Modul de Abordare Ctig/Ctig

Obiective: Durata cursului: +uarea in consideratie a comportamentelor ce re&olva conflictul 0ntelegerea principiilor si valorii abordarii castig/castig 2 ore) (ectiunile A-$ 1 ora) -e&umatul (ectiunilor A-!

Seciuni:

A. Activitatea de stimulare B. Cum sa te comporti intr-un conflict C. Un model pentru intelegerea comportamentului in conflict !. "rincipiiler unei abodari castig/ castig $. Cand abodarea castig/ castig pare imposibila %. Conclu&ii

1.2 1.2 1. 1.# 1.11 1.12 A.1.1 A.1.

Activiti:

$'ercitiul strangerii mainii $'ercitiul luptei mainilor

Rezumate:

(ectiunea C)

Comportamente in Conflict +upta, +upta, -etragere

*.1.1 *.1.2

(ectiunea $) Cand abordarea castig/castig pare imposibila *.1. $lementele c.eie ale abordarii castig/castig *.1./

Abordarea Ctig/ Ctig

(1 vrei ceea ce e corect pentru to2i A. Activitate de stimulare !" minute#

Alege una din cele doua activitati prin care abordam frecvent conflictul $%ercitiul Strangerii mainii: "articipantii doresc sa castige cat mai multe puncte prin punerea celor doua maini pe soldul unei persoane.34e&i e'rcitiile abordarii castig/castig5 36 minute5 $%ercitiul lu&tei mainilor:"articipantii isi vor pune trei dorinte la care se vor gandi de cate ori lasa mainile 7os.34e&i e'ercitiile abordarii castig/castig5 36 minute5

'. Cum ne com&ortm (n con)lict

*ntrebare:

!" minute#

Cnd ne con)runtm cu un con)lict+ cum ne com&ortm, Incurajati participantii sa dea exemple.

*ntrebare:

Sunt aceste com&ortamente mai bune dect altele, *n ce )el,

Discuii:

Scrie raspunsurile participantilor. In plus, poti observa) -unii se descurca in conflict/ altii il evita8 -unii construiesc relatii/ altii distrug relatii8 -unii re&olva conflictul/ altii il intensifica.

*ntrebare:

De ce ne com&ortm (ntr-un anumit )el (n con)lict,

!iscu2ii)

Scrie raspunsurile participantilor. In plus, poti observa: -obiceiuri8 -metode invatate8 -variatia starii, a relatiilor si semnificatia conflictului8 -credinta- pentru ca eu sa castig, altul trebuie sa piarda.

aceste

(unt multe comportamente bune pentru a face fata conflictului.Atunci cand reactionam din obisnuinta, poate insemna ca nu folosesti toate comportamente si nici ca raspun&i in modul indicat.

0n acest curs, vom e'perimenta comportamente si unelte pentru a face fata conflictului si vom gasi modalitati corecte de a raspunde conflictului in loc sa reactionam din impuls.

C. .n model &entru a (nelege com&ortamentul (n con)lict

*ntrebare:

/" minute#

Cine cunoate conce&tul de com&ortament 90u&i sau :ugi;,

*ntrebare) Discuii:

1uteti da e%em&le de com&ortamente 90u&i;, Scrie raspunsurile participantilor. Poti da cateva exemple: -tipatul8 -violenta fi&ica8 -manipularea; -neascultarea8 -bosumflarea.

*ntrebare)

Care credeti ca sunt mesa<ele i inteniile com&ortamentelor 90u&i;,

Discuii:

Scrie raspunsurile participantilor .In plus,poti adauga: -9$u am dreptate/ :u nu;8 -a invinovati si a pedepsi8 -a ameninta8 -9$u sunt bine/ tu nu;.

Dupa raspunsurile participantilor, scrieti pe tabla) 0.123 $. C45637/ 6. 13$R83

!e obicei, acestea sunt catalogate drept comportamente agresive. Adauga cuvantul: $. C45637/ A7R$S3= 6. 13$R83

0.123

*ntrebare: Discuii:

1utei da e%em&le de com&ortamente ;:ugi;, Scrie raspunsurile participantilor. In plus, poti adauga: -imbufnarea8 -plansul8 -ignorarea8 -te gandesti ca nu s-a intamplat8 -predarea. Care credei c sunt mesa<ele i inteniile com&ortamentului de retragere, Scrie raspunsurile participantilor. In plus, poti adauga: -9$u am gresit/ tu ai dreptate;8 -evitarea conflictului8 -mentinerea pacii8 -lasarea celuilalt sa castige8 -9$u nu sunt bine/ tu esti;. Dupa raspunsurile participantilor, scrie pe tabla) :.73 $. 13$RD/ 6. C456373

*ntrebare:

Discuii:

Acestea sunt catalogate drept comportamente passive.:U poti castiga sau pierde, insa $U pierd mereu. Adauga cuvantul: :.73 $. 13$RD/ 1AS3= 6. C456373 Sa ne gandim acum la un alt set de com&ortament+ care nu

sunt nici com&ortamente *ntrebare:

de genul 90u&ti; nici de genul 9:ugi;. 0e vom numi 9de revarsare; .

1utei da e%em&le de com&ortamente de revrsare,

Discuii:

apropiate con lict;. *ntrebare: Discuii:

Scrie raspunsurile participantilor. In plus, poti adauga: -discutarea problemei8 -ascultarea celorlalti8 -luare unei pause8 -e'plicarea propriilor nevoi si perspective8 -compromisul. Daca participantii considera comprimisul sau alt comportament ca ne iind de revarsare, spuneti!le ca acestea o sa li se para mai dupa ce vor parcurge re"ulatul: #omportamente in

Care credei c sunt &rinci&alele intenii i mesa<e ale com&ortamentului 9de revrsare;, (crie raspunsurile participantilor. 0n plus, poti adauga) -9:rebuie sa e'iste o modalitate de a re&olva;8 -sortarea problemei8 -respectarea celorlalti8 -sa te asiguri ca toata lumea e multumita de solutia gasita8 -9 $u sunt bine/ tu esti bine;. Dupa raspunsurile participantilor, scrie pe tabla) R$=>RSAR$ $. C45637/ 6. C456373

Acestea sunt catalogate drept comportamente assertive. Adauga cuvantul) $U CA(:0</ AS$R63= :U CA(:0<0 Comportamente n Conflict: In grupuri mici, trebuie sa identi ice

-$4A-(A-$

Activitate de gru&:
participantii

comportamente ce se potrivesc seturilor %ugi sau de revarsare&ve"i mai jos pentru detalii' &() minute'

$upti,

Dati rezumatul Comportamente n Conflict . Impartiti participantii in grupuri de trei sau patru. <anditi-va la trei sau patru comportamente ce se potrivesc in aceste categorii, si apoi completati coloanele din aceasta pagina. "uteti include comportamente identificate d=7> sau puteti identifica altele care au o anumita importanta pentru voi. Acordati (* minute si plimbati!va printer grupuri pentru a!I putea ajuta daca este nevoie. Desenati participantii intr!un singur grup mare. *ntrebare: Discuii: Au )ost com&ortamente care s-au &utut (ncadra (n mai multe categorii, 1rin ce di)er acele com&ortamente, Dupa raspunsuri, discutati) Un comportament anume poate aparea in mai multe categorii."entru a vedea daca acel comportament este agresiv, pasiv sau asertiv, trebuie sa intelegem conte'tual, relatia dintre participanti, cultura, ce a fost inainte si ce va urma. !e e'emplu) - ne putem retrage pentru a pedepsi o persoana prin ignorarea nevoilor si gri7ilor sale.0n acest ca&, probabil este un comportament 9de lupta;. -ne putem retrage pentru a evita conflictul si pentru a mentine linistea. !aca facem astfel si ne simtim nefericiti, probabil este un comportament de 9fuga;. -ne putem retrage pentru ca avem nevoie de timp pentru a ne gandi la o actiune potrivita.?e putem intoarce mai tar&iu pentru a ne confrunta cu problema, sau ne putem gandi la nevoile personale mai mult, la relatie.0n acest ca&, este probabil un comportament de 9revarsare;. Ai observat un anumit model al acestor categorii (n ceea ce &rivete ameninarea &e care o simt oamenii (n con)lict sau cum anume este rezolvat con)lictul, e%.: cele dou coloane din &artea drea&t a rezumatului#. In unctie de raspunsurile participantilor, sugerati:

*ntrebare:

Discuii:

0n timpul comportamentului 9 de lupta;, intentia este de a fi duri cu problema, fara a ne ingri7ora pentru persoanele implicate. De la sc+ita anterioara, Adaugati cuvintele: +U"@0 $U CAB:0</ :U "0$-D0 A<-$(04 !U- CU CAM$?00/ !U- CU "-CB+$MA

0n comportamentul 9 de fuga;, intentia este de a ne prote7a pe noi decat sa re&olvam problema. ?econfruntandu-ne cu problema, re&ultatul imediat este relative delicat cu persoana. Adaugati cuvintele: %U<0 $U "0$-!/ CU CAM$?00 :U CAB:0<0 problema "A(04 !$+0CA:/!U-

!$+0CA: CU "-CB+$MA

0n comportamentul de revarsare, intentia este de a re&olva respectandu-i pe cei implicati in conflict. Adaugati cuvintele) -$4E-(A-$ $U CAB:0</ A($-:04 !$+0CA: CU CAM$?00 :U CAB:0<0 !U- CU "-CB+$MA !esi comportamentele de revarsare au efectele cele mai bune, noi folosim mai mult comportamentele de lupta sau de fuga.$le nu pot lipsi din repertoriul nostrum. Dati re"umatele: $upti, te retragi, erupi: Anumite omportamente

D. 1rinci&iile abordrii Ctig/ Ctig

(a e'ploram ceea ce inseamna abordarea castig/castig, ascultand o poveste. Sunt doua surori in bucatarie si doar o singura &ortocala. Amandoua vor &ortocala. Cum vor )ace, #and cineva spune compromis sau o taie in doua, continua povestea rada Asa au si )acut.O sora a mers la storcator si si-a )acut suc+ insa era &rea &utin &entru a o multumi. Cealalta+ cu greu a incercat sa coa<a &entru a aromatiza o &ra<itura. A&oi a aruncat &ul&a suculenta.

:iecare a avut cate <umatate de &ortocala+ cand de )a&t+ &uteau )olosi intreaga &ortocala. *ntrebare: Discuii) Ce &uteau )ace &entru ca )iecare dintre ele s se bucure de (ntreaga &ortocal, (crie raspunsurile participantilor. 0n plus, poti adauga) -puteau vorbi8 -puteau asculta8 -puteau afla ce isi dorea fiecare dintre ele. C?eia unei abordari Castig/ Castig este de a e%&lora nevoile )iecaruia inainte de a se gasi o solutie. Scrie pe tabla:

Abordarea Ctig/Ctig
@evoile mai (nti Soluiile mai trziu 0n povestea cu portocala, surorile au facut un compromis. *ntrebare: Com&romisul e considerat uneori a )i abordare Ctig/Ctig. 0a ce se re)er com&romisul,De ce (l )olosim )recvent, Care sunt avanta<ele lui, Scrieti raspunsurile participantilor.In plus, puteti adauga) -poate parea cel mai simplu, mai usor si ami correct lucru8 -atunci cand nu putem face o placinta mai mare, macar fiecare imparte bucata disponibila8 -fiecarei parti i s-au satisfacut o parte din nevoi.

Discuii)

*ntrebare:

Care sunt dezavanta<ele com&romisului,

Discuii:

Scrie raspunsurile participantilor. In plus, puteti adauga: -cateodata , o parte trebuie sa ofere mai mult si ei vor fi mai putini anga7ati in solutie. -potentialul tuturor solutiilor e posibil sa nu fie e'plorat8 -poate desemna resentimentul in relatie8 - poate fi descrisa ca o forma acceptabila de pierdere/pierdere3ambii oameni pierd in egala masura5

Desi com&romisul are dezavanta<e+ cateodata este o abordare &retioasa. Dar+ Daca a&elam &rea re&ede la comr&omis+ e ca si cum ne-am vinde &rea ie)tin. $ ca si cum ne-am multumi cu o solutie mai &utin satis)acatoare+ in loc sa cautam o abordare Castig/Castig. Ane%) 3,ptional' Pre"entati gra icul de pe pagina urmatoare pentru a discuta. Desenati bucata cu buicata, pentru a intelege cum unctionea"a.& -e"i explicatiile de sub grap+ic pentru detalii.' Care credei c sunt &rinci&iile de baz a unei abordri Ctig/ Ctig, Scrie raspunsurile participantilor. In plus, puteti adauga) -luarea in considerare a ceea ce vreau si eu si a ceea ce vrea si celalalt. Creste nivelul de interes atat pentru sine cat si pentru celalalt8 -interes pentru corectitudine8 -respectarea relatiilor8 -pentru ca eu sa castig, nu e nevoie ca altul sa piarda8 -adoptarea unei solutii care satisface cat mai multe nevoi8 -consultarea cu ceilalti pentru a e'plora nevoile si considerarea lor ca osibile solutii.Atunci cand suntem scultati si bagati in seama, ne simtim ai bine decat daca am recurge la compromis. *ntrebare: De ce s )olosim o abordare Ctig/ Ctig, Care sunt bene)iciile,

*ntrebare:

Discuii:

Discuii:

Scrie raspunsurile participantilor. In plus, puteti adauga: -creste productivitatea8 -incura7ea&a creativitatea oamenilor8 -luarea unor solutii de calitate8 - atrage anga7ament de la oameni8 - focali&ea&a energia si atentia oamenilor pe re&olvarea problemei , in loc de a se certa intre ei. +up2i -ev1rsare

Ctig/"ier&i

Ctig/Ctigi

%ugi "ierd/"ier&i

@$=O30$ C$0OR0A063

:ugi "ierd/Ctigi

A%a vertical repre&inta cate din nevoile noastre au fost satisfacute. A%a orizontal repre&inta cate din nevoile celorlalti au fost satisfacute. !aca suntem preocupati doar de nevoile noastre si ignoram nevoile celorlalti, atunci adoptam abordarea 9 $u castig/ :u pier&i;3 %aceti un semn in var ul axei verticale si scrieti cuvintele: $upti: #astig.Pier"i5 !aca tinem cont mai mult de nevoile celorlalti si le ignoram pe ale noastre,atunci adoptam abordarea 9$u pierd/ :u castigi;3 %aceti un semn in var ul axei ori"ontale si scrieti : %ugi: /u pierd. 0u castigi 5. Cateodata aceasta abordare se termina si cu pierderi din partea ambelor tabere3 %aceti un semn la punctual de intretaiere a celor doua axe si scrieti: %ugi: /u pierd. 0u pier"i' Comrpomisul este ca un punct de mi7loc intre doua persoane.:ine cont de o parte din nevoile celor doua persoane.%iecare parte are ceva de castigat, dar si de pierdut.3 Scrieti #ompromis in centru si uniti cele doua axe cu linii punctuate!ve"i gra icul.5

Castig/Castig tine cont de mai multe nevoi.Abordarea aceasta presupune cautarea solutiilor care satisfac ma7oritatea nevoilor.& Desenati o linie in diagonala cu var ul spre interior.5$ste o solutie mai calitativa decat acompromisului. $fectele abordarii Castig/ Castig) - va avea loc undeva in apropierea a'ei diagonale, de preferat mai aproape de varf. - ?u apare intotdeauna. !epinde de dorinta participantilor de a negocia. $. Atunci cnd abordarea Ctig/Ctig nu e &osibil A" minute#

Poate i indicat, dar nu essential, sa lasi putin timp & de ex, o "i sau o saptamana' intre Sectiunea D si Sectiunea /.Aceasta da posibilitatea participantilor de a absorbi in ormatiile din Sectiunea D. Ii putem ruga sa se gandeasca la situatii in care abordarea #astig.#astig nu e posibila, pentru a putea discuta in sectiunea urmatoare. *ntrebare: 7ndii-v la o situaie (n care abordarea Ctig/Ctig e im&osibil. Care ar )i, Scrie raspunsurile participantilor pe tabla.& Sa ai cateva situatii pregatite despre care puteti discuta' $'.) - doua persoane care aplica pentru un singur loc de munca8 un elev care a invatat foarte mult, dar nu sufiecient pentru a trece un e'eman8 - doua familii care lucrea&a in acelasi timp) una in oras, alta la tara.

Activitate de gru&: Cnd abordarea Cigt/ Ctig e imposibil: participantii lucrea"a pe perec+i sau in grupuri de trei, pentru a se gandi la doua con licte di icile &-e"i mai jos pentru detalii' &1* minute5 Dati rezumatul : A face fa emoiilor puternice a celorlali si rugati participantii sa complete"e, pe perec+i. Acordati (* minute. *ntrebare: Discuii: Abordarea Ctig/Ctig vi se &are tot di)icil,Ce credei c trebuie )cut cu aceste situaii di)icile, Incurajati participantii sa!si impartaseasca strategiile la care s!au gandit pana acum. Dati rezumatul: rile!c"eie ale abordrii Ctig/Ctig# Subliniati punctele ce ii pot ajuta pe participanti in situatii di icile. 2ugati participantii sa se gandeasca din nou la situatiile pe care le!au identi icat in re"umat. 3nele din aceste puncte &acele din re"umatul Partile!c+eie ale abordarii #astig.#astig' sunt relevante pentru de"voltarea unei abordari #astig.#astig in aceste situatii4 Acordati 1F minute. Discuii: 2ugati participantii sa impartaseasca in ormatii pe care le!au considerat de ajutor.

:. Concluzii
!iferite tipuri de comportament sunt potrivite in diferite situatii.!e cele mai multe ori, noi punem in aplicare doua sau trei comportamente si ne simtim mai putin confortabil cu celelalte.Cu cat devenim mai fle'ibili, cu atat vom relationa mai bine cu ceilalti, si vom gasi mai multe oportunitati de a re&olva cinflictele. "entru ca abordarea Castig/Castig sa devina prima noastra alegere, trebuie sa ne de&voltam noi aptitudini. C abordare Castig/Castig nu e acelasi lucru ca si un effect castig/castig. $ste o apropiere faptul ca este punctul-c.eie.0ntrebati-va) Ce anume a dat nastere la situatieG Au fost luate in considerare toate nevoile, au fost toate optiunile e'plorate, iar solutia luata indeplineste marea ma7oritate a nevoilorG Ma7oritatea partilor a participat la acest procesG

Activiti &entru Abordarea Ctig/Ctig

$%erciiul strngerii minii

3n)omaie doar &entru trainer Conte%t: Abordarea Castig/Castig, ba&ata pe efort de cooperare, va ma'imali&a beneficiile fiecaruia. C abordare Castig/"ierdere, ba&ata pe competitie, poate determina diferente in cresterea beneficiilor.3-e"i #apitolul (: Abordarea #astig.#astig; Sectiunea A' 1F minute (a se arate cat de frecvent conceptul de castig se leaga de pierderea unei alte persoane si cum ne influentea&a acest proces abordarea unei sarcini.

Durat: Sco&:

3nstruciuni:

5u dati alte in ormatii e ba"a inainte de des asurarea jocului. =om )ace un e%ercitiu &entru ince&ut. 2ugati iecare participant sa gaseasca un partener cam de aceeasi inaltime ca ea.el.Apoi rugati un voluntar sa aca o demonstratie cu instructorul. Intsructorul si voluntarul stau ata in ata si isi strang mainile. Sco&ul acestui e%ercitiu este de a castiga cat mai multe &uncte cu &utinta. =ei obtine un &unct de cate ori vei reusi sa duci mana celuilalt la sold. Instructorul si voluntarul vor demonstra ce inseamna sa duci mama celuilalt la sold, dar nu initiati o bataie in ata grupului./xercitiul are loc intr!un mod neutru, ast el incat participantii vor respecta instructiile intr!un mod natural.

:ii atent la retinerea numarului de &uncte. $sti gata, 3nce&eB &Daca participantii continua sa puna intrebari, repetati intructiunile si spuneti!le sa tina cont de numarul de puncte' Acordati!le intre 6* de secunde si ( minut. Discuii: Ceea ce vom face este sa e'ploram diferentele intre numarul de pouncte pe care fiecare il va obtine si modalitatea de obtinere. Cine are mai mult de 6F de puncteG !ar mai putin de 1FG Cum ati facutG Cum v-ati interpretat pe sine in instructiuni) ca individ, ca perec.e sau ca grupG 0deea de 9a castiga; contine si 9a pierde;G"entru ac cineva sa castige, celalalt trebuia sa piardaG Cine a discutat cu partenerul sauG Ce anume v-ati spusG Cine a sc.imbat strategia de-a lungul 7oculuiG !e ceG Atunci cand ne aflam intr-un conflict cu o persoana, ne apropiem gandind ca unul va castiga iar celalalt va pierdeG3 e') 0-am &is eu8 +-am pus la locul lui80-am aratat cine e seful8M-am facut inteles85 0n conflict, folosim aceeasi abordare ca si in e'ercitiuG(unt alte oca&ii, in care folosim alta abordareG 1uncte im&ortante de aco&erit: 0n e'ercitii precum acesta, e posibil sa interpretam 9 a castiga ; in diferite moduri, 1/is a ne comportam ca atare. "roblemele apar atunci cand situiatiile in care consideram ca 9 a castiga alaturi de celalalt; sunt inlocuite cu situatii genul 9 a castiga celuilalt;.; A castiga deasupra celuilalt; inseamna saa castigi, in timp ce celelalt pierde.;A castiga alaturi de celalalt;, inseamna sa castigi atat tu, cat si celalalt si sa vi se satisfaca nevoile amandurora. !e asemenea, de multe ori ne comportam intr-un anumit fel din obisnuinta, si nu din cau&a ca alegem sa ne comportam astfel.Asta inseamna ca pierdem din fle'ibilitate in abordarea conflictului.

deasupra

Activiti &entru Abordarea Ctig/Ctig

$'erci2iul luptei minilor
3n)omaie doar &entru trainer Conte%t: Abordarea Castig/Castig, ba&ata pe efort de cooperare, va ma'imali&a beneficiile fiecaruia. C abordare Castig/"ierdere, ba&ata pe competitie, poate determina diferente in cresterea beneficiilor.3-e"i #apitolul (: Abordarea #astig.#astig; Sectiunea A' 1F minute (a se arate cat de frecvent conceptul de castig se leaga de pierderea unei alte persoane si cum ne influentea&a acest proces abordarea unei sarcini. 5u dati alte in ormatii e ba"a inainte de des asurarea jocului. =om )ace un e%ercitiu &entru ince&ut %iecare participant trebuie sa!si aleaga un partener, si sa stea cu genunc+ii la distanta de 1,) cm sau de o parte si de alta a unei masute. #ereti participantilor sa se gandeasca la trei lucruri pe care si le doresc: ex un loc de munca, o vacanta, o masina. 5u trebuie sa impartaseasca in ormtiile acestea cu partenerii. Sco&ul acestui e%ercitiu este de a inde&lini toate aceste dorinte. Atunci cand &artenerul A a dus mana &artenerului ' la genunc?i sau &e masa+ atunci dorinta &artenerului A s-a inde&linit si invers. Instructorul va arata cum se ace acest lucru, prin adoptarea unei po"itii de lupta. /xercitiul are loc intr!un mod neutru, ast el incat participantii vor respecta instructiile intr!un mod natural.

Durat: Sco&:

3nstruciuni:

#ere participantilor sa tina mana partenerilor, asa cum li s!a aratat. 7ata, 3nce&etiB 3!aca participantii pun intrebari, repetati instructiunile, si apoi spuneti-le sa inceapa.5 Acordati-le intre F de secunde si 1 minut. Discuii: Cui i s-au indeplinit toate dorinteleG Cati dintre voi au cre&ut ca trebuie sa e'iste un castigator si un invins, ca acest 7os este o competitieG Cine a vorbit cu partenerul sauGCe anume s-a discutatG Cine a sc.imbat strategia in timpul 7oculuiG!e ceG Atunci cand ne aflam intr-un conflict cu o persoana, ne apropiem gandind ca unul va castiga iar celalalt va pierdeG3 e') 0-am &is eu8 +-am pus la locul lui80-am aratat cine e seful8M-am facut inteles85 0n conflict, folosim aceeasi abordare ca si in e'ercitiuG(unt alte oca&ii, in care folosim alta abordareG

1uncte im&ortante de aco&erit: 0n e'ercitii precum acesta, e posibil sa interpretam 9 a castiga ; in diferite moduri, si sa ne comportam ca atare. "roblemele apar atunci cand situiatiile in care consideram ca 9 a castiga alaturi de celalalt; sunt inlocuite cu situatii genul 9 a castiga celuilalt;.; !e asemenea, de multe ori ne comportam intr-un anumit fel din obisnuinta, si nu din cau&a ca alegem sa ne comportam astfel. Asta inseamna ca pierdem din fle'ibilitate in abordarea conflictului.

deasupra

Com&ortamente (n con)lict

$'emple specifice de comportamente

"rofit 3pe termen scurt si lung5

(labiciuni 3pe termen scurt si lung5

Cum ii afectea&a pe cei implicati

Cum afectea&a problema

+U":0)Castig/"ier&i 1. 2. . %U<0) "ierd/Castigi 1. 2. . -$4A-(A-$) Castig/Castigi 1. 2. .

0u&ta+ :uga+ Revrsarea: Cteva com&ortamente

+U":A) Agresiv $u castig/ :u pier&i
Control, investigatie

%U<A) "asiv $u pierd/ :u castigi $u pierd/ :u pier&i A asculta de puterea celuilalt

Resemnare la situatie. Retragerea pentru a evita, refu&ul nevoilor si gri7ilor proprii.

-$41-(A-$) Asertiv $u castig/ :u castigi

A im&arti puterea.

1edea&sa, recompansa 3ntimidarea pedepsei, refu&ul nevoilor si gri7ilor celorlalti.

Dezvoltarea oportunitatii. -etragerea pentru a lua in considerare nevoile proprii si ale celorlalti. Reintoarcerea la re&olvarea problemei in mod corespun&ator. Ai gri<a la discomfort, daca vrei sa faci fata situatiei.

$%&lozie, a da vina pe celalalt, fara a-si asuma partea de vina

Ascunderea de celalalt, aparitia stresului

Cani&ulare pana la aparitia compromisului.

Renunta la propriile nevoi in favoarea unui compromise rapid.

Cauta ca toti cei implicati sa fie de acord.

Cnd abordarea Ctig/Ctig &are im&osibil

Cateodata un e)ect Ctig/Ctig pare imposibil. !ar, punerea in aplicarea a unei abordri Ctig/Ctig e'plorea&a posibilitatile unei situatii. "ot aparea re&ultate la care nu ne asteptam.
(ituatia 1 0dentificati doua situatii in care abordarea Castig/Castig pare imposibila. (ituatia 2

!e ce abordarea pare imposibilaG Care sunt obstacoleleG

Adoptarea unei abordari Castig/Castig presupune) Cum pot fi inlaturate obstacoleleG Castigarea poate fi redefinitaG "utem recantari o pierdereG Care sunt perspectivele pe termen lungG HHHHHHHH..G HHHHHHHH..G

Ce efecte castig/ castig pot avea locG

1uncte-c?eie ale Abordrii Ctig/Ctig

3ntoarce-te la nevoi. Concentrea&1-te pe abordare i nu pe re&ultate. (olutiile Castig/Castig nu seunt intotdeauna posibile. Mentine respectful pentru toate partile. :rebuie sa-ti doresti sa re&olvi problema. %ocali&a2i-v1 pe problem1 !uri cu problema, delicati cu persoanele. Care sunt problemeleG Care sunt gri7ileG Adopta2i o abordare mai Indepartat1 Care sunt consecintele pe termen lung si scurt a abordarii Castig/"ier&iG Care sunt avanta7ele abordarii Castig/CastigiG 0dentificati optiunile si alegeti-le pe cele care dau ceea ce va trebuie. -definiti ceea ce constituie o victorie. Ce trebuie facut pentru a cantari o pierdereG (pune cu uurin21 !A Cfera optiuni ce sunt usor de reali&e Asculta nevoile si gri7ile celorlalti. Jncura7ea&1 ceea ce este corect -e&ista la lacomie si nedreptate. $vita incalcarea 7uramintelor. %ii persistent "riveste deci&iile pe termen lung. Mentine dialogul. %lutura steaguri Castig/Castig.