 anaerobi b) [ ] Coci gram pozitivi4 ; coli c) [ ] Streptococul hemolitic $i pneumococul 7la copii9 d) [ ] ; coli4 coci gram pozitivi $i anaerobi e) [ ] *neumococ4 anaerobi 514. CS *ierderea de lichid intravascular (nspre cavitatea peritoneal (n !esutul la subperitoneal $i (n peretele tubului digestiv (n peritonite este:

a) [ ] FB litri (n primele . zile b) [ ] =ntre E : FB litri c) [ ] =ntre FB: .B litri (n primele ore d) [ ] FB litri (n primele ore e) [ ] F: . litri (n primele ore 515. CS Rspunsul respirator (n peritonite este condi!ionat de : a) [ ] 'istensia abdominal b) [ ] Hipo ie c) [ ] "cidoz d) [ ] 'urerea peritoneal e) [ ] Hipercapnie 516. CM *rincipiile de tratament ale leziunilor cauzale (n peritonite acute difuze sunt valabile (n func!ie de : a) [ ] Stadiul peritonitei b) [ ] 2#rsta pacientului c) [ ] )rganul afectat d) [ ] ; isten!a altor interven!ii operatorii (n antecedente e) [ ] "natomia patologic a leziunii 517. CS 'rena6ul larg peritoneal (n tratamentul chirurgical al peritonitelor se realizeaz (n : a) [ ] Spa!iul retrogastric b) [ ] Spa!iile mezenterico: colice c) [ ] =ntre anse d) [ ] &undul de sac 'ouglas e) [ ] Spa!iul Retzius 51 . CS *eritonitele secundare pot avea urmtoarele cauze : a) [ ] *erfora!ia stomacului sau a duodenului b) [ ] 5alasemia c) [ ] "nemia 3iermer d) [ ] &ractura de bazin e) [ ] Sindromul Ra?naud 519. CM 8ermenii cei mai frecven!i care apar (n peritonitele secundare sunt : a) [ ] *neumococul b) [ ] Stafilococul c) [ ] ; coli germen aerob d) [ ] Llebsiella e) [ ] ;nterococul 520. CM "fectarea func!iei renale (n peritonitele secundare este datorat : a) [ ] Hipovolemiei b) [ ] Hipertensiunii arteriale c) [ ] Scderii debitului cardiac d) [ ] &ibrila!iei atriale e) [ ] Hipersecre!iei de "'% $i aldosteron 521. CM *rincipiile tratamentului chirurgical (n peritonitele secundare sunt : a) [ ] Corectarea anemiei b) [ ] 5ratamentul leziunii cauzate c) [ ] 'ebridare d) [ ] 5oaleta cavit!ii peritoneale cu ser fiziologic e) [ ] 'rena6ul larg peritoneal 522. CM Cauzele peritonitelor secundare sunt urmtoarele : a) [ ] *erfora!ia stomacului $i duodenului

b) [ ] Suprainfec!ia ascitei c) [ ] peritonita apendicular d) [ ] *eritonitele de origine genito::urinar e) [ ] Sursa de contaminare e traperitoneal cu transportul agentului patogen pe cale circulatorie 523. CS Rspunsul inflamator general al gazdei (n peritonite : a) [ ] *recede rspunsul local b) [ ] %u este mediat de macrofage c) [ ] %u implic generarea de radicali liberi de o igen d) [ ] ;ste determinat de eliberarea (n circula!ie a imunoglobulinelor e) [ ] %u duce la insuficien!e de organ

'A%OLO)IA *ENELOR
53 . CM =n boala trombembolic a membrelor inferioare factorii favorizan!i sunt reprezenta!i de : a) [ ] 'iabet b) [ ] "nemie c) [ ] 1eziunea parietal venoas d) [ ] Sarcina e) [ ] %eoplasmele viscerale

A'ENDICI%A ACU%
576. CS Calea de abord preferat (n abcesul de 'ouglas este: a) [ ] Rectotomie b) [ ] 1aparotomia subombilical c) [ ] Laparotomie n fosa iliaca dreapt d) [ ] *rin laparotomie supra:$i subombilical e) [ ] Laparotomie tip Koher 577. CS Manevra 3lumberg const (n : a) [ ] 'urere provocat la palparea fosei iliace drepte b) [ ] 'urere (n fosa iliac dreapt la e tensia trunchiului c) [ ] 'urere (n fosa iliac dreapt la tu$eul rectal d) [ ] 'urere la decompresiunea brusc a fosei iliace drepte e) [ ] 'urere (n fosa iliac dreapt la palpare (n momentul fle iei membrului inferior drept 57 . CS Sediul durerii la debut (n apendicita acut este (n: a) [ ] &osa iliac dreapt b) [ ] ;pigastru c) [ ] =ntreg abdomenul d) [ ] &osa iliac st#ng e) [ ] Hipogastru 579. CS -n apendice turgescent ,mciucat, la v#rf4 cu seroasa mat $i mezoul infiltrat traduce un proces de : a) [ ] "pendicit acut cataral b) [ ] "pendicit acut flegmonoas c) [ ] "pendicit cronic d) [ ] "pendicit acut gangrenoas e) [ ] "pendicit acut perforativ 5 0. CM *lastronul apendicular se poate traduce prin urmtoarele semne : a) [ ] 3loc tumoare cu contur precis situat (n fosa iliac dreapt b) [ ] "lterarea strii generale (nso!it de diaree c) [ ] 'ureri la palpare (n fosa iliac dreapt

d) [ ] &luctuen! e) [ ] Masa tumoroas cu contur neregulat (n fosa iliac dreapt 5 1. CM Care dintre urmtoarele simptoame intr (n alctuirea tabloului clinic al apendicitei acute> a) [ ] 'urere epigastric intensiv 4lancenan! la debut b) [ ] 'urere spontan $i provocat (n fosa iliac dreapt c) [ ] 8rea! li vrsturi ce pot preceda durerea d) [ ] 'ureri abdominale colicative generalizate e) [ ] Scaune diareice repetate care u$ureaz bolnavul 5 2. CM ) tumor (n fosa iliac dreapt4 cu caracterul unui plastron apendicular4 care sub tratament conservator corect ($i reduce doar par!ial dimensiunile4 concomitent cu scderea febrei4 poate fi : a) [ ] -n plastron apendicular sub tratament conservator b) [ ] ) tumor de cec ascendent c) [ ] -n abces de fosa iliac dreapt d) [ ] Chist ovarian e) [ ] 5oate sunt corecte 5 3. CM -n pacient operat de apendicit acut4 prezint colici abdominale4vrsturi4 oprirea tranzitului intestinal0Radiografia abdominal eviden!iaz nivele hidroaerice0 &r febr4 leucocitele sunt JMBB4 nu are acidoz $i nici hipotensiune0 L:seric este de .4D m;RIl0 Care din atitudinele urmtoare este cea mai logic de urmat> a) [ ] +nterven!ia chirurgical imediat cu sec!ionarea bridei b) [ ] Corectarea hipokaliemiei timp de C:J ore4 urmat de interven!ia chirurgical c) [ ] 5ub de gaze (n rect d) [ ] -rmrire atent pentru a surprinde complica!iile date de ocluzie e) [ ] Corectarea hipokaliemiei (ntr:un interval de ./ ore4 apoi opera!ia 5 4. CM -rmtoarele afirma!ii referitoare la elementele clinice (nregistrate (n apendicita acut sunt adevrate: a) [ ] Simptomul ini!ial este (ntotdeauna durerea abdominal b) [ ] &recvent apar gre!uri $i vrsturi (naintea apari!iei durerii c) [ ] "nore ia este frecvent d) [ ] Sediul ini!ial al durerii este fosa iliac dreapt e) [ ] Modificrile de tranzit intestinal au importan! diagnostic redus 5 5. CM Referitor la e amenul fizic (n apendicita acut4 este adevrat c : a) [ ] ;ste constant pe tot parcursul bolii $i indifirent de localizarea apendicelui b) [ ] *unerea (n eviden! a sensibilit!ii este necesar pentru stabilirea diagnosticului de certitudine c) [ ] Sensibilitatea apare (ntotdeauna (n stadiile finale4 cu e cep!ia localizrii retrocecale d) [ ] &le ia coapsei drepte $i limitarea mi$crilor pacientului se datoresc interesrii peritoneului parietal e) [ ] Hiperestezia tegumentelor fosei iliace drepte apare precoce 5 6. CS Sunt adevrate urmtoarele afirma!ii referitoare la investiga!iile de laborator din apendicita acut: a) [ ] Sunt imperios necesare pentru stabilirea diagnosticului b) [ ] ) leucocitoz moderat poate fi considerat sugestiv pentru diagnostic c) [ ] 1eucocitoza peste .BBBBImmc trebuie s avertizeze asupra perfora!iei d) [ ] "nemia oblig la diagnosticul diferen!ial cu cancerul cecal4 (n special la v#rstnici e) [ ] ; amenul urinii este necesar pentru e cluderea afec!iunii genito:urinare 5 7. CM -rmtoarele posibilit!i terapeutice trebuie considerate (n fa!a unui bolnav suspectat de apendicit acut: a) [ ] Medicamentele la ative b) [ ] Clismele evacuatorii c) [ ] "ntibiotice cu spectru larg d) [ ] +nterven!ie chirurgical 7apendicectomia clasic9 e) [ ] "pendicectomia laparoscopic 5 . CM "pendicita acut este mai frecvent la : a) [ ] 2#rstele e treme

b) [ ] &emei c) [ ] =ntre decadele a doua $i a treia de via! d) [ ] =n !rile subdezvoltate e) [ ] 3rba!ii (ntre pubertate $i .E ani 5 9. CS Cauza determinant (n apendicita acut este: a) [ ] +nfec!ia microbian b) [ ] "c!iunea mecanic a corpilor strini c) [ ] 5opografia apendicelui d) [ ] 1ungimea apendicelui e) [ ] 'iametrul apendicelui 590. CS Semnul func!ional cardinal al apendicitei acute este: a) [ ] 'urerea abdominal b) [ ] +napeten!a c) [ ] 8rea!a d) [ ] 2rsturile e) [ ] 5ulburrile de tranzit 591. CM "bcesul apendicular este mai frecvent (n urmtoarele localizri ale apendicelui: a) [ ] Retrocecala b) [ ] *elvina c) [ ] Subhepatica d) [ ] Mezoceliaca e) [ ] 1aterocecala 592. CM *eritonita generalizat de origine apendicular se caracterizeaz prin : a) [ ] Stare general alterat b) [ ] 5ranzit intestinal absent c) [ ] &ebra de tip septic d) [ ] 1eucocitoza FE:.B0BBBImmc e) [ ] 'ureri abdominale iradiate posterior ,(n bara, 593. CM &orme clinice de apendicit acut posibile la btr#ni: a) [ ] )cluzia febril b) [ ] *seudotumoral c) [ ] "pendicita cu peritonit (n doi timpi d) [ ] &orma to ic e) [ ] &orma anergic 594. CS Cu privire la frecvena apendicitei acute se pot afirma urmtoarele cu excepia : a) [ ] ; cea mai frecvent urgrn! abdomunal b) [ ] &recven!a la v#rstnici e mai mare c) [ ] =n perioada pubert!ii $i adolescen!ei se ul feminin pare a fi mai afectat d) [ ] &recven!a este mai redus la noi nscu!i $i sugari e) [ ] &recven!a ma im e (n primele C decade de via! 595. CM De obicei vsturile din apendicita acut : a) [ ] "par precoce inaintea durerii b) [ ] Sunt fecaloide (nc de la (nceput c) [ ] Sunt refle e iritative d) [ ] ;lement de diagnostic fals dac preced durerea e) [ ] 1a (nceput sunt alimentare apoi bilioase 596. CM Constituie semne clinice ale apendicitei acute: a) [ ] 'urere cu debut (n fosa iliac dreapt b) [ ] +napeten! precoce c) [ ] &ebra mai mare de CA grade C

d) [ ] 1imba sabural e) [ ] )prirea precoce a tranzitului 597. CM Indicai evoluiile posibile n cazul plastronului apendicular : a) [ ] %efavorabil dac nu se efectueaz urgent apendicectomia b) [ ] &avorabil (n urma tratamentului medical4 apendicectomia efectu(ndu:se dup .:C luni c) [ ] nici unm rspuns nu este corect d) [ ] %efavorabil produc#nd abcesul apendicular care impune incizia $i drena6ul colec!iei e) [ ] =ntotdeauna regreseaz spontan 59 . CM "pendicita acut la copii p#n la C ani impune diagnosticul diferen!iat cu mai pu!in : a) [ ] 5umori cecale b) [ ] "denita mezenteric c) [ ] +nvagina!ia intestinal d) [ ] 8astroenterita e) [ ] "fec!iuni ale aparatului genital 599. CS "pendicita acut a promontoriului are urmtoarele caracteristici: a) [ ] ;ste insidioas b) [ ] ;volu!ia ei poate avea masca unui sindrom ocluziv c) [ ] 'urerea este urmat de emisiuni gazoase d) [ ] *oate fi interpretat drept o salpingit e) [ ] "bdomenul poate rm#ne suplu 600. CS *lastronul apendicular este caracterizat de : a) [ ] ;ste o form evolutiv a unei apendicite acute retrocecale b) [ ] ;ste o varietate de peritonit plastic $i fibroas c) [ ] Constituirea unei forma!iuni tumorale la care particip cecul4 ileonul terminal4 ane a dreapt d) [ ] *osibilitatea de abcedare e) [ ] *oate duce la apari!ia peritonitei (n trei timpi 601. CS 'rena6ul cavit!ii peritoneale dup apendicectomie: a) [ ] ;ste obligatoriu b) [ ] ;ste impus de leziunea anatomopatologic c) [ ] Se face doar (n cazurile (n care nu se face epiplonoplastie d) [ ] ;ste impus de s#ngerri insuficient controlabile e) [ ] ;ste impus de calitatea secre!iei peritoneale 602. CS "pari!ia fistulei stercorale dup apendicectomie este caracterizat de : a) [ ] 'ezunirea ligaturii bontului b) [ ] *rezen!a unor leziuni de declivitate determinate de un tub rigid c) [ ] "pari!ia unor secre!ii specifice pe tubul de dren sau prin plaga dehiscent d) [ ] ;volu!ia ei este spre vindecare spontan e) [ ] %u impune reinterven!ia 603. CS =n e aminarea clinic a unei apendicite acute4 semnul lui RoNsing reprezint: a) [ ] "prare muscular localizat (n fosa iliac dreapt4 antalgic b) [ ] *rezen!a durerii lateralizate pe dreapta la efectuarea tu$eului rectal c) [ ] 'urerea provocat de decompresia brusc dup palparea profund a fosei iliace drepte d) [ ] 'urerea aprut la nivelul fosei iliace drepte la e aminarea fosei iliace st#ngi e) [ ] 'ispari!ia zgomotelor legate de peristaltismul intestinal 604. CM &ormele anatomoclinice ale apendicitei acute sunt : a) [ ] Cataral b) [ ] *urulent c) [ ] Hemoragic $i necrozant d) [ ] 5o ic e) [ ] Chistic

605. CM 5u$eul rectal efectuat la bolnavul cu apendicita acut poate releva : a) [ ] 'urere lateralizat pe dreapta b) [ ] Semnul 3lumer c) [ ] Semnul 3lumberg d) [ ] Colec!ie lichidian (n 'ouglas e) [ ] &isura anal 606. CM 'iagnosticul diferen!ial al apendicitei acute la copil se face cu : a) [ ] 8astroenterita banal b) [ ] "denita mezenteric c) [ ] +nvagina!ia intestinal d) [ ] +nfec!ia urinar e) [ ] ;pilepsia 607. CS 1a v#rstinici4 tabloul clinic al apendicitei acute este : a) [ ] "tenuat b) [ ] 3rutal instalat c) [ ] =n doi timpi d) [ ] ;locvent pentru afec!iune e) [ ] ;ste dominat de cefalee 60 . CM &ormele topografice ale apendicitei acute sunt urmtoarele : a) [ ] Retrocecal b) [ ] Mezoceliac c) [ ] *elvin d) [ ] Retrogastric e) [ ] Su tapancreatic 609. CS *lastronul apendicular este : a) [ ] &orma evolutiv a apendicitei acute netratat ini!ial b) [ ] 1eziune neoplazic c) [ ] *rodus de boala Crohn d) [ ] *rodus de perfora!ia gastric e) [ ] *rodus de colecistita acut 610. CS Sediul durerii la debut (n apendicita acut este situat : a) [ ] =n hipocondrul drept b) [ ] =n epigastru c) [ ] =n hipocondrul st#ng d) [ ] 1a nivelul fosei iliace drepte e) [ ] la nivelul fosei iliace st#ngi

%RAUMA%ISMELE %ORACELUI
635. CS *neumotora ul spontan primar apare la pacien!ii care: a) [ ] *rezint o boal de baz pulmonar cunoscut b) [ ] *rezint un traumatism toracic (n antecedente c) [ ] "u prezentat un trauimatism penetrant sau nepenetrant al toracelui d) [ ] %u prezint un traumatism toracic (n antecedente sau o boal de baz pulmonar cunoscut e) [ ] "u avut tuberculoz pulmonar (n antecedente 636. CS *neumotora ul compresiv este pneumotora ul care : a) [ ] *resiunea este pozitiv (n interiorul spa!iului pleural numai (n inspir b) [ ] *resiunea este pozitiv (n interiorul spa!iului pleural numai (n e pir c) [ ] -n traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui a declan$at simptomatologia

d) [ ] *resiunea este pozitiv (n interiorul spa!iului pleural pe toat durata ciclului respirator e) [ ] *ronosticul este foarte bun 637CM *neumotora ul iatrogen este o variant de pneumotora care devine din ce (n ce mai frecvent0 Cauzele cele mai des semnalate sunt a) [ ] 3iopsiile transtoracice b) [ ] 5oracocintezele c) [ ] "dministrarea de antibiotice intravenos d) [ ] Montarea cateterelor centrale intravenoase e) [ ] Radioterapia curativ din tumorile pulmonare 63 . CM =n pneumotora ul (n tensiune: a) [ ] *rognosticul este nefavorabil $i pune (n pericol via!a bolnavului b) [ ] 2entila!ia este sever compromis4 iar presiunea pozitiv se transmite mediastinului c) [ ] =ntoarcerea venoas la inim cre$te d) [ ] Cre$te debitul cardiac e) [ ] Hemitoracele afectat este mrit cu murmur vezicular absent 639. CM *neumotora ul (n tensiune4 compresiv: a) [ ] ;ste o mare urgen! medical b) [ ] ;ste o mare urgen! chirurgical c) [ ] %ecesit drenarea aerului din pleur de urgen! prin (ntroducerea unui ac gros (n spa!iul intercostal ++ anterior d) [ ] %ecesit toracotomie cu abraziune pleural e) [ ] %ecesit interven!ie chirurgical de urgen! 640. CM Rspunsul renal (n peritonitele acute difuze: a) [ ] ;ste datorat hipovolemiei cu scderea debitului cardiac b) [ ] ;ste datorat hipersecre!iei de "'H $i aldosteron c) [ ] *resupune cre$terea filtratului glomerular d) [ ] *resupune scderea reabsorb!iei tubulare e) [ ] Contribuie la instalarea acidozei metabolice 641. CM ;ficien!a reechilibrrii hidrice (n peritonitele acute se apreciaz prin monitorizarea: a) [ ] *ulsului b) [ ] tensiunii arteriale c) [ ] *resiunii venoase centrale d) [ ] *resiunii capilare pulmonare e) [ ] 'ebitului urinar orar 642. CS *neumotora ul spontan primar apare la : a) [ ] 3olnavi care au suferit un traumatism toracic b) [ ] 3olnavi cu boli pulmonare obstructive cronice c) [ ] +ndivizi fr afec!iuni pulmonare cunoscute d) [ ] 1a nefumtori e) [ ] 1a pacien!i care au fost supu$i unei toacocinteze 643. CM -rmtoarele manevre sunt folosite (n tratamentul pneumotora ului spontan primar : a) [ ] 5oracostomia b) [ ] 5oracotomia cu abraziune pleural c) [ ] *neumectomia d) [ ] "spira!ia simpl e) [ ] +nstilarea unui agent sclerozant 644. CM Cauzele cele mai frecventr de pneumotora iatrogen sunt : a) [ ] 5oracocenteza b) [ ] 3ronhoscopia c) [ ] 3iopsia transtoracic d) [ ] Montarea de catetere venoase centrale

e) [ ] 5raheostomia 645. CM -rmtoarele afirma!ii sunt corecte privind pneumotora ul compresiv: a) [ ] *resiune negativ intrapleural b) [ ] 2entila!ia este sever compromis c) [ ] Scade (ntoarcerea venoas d) [ ] Cre$te debitul cardiac e) [ ] "pare de obicei la ventila!ia mecanic sau la manevre de resuscitare 646CM *neumotra ul spontan primar prezint urmtoarele caracteristici: a) [ ] ;ste produs de ruptura bulelor apicale subpleurale b) [ ] "pare aproape e clusiv la fumtori c) [ ] Recurentele nu sunt caracteristice d) [ ] 5ratamentul ini!ial const (n aspira!ia simpl e) [ ] 5oracostomia nu e recomandat niciodat 647. CM *neumotora ul spontan secundar se caracterizeaz prin : a) [ ] "pari!ia la un individ cu afec!iune pulmonar cunoscut b) [ ] ; determinat frecvent de bolile pulmonare cronice obstructive c) [ ] ;ste mai periculos dec#t cel primar d) [ ] %u beneficiaz de toracostomie c instalarea unui agent sclerozant e) [ ] 3eneficiaz (ntotdeauna de toracoscopie cu rezec!ie $i abraziune pleural 64 . CM Cauzele cele mai frecvente ale pneumotora ului traumatic sunt: a) [ ] 3iopsiile transbron$ice b) [ ] 5oracocentezele c) [ ] Montarea cateterelor periferice d) [ ] Montarea cateterelor centrale intravenoase e) [ ] 5oracoscopia 649. CM 'iagnosticul pneumotora ului (n tensiune se face pe baza e amenului fizic al pacientului care pune (n eviden!: a) [ ] Hemitorace mrit b) [ ] Murmur vezicular abolit c) [ ] Raluri bron$ice diseminate d) [ ] Hipersonoritate e) [ ] =mpingerea mediastinului ctre partea opus 650. CS Care din urmtoarele tipuri de pneumotora trebuie tratat ca o urgen! medical: a) [ ] *neumotora spontan primar b) [ ] *neumotora spontan secundar c) [ ] *neumotora traumatic d) [ ] *neumotora (n tensiune e) [ ] 5oate tipurile 651CM *neumotora ul traumatic poate surveni (n cadrul urmtoarelor afec!iuni $i condi!ii pree istente : a) [ ] 5raumatisme toracice penetrante b) [ ] 3*)C c) [ ] 5raumatisme toracice nepenetrante d) [ ] Montarea cateterelor centrale intravenoase e) [ ] 3iopsii transtoracice 652. CM *neumotora ul spontan secundar apare : a) [ ] 'up boli pulmonare obstructive b) [ ] 'up toracocentez c) [ ] =n cadrul oricrei afec!iuni pulmonare d) [ ] Secundar unui efort de tuse cu glota (nchis e) [ ] =n cadrul 3*)C

653CM 5ratamentul pneumotora ului secundar traumatic cuprinde : a) [ ] Corticoterapia b) [ ] Suplimentarea aportului de o igen c) [ ] "spira!ia d) [ ] 5oracostomie cu tub de dren e) [ ] )bserva!ia simpl 654. CM 5ratamentul pa!ien!ilor cu pneumotora spontan primar sau secundar este : a) [ ] 5oracostomia b) [ ] +nstilarea de agen!i sclerozan!i c) [ ] ; ereza pleurei parietale d) [ ] ; ereza pleuropulmonar e) [ ] Colapsoterapia