Interviu Horia-Roman Patapievici: Patapievici si Culianu doi intelectuali incomozi

Pe cit de discret reuseste sa fie in viata sa privata, pe atit de expus este in viata publica din motive ce tin fie de opiniile sale legate de spatiul politic si social romanesc, fie de ideile sale intelectuale, fie de asocierea cu grupul asa-numitilor intelectuali ai lui Basescu. Mihaela Fran a stat de vorba cu !oria-"oman Patapievici despre toate acestea si despre multe altele. !oria-"oman Patapievici este unul dintre cei mai cunoscuti intelectuali din "omania. #tit de cunoscut, incit la un moment a fost etichetat $de unii colegi invidiosi, probabil% drept vedeta intelectuala& de altfel, exista o intreaga panoplie de etichete lipite acestui nume' Putini sint cei care nu au despre el o parere clara si de cele mai multe ori spusa raspicat. (ei mai multi fie il adora, fie il urasc) calea de mi*loc e cea mai putin populata in acest ca+. ,ar nu atentia polari+ata de care se bucura seful -nstitutului (ultural "oman a prile*uit dialogul care urmea+a $sincer, nu cred ca as fi obtinut acest interviu cu un astfel de pretext%, ci c ea mai recenta aparitie editoriala care poarta semnatura Horia-Roman Patapievici: volumul Ultimul Culianu, aparut in vara lui 20 0 la !ditura Humanitas . .ste o carte pe care autorul sau mi+ea+a foarte mult, daca e sa tinem cont de ceea ce scrie acesta in (uvintul inainte, cu un proiect cit se poate de ambitios/ in primul rind, acela de a +ugravi o minte care il fascinea+a total, cea a lui Ioan Petru Culianu) apoi, de a lansa o teorie inedita, asa-numita teorie a ultimului, conform careia un creator de geniu, a*uns intr-un anumit punct al evolutiei sale, face un salt intr-un dincolo al operei sale, devenind altceva un ultim si apropiindu-se $in chip periculos% de granita care delimitea+a ceea ce-i este permis unei fiinte umane sa cunoasca. #sa incit, am discutat despre toate acestea, dar am atins din plin si su"iecte mult mai ancorate in cotidianul nostru mioritc . 0n melan* care sper sa va placa' !##!: $m o prietena care, de cite ori vine vor"a despre tine, imi spune ca a incercat sa citeasca %mul recent, dar i-a &ost imposi"il' !i ii place sa spuna ca scrii pentru tine si pentru prietenii tai' Cineva scria pe un "lo( ca pentru a-l citi pe Patapievici ai nevoie de )i*ipedia, vreo trei dictionare si o "i"lioteca' +eci, cu alte cuvinte, nu esti un autor &oarte usor de citit, desi vinzi tira,e importante' Cum iti e-plici lucrul asta. Unii spun ca ai &i cel mai cele"ru autor necitit din Romania' Intre"area mea este pentru cine scrii tu. Horia-Roman Patapievici: -mi place denumirea asta de autor celebru necitit. #nonimatul este, pentru cine a avut ghinionul sa iasa din el, o binecuvintare. Bun chiar si sub aceasta forma' !##!: /a "ucur ca te amuza0 H'-R'P': -nsa parerea care spune ca sint de necitit pentru ca e nevoie de dictionare ca sa ma intelegi e mai degraba o gluma. 1una bine, asa, ca o legenda urbana, dar exagerarea e vadita. 0n simbure de adevar exista, totusi. M-ai intrebat pentru cine scriu. Pina in 2343, pentru ca nu se punea problema sa public, scriam intr-adevar numai pentru prietenii mei. Foloseam deci coduri de exprimare si un baga* lexical care tinea de *ocurile noastre amicale. ,e exemplu, cel practicat cu ,an 5anie , caruia i-am dedicat 67bor in bataia sagetii6 care e, de fapt, o lunga scrisoare adresata lui. .i bine, cu el am facut, la inceputul anilor 849, un *oc $el primise repartitia la Brasov si ne scriam%. :e-am propus sa anali+am impreuna cum isi construieste ;. (alinescu neologismele, de unde le ia, din ce limba si daca exista la el un mecanism de alegere a neologismului, din perspectiva rasadirii lui in romana. 1i experimentam impreuna, in scrisori, ce descopeream. ,e aceea sint in 67bor in bataia sagetii6 foarte multe neologisme pentru ca, scriind cartea pentru ,an 5anie , eram in aceasta intelegere tacita, ironica si prieteneasca cu el, sa inventam neologisme. -n momentul in care s-a pus problema publicarii, abundenta de neologisme si intrebuintarea lor experimentala a iesit in evidenta. "edactorul de carte a fost socat, dar am lasat totul cum era, ca marturie a unei situatii de fapt. (ind publicul meu s-a lar git, atunci sigur ca aceasta conventie experimentala a ca+ut de la sine. ,rept urmare, articolele pe care le-am publicat in presa dupa debutul meu din 233< folosesc, ca sa spun asa, cuvintele comunitatii. ,eci e o exagerare. !##!: %mul recent a avut parte de o receptare cam "izara0 +aca nu ma insel, cred ca atunci s-a nascut ceea ce s-a numit 1cazul Patapievici0 H'-R'P': :u, nu chiar atunci. (a+ul Patapievici& s-a nascut in 233=, cind am publicat 6Politicele6 atunci a i+bucnit primul scandal legat de scrierile mele, care a venit din partea patriotilor ultragiati si a nationalistilor. # fost primul val de furie impotriva mea. #l doilea val de furie a fost in <99<, ca urmare a publicarii >mului recent, si a venit dinspre postmodernii relativisti.

!##!: +inspre intelectuali de data asta0 +e ce crezi ca a stirnit atita &urie. %"servatorul cultural ti-a dedicat doua numere, doua ample dosare, apoi au urmat niste replici in Romania literara si 22' 2u-mi amintesc un alt caz in mediul intelectual atit de discutat 3poate doar trilo(ia lui Cartarescu, %r"itor4' Ce a in&uriat atit de mult la %mul recent. H'-R'P': -ndra+neala de a pune in discutie vitelul de aur al $post%modernitatii. (a sa re+um foarte rapid argumentul meu, sustin in cartea mea ca sint doua modernitati/ modernitatea pe care am numit-o clasica&, in care ma recunosc integral, si modernitatea recenta&, pe care o resping. Prin recent& neintelegind ceea ce este acum recent in raport cu momentul acesta, ci acea tendinta a modernitatii de a nu retine din lume decit lumea de acum, de a se stradui in mod be+metic sa fie tot mai recenta, tot mai la +i, tot mai lipsita de trecut. (u aceasta modernitate, in care vad o deviatie de la geniul bun al modernitatii, ma aflu intr-un cvadruplu de+acord/ uman, filo+ofic, stiintific si religios. >r, exista o falanga ideologica foarte bine constituita, care seamana cu un soi de avangarda leninista a progresului, care se identifica in mod progresist si militant cu tot ce este mai nou, mai la +i, care a resimtit critica din >mul recent ca pe un atac periculos. ?rebuie sa stii ca, pentru progresisti, orice de+acord se traduce sub forma unei etichete/ nu le placi, esti fie reactionar, fie fascist. #cesti oameni au veleitatea, ca si leninistii, sa confiste tot ce este decent pe lumea asta, sustinind ca bun este numai ce spun ei ca e bun. -ar cind cineva indra+neste sa le dea frauda in vileag, progresistii recurg la stigmati+are, invocind privilegiul de a poseda adevarul, deoarece, nu-i asa, ei sint progresisti&, iar acela nu poate fi decit un reactionar ori un fascist. !##!: 5e-a a&ectat toata campania asta. H'-R'P': (ampania, nu, m-a amu+at, caci progresistii nostri postmoderni regasisera brusc tonul de vigilenta ideologica al anilor 8@9, dar stigmati+area, da, m-a afectat. (um se intimpla adesea la noi si cum fac adeseori $imi vine sa spun intotdeauna% cei care se identifica cu aceasta falanga leninista, singura lor arma reala de atac este stigmati+area. (a atare, am fost decretat fundamentalist religios, extremist de dreapta, suprematist alb, antiamerican, antioccidental, antisemit, anti-0., neolegionar. (e defilare de rea-credintaA 1i ce ura, totusi. !##!: 2u toata lumea te uraste, insa' $s zice ca esti su"iectul unei imense simpatii, pe de-o par te si al unei la &el de imense antipatii' $tentia care ti se acorda este &oarte polarizata' Cum te descurci tu cu acest (en de atentie de care ai parte. H'-R'P': -n general, adica in trecut, bine. -n ultima vreme, mai prost. (um stii, viata mea publica se re+uma la locul unde lucre+, -nstitutul (ultural "oman, si la prestatia de tip intelectual public&/ adica administratie, ca functionar) si articole, conferinte, lansari de carte, de+bateri, ca intelectual. ,esi evit polemicile si detest scandalurile, am fost totusi tirit in ele, in contextul inveninarii atmosferei publice din ultimii doi ani, de cind singurul continut al vietii noastre publice a devenit intrebarea daca cineva este pentru ori impotriva lui Basescu. Prin asociere cu presedintele, am devenit tinta televi+iunilor +ise de stiri, care de doi ani domina autoritar opinia publica. ,in acel moment, adica din clipa in care mecanismul de asasinare a persoanei publice a inceput sa functione+e impotriva mea la aceste televi+iuni, omului de pe strada i s-a bagat in cap ca sint anti-roman, ca l-am denigrat pe poetul national, ca distrug cultura romana, ca sint pornograf, ca imi urasc semenii si alte asemenea. -i privesc pe cei intoxicati cu asemenea aberatii ca pe niste victime. ,ar, nu mai putin, aceste victime inocente au sentimente si isi au si ele onoarea lor de patrioti si familisti. (a atare, scena enorma, sint apostrofat la piata in privinta antiromanismului meuA !##!: /i-e (reu sa-mi ima(inez o ast&el de scena, cu cineva apostro&indu-te in piata0 H'-R'P': >, daA -maginea+a-ti ca mi se arunca peste tarabe, in timp ce imi aleg cumparaturile/ #ha, ia-n te uita/ a venit domnuB Patapievici printre noi. #cuB nu-i mai pute poporuB romanA #m a*uns si noi buni de cevaA - s-a facut domnului foame si, gata, sint si romanii buni la cevaA&. Ma intorc, descopar persoana si incerc un dialog. 0neori dialogul se infiripa $alteori sint respins, nu de putine ori cu mo*icie/ nu se sta de vorba cu un distrugator al culturii romane, politetea nu e pentru alogeniA%. (ind pot vorbi, incerc sa explic/ criticile mele nu sint la adresa faptului de a fi roman care este ca si faptul de a fi ste*ar sau de a fi fag) nu poti sa critici ste*arul sau fagul, n-ai cum. :u poti sa critici existenta in sine. (eea ce poti critica este raportarea pe care o ai la faptul de a fi ceva ste*ar, fag, piatra sau roman. (eea ce eu am criticat este vulgata nationalista, care pur si simplu :. F#(. "#0 iar acesta este un argument practic, decisiv in ordinea actiunii. :u poti pretinde ca iti iubesti tara daca ii faci rau) prin urmare, trebuie sa adopti o forma de patriotism care ii face, tarii, bine. ,aca vrem sa atingem idealurile nationaliste, admitind ca ele ar fi bune, calea cea mai sigura de a le rata consta tocmai in adoptarea vulgatei nationaliste. (a sa adopti un mare ideal national, trebuie obligatoriu sa nu te mai comporti cum s-au comportat nationalistii romani in trecut. #sta le spun celor care ma a postrofea+a. Fireste, opacitatea e totala. 1int privit cu suspiciune, uneori cu indignare. >rice as explica e in +adar, tot antiroman ori neroman ramin. (eva de necre+utA Bieti oameni cu mintile distorsionate, stricate, +drobite de pseudo-informatia pe care o primesc precum drogul prin televi+iunile la care oficia+a de +or pseudo-moderatorii, pseudo-comentatorii, pseudo-*urnalistii, pseudo-orice' !##!: +ar apropo de presedintele 6asescu si de polarizarea asta a tarii pro sau anti-6asescu' 5u te-ai situat in ta"ara intelectualilor care l-au spri,init pe presedinte' 7i esti receptat ca0 H'-R'P'/ 'intelectualul lui Basescu. !##!: Un intelectual care il place pe 6asescu' Cu ce te-a cucerit domnul presedinte.

H'-R'P'/ (u absenta limbii de lemn, cu franchetea aducerii in discutia publica a aran*amentelor de culise dintre politicieni, cu denuntarea ba+ei de putere a regimului economic postdecembrist, cu dispo+itia data serviciilor de a transfera la (:1#1 totalitatea dosarelor fostei 1ecuritati, cu condamnarea oficiala a comunismului ca ilegitim si criminal, cu incercarea sinucigasa de a se separa de sistemul politic traditional in "omania regimului -liescu $in care .mil (onstantinescu nu a fost decit un episod%, in cele din urma, cu simplitatea cu care a acceptat sa plateasca pentru nesabuinta politica de a fi singur impotriva tuturor. :ici un presedinte nu a vorbit pe sleau, asa cum a facut-o presedintele Basescu. 1i nu ma refer la derapa*ele verbale cunoscute, care sint regretabile. Ma gindesc la cura*ul de a spu ne lucrurilor pe nume, in public si de la inaltimea functiei, asa cum le spunem si noi intre noi, atunci cind vorbim de relele care ne rod. ,ar nu pentru ca am apreciat aceste lucruri la presedintele Basescu am devenit eu si prietenii mei horribile dictu intelectualii lui Basescu&A :u. #m fost stigmati+ati ca intelectuali ai lui Ba sescu& pentru ca ne-am opus diaboli+arii absurde care a condus la suspendarea lui, iar dupa suspendarea lui, pentru ca am indra+nit sa denuntam campania de ura care si-a luat drept pretext mincinos lupta impotriva asa-+isei dictaturi a lui ?raian Basescu. . foarte simplu/ pentru ca aceasta campanie instrumentata prin ura si minciuna sa poata pretinde ca e dusa in numele moderatiei si al adevarului trebuia mai intii ca toti cei care o denuntau drept o campanie de ura sa poata fi ei insisi denuntati ca pupincuristi si sustinatori ai dictaturii. :u poti instiga linistit la ura daca mai exista oameni care afirma ca ura este anormala. #cestia trebuie suprimati. ,aca nu poti sa-i faci sa taca, poti macar incerca sa-i decredibili+e+i. #sa s-a nascut ideea de a-i stigmati+a pe cei care s-au opus campaniei de ura orchestrata de televi+iuni impotriva presedintelui Basescu ca lingai&, pupincuristi&, intelectualii lui Basescu&. (ampania isterica impotriva presedintelui a fost dublata de o campanie nerusinata de stigmati+are a tuturor criticilor acesteia ca intelectuali ai lui Basescu&. 0ra vinde bine in "omania, ceea ce e foarte ingri*orator. !##!: In orice caz, campania a reusit' Cind am co"orit din ta-i in &ata Institutului Cultural Roman, so&erul de ta-i mi-a spus 1(ata, am a,uns la Institutul 6asescian Roman' H'-R'P': ,a, s-a produs o distorsiune ma*ora. >pinia publica a fost cu succes pacalita. # critica nebunia instaurata in spatiul public de televi+iunile conduse de moguli te face, in lumea noastra strimba, basescian&A (it despre -(", exact contrariul este adevarat/ am facut din aceasta institutie, aflata, pina am preluat-o, la cheremul gusturilor cui o conducea, o institutie strict neutra atit in raport cu gusturile mele, cit si cu formulele artistice, convingerile filo+ofice, ideologice ori religioase ale artistilor si operatorilor culturali. Pentru ca -(" e neutru, e basescianA -ar eu, pentru ca denunt distorsiunea, sint intelectualul lui BasescuA ,aca nu ar fi totul atit de impregnat de ura, as i+bucni in ris. !##!: +eci nu iesiti la masa impreuna, nu aveti discutii despre opera lui Culianu. H'-R'P': :u, nu avem oca+ia. :u l-am va+ut de aproape pe presedinte de mai mult de +ece ori. -ar de cunoscut, l-am cunoscut atunci cind am fost chemat la (otroceni pentru a fi numit la -(". #sta este tot. #stea sint faptele. :u sint printre apropiatii lui ?raian Basescu. !##!: Pacat, ti-as &i putut pune niste intre"ari despre presedinte' H'-R'P': -mi pare rau, nu pot sa-ti spun nici cum se poarta, nici ce gusturi are. Pur si simplu, nu stiu. !##!: %8, atunci 9ai sa vor"im despre Culianu si ultima ta carte' Intre"area cea mai evidenta este ce inseamna Culianu pentru tine. +e ce l-ai studiat atit de mult timp, din ::2 pina prin 200;, asa cum marturisesti in Cuvintul inainte al volumului Ultimul Culianu. H'-R'P': Pentru ca nu poate sa nu te fascine+e spectacolul unei inteligente atit de stralucite pe de-o parte, si de paradoxale pe de o alta parte. (ulianu avea toate datele exceptionalului. Prietenii lui povestesc ca si-a scris lucrarea de licenta, Marsilio Ficino si platonismul "enasterii, batind-o la masina direct in italiana, fara fise. > performantaA Mai tir+iu, cind s-a ocupat de dualisme si trebuia sa citeasca un corpus important de texte gnostice in copta, s-a apucat sa invete copta. 0n faimos profesor italian i-a spus ca nimeni nu invata copta intr-un an. .l a putut s-o faca. .ra un om care vorbea fluent si putea sa predea in cinci limbi, si in aceste limbi si scria. (onstantin :oica spunea ca poti sa definesti tehnic pe cineva ca fiind un geniu dincolo de definitia romantica in felul urmator/ geniul este cineva care poate sa retina tot ce isi propune, poate sa inteleaga tot ce vrea si poate sa exprime tot ce-i trece prin cap. (ulianu, tehnic vorbind, avea toate datele unei minti geniale. ,ar era si paradoxal, pentru ca avea o minte nu doar extrem de fertila, ci si imprevi+ibila. (ulianu a reusit sa-si implineasca aproape toate in+estrarile native, pe cind cei mai multi oameni nu reali+ea+a decit una din ele. #vea o formatie umanista, dar in liceu fusese foarte bun la fi+ica avea, de altfel, numerosi savanti in familie, din +ona stiintelor exacte/ tatal lui era matematician $si *urist%, mama profesoara universitara de chimie-fi+ica, iar strabunicul, faimosul Papa& (ulianu, *unimistul, fusese un distins matematician si astronom. -oan Petru (ulianu insusi avea o minte remarcabil in+estrata pentru stiintele exacte. # implinit-o. #vea o dotare filologica remarcabila. # implinit-o si pe aceasta. #vea o puternica inclinare filo+ofica. # implinit-o. .ra extraordinar de dotat pentru eruditie. .ruditul este cineva care retine precis infinit de multe lucruri, impreuna cu contextul exact al fiecarui amanunt. # implinit si aceasta in+estrare. #vea o minte de epistemolog, de om care are flerul metodologiilor. 1i aceasta in+estrare a fost implinita. # murit la C2 de ani. 1a +icem ca pe la 2C ani, cind incepe sa faca traduceri din Baudelaire, Poe si !offmann, a inceput sa se dumireasca ce este cu el. #sta inseamna ca in <D de ani a facut totul. .ste extrem de putin timp si, ca densitate de fapte, este coplesitor ceea ce a reusit sa implineasca din tot ceea ce promitea sa poata face, cu multiplele sale in+estrari nativeA

!##!: +upa cum vor"esti despre Culianu, as putea crede ca el a &ost pentru tine un model' H'-R'P': :u, nu e modelul meu, pentru ca intre multele in+estrari pe care (ulianu le avea, ii lipsea una, care pentru mine este foarte importanta, si o avea pe alta, la care eu ma raporte+ cu prudenta, cu scepticism ori chiar cu teama iar el o avea in exces. (ea care ii lipsea era raportul cu ,umne+eu. (ulianu putea sa inteleaga lumea fara rest, facind complet abstractie de ipote+a ,umne+eu&, ca sa formule+ ceea ce ii lipsea recurgind la un citat clasic pentru modernitatea noastra. .u nu pot sa inteleg lumea daca fac abstractie de ipote+a ,umne+eu&. (a sa folosesc un limba* neutru, pentru mine, ,umne+eu este o ipote+a epistemologica necesara. ,incolo de acest limba* neutru, este realitatea sufleteasca a ceea ce pre+enta lui ,umne+eu inseamna, lucru pe care, iarasi, cunoscindu-l, nu pot sa fac abstractie de el. (ealalta trasatura la care ma refer, cea pe care o avea in exces si fata de care eu sint foarte prudent, poate fi exprimata rapid sub numele de magie. .l avea o relatie deopotriva stranie si speciali+ata cu toate tehnicile de divinatie, cu tehnicile de con*urare a spiritelor, cu toate tehnicile manipulatorii asociate cu stapinirea magiei. #sta il situa constant pe (ulianu intr-o +ona fata de care reactia mea este cam aceeasi cu reactia lui "oger Martin du ;ard, care, intr-o impre*urare in care ii fusesera relatate niste intimplari parapsihologice destul de inspaimintatoare, ar fi spus/ :u cred in aceste lucruri, dar nu mai vreau sa aud nimic despre eleA&. !##!: ! &oarte interesant ceea ce imi spui, pentru ca, la o privire super&iciala, de la <"or in "ataia sa(etii, trecind prin %mul recent si s&irsind deocamdata cu Ultimul Culianu, si tu pari cumva mai detasat de e-istenta lui +umnezeu' Pari mai dispus sa teoretizezi decit sa simti0 H'-R'P': ,a, este vorba de o forma de politete epistemologica fata de semenii mei indiferenti. >ptiunea mea, nu lipsita de o ironica nuanta apologetica, este sa vorbesc de ,umne+eu in chip oblic, indirect, avindu-l insa mereu ca ori+ont in fata ochilor. !##!: 5eoria 1ultimului, pe care o lansezi in aceasta carte mi se pare &ascinanta' Cum ti-a venit aceasta idee. H'-R'P': -n aceasta carte am incercat sa fac portretul unei gindiri. #m vrut sa fac la fel ca un pictor care pictea+a un chip incercind sa redea ceea ce e dincolo de acel chip. #sta a fost ambitia mea si am pus-o sub semnul teoriei ulti mului, deoarece, dupa mine, (ulianu este, alaturi de :iet+sche, ilustrarea perfecta a acestei teorii. -deea mi-a venit asta iti marturisesc tie, pentru prima oara cind eram adolescent, cu privire la :ichita 1tanescu. Mi se paruse ca acesta trecuse, in ultima perioada a vietii, spre o fa+a de oralitate continua a poe+iei, de emisiune poetica neintrerupta. 1igur ca s-ar putea gasi anumite explicatii in biografia lui, precum impregnarea cu alcool ori boema continua, dar, mi s-a parut, fenomenul nu e reductibil la biografie, ci repre+inta o structura universala/ cind un poet extrem de talentat, care compune poe+ii intermitent, trece, la un moment dat, intr-o fa+a in care poe+ia tisneste din el in mod conti nuu. :ichita 1tanescu intrase la un moment dat intr-o stare poetica neintrerupta, pentru care poe+iile notate pe hirtie nu erau decit urmarea unui decupa* intimplator. ?recuse, cumva, dincolo, intr-o stare de perfectiune a poe+iei. ,evine, din :ichita 1tanescu, ultimul :ichita. (u el mi-a venit ideea asta. 1i stii de ce este o perfectiuneE Pentru ca angrenea+a o modificare a firii, a fiintei artistului. -n momentul in care harul tau te obliga ca in mod continuu sa emiti poe+ie, atunci e ca si cind existentialitatea ta a fost trasa in sus si situata chiar la nivelul si in proximitatea harului. ,evine, cumva, chiar harul. ,e aceea spun in teoria ultimului ca omul sufera un salt dincolo de propria sa fiinta'. !##!: +ar atunci intervine cenzura transcendenta, cea care il opreste pe (eniu, la un moment dat, sa treaca dincolo de o anumita limita' Cine crezi ca opereaza aceasta cenzura. H'-R'P': >ricine. #ici e o parte delicata, cu cen+ura transcendenta. Pentru ca ceva trebuie sa produca o actiune fi+ica. Fa :iet+sche, de exemplu el innebuneste. (e declansea+a nebunia astaE Pentru teoria mea nu contea+a, este important ca, simbolic vorbind, acest orice&, la un anumit moment, pare ca cen+urea+a un salt dincolo. !##!: %8, atunci intre"area mea este nu cine o opereaza, ci cine o dicteaza. H'-R'P': .h, teoria cen+urii transcendente stii ca e luata din Blaga. #colo, cel care impiedica cunoasterea absoluta este Marele #nonim. #ceasta teorie poate fi inteleasa asa, mai laic, ca un mecanism prin care cunoaste rea absoluta este pur si simplu inter+isa. ,aca intri pe un fagas care duce la ea, atunci se declansea+a un mecanism care o opreste. !##!: ! interzisa in (enele umane. H'-R'P': !m' nu stiu. . o metafora cognitiva. (en+ura transcendenta este o metafora. 1i trebuie sa ramina, altfel exista riscul de a cadea in teosofia cea mai rea. .ste ceva care te a*uta sa intelegi mai bine anumite lucruri, dar eu ma abtin sa fac pasul in explicatie. #m spus asta si in prefata, atunci cind am distins intre aspectul *uridic al asasinarii lui (ulianu si aspectul metafi+ic al asasinarii lui, aspectul metafi+ic fiind intreruperea gindirii geniale. !##!: +eci o sa te &eresti sa spui ca /arele Cenzor e +umnezeu. H'-R'P': ,a, pentru ca eu nu cred ca e .l. !##!: +ar, dincolo de teoria meta&izica asupra mortii lui Culianu, ai si vreo parere personala lumeasca.

H'-R'P'/ #dica in privinta chestiunii *uridice, daE Problema cine este asasinul. Pai, intotdeauna trebuie pornit de la fapte, iar faptele in ca+ul de fata sint interpretarile care au fost date mortii lui. (ea mai raspindita in anii 839, imediat dupa asasinare, a fost ipote+a 1ecuritatii. 1i argumentul era acesta/ (ulianu, in rubrica 1coptophilia pe care o tinuse in publicatia Fumea Fibera "omaneasca din :eG Hor , avusese articole vitriolante la adresa regimului -liescu) era, de altfel, deopotriva de vitriolant cu traditia nationalista. -n plus, el il invitase pe rege la (hicago, in aprilie 2332, se purtase foarte deferent cu el si asta paruse sa sugere+e ca, pentru el, monarhia este o solutie. ,eci, 1ecuritatea ar fi luat masuri si l-ar fi eliminat pentru ca era periculos regimului din tara. .u nu cred in teoria asta. 1i argumentul meu poate fi sinteti+at in doi pasi. Primul/ cit de important era (ulianu incit 1ecuritatea sa hotarasca sa dea o lovitura peste >cean, cind in tara se aflau, si actionau, oamenii cei mai prime*diosi pentru regimE -ar al doilea argument, care cred ca este decisiv, pleaca de la observatia ca niciodata 1ecuritatea nu a actionat pe teritoriul 1tatelor 0nite. :iciodata. (eea ce inseamna ca, dintrun motiv sau altul, s-a ferit sa o faca. >r, daca n-a facut-o inainte de 2343, cind ii statea la inima si cind dispunea de toata puterea si de toata impunitatea, de ce ar fi facut-o dupa 2343, cind nu mai avea atita putere, situatia era fluida, iar #merica avea cu totul alt tip de interese fata de noiE :u mi se pare plau+ibil. # doua ipote+a, care a aparut la sfirsitul anilor 839, este te+a legionara, care spune asa/ (ulianu i-a succedat lui .liade care, spun legionarii, era unul de-al lor si un bun nationalist roman. (ulianu nu era deloc nationalist. Ba dimpotriva, el sa manifestat ca foarte antilegionar, dupa moartea lui .liade. -n plus, voia sa se casatoreasca cu o evreica si erau +vonuri ca ar fi dorit sa treaca si el la iudaism. -n logica legionara, asta ar fi insemnat si tradare, si blasfemie. ,eci, ar fi trebuit executat. -ntrebarea mea este/ daca rationamentul de mai sus reproduce corect gindirea lor, aveau ei puterea sa omoare pe cinevaE Mai omorisera pe cineva, in exilE Fegionarii, batrinii aceia, mi-i si imagine+, la D9-49 de ani, cu fixatii maniacale de tinerete' 1e puteau ei mobili+a ca sa faca asa cevaE #nga*asera pe cinevaE Ma intreb. 1int sceptic si in ce priveste aceasta teorie. .xista, in fine, si o a treia interpretare, o combinatie intre astea doua, care spune ca legionarii au fost infiltrati de 1ecuritate si ca, de fapt, ei ar fi facut acest lucru de coniventa cu 1ecuritatea. .u nu stiu cine l-a omorit pe (ulianu. "emarc ca nici FB--ul nu stie, pentru ca ancheta, desi a fost inchisa, nu a condus la identificarea criminalului. -pote+a mea este ca acest om genial a fost omorit de un descreierat sau de o descreierata, din motive care tin de +ona imprevi+ibila si tulbure a fanatismului religios de oameni care isi imaginea+a ca sint vra*itori sau vra*itoare si care s-au simtit le+ati de felul in care (ulianu intelegea sa trate+e materia lor ori de felul in care (ulianu incerca sa o ilustre+e practic, in fata studentilor. (ulianu era un om foarte cura*os si imprudent in acelasi timp, pentru ca domeniul intelectual in care era el savant magia, divinatia este o +ona populata de foarte multi descreierati, de foarte multi inchi puiti, de oameni care-si imaginea+a ca sint vra*itori, initiati, magicieni si toate astea. . un foarte vast cimp de recrutare a nebunilor si inchipuitilor. 1i imi pot imagina ca el, cu termeritatea lui teoretica si practica, fie in conferintele sale, fie la cursurile, fie in seminariile, fie in relatiile lui private a enervat un nebun. -ar nebunul l-a omorit. 1-ar putea, pe de alta parte, sa fie o pura intimplare, pentru ca atunci cind s-a refacut firul evenimentelor, s-a constatat ce mic interval de timp a stat la dispo+itia criminalului sa actione+e a fost o secventa de impre*urari foarte strinsa, in care (ulianu tocmai a iesit de la el din birou, s-a dus rapid la toaleta, deoarece se grabea sa se intoarca in birou', aparent nu putea sa fie pindit de cineva, pentru ca acolo se circula mereu si oamenii, in timpul anchetei, nu au putut sa-si amin teasca pe cineva care sa fi stat acolo la pinda. ,aca nu e asa, atunci ar fi trebuit sa aiba complici' !##!: +eci n-ai nici o ipoteza personala. H'-R'P': :-am nici o ipote+a. -nclin totusi spre ipote+a nebunului sau a nebunei. ELLE: Apropo de magie si divinatie, de ce ai ales pentru coperta cartii acest colaj de carti de Tarot? H.-R.P.: Pentru ca, desi nu o spun explicit, Culianu era fascinat de divinatia prin Tarot. Si am vrut sa omagiez cumva aceasta pasiune a lui, care pentru unii era o ciudatenie, reproducind un superb Tarot din secolul al XVII-lea, desenat de Jean Noblet la Paris, pe la 1650. ELLE: Figura centrala a copertei este Magicianul H.-R.P.: Da, pentru ca interpretarea mea finala este ca Ioan Petru Culianu era un magician cognitiv. ELLE: Deci e un omagiu adus lui Culianu si nu un interes al tau personal pentru Tarot H.-R.P.: Eu, inainte de Culianu, despre Tarot stiam doar ca exista si ca reprezinta un fel de carti de joc. Pina cind am descoperit, destul de uimit, ca Ioan Petru Culianu acorda enorm de multa atentie tirajelor de Tarot. Atunci mi-am procurat un Tarot ca sa vad ce este. Am citit, cred, vreo 15 carti despre Tarot, ca sa inteleg cum functioneaza, ca sa-i pot intelege mai bine mintea lui Culianu. Am avut noroc ca am cazut peste citeva carti foarte, foarte bune despre Tarot. Recomand in special Mditations sur les 22 arcanes majeurs du Tarot, o carte de aproape opt sute de pagini, scrisa de un autor care a dorit sa-si pastreze anonimatul, aparuta cu o prefata de un cardinal al Bisericii romano-catolice, Hans Urs von Balthasar. Aceste lecturi m-au facut sa inteleg cum anume un om poate sa creada ca divinatia prin Tarot este ceva serios. Acum stiu ca Tarotul tine de marea cultura europeana. Cum, tot asa, cred ca divinatia prin oscioare nu tine. Acum cunosc si traditia imagistica legata de Tarot, asa ca am ales una dintre cele mai frumoase variante, plastic vorbind, si una din cele mai corecte din punct de vedere ezoteric. ELLE: Zilele trecute, tastind numele tau pe Internet, am avut surpriza sa descopar ca ai o pagina dedicata pe Facebook. Si Eliade are o pagina, chiar si Culianu. Sint curioasa cum comentezi tu acest fenomen numit

Facebook? H.-R.P.: Imi pare rau, Mihaela, nu stiu bine ce este Facebook-ul. M-ai surprins in flagrant de ignoranta ELLE: Te-ai gindit vreodata sa traiesti in alta tara? Departe de agitatia functiei in care te afli acum, dar si de societatea pe care o critici in textele tale? H.-R.P.: M-am gindit in anii din urma la motivele care ii alunga pe romani din tara. Sigur, saracia. Dar saracia singura nu ajunge. Ceea ce pune capac la toate, inclusiv saraciei, mi se pare a fi atmosfera de intolerabila rautate din jur. Spatiul nostru public e hain, e saturat de o rautate stranie, de multe ori gratuita, care vireaza adeseori in ura deschisa si poate oricind degenera in violenta pur si simplu. Societatea noastra s-a lasat contaminta cu ura. Iar daca va persista, va muri macinata de ura, fara sa realizeze nimic notabil, crezind mereu ca altii sint de vina, cind de fapt toata vina este de aici, de la noi. Ken Jowitt, faimosul specialist american in comunismul sovietic si est-european, spunea ca Romania este, din 2007, in cea mai buna situatie geopolitica de 500 de ani incoace. Ii dau dreptate. Si cu toate astea, noi ce facem? In loc sa exploatam cu inteligenta fertilitatea momentului istoric care ni s-a dat, noi ne lasam antrenati in cea mai crincena ura fratricida de la perioada legionara incoace. E ceva de necrezut, e ca si cind am vrea sa ne distrugem. Asta fac citiva oameni, asta fac televiziunile zise de stiri si citiva politicieni, dar toti ne lasam dusi de mierea picloasa a urii. Toti. E de necrezut! Din cauza asta, in ultimii ani m-am gindit la lucrul asta, recunosc. Dar niciodata pina acum. ELLE: Deci nu mai vezi nici o solutie in momentul de fata pentru Romania? H.-R.P.: Ba da, dar solutia nu este institutionala, nu este legislativa, solutia este individuala. Trebuie ca o masa critica de romani sa inteleaga ca asa nu se mai poate si sa inceapa ei, primii, sa fie buni, iesind din cercul vicios al urii. Trebuie sa ne trezim din aceasta vraja a sterilitatii invrajbite. Caci ne comportam de parca am fi sub un blestem. Atunci cind oamenii aflati la volan, de pilda, vor intelege brusc, individual, ca nu mai trebuie sa aiba ca prima optiune de trafic incalcarea regulilor, ca trebuie sa renunte la injuraturi si violenta, ca este preferabila cooperarea confruntarii, ca politetea este mai buna, atunci vom crea primele conditii de a iesi din situatia in care sintem. Nu e o chestiune legislativa. Nu Parlamentul, nu legile, nu fanariotii, nu traditiile, nu ortodoxia, nu religiile Ci fiecare om sa se abtina de la escaladarea raului. Pur si simplu sa se abtina. In momentul asta exista o masa critica de romani care nu se abtin, care sar la beregata oricui s-ar nimeri sa le fie in fata! ELLE: Adica e nevoie de bun simt? H.-R.P.: Nu stiu daca e doar bunul simt. Termenul tehnic este capacitatea de a te abtine de la escaladare. Edmund Burke numea aceasta virtute publica equality of restraint si o argumenta cam asa, spre sfirsitul secolului al XVIII-lea (termenii argumentarii sint ai mei): o societate decenta este aceea in care oamenii aflati in conflict inteleg in mod reciproc sa se abtina de la ce e mai rau. Asta este. Deci, de ce nu ii luam la palme pe cei care ne enerveaza? De ce nu ne usuram in drum, cind avem o nevoie? De ce nu facem astfel de lucruri? Pentru ca nu se fac! Pentru ca nu se cade sa fie facute! Pentru ca civilizatia consta in retinere. Schimbind ce-i de schimbat, cind discuti cu un om cu care nu esti de acord (de pilda, cu unul care il sustine pe Basescu sau, daca ai pozitia contrara, cu unul care este impotriva lui), nu ii sari la beregata, nu pleci de la premisa ca e un monstru care trebuie strivit in picioare, fie verbal, fie la propriu. Pentru ca, sa nu uitam, in rest, sintem in cel mai bun moment al istoriei noastre! Foto: Sebastian Enache