INTODUCERE IN PSIHOLOGIE

- note de curs-

INTRODUCERE IN PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI

Psihologia = tiin care studiaz sistemul psihic uman,este tiin despre psihic i comportament. tiin = este un domeniu al cunoaterii. Prin tiin o parte a realitii este studiat i cunoscut pe baz unor proceduri. Putem spune c tiin implic tot ceea ce poate fi cuantificat n cifre. tiina cuprinde 1. ". ). !omeniu propriu de cerecetare sau obiect al acelei tiine. #$istena unui ansamblu de metode de cercetare %e$. obser&aie' aceast *egi, o serie de regulariti n funcionarea unui fenomen.+enionam c n acest

realiz(ndu-se pe baz unor rigori. caz este &orba de legi descoperite i nu emise de oameni. *egile sunt rezultatele aplicrii metodelor asupra domeniului de cercetare. Psihologia studiaz, dup cum am spus, sistemul psihic uman. !ar, ce este acela un sistem, -istemul desemneaz un ansamblu de elemente ce funcioneaz independent n scopul atingerii aceluiai rezultat, astfel nc(t modificarea, absena sau funciunea defectuasa a unui element are repercusiuni negati&e asupra ntregului ansamblu. !e e$emplu, sistemul de fr(nare cuprinde o serie de elemente organizate %plcute de fr(nare, fr(n, lichid de fr(nare etc.'. .bsena lichidului de fr(nare, de e$emplu, are consecin asupra ntregului ansamblu, chiar dac celelalte elemente se afl ntr-o stare perfect. .m dat acest e$emplu simplist pentru a nelege c(t mai bine noiunea mult mai comple$ de sistem psihic uman, un sistem format din mai multe elemente care funcioneaz interdependent cu scopul adaptrii indi&idului la mediu. !omeniul de studiu al psihologiei %sistemul psihic uman' cuprinde -senzorialesenzaii,percepii,reprezentri/ -cogniti&e Procese psihice -superioareg(ndire,limba0,memorie,imaginaie/ -afecti&e %emoionale'-emoiile/ -&olati&e-&oina/ "

.cti&iti psihice

-moti&aia,atenia. .cestea se mai numesc i procese

reglatorii %dubleaz ce&a e$istent'. 1nsuiri psihice 2 temperamentul sistemul dinamico-energetic al

personalitii %cantitatea de energie psihic' 2 caracterul - subsistem relaional - &aloric al personalitii 2 aptitudinile - subsistemul instrumental 2 operaional al personalitii,capaciti care ne permit desfurarea unor acti&iti la ni&el superior. 3oate acestea funcioneaz dupa principiul unui sistem. #lementele sistemului psihic uman sunt at(t de legate ntre ele ncat ar fi imposibil s le separm, chiar dac fiecare are un anumit specific. #le au fost desprite doar din raiuni didactice, pentru a putea fi studiate c(t mai bine.

CUNOATEREA SENZORIAL

-istemul psihic uman este clasificat n trei caliti Procese psihice/ .cti&iti psihice/ 1nsuiri psihice.

!atele de intrare i ieire sunt procese psihice, ele pot fi 4ogniti&e/ .fecti&e/ 5oliti&e.

1n cadrul proceselor psihice cogniti&e a&em procese prin care cunoatem, pe de o parte, lucruri primare, iar pe de alt parte lucruri superioare. 4(nd spunem cunoatere senzorial ne referim la nsuiri concrete, e&idente, accesibile celor cinci simuri %&z, auz, miros, gust, pipit'. 4unoatere superioar, ns, implic nsuiri abstracte, mai puin e&idente n determinarea crora nu mai sunt suficiene cele cinci simuri, ci se necesit inter&enia unor procese superioare, cum ar fi g(ndirea. 4unoatere senzorial cuprinde senzaii, percepii i reprezentri. 1. -#67.899*# - sunt procese psihice cogniti&e senzoriale prin care sunt semnalizate %cunoscute' separat n form unor imagini simple i primare, nsuiri izolate ale obiectelor i fenomenelor n condiiile aciunii directe a stimulilor asupra analizatorilor. Pentru a putea s ne reprezentm un obiect sau un fenomen trebuie s a&em nt(i un contact direct cu acesta. 1n condittile contactului direct cu un obiect a&em imaginea cunoaterii %aici, acum', o imagine primar. .poi, putem readuce acea imagine fr s o a&em n fa. 5orbim n acest caz despre o imagine secundar. !ar, aceast imagine secundar nu poate e$ist fr cea primar. -enzaiile sunt imagini primare ce conin o singur nsuire a unui obiect. 4aracteristici ale senzaiilor - calitatea se refer la felul, tipul senzaiilor. !istingem astfel :

-enzaii &izuale/ -enzaii auditi&e/ -enzaii olfacti&e/ -enzaii tactile/ -enzaii gustati&e.

.cestea reprezint senzaiile principale. .lturi de ele mai a&em i senzaii termice, senzaii de echilibru, ;inestezice etc. 3oate aceste senzaii pot fi clasificate n dou mari categorii -enzaii e$terocepti&e %care ne ofer informaii din e$teriorul organismului' -enzaii interocepti&e %care ne ofer informaii din interiorul organismului'. - intensitatea este o alt caracteristic a senzaiilor ce se refer la for, tria acestora. <rice senzaie este pro&ocat de un stimul %o form de energie care produce modificri specifice n organism'. -enzaiile auditi&e, de e$emplu, au ca stimul sunetele. 4(nd &orbim despre intensitate ne referim la intensitatea senzaiei i nu a stimulului. 1n funcie de intensitate facem distincia ntre -enzaii mai puternice/ -enzaii mai slabe %mai puin intense'.

9ntensitatea unei senzaii este, ns, dependena de intensitatea stimulului, pe de o parte, i de sensibilitatea subiectului, pe de alt parte. - durata senzaiilor se refer la ntinderea n timp a acestora. 1n funcie de durat a&em -enzaii foarte scurte,pasagere/ -enzaii mai persistente.

1n general, durat unei senzaii este data de durat de aciune a stimulului. !e e$emplu, s ne nchipuim c ne aflm ntr-o ncpere n care este o linite total. !e-odat se aude un sunet. 1n acest caz senzaia apare c(nd apare stimulul %sunetul, n cazul nostru' i dispare odat cu el. 1ns ma0oritatea senzaiilor nu apr odat cu stimului, ci prezint un decala0. 4hiar dac stimulul i-a nceput aciunea senzaia nc nu se produce. 5orbim n acest caz de timp de laten, inter&alul n care stimulul acioneaz, dar senzaia nc nu se produce. 1nt(lnim, de asemenea, i fenomenul de postaciune definit prin faptul c stimulul i-a ncetat aciunea, dar senzaia nc persist. 4el mai bine putem nelege fenomenul de

postaciune prin urmtorul e$emplu. >iecare dintre noi, mcar o data n &ia, i-a prins degetul la u. 4onstatm n aceast situaie c senzaia de durere persist chiar dac stimulul %u' i-a ncetat aciunea. .dic, dei ne-am retras degetul de la u continum s simim durerea. 3impul de laten i fenomenul de postaciune apr la toate senzaiile. - o alt caracteristic a senzaiilor este tonalitatea afecti& asociat care e$prim faptul c orice senzaie produce un rspuns emoional de tipul a&ersi& %neplcut' sau apetiti& %plcut'. - producerea senzaiilor se realizeaz cu a0utorul unui aprat neurofiziologic numit analizator. >iecare analizator include urmtoarele patru elemente componente ?eceptor/ 4ale aferent %format din fibre ner&oase senziti&e'/ 7on de proiecie corticala/ 4ale eferen.

. nu se confunda analizatorul cu organele de sim ochi, ureche, nas etc. .ceste organe de sim sunt doar receptori. !e e$emplu, n cazul analizatorului &izual, ochiul, mai concret spus celulele cu conuri i cu bastonae reprezint receptorul care preia stimulul din e$terior i l transform n impuls ner&os. .cest impuls ner&os, sau oricare altul produs de oricare dintre receptori, este interpretat la ni&el cortical . Legile senzaiilor Legea intensitii senzaiilor %legea pragurilor senzoriale'. -e pune intrebarea de unde i p(n unde in senzaiile, >iecare senzaie reflect un stimul fizic. 1n natur stimuli acoper o pla0 foarte &ast, dar poate organismul uman s recepteze tot, -unt stimuli care e$ist din punct de &edere fizic dar organele de sim nu i pot recepta. !e e$emplu, o particula de praf chiar dac e$ist din punct de &edere fizic, nu o putem percepe. -au dac ntr-un pahar cu apa adugm o particula de zahr nu &om simi apa mai dulce, chiar dac acea particula de zahr, din punct de &edere fizic, e$ist. 1nt(lnim, deci, forme de energie %stimuli' care, dei fizic e$ist i acioneaz asupra analizatorilor, intensitatea acestora e mult prea slab pentru a produce o senzaie. 9ntensitatea minim a unui stimul capabil s produc o senzaie se numete prag minimal absolut. !ar, s ne nchipuim c inem palm ntins i n loc de o particula de praf ne cade o gleata de praf/ sau c n acel pahar cu apa

adugm patru linguri de zahr. 1n acest caz se a0unge iniial la indispoziie, iar apoi la durere. .pare, astfel, o senzaie nespecific pentru c nu mai reflect proprietile stimulului. 9ntensitatea ma$im a unui stimul capabil s determine o senzaie specific se numete prag ma$imal absolut. !up cum am spus, depirea &alorii pragului ma$imal creeaz iniial o stare de indispoziie urmat de senzaia nespecific de durere. -timuli cuprini ntre cele dou repere constituie o zon de recepie optim. 1n continuare s ne nchipuim c a&em n fa noastr un pahar cu ceai n care am pus o linguri de zahr. 1ntrebarea este c(t zahr trebuie s mai adaug eu la cantitatea iniial pentru a simi ceaiul mai dulce, 4u alte cu&inte, &orbim de pragul diferenial, care se refer la cantitatea minima dintr-un stimul care, adugat unei stimulri iniiale, este capabil s produc o senzaie de intensitate crescut. !e e$emplu, n cazul senzaiilor &izuale &aloare pragului diferenial este de 1A1BB. Pentru senzaiile auditi&e &aloare este de 1A1B. Cn concept similar pragului diferenial este pragul operaional care are, ns, o &aloare superioar celui dint(i, &aloare menit s asigure o difereniere optim %rapid, eficient, n timp util'. Legea adaptrii senzoriale presupune modificarea sensibilitii unui analizator n funcie de intensitatea stimulilor receptai. .stfel apare diminuarea sensibilitii n cazul stimulilor prea puternici, respecti& creterea acesteia n cazul stimulilor slbi. Pentru a nelege c(t mai bine aceast lege o &om ilustra prin urmtoarele e$emple - suntem la munte, iarn, ntr-o ncpere foarte slab luminat. !e-odat deschidem fereastr. .far e$ist zpada, lumina. 1n acest caz, doar dup c(te&a minute putem pri&i afar n conditi normale. 1n acele c(te&a minute analizatorul nostru &izual se adapteaz intensitii crescute a stimulilor %zpada, lumina'. .re loc o scdere a sensibilitii analizatorului &izual. - e$emplul situat la polul opus, c(nd are loc o cretere a sensibilitii analizatorului &izual ar fi urmtorul ne ndreptm spre cinematograf. .far este lumina, iar noi intrm n sal ntunecat n care &a rul filmul. 3imp de c(te&a minute &om a&ea senzaia c nu &edem nimic. !ar dup c(te&a minute, timp n care analizatorul %celulele cu bastonae' se acomodeaz stimulilor slbi, tot noi, care nainte nu &edeam nimic, &om fi acum capabili s distingem persoanele, s sesizm anumite trsturi ale acestora, i chiar s obser&m anumite detalii. 1nt(lnim acest fenomen de adaptare la toi analizatorii. !e e$emplu, noi nu ne mai simim propriul parfum la cinci minute dup ce l-am aplicat deoarece analizatorul nostru s-a adaptat. D

Legea contrastului senzorial se refer la scoaterea reciproc n e&idena a doi stimuli cu caracteristici opuse. 4ontrastul senzorial are dou forme simultan/ succesi&.

Legea interaciunii analizatorilor pre&ede faptul c o senzaie produs la ni&elul unui analizator poate influena producerea senzaiilor specifice altui analizator. !e e$emplu, s-a realizat un e$periment n urm cruia s-a constatat c zgomotul produs de a&ion c(nd decoleaz duce la diminuarea &ederii prin celulele cu bastonae %&ederea n ntuneric'. !eci, c(nd pleac a&ionul, datorit zgomotului imens, &ederea n ntuneric scade urm(nd c apoi pentru o scurt perioad s &edem mai bine, pentru c n final lucrurile s re&in la normal, &ederea find aceeai c nainte de decolarea a&ionului. 1n acest caz are loc o interaciune a analizatorului &izual cu cel auditi&. 9nteraciunea analizatorilor se e$plic la ni&el cortical pe baz fenomenului de inducie reciproc, fenomen conform cruia apariia unui focar de e$citaie intens la ni&elul scoarei celebrale induce diminuarea acti&itii zonelor n&ecinate %inhibiie', fenomen care urmeaz un pattern in&ers n momentul dispariiei focarului de e$citaie principal. *a ni&elul sistemului ner&os central au loc dou mari procese corticale e$citaia i inhibiia. 1n e$emplul dat mai sus, datorit zgomotului produs de decolarea a&ionului, la ni&elul scoarei cerebrale se creeaz un focar de e$citaie. .cest focar de e$citaie intens produce o inhibiie n zonele n&ecinate. !eci, pentru a funciona bine analizatorul auditi& n condiiile zgomotului intens, este necesar c ceilali analizatori s fie diminuai. 4reierul, neput(nd lucra pe toate fronturile, pentru a face fa zgomotului produs de decolarea a&ionului ia din 0ur resurse, de la analizatorul &izual, de e$emplu, dar dup ce sunetul dispare, analizatorul &izual primete mai mult dec(t a mprumutat. 3ot pe baz induciei reciproce e e$plicat i urmtorul fenomen c(nd lum in0ecii, dac este lo&it uor nainte zon unde urmeaz s fie introdus acul, nu ne doare foarte tare, dar dac nu este lo&it, durerea &a fi mult mai intens. !e ce, .tunci c(nd lo&im zon ne adaptm senzorial, se creeaz focarul de e$citaie care induce o und de inhibiie n 0ur, iar apoi, nainte de a introduce acul, resursele merg napoi, astfel c punctul n care &a fi fcut in0ecia are un deficit. !e aceea, nu simim at(t de tare mpunstura acului.

2.PERCEPTIA Perceptiile sunt procese psihice cogniti&e senzoriale de reflectare %cunoastere' a unui obiect in integralitatea insusirilor concret senzoriale ale acestuia in momentul actiunii directe a stimulului asupra analizatorului. 4aracteristici 1.Perceptiile sunt imagini primare,in sensul ca apar si se mentin atata timp ca e$ista o actiune directa a unui stimul asupra unor analizatori %perceptiile apar doar in prezenta obiectului' ".Perceptiile sunt plurimodale,adica le realizarea lor contribuie mai multi analizatori,unul dintre acestia fiind,insa,dominant..!aca a&em libertate de e$plorare putem percepe un obiect prin mai multi analizatori,dar daca aceasta libertate ne este restransa,percepem obiectul numai prin anumiti analizatori. ).Perceptia este selectiva,in sensul ca nu toti stimulii din campul percepti& sunt prelucrati in aceeasi masura de catre sistemul cogniti&..re loc un proces de selectie in urma caruia anumiti stimuli sunt prelucrati mai complet,mai precis,denumiti o iect al perceptiei,iar altii sunt prelucrati mai &ag,imprecis,lacunar,constituind !ondul perceptiei.!inamica dintre obiectul si fondul perceptiei este re&ersiblia. :.Perceptia este constanta %constanta percepti&a'. -e refera la faptul ca in situatiile in care stimulii din mediu actioneaza asupra analizatorilor nostrii intr-o forma alterata%modificata' sistemul cogniti& are capacitatea de a corecta aceste modificari reflectand stimulii in mod adec&at.!e e$emplu,obser&am intr-o re&ista imaginea unui indi&id.9n acea re&ista indi&idul din imagine nu are mai mult de cati&a centimetri inaltime,dar daca ne intrebam care este inaltimea acelui om noi stim ca in realitate el are inaltimea de un metru si cati&a centimetri.!eci,desi in re&ista situatia era prezentata analizatorului nostru &izual intr-o forma alterata,sistemul nostru cogniti& are capacitatea de a corecta acea modificare.Cn alt e$emplu foarte des intalnit in realitate este urmatorul &edem un om la distanta,il &edem mic,dar noi stim ca in realitate este mult mai mare,deoarece creierul nostru corecteaza modificarea..&em in acest caz o constanta a marimei.#$ista,insa,si o constanta a formei pri&im o moneda pe lateral,dar noi o percepem ca fiind rotunda..&em si o constanta a culorii.< putem e$emplifica astfel seara stam pe o banca in parc/stim ce culoare au hainele de pe noi,dar daca ne uitam la ele au o tendinta de gri.3otusi,creierul nostru stie culoarea reala.. F

=.Perceptia este integrala %integralitatea percepti&a' !esemneaza reflectarea obiectelor ca un intreg chiar daca acestea se dez&aluie analizatorilor nostrii doar partial.!e e$emplu,ma aflu intr-o sala cu ele&i asezati in banci/dar,desi ii percep pe ele&i doar de la brau in sus stiu cum arata si partea de la brau in 0os,deoarece creierul percepe lucrurile ca un intreg.-istemul cogniti& prelucreaza informatia la ni&el integral. G G G G G G G G G G G G G G G G G G G G G G G G

9n desenul de mai sus mai de graba &edem patru coloane de G decat sase randuri de G deoarece creirul percepe mereu ceea ce e mai simplu,grupeaza stimulii apropiati in aceeasi clasa. 9n desenul urmator G < G < G < G < G < G < G < G <

mai de graba obser&am doua randuri de G si doua randuri de < decat partu coloane mi$te. Le ! "#e $erce$t!!#or *egea selecti&itatii percepti&e se refera la dinamica dintre obiect si fond. !intre factorii selecti&itii, cei mai importani sunt urmtorii contrastul cromatic/ conturarea speciala %sublinierea'/ miscarea unui stimul pe un fond de stimuli fi$/ aparitia si disparitia brusca a unui stimul/ intensitatea unui stimul/ acti&area schemei percepti&e %imaginea mentala a unui obiect'/ interesul.

1B

*egea selecti&itatii percepti&e are aplicatii importante in semnalizarea rutiera, acolo unde se incearca scoaterea in e&identa a unor stimului, dar si in&ers in situatiile in care cautam sa camuflam anumite elemente. ".REPRE#E$TARI ?eprezentarile ofera in continuare o cunoastere limitata,permit accesul la informatii concrete,dar fac trecerea catre procesele cognitive superioare. REPREZENTAREA este procesul psihic cogniti& senzorial de reflectare in forma unor imagini unitare,sc%ematice a insusirilor concrete si caracteristice ale obiectelor si fenomenelor in a senta actinuii directe a acestora asupra analizatorilor. !e e$emplu,a&em un obiect,un telefon.9l percepem in primul rand si putem da o serie de caracteristici,atata timp cat il a&em in fata putem da multe detalii senzoriale.9nsusirile pe care le percepem astfel nu sunt ierarhizate.4and nu mai a&em telefonul in fata incercam sa ni-l reprezentam.9n imaginea pe care ne-o reprezentam nu mai apar atatea detalii senzoriale,apar doar anumite elemente.!eci,de la abundenta de detalii caracteristica perceptiei,reprezentarea include doar o parte.!ar aceasta parte nu este aleasa la intamplare,ci cuprinde elementele caracteristice%importante'.!eci reprezentarea se bazeaza pe perceptie,dar trecerea de la perceptie la reprezentare are la baza un proces de selectie,ramanand doar elementele caracteristice unui obiect sau fenomen.Reprezentarea implica,deci,un prim proces de selectie,de organizare a informatiei. 4aracteristici 1.?eprezentarile sunt imagini secundare,in sensul ca apar in a senta unei relatii de tip &!ata in !ata' cu obiectul cunoasterii,a&and insa la baza perceperea nemi0locita a acelui obiect sau a subansamblurilor sale. ".?eprezentarile reflecta insusirile concrete ale unui obiect, dar nu integral, ci doar o parte a acestora. .sistam in acest caz la o prima selectie in!ormationala, in baza careia imaginea specifica reprezentarii include doar elementele caracteristice %tipice, specifice' acelui obiect, eliminand detaliile nesemnificati&e. -ub acest aspect reprezentarile au o du%#& n"tur& din punctul de vedere al continutului ele se aseamana perceptiei, deoarece ambele ofer o cunoatere limitat la informaii cu caracter concret/

11

din punctul de vedere al procesului de elaborare reprezentarile sunt mai apropiate de gandire, pentru ca nu reflecta integral insusirile concrete, ci doar o parte a acestora rezultat, n urma unui prim proces de selecie informaional.

). 1n cadrul reprezentarilor asistam la o schematizare, la o condensare a informatiilor. .stfel, reprezentarile reduc succesiunea la o relati& simultaneitate, iar di&ersitatea cromatica la tonurile fundamentale. !e e$emplu,trebuie sa mergem la o nunta. Presupunem ca a&em o rochie de culoare albastru deschis.3rebuie sa ne cumparam,insa,sandale. Plecam in cautarea lor.Hasim o pereche de sandale si,&azandu-le,spunem ca au e$act aceeasi nuanta ca rochia.4um stim, !atorita reprezentarilor.!ar cand a0ungem acasa obser&am ca difera putin nuanta pentru ca in reprezentare se lucrurile reduce tind la sa fie esentializate..stfel,di&ersitatea cromatica tonurile

fundamentale.?eprezentarile sunt foarte utile in cazul sporti&ilor accidentati,indisponibili pentru o perioada lunga de timp.-e apeleaza in asemenea situatii la o tehnica de antrenare mentala..ntrenamentul mental presupune reprezentarea miscarii.-porti&ii trebuie a0utati sa isi reprezinte cat mai detaliat miscarile..ceasta tehnica bazata pe reprezentarea miscarii contribuie la optimizarea performantelor si a ni&eluli de pregatire fizica. C#"s!'!c"re" re$re(ent"r!#or) 1. Dup analizatorul dominant reprezentari &izuale/ reprezentari auditi&e/ reprezentari ;inestezice etc. Reprezentarile vizuale contin informatii despre distante, marimi, nuante cromatice, structuri spatiale, desfasurare spatiala etc. -unt e$tream de importante si dez&oltate la ma$imum in acti&itatea unor categorii profesionale cum sunt pictori, designeri, ingineri proiectanti, arhitecti etc. !e e$emplu un pictor care &rea sa e$prime o idee, inainte de a o pune pe panza el o are reprezentata. !e asemenea un arhitect, inainte de a construi o cladire, o are foarte bine reprezentata. -unt persoane care au o capacitate slaba de reprezentare spatiala/ o asemenea insusire te contrarecomanda pentru anumite profesii. Reprezentarile auditive contin informatii despre inaltime sunetelor, ritmicitate, intonatie, fonetica etc. -unt foarte importante in acti&itatea compozitorilor si a interpretilor,dar si in insusirea de limbi straine. !in acest punct de &edere,tara noastra beneficiaza de un mare a&anta0. >ilmele care ruleaza pe posturile de tele&iziune din ?omania nu sunt dublate ci

1"

sunt subtitrate.6oi beneficiem astfel de o mare facilitate ,fiindu-ne mult mai usor sa asimilam limba engleza %reprezentarile de fonetica fac ca limba engleza sa ne sune familiar'.9n Cngaria,insa filmele sunt dublate,astfel ca indi&izii nu mai percep limba engleza la fel de usor. Reprezentarile inestezice contin informatii despre directia,orientarea,amploarea,doza de efort necesara miscarilor propriului corp..ceste reprezentari sunt &itale in acti&itatea coregrafilor,dansatorilor,gimnastilor,a sporti&ilor in general.. ".Dupa gradul de generalitate distingem intre reprezentari indi&iduale/ reprezentari generale. ?eprezentarile indi&iduale sunt aferente unor obiecte foarte familiare,personale,proprii,despre care subiectul dispune de foarte multe informatii.9n consecinta acesta categorie de reprezentari este foarte personalizata si bogata in continut..?eprezentarile generale sunt aferente unei clase de obiecte in care elementele particulare unui obiect anume sunt absente,ramanand doar cele caracteristice.?eprezentarile generale fac trecerea de la reprezentare la gandire ,pregatind astfel formarea notiunilor.Pentru a sesiza cat mai bine diferenta dintre reprezentarlie indi&iduale si cele generale &om da urmatoarele e$emple fiecare dintre noi,daca am fi rugati sa ne reprezentam casa noastra,ne-am reprezenta-o cu anumite detalii,elemente specifice,dar daca ar trebuie sa ne reprezentam o casa in general acele detalii,elemente concrete ar disparea,ramanad aspectele caracersitice oricarei case.-au cand ne reprezentam imaginea tatalui nostru sau a unei persoane foarte apropiate noua,putem da o serie de detalii,dar daca ne reprezentam un om in general ne ramane doar structura generala a aceluia. ).Dupa natura proceselor implicate a&em reprezentari reproducti&e/ reprezentari anticipati&e. ?eprezentrile reproducti&e sunt imagini secundare ale unor obiecte percepute n mod nemi0locit de ctre subiectul cunosctor. ?eprezentrile anticipati&e sunt imagini mentale ale unor realiti e$istente n trecut sau n prezent, dar care nu au putut fi percepute direct de ctre subiect datorit distanei n timp sau n spatiu. .cestea se realizeaz pe baza coroborrii unor informaii pro&enite din alte surse percepute anterior. !e e$emplu,nu am fost la Polul 6ord,dar ne putem reprezenta peisa0ul de acolo pentru ca detinem

1)

informatiile necesare. 6iciunul din noi nu a simtit temperatura de -@B de grade 4elsius,dar ne putem reprezenta aceasta temperatura. !istanta in timp o putem ilustra astfel la razboaiele dintre daci si romani nu am fost martori,nu le-am perceput direct,dar ni le putem reprezenta pentru ca a&em informatiile necesare.?eprezentarile anticipati&e ne sunt foarte utile si in urmatoarea situatie plecam la munte,luam un ghid si citim traseul pe care &rem sa il urmam.Pe baza ghidului putem reconstitui acest traseu,chiar daca nu l-a mai urmat &reodata.

PR(CE)E C(*$ITI+E ),PERI(ARE *A$-IREA ! up cum am &azut,prin senzatii,perceptii si reprezentari cunoastem aspecte aparente ale lumii ncon0urtoare i ale mediului intern. !ar deciziile importante nu le luam pe baza unor criterii superficiale.9n adoptarea deciziilor ma0ore din &iata noastra apelam la aspecte mai abstracte,accesibile noua prin procesele psihice cogniti&e superioare. *andirea este procesul psihic cogniti& superior de reflectare mi0locita a re#"t!!#or c"te or!"#e s! deter*!n"t!+e, precum si a !nsusur!#or ener"#e s! esent!"#e ale obiectelor si fenomenelor in forma notiunilor, .udecatilor /i rationamentelor. >iecare proces psihic senzorial surprinde anumite insusiri. Handirea surprinde,pe de o parte,relatii categoriale,adica raporturile e$istente intre anumite actegorii. .&em relatii de supraordonare,echi&alenta si subordonare.4ategoriile pot fi &aste,putem integra orice obiect intr-o retea comple$a de categorii.!e e$emplu,omul il putem integra in categoria fiintelor,dar si in cea de barbat sau femeie,de asemenea ,il putem integra in categoria tanar sau batran,si lista ar putea continua.. gandi inseamna,dintr-un punct de &edere,a integra lucruri in categorii.4and facem o enumerare,de fapt facem o relatie de echi&alenta.3oate elementele pe care le enumeram au ce&a in comun,deci sunt echi&alente.!e e$emplu,spunem ca bunica are rate,gaste,gaini,,curci etc..ceasta este o relatie de echi&alenta.!aca spunem,insa,ca bunica are rate,gaini,pasari si curci,gandim gresit deoarece pasarile fac parte dintr-o categorie superioara in care de0a sunt incluse ratele,gainile si curcile.Pe de alta parte,afirmam ca gandirea reflecta,pe langa relatii categoriale,si relatii determinati&e.?elatiile determinati&e sunt relatii cauzale.Prin aceste relatii stabilim cauza a ceea ce se intampla in 0urul nostru.6oi nu putem trai in incertitudine,&rem sa stim Ide ce se intampla ceea ce se intampla,J,o sintagma celebra,de

1:

altfel.Putem da raspunsul la o asemenea intrebare doar prin intermediul gandirii,mai precis a relatiilor determinati&e. >iecare proces psihic ne a0uta sa cunoastem lumea.Prin gandire a0ungem sa cunoastem esentialul,lucrurile abstracte.4and &rem sa surprindem esentialul unui cu&ant,de fapt il definim.!e e$emplu,noi folosim deseori cu&antul ziar.7iarul,chiar daca ar trebui sa-l alegem dintr-o mie de obiecte,am sti care este.!e unde am sti,-tim ca ziarul apare zilnic%cotidian'.3oate celelalte publicatii sunt saptamanale,lunare etc.9nsa,poate ce&a sa fie ziar fara sa fie printat pe o pagina mare,!aK#ste ce&a scris pe o pagina mare,pe coloane,cu poze,neaparat ziar,6uK!eci iata ca a&em o serie de insusiri care sunt aparente forma, ,ca este scris pe coloane,ca are poze etc.9nsa insusirea esentiala a unui ziar este ca apare zilnic.9nsusirile esentiale sunt insusiri fara de care un obiect nu poate sa apartina unei categorii.*a insusiri esentiale a0ungem prin intermediul gandirii. C"r"cter!st!c! "#e "nd!r!!) -9n cunoasterea umana gandirea are un loc central, deoarece preia si sintetizeaza rezultatele proceselor cogniti&e senzoriale, &alorificand la un ni&el superior aceste date si prin faptul ca permite accesul la elemente esentiale. -Handirea presupune realizarea unor operatii mentale ca analiza/ sinteza/ comparatia/ abstractizarea/ generalizarea/ concretizarea. Handirea nu opereaza direct cu obiectele si fenomenele,ci cu simbolurile verbale ale acestora%cu cu&inte'.#$ista o foarte stransa legatura intre gandire si limba0.4and gandim nu &orbim cu &oce tare,dar apelam la limba0ul intern.*imba0ul intern este mecanismul fundamental al gandirii. H(ndirea realizeaza cunoasterea realitatii prin intermediul notiunilor %concepte', 0udecatilor %propozitii logice' si a rationamentelor %inferente'. 3oate acestea sunt forme ale g(ndirii. .lturi de psihologie, formele g(ndirii mai sunt abordate i de catre logic, ns dintr-o perspecti&a diferit. 1n timp ce psihologia descrie uman i modalitile sale de realizare, logica mai degrab prescrie, corecteaza g(ndirea prin raportare la norm. *ogica

1=

recomand, sugereaz, iar psihologia &rea sa arate cum g(ndesc oamenii i ce consecin are modul nostru de a gandi. !e e$emplu,cauzele an$ietatii,ale depresie tin de modul nostru de a gandi.!epresi&ii nu traiesc e$periente mai tragice decat ceilalti,dar de&in depresi&i prin modul de a gandi.Cn depresi& cand are un succes,tinde sa-l minimalizeze.ceste persoane gandesc mai negati&.--a realizat,insa,un chestionar%realism depresi&'.*i s-a pus unor persoane intrebari de genul Jce sanse credeti ca sunt sa luati in urmatoarele doua luni o boala incurabila,J9ndi&izii normali au raspuns "L.!epresi&iEL.#lementul inedit este ca,raportat la niste statistici generale,cel mai apropiat de procentul statistic gandesc depresi&ii..ltfel spus,depresi&ii gandesc mai realist decat noi.6oi,optimistii &edem &iata printr-o Iperdea rozJ,deci am putea spune ca gandim incorect,insa aceasta gandire ne confera sanatatea psihica.!eci,psihologia nu-si pune atat de mult problema corectitudinii gandirii,cat a utilitatii ei.+odul de a gandi pe care il accepta logica este cel corect,nu neaparat acela care ne caracterizeaza pe noi.*ogica nu descrie,ci arat cum se gandeste corect.Psihologia arata cum gandesc oamenii,iar oamenii nu gandesc intotdeauna corect. Mod"#!t"t! de o$er"re " "nd!r!! Analiza presupune descompunerea obiectelor in elementele lor componente in scopul identificarii structurii acestora,a raportului dintre parti,intreg si parte,obiectul respecti& si alte obiecte din categoria respecti&a sau din alta categorie. )inteza presupune reconstruirea mintala, reunificarea obiectului descompus prin analiz. .naliza i sinteza sunt strans legate ntre ele, fiind dou faete ale unui proces mintal unic. #le se conditioneaza reciproc analiza presupune sinteza si sinteza presupune analiza. .mbele se pot desfura la un ni&el concret, elementar 0ucariile. Comparaia presupune confruntarea mai multor elemente ale unei clase cu scopul identificrii aspectelor comune i a celor diferite ale acestora. 1n general, elementele comune tuturor obiectelor dintr-o clas reprezint nsuirile eseniale ale acesteia. A stractizarea comport dou faete una pozitiva, care desemneaz reunirea elementelor comune identificate n urma comparaiei ntr-un model mintal unic, i una negativ care se refer la ignorarea, trecerea ntr-un plan secund a nsuirilor locale prezumti& neeseniale. prin descompunerea i recompunerea real a obiectelor. !e e$emplu, copilul mic descompune i recompune

1@

 *eneralizarea presupune e$tinderea elementelor identificate ca fiind comune de la ni&elul obiectelor analizate la ni&elul tuturor obiectelor care aparin categoriei respecti&e. Concretizarea desemneaz demersurile descendente ale g(ndirii, trecerea de la general la particular, atribuirea elementelor unei clase ctre un obiect indi&idual aparin(nd acesteia. Pentru a intelege mai bine operatiile gandirii le &om ilustra printr-un e$emplu.Pornim de la faptul ca gandirea permite accesul la informatiile esentiale.9n urma gandirii dobandim notiuni,a&em acces la definitii.Pe unele dintre aceste definitii le primim,dar sunt si definitii pe care nu le luam din dictionar.!e e$emplu,cu&antul ceas nu-l cautam in dictionar,dar de unde stim ce face un ceas,la ce este util,-a zicem ca un copil retine imaginea unui ceas.!e e$emplu,fiind tata intrebat de catre mama cat e ora,copilul obser&a ca, la auzul cu&antului ceas,tata se uita la obiectul de pe mana. <data identificat obiectul,copilul il trece prin operatiile gandirii.9l analizeaza,ii identifica trasaturile,insusirile ca este mic,se tine pe mana,ca are ace,cifre,ca face tic-tac,ca masoara timpul etc.4opilul analizaeaza ceasul,dar este constient ca acel obiect e un intreg,deci in timp ce il analizeaza face si sinteza.!aca a doua zi copilul respecti& &ede un ceas de pe telefonul mobil,nu il mai recunoaste..poi sa zicem ca merge la bunici unde intalneste un ceas desteptator mi0lociu,rotund,care face si el tic-tac,la fel ca ceasul de mana.!e0a pentru copil notiunea de ceas nu &a mai depinde de marime,pentru ca a comparat cele doua obiecte si a sesizat ca un ceas poate sa aiba orice marime.9nsa,ambele ceasuri continua sa faca tic-tac.4opilul merge in ziua urmatoare in oras si &ede un ceas din turn..re ace,cifre,dar nu mai face tic-tac.9ntalneste in ontogeneza sa chiar si ceasuri care nu au cifre..nalizand toate ceasurile,copilul a0unge,intr-un final,la o singura insusire ceasul este obiectul care masoara timpul. Pe baza generalizarii,copilul stie ca toate ceasurile din lume au aceleasi caracteristici,chiar daca nu le-a perceput pe toate.!eci,in urma acestor operatii succesi&e noi a0ungem sa stabilim apartenente categoriale care ne a0uta sa intelegem lumea.. ,ORMELE GANDIRII- NOTIUNILE SI ,ORMAREA LOR 9n urma operatiilor gandirii apar o serie de rezultate, apar formele gandirii notiuni,0udecati,rationamente.. Notiunea%conceptul'reprezinta forma de baza a gandirii si consta intr-o condensare selectiva si integrare de informatii despre insusirile generale si esentiale ale anumitor

1D

clase de obiecte,fenomene sau relatii.+ai accesibil spus,notiunea este un nod informational care reuneste insusirile generale ale unor obiecte,fenomene sau relatii.>iecare notiune are un continut-totalitatea insusirilor incluse in cadrul acesteia,si o sfera care se refera la totalitatea elementelor ce intrunesc acele insusiri.!e e$emplu,dincolo de di&ersitatea ceasurilor,am &azut,pana la urma,ca ceasul este obiectul care masoara timpul.!eci,ceasul are o multitudine de insusiri,dar ramane ce&a dincolo de concret.4ontinutul notiunii deseneaza elementele esentiale,elementele fara de care un obiect nu mai poate sa apartina unei clase. !in punctul de &edere al sferei,notiunile sunt mereu generale,insa ele se situeaza la diferite grade de generalitate.*a e$tremele acestui continuum identificam notiuni generale si individuale.6otiunea nu e aferenta unui obiect singular,ci se raporteaza la o categorie.!ar,cate elemente intra intr-o notiune,!e e$emplu,a&em notiunile culoare si galben.6otiunea de de culoare are un caracter mai general,incluzand si galbenul.-au,a&em urmatoarele notiuni scaun,scaun directorial,mobilier.#&ident ca notiunea mai generala este aceea de mobilier,categorie ce include si scaunele. !in punctul de &edere al continutului,notiunile se plaseaza la un anumit ni&el de abstractizare..stfel,distingem intre notiuni concrete,sau mai apropiate de concret,care reflecta ansamblul inusirilor esentiale ale unei clase,dar niciodata nu sunt reductibile la un concret singuar,indi&idual,si notiuni abstracte,care reflecta doar anumite insusiri ale unei clase de obiecte,facand abstractie de elementele carora le apartin.!eci,notiunile concrete reprezinta ansamblul insusirilor esentiale care ne a0uta sa ne reprezentam ce&a.6otiunile abstracte cuprind doar anumite insusiri.!e e$emplu,notiunile urmatoare corectitudine,idee,&ag sunt notiuni abstracte.4onceptul de corectitudine ni l-am format analizand oameni,dar notiunea de om nu implica neaparat a fi corect..m analizat multe situatii din care am a0uns la conceptul de corectitudine,dar in timp,acest concept se desprinde de e$emplele pe baza carora a fost asimilat.!eci,conceptele abstracte presupun o e$tragere selecti&a.6otiunile abstracte,au un ni&el diferit de abstractizare.!e e$emplu,notiunile de transparenta si idee sunt ambele abstracte,dar nu la fel.4onceptul de transparenta pot sa il asociez cu ce&a,cu o perdea sau cu un geam,dar conceptul de idee nu prea am cu ce sa il asociez.!eci,notiunea de idee este mai abstracta decat cea de transparenta. 6otiunie se constituie in procesul dez&oltarii istorice a societatii %filogeneza',dar se insusesc,in sensul ca de&in un bun personal,pe parcursul procesului de dez&oltare indi&iduala %ontogeneza'.-emnificatia notiunilor e$ista independent de noi,in zestrea 1E

umanitatii,urmand ca noi sa le asimilam.9nsa,acelasi concept poate sa e&olueze in timp..&em ca e$emplu notiunea de domn.9n trecut era domn doar unul,domnul tarii,ulterior au de&enit domni doar indi&izii cu un anumit statut social/azi,insa,toti oamenii sunt domni,in sensul ca folosim acest termen cand ne adresam oricarei persoane,indiferent de pozitita ocupata in societate sau indiferent de orice alt aspect economic,profesional etc.6otiunile sunt,deci,a0ustate.6oi asimilam notiunile e$istente in memoria umanitatii prin intermediul operatiilor gandirii,prin abstractizarea si generalizarea informatiilor receptate pe cale senzoriala.Handirea este cel mai important proces psihic cogniti&,dar pentru a gandi a&em ne&oie de Idate de intrareJ.>ara aceste Idate de intrareJ nu ne putem forma notiuni.Handirea,dupa cum am accentuat de0a,este un proces.4ontinutul conceptului de proces implica ideea de transformare%intra ce&a si iese altce&a'.Handirea este un proces tocmai pentru ca in cadrul ei intra senzatiile,perceptiile si reprezentarile %input',si,in urma unor transformari,ies notunile,0udecatile si rationamentele %output'. !in punctul de &edere al gradului de elaborare,a&em notiuni empirice!imprecise,vagi" si notiuni stiintifice !riguroase,e#acte".Notiunile empirice sunt caracteristice,in general,copilului,dar nu dispar in totalitate din &iata intelectuala a adultului.#lementul definitoriu al acestora este abstractizarea insuficienta care face ca notiunile empirice sa fie impregnate cu insusiri concrete,neesentiale.9n conceptele empirice persista insusiri particulare,locale,accidentale.6otiunile empirice sunt nesistematizate,limitate,saracacioase in continut.#le se finalizeaza cu o definitie sumara,apro$imati&a,a&and la baza o logica inducti&a si analogica,dar insuficienta sub aspect deducti&.4u toate acestea,notiunile empirice sunt &alide din punct de &edere practic9n continutul lor intalnim elemente care nu sunt caracteristice unei intregi clase..6oi detinem multe notiuni empirice.!e e$emplu,nu stim e$act ce e aceea gripa,&iroza sau raceala din punct de &edere stiintific,dar ceea ce stim,in practica ne a0uta,chiar daca sunt notiuni empirice.Notiunile stiintifice cuprind insusiri esentiale ale obiectelor,fenomenelor si relatiilor.9n continutul lor se impune semnificatia obiectiva acestor insusiri.6otiunile stiintifice debuteaza,de obicei,cu o definitie logica,cu o buna integrare in ansamblul altor concepte apropiate sau relationate din punctul de &edere al continutului. 9n cadrul notiunilo empirice am utilizat des termenii de inducti&,deducti&,analogic.Pentru a le intelege cat mai bine semnificatia &om face o paranteza si &om &orbi despre rationamente.Rationamentul este o alta forma a gandirii ce permite obtinerea de informatii noi prin combinarea informatiilor e#istente.?ationamentul are o structura data 1F

de premise %ceea ce stim,ceea ce ni se da' si concluzii %informatiile noi pe care le obtinem prin combinarea premiselor'.Cn e$emplu celebru ar fi urmatorul 3oti oamenii sunt muritori -ocrate este om. !eci -ocrate este muritor.-concluzia. 9n functie de orientarea gandirii a&em rationament inductiv,deductiv si analogic.Rationamentul inductiv presupune un demers de la particular la general,de la concret la abstract.!e e$emplu,plecam in Mulgaria cu masina.6e opreste un politist si ne cere 1B N.*a intoarcere ne mai opresc doi politisti si ne cer si ei 1B N..poi ne po&esteste o prietena ca si ei i s-a intamplat acelasi lucru..0ungem,intr-un final,sa concluzionam ca toata Politia e la fel.!eci,de la cazuri indi&iduale,particulare,a0ungem la un caz general %de la unul la toti'. Rationametul deductiv presupune un demers opus celui inducti&,si anume de la general la particular,de la abstract la concret.-i prin inductie,si prin deductie obtinem informatii noi,dar nu sunt ambele la fel de precise.9n e$emplul cu -ocrate,daca premisele sunt corecte,am o certitudine,informatia pe care am obtinut-o este sigur corecta.9nsa in cazul inductiei nu este sigur rezultatul pe care il obtin,e$ist aun risc de a gresi,util,de altfel. Analogia presupune un demers orizontal al gandirii, merg(nd de la particular la particular.-i in cazul analogiei riscul de a gresi este enorm.!e e$emplu,&edem o persoana si automat ni se declanseaza o reactie de a&ersiune,chiar daca nu am mai intalnit acea persoana pana acum. .&em acel sentiment de a&ersuine datorita faptului ca,prin analogie,asemanam acea persoana cu o alta pe care intr-ade&ar o cunoastem si nu ne place. 0ormarea notiunilor !upa cum am &azut,notiunile se constituie de-a lungul filogenezei,dar se insusesc pe parcursul ontogenezei.>ormarea notiunilo,numita si conceptualizare,nu se reduce la simpla preluare Ide-a gataJde catre catre copii de la adulti,ci acest proces este unul comple$,indelungat,care necesita parcurgerea anumitor etape.9n esenta,acestea constau in trecerea de la actiuni practice,e#terne,cu obiecte,intr-o etapa initiala,la actiuni mintale,interne,intr-o etapa ulterioara.Pe parcursul acestui traseu putem distinge urmatoarele trei momente actiunea obiectelor/ actiunea pe plan verbal ,asa zisa I&orbire cu &oce tareJ/ practica cu obiecte,perceperea nemi0locita,e&entual manipularea premise

"B

 actiunea pe plan mintal ,in limba0ul intern. -intetic,formarea notiunilor presupune interiorizarea actiunilor practice,cu obiecte,pe parcursul careia,prin generalizare si abstractizare,sunt e$trase si separate insusirile esentiale de cele neesentiale.!oar in acest fel a0ung sa se formeze notiuni temeinice,durabile,stabile ce de&in un bun personal si pot fi folosite in mod creati&.< greseala in procesul de formare a notiunilor o constituie e$emplificarea acestora prin cazuri tipice dar monotone,nedi&ersificate.!e e$emplu,daca in e$plicarea notiunii de triunghi dreptunghic se utilizeaza pentru a ilustra notiunea tipicul desen 4opii &or a0unge sa creada ca numai asa arata un triunghi dreptunghic.9nsa la acest tip de triunghi esential este faptul ca are un unghi de FB de grade ce poate fi pozitionat in orice loc.-olutia este utilizarea unor ilustrari cat mai di&ersificate care duc la neutralizarea insusirilor locale,neesentiale si implicit la formarea de notiuni stiintifice.Cn alt element util pentru formarea unor noiuni adec&ate i temeinice este ilustrarea conceptului nou format cu e$emple dublate de contrae$emple specifice %a arta ce este, dar i ce nu este acel lucru'. RE#(L+AREA -E PR(1LE2E Prin problema se intelege un obstacol cognitiv in calea atingerii unui scop,o bariera,o dificultate teoretica sau practica,un set de intrebari asupra unei necunoscute.Problema este un obstacol in calea acti&itatii,indiferent de domeniu.9n situatiile in care a&em probleme noi identificam un obiect,o persoana drept cauza a problemei,dar,de fapt,problema este pro&ocata de un deficit in mintea noastra pentru ca nu mai a&em solutii.!e e$emplu,plecam cu masina in e$cursie si facem pana.#ste acesta un obstacol,!a.!ar,daca stiu care este algoritmul necesar pentru a depasi obstacolul,nu mai e o problema.Problema este atunci cand sistemul cogniti& nu mai dispune de o IretetaJ ci se &ede ne&oit sa o elaboreze.Problema este un nea0uns la ni&elul sistemului cogniti&. 9nainte de problema apare asa 2zisa situatie problematica in timpul careia subiectul constata ca procedeele obisnuite,solutiile de care el dispune nu sunt suficiente pentru depasirea obstacolului aparut.-e constata o discrepanta intre cerintele situatiei si posibilitatile subiectului,intre mi0loacele de care acesta dispune si obiecti&ele asumate.9n acti&itate ne implicam in intreaga noastra capacitate .9n situatiile problema constatam ca resursele noastre nu mai sunt suficiente pentru a continua acti&itatea.-ituatia este abstracta deoarece nu putem spune e$act unde anume este problema noastra.4onstatam doar ca resursele personale nu ne mai a0uta.Cn e$emplu simplist ar fi urmatorul citim un te$t,il "1

intelegem,integram informatiile citite in ansamblul cunostintelor pe care le detinem,insa la un moment dat,ne dam seama ca ultimile paragrafe citite nu le mai intelegem.!eci intalnim o situatie problematica.!ar,recitind,constatam ca problema este ca nu intelegem un anume cu&ant.!eci,de la simpla constatare ca nu mai putem lectura,a0ungem sa identificam e$act cu&antul care ne incurca.9ntelegem,astfel,ca situatia problematica este &aga,pe cand problema este clara. Problema apare ca un obstacol cogniti& intre subiect si lumea sa,iar asumarea sarcinii de a depasi acel obstacol ca si demersurile cogniti&e si practice intreprinse in acest scop,constituie domeniul rezol&arii de probleme..ltfel spus,rezolvarea de probleme presupune ansamblul actiunilor si operatiilor mintale si practic$aplicative efectuate in scopul depasirii obstacolului cognitiv,a continuarii activitatii si a atingerii scopului propus.9n literatura de specialitate se face difernta intre spatiul problemei inteles ca modul obiecti&,e$terior de prezentare a unei probleme,si mediul problemei care desemneaza reprezentarea subiecti&a,interna a acelei probleme de catre un anumit indi&id..celuiasi spatiu al problemei ii pot corespunde medii diferite la persoane diferite sau la aceeasi persoana in momente distincte de abordare a problemei cu care se confrunta. !in punct de &edere structural,orice problema presupune cunoasterea -situatiei sau a datelor de intrare % ce se da'/ -situatiei finale,dezirabile %ce se cere'/ -a setului de constrangeri e#istente %ce nu a&em &oie sa facem'/ -a unui set de operatori,adica ceea ce este permis sa facem pentru a a0unge de la situatia initiala la cea finala. 9n functie de gradul de specificare al datelor initiale ,a celor finale si a setului de operatori si constrangeri e$istente, problemele pot fi ine de!inite sau sla 3insu!icient de!inite. 9n rezol&area problemelor bine definite apelam in mod frec&ent la strategii algoritmice.Prin strategie intelegem orientarea generala a procesului rezoluti&. .lgoritmul este o serie stricta sau ordonata de operatii care inter&in succesi& si duc la atingerea unui anumit scop.. sari peste o etapa din algoritm sau a in&ersa etapele duce la esec.!e e$emplu,algoritmul de utilizare a telefonului.-unt o serie de etape care trebuie parcurse intr-o ordine riguroas apentru a putea con&ersa cu cine&a la telefon. Problemele insuficient definite reclama strategii euristice,si anume un ansamblu de procedee bazate pe incercare si eroare,pe o gandire di&ergenta si analitica in care rezol&area problemelor se constituie din mers in baza analizei rezultatelor demersurilor anterioare si a anticiparii efectelor urmatoarelor actiuni posibile.!eci,sunt probleme simple ""

in care lucrurile sunt foarte clar date%e$emplul cu lecturarea',dar in alegerea profesiei,a partenerului de &iata lucrurile nu mai sunt atat de simple,iar unde &reau sa a0ung nu este o situatie foarte clar stabilita..bordam in asemenea situatii o strategie care poate fi stricta %algoritmul'sau mai comple$a %euristica'.!e e$emplu,0ocul de sah presupune abordarea de strategii euristice.*a 0ocul de sah nu a&em o solutie e$acta,sunt n moduri de rezol&are a problemei.!upa ce am facut D-E miscari lucrurile de&in mai clare.!ar daca partenerul ne ghiceste intentia trebuie sa schimbam planul.-trategiile euristice ofera rezultate probabile,pe cand algoritmul ofera certitudine daca sunt respectati pasii. Procesul rezoluti& presupune parcurgerea urmatoarelor etape%stadii' -aparitia si constientizarea situatiei problema %&ezi definitia situatiei problema'/ -formularea problemei propriu$zise care presupune identificarea e$acta a obstacolului cogniti& dublata de restructurarea si reformularea datelor initiale,efectuarea unor predictii asupra legaturilor posibile dintre cunoscut si necunoscut/ -formularea de ipoteze.9poteza este o modalitate concreta de actiune menita a duce la rezol&area problemei. -aplicarea modelului rezolutiv in care ipoteza e pusa in practica/ -verificarea eficientei ipotezei aplicate. 9n cazul in care aplicarea ipotezei nu duce la efectul dorit,procesul rezoluti& se reia de la etapa a treia presupunand formularea de noi ipoteze ,aplicarea respecti& &erificarea eficientei acestora. LIMBA.UL De#!*!t"r! conce$tu"#e L!*%" reprezint un ansamblu de mi0loace ling&istice cu a0utorul carora se realizeaz comunicarea interuman, adic limba0ul. *imba reprezinta un fenomen e$traindi&idual si social-istoric,in sensul ca e$istenta ei nu depinde de e$istenta unui indi&id singular ci de e$istenta unei natiuni, grup social &ast care o foloseste ca mi0loc de comunicare si gandire. *imba a aparut, deci, in filogeneza si presupune e$istenta unei natiuni care o foloseste. #$ista,insa limbi care depasesc limitele unui stat %engleza, spaniola'. !in punct de &edere structural,limba include trei elemente fundamentale fonetica ")

vocabularul %ansamblul semnelor A cu&intelor cu &aloare simbol e$istente in acea limba' gramatica %ansamblul regulilor de combinare a acestor

simboluri in structuri cu sens'

!oar impreuna cele doua constituie limba. 9n comunicare si gandire utilizam cu&inte, corespondent mintal al realitatii. 5ocabularul reprezinta elementul static, nu este suficient pentru a putea comunica. Hramatica este mai importanta deoarece prin intermediul ei aplicam o serie de reguli cu&intelor pe care le folosim. ?egulile pot fi sintactice%de e$emplu acordul subiectului cu predicatul', fonetice %de e$emplu niciodata inainte de litera P nu am litera 6 ci + ' , pragmatice si logice %de e$emplu nu putem afirma si nega acelasi lucru despre ce&a in acelasi timp'. !in multitudinea de cu&inte e$istente in memorie e$tragem cu&intele pe care &rem sa le folosim dar lor le aplicam reguli. Cn copil de @ ani,insa &orbeste corect limba romana fara a cunoaste regulile.+odalitatea prin care este insusita gramatica in acest caz se numeste invatare implicita, un mecanism ce implica Ia prinde din zborJ reguli,mecanism ce functioneaza foarte eficient in primii ani de &iata pana la apro$imati& D 2 E ani. !e e$emplu,copiii in&ata o limba straina din 0oaca,insa un adult o in&ata mult mai greu. 4opii dispun de in&atare implicita, dar nu dispun de in&atarea e$plicita, in&atare logica specifica adultilor. 4and studiem gramatica la scoala redescoperim e$plicit ceea ce am in&atat implicit. L!*%"/u# este o activitate psi%ica prin care, cu a0utorul limbii,se realizeaza comunicarea interumana si gandirea verbal & notionala. -e pune intrebarea daca limba0ul este specific doar omului.Cnii zic ca da, desi e$ista do&ezi ca si animalele comunica. *imba0ul insa mai este utilizat si in cadrul gandirii. 6oi cand gandim operam cu cu&inte, deci limba0ul e folosit de catre oameni si in procesul gandirii. !aca acest lucru se manifesta si in gandirea animalelor nu se poate spune. Caracteristici - *imba0ul se constituie si se dez&olta in ontogeneza deci este un fenomen psihic indi&idual, subiecti&. - 9n ceea ce pri&este mecanismele sale psihologice si neurologice,limba0ul implica doua dimensiuni % laturi ' latura activa implicata in emiterea de semnale / 'atura pasiva responsabila de receptarea si interpretarea semnalelor/

":

!oar impreuna cele doua laturi pot sa constituie limba0ul. 9n cazul limba0ului oral latura acti&a este &orbirea,iar cea pasi&a este ascultarea. 9n ceea ce pri&este lima0ul scris latura acti&a este scrierea,iar latura pasi&a este citirea. - !in punct de &edere anatomo 2 fiziologic, producerea limba0ului implica doua categorii de mecanisme componente una energetica data de aparatul respirator si sistemul una generatoare care cuprinde laringele / una de articuale si rezonanta 2 ca&itatea bucala si ca&itatea musculator aferent acestuia %diafragma, muschi intercostali'/ nazala/ Pentru a putea fi produs, limba0ul oral implica aceste elemente. Pentru a putea emite sunete este ne&oie de circulatia aerului,dar aerul nu produce sunete ci cel responsabil de acest lucru este laringele. *aringele emite insa sunete brute, neprelucrate. 6oi prelucram, nuantam sunetele in functie de intersele noastre cu a0utorul ca&itatii bucale. !e e$emplu,cand ne lipsesc dintii nu mai &orbim clar, cand suntem infrigurati ne e greu sa articulam cu&intele.-unetul pentru a putea dobandi &olum este amplificat la ni&elul &alului palatin. 0unctiile lim a.ului 9n cadrul acti&itatii umane limba0ul indeplineste mai multe functii, dintre care cele mai importante sunt urmatoarele 1. !unctia de comunicare desemneaza rolul primordial al limba0ului de a ser&i ca mi)loc de transmitere si receptie a informatiilor. .ctul comunicarii implica e$istenta urmatoarelor elemente emitator % # ' receptor % ? ' repertoriu al emitatorului % ?. # ' repertoriu al receptorului % ?. ? ' canal de comunicare e&entualele perturbatii "= mecanismul central situat la ni&el neuronal %corte$'/ mecanisme periferice (

!aca este &orba despre limba0ul oral , mecanismele periferice ale acestuia presupun trei

?.# ?.?

?.# O ?.? 4and comunica oamenii isi transmit mesa0e. +esa0ul este con&ertit de emitator intr-o anumita forma %ii da un cod scris, &erbal sau non&erbal'. !eci,emitatorul codifica informatia. ?eceptorul primeste informatia, dar pentru a o intelege trebuie sa o decodifice. 4omunicarea e$ista doar daca emitatorul si receptorul utilizeaza acelasi cod. 9ntre emitator si receptor a&em canalul de comunicare, si anume mediul sau suportul fizic de comunicare. !e e$emplu limba0ul oral are un canal aerian, iar limba0ul scris 2 hartia, pi$ul etc. !ar esential este ca baga)ul de cunostinte pe care il detin emitatorul si receptorul sa se intersecteze %repertoriu comun'. Cn contra-e$emplu ar fi urmatorul daca un indi&id &orbeste o limba iar interlocutorul lui &orbeste o alta limba repertoriul comun este egal cu zero/ repertoriile fiind distincte comunicarea nu e$ista. !ar repertoriul poate sa se intersecteze mai mult sau mai putin. 4u cat este mai &asta intersectia cu atat comunicarea este mai eficienta. #&enualele perturbatii implica bruia0ele galagie, &orbire foarte inceata in cazul limba0ului oral, iar in ceea ce pri&este limba0ul scris o perturbatie ar putea fi scrisul ilizibil. ". . doua functie este !unctia cognitiva prin care, dincolo de receptia informationala, limba)ul este mi)loc de noi informatii. #l se mai numeste, din acest moti& cel de$al doilea sistem de semnalizare. 4unostintele noastre pro&in din e$perienta directa %mi0loace senzoriale', prin limba0 %citind, ascultand alte persoane' dar a&em si cunostinte autogenerate pe baza rationamentelor. Prin limba0 nu doar transmitem informatii ci si dobandim informatii. !e asemenea,prin limba0 sunt fi$ate, stocate in memoria noastra

"@

informatiile dobandite anterior care pot fi accesate ulterior in scopul rezol&arii anumitor sarcini. ). . treia functie este !unctia emotional 4 e5presiva in baza careia, dincolo de transmiterea de informatii limba)ul permite e#primarea si identificarea starilor emotionale. .cest lucru se realizeaza prin calitatea e$presiilor &erbale utilizate, dar mai ales printr-o serie de mi0loace non&erbale si para&erbale specifice. !intre mi0loacele non&erbale amintim ni&el facial "/ mainilor etc"/ endocrin, etc"/ 3oate acestea au e$istenta independenta. 9n randul mi0loacelor para&erbale intra elementele care insotesc vorbirea si au o semnificatie doar impreuna cu aceasta,cum ar fi intensitatea &orbrii, intonatia, ritmul acesteia, dificultatile de e$primare, topica etc. !eci,in afara de transmiterea de informatii, noi transmitem si propria stare emotionala, atitudinea noastra. .ctorii &alorifica mult aceste lucruri. +are parte din modalitatile prin care transmitem sentimente nu le putem controla. #$ista studii care arata ca fiecare emotie are un pattern specific. !e e$emplu, &orbirea tare e$prima furia. ,&orbirea incet sugereaza timiditatea . 9n ceea ce pri&este ritmul, cand ne aflam intr-o situatie de stres, cand trebuie sa &orbim in fata unor necunoscuti a&em tendinta sa &orbim foarte repede. !eci, ritmul &orbirii este simptomatic%adica spune ce&a'. :. !unctia ludica desemneaza posibilitatea construirii unor asociatii verbale de efect care pot merge de la rime, consonante, ciocniri de sensuri pana la constructia artistica de genul poeziilor, pro&erbelor, zicatorilor, ghicitorilor, etc. .ltfel spus, cu limba0ul ne I0ucamJ, acesta raspunzand ne&oii de 0oc ce poate sa mearga de la 0ocul de cu&inte pana la creatia artistica. !eci este dorinta de a spune ce&a intr-o maniera mai placuta. =. !unctia imperativ 6 persuasiva atesta capacitatea de a e#ercita, prin limba), a unor influente asupra altor persoane, de a induce altora o idee sau o stare afecti&a proprie. .ceasta functie se realizeaza, in primul rand, prin continutul semantic al mesa0ului, prin latura e$presi&a a acestuia, dar si printr-o serie de mi0loace de persuasiune cum sunt modalitati de e#presie de care e responsabil sistemul nervos parasimpatic ! acti&itatea glandelor sudoripare, tremurul, acti&itatea sistemului cardiac, gestica ! elemente ca postura corpului, orientarea, miscarea mimica ! ansamblul modificarilor elementelor mobile de la

"D

modalitati prin care solicitam o persoana sa savarseasca un

anumit act* rugamintea, cerinta ferma, ordinul sau comanda etc. 3oate acestea depind de raportul e$istent intre emitator si receptor/ mi)loace prin care solicitam intreruperea unor actiuni * mi)loace de convingere a interlocutorului propunerea , rugaminte, repros, interdictie, amenintare/ in&itatia, pre&enirea, sfatuirea, etc 3oate aceste mi0loace de persuasiune sunt importante in acti&itatea unor agenti comerciali, actori, negociatori, etc.dar se pot manifesta si la adresa propriei persoane/ ,or*e#e #!*%"/u#u! !upa gradul de utilizare a limbii, limba0ul poate fi cu&intele'/ *imba0ul &erbal, in functie de gradul de accesibilitate pentru cei din 0ur, poate fi e$tern 2 accesibil celorlalti / intern 2 accesibil doar propriei persoane/ oral/ scris/ monolog/ dialog/ coloc&iu/ L!*%"/u# or"# consta in producerea unor semnale verbale soonore perceptibile pentru alte persoane si receptarea unor asemenea semnale emise de catre altii.#ste forma fundamentala a limba)ului fiind utilizata cel mai des. *imba0ul oral este prima forma a limba0ului care apare in dez&oltarea ontogenetica, celelalte forme constituindu-se pe baza acesteia. >unctiile principale ale limba0ului oral sunt cele de comunicare si de cunoastere. *imba0ul oral dispune de un registru foarte &ast de mi0loace de e$presi&itate % &ezi functia "E &erbal % cu&inte'/ non&erbal % mimica , fara cu&inte'/ para&erbal % insoteste &orbirea dar fara a utiliza neaparat

*imba0ul e$tern, in functie de natura suportului utilizat, poate fi

*imba0ul oral, dupa numarul de participanti %interlocutori' poate fi

emotional - e$presi&a'. .re un caracter situational, in sensul ca se desfasoara mereu intrun conte$t dat de interactiuni personale fiind dependent de acesta si sustinut, orientat si directionat de reactiile interlocutorilor. 9n functie de numarul de interlocutori limba0ul oral poate imbraca forma monologului, dialogului si a coloc&iului. +onologul are ca nota definitorie faptul ca un vorbitor se adreseaza unui public mai larg care asculta doar. .re un grad de dificultate mai ridicat intrucat eficienta acestuia e dependenta de adaptarea continuturilor si a ni&elului de accesibilitate al e$primarii la caracteristicile auditorului.!iscordanta dintre aceste doua elemente duce fie la ingreunarea intelegerii, atunci cand ni&elul discursului este unul prea inalt, fie la o impresie de superficialitate, atunci cand acesta este prea scazut.9n absenta unor feed-bac;-uri &erbale directe, &orbitorul este ne&oit sa e$traga informatii despre eficienta si impactul spuselor sale asupra auditorului din reactiile non&erbale ale acestuia. +onologul uneori mai poate fi numit discurs dar, prin sine insusi, isi spune numele %mono = unu'. +onologul il intalnim atunci cand cine&a tine o prelegere, un curs etc. #ste cea mai dificila dintre formele limba0ului oral si este sustinut de conte$t. 4hiar daca ne propunem sa &orbim despre ce&a limba)ul este situational, adica putem de&ia de la subiect.< alta dificultate este ca nivelul e#primarii trebuie adaptat. 9deal este sa fie concordanta intre ingreunare si superficialitate. !e e$emplu un medic prezinta un subiect in fata altor medici. . doua zi, acelasi subiect, trebuie sa il prezinte in fata unor parinti. *imba0ul trebuie sa fie adaptat. Eficienta monologului nu tine de cat de inalt este discursul, ci de a$ti cunoaste publicul. !ialogul se distinge prin e$istenta a doi interlocutori intre care pozitiile de emitator si receptor alterneaza succesiv. !ialogul este forma cu cel mai inalt grad al caracterului situational. 4oloc&iul presupune mai multi participanti care comunica intre ei, fiecare adresandu$se succesiv tuturor. #ste o forma de monolog sau dialog e$tins % masa rotunda '. L!*%"/u# scr!s consta in elaborarea unor semnale grafice accesibile celorlalti si respecti& receptarea si intelegerea unor astfel de semnale produse de alte persoane. *imba0ul scris deri&a din limba0ul oral pe baza caruia se dobandeste. <ntogenetic apare mai tarziu decat limba0ul oral, in urma unei instruiri speciale bazata pe metoda fonetico 2 analitico 2 sintetica. 5orbirea,deci,o in&atam spontan,scrisul insa nu. 5orbirea,deci,precede scrierea. *imba0ul scris este mai pretentios decat limba0ul oral pentru ca necesita o acti&itate de elaborare a frazelor conform unui plan prealabil.6u dispune de caracter situational nefiind sustinut prin dialog. #ste strict reglementat de reguli "F

grafice, gramaticale si stilistice. +i0loacele de e$presi&itate sunt mult mai sarac reprezentate decat in cadrul limba0ului oral, iar cele mai neinsemnate omisiuni %erori' putand denatura sensul comunicarii.!e e$emplu,intonatia nu o poti modera in scris.!eci limba0ul oral si cel scris au caractersitici distincte ce trebuie respectate. 9n&ersarea acestora scade in fiecare caz eficienta comunicarii. *imba0ul scris are fraze lungi, pompoase, iar limba0ul oral are fraze scurte. !aca am scrie cum &orbim sau in&ers nici una din &ariante nu ar fi buna. !aca scriem cum &orbim dam impresia de superficialitate. 9n cadrul limba0ului oral cei care &orbesc liber si nu citesc sunt mai usor de inteles. L!*%"/u# !ntern se desfasoara in sfera launtrica, mintala a indi&idului, reprezinta o vorbire cu sine si pentru sine. *imba0ul intern este asonor, dar, cu toate acestea, el implica o serie de micro-miscari la ni&elul aparatului fonator si articulator. .ltfel spus, limba0ul intern nu se aude dar se &ede pe gura, limba etc.. 9n timp ce &orbirea se desfasoara pe mai multe faze succesi&e si consuma timp, limba)ul intern reduce succesivitatea la o relativa simultaneitate ceea ce ii confera o e#traordinara viteza de lucru. #ste centrat pe intelesuri, imagini, idei, prezentand un minimum de economicitate. *imba0ul intern uzeaza de prescurtari si condensari de sensuri substituind cu&intele cu imagini si fi$andu-se cu predilectie asupra actiunuilor si calitatilor, insusire numita predicativitate. *imba0ul intern se constituie in baza celui e#tern, dar pe masura e&olutiei, dez&oltarii si maturizarii acestuia a0unge in timp sa coordoneze celelalte forme ale limba0ului. >unctiile sale principale sunt realizeaza in limba0ul intern. L!*%"/u# non+er%"# cuprinde ansamblul gesturilor, e$presiilor mimico-faciale, posturilor corporale,etc care insotesc, dubleaza sau substituie &orbirea. Elementele nonverbale nu sunt manipulabile si pot completa, intari, inlocui sau contrazice informatia enuntata &erbal. L!*%"/u# $"r"+er%"# este relationat e#primarii orale pe care o insoteste si contine elemente ca intensitatea &orbirii accentul ritmul si pauzele functia cognitiva ( functia de reglare ! reglatorie"(

*imba0ul intern reflecta cel mai bine structura actului gandirii. 3oate operatiile gandirii se

)B

topica repetitiile dificultaile de e$primare etc

SISTEMELE MNEZICE 0-De'!n!re s! c"r"cter!("re ener"#& Me*or!" reprezinta procesul psi%ic cognitiv superior ce consta in intiparirea, pastrarea si reactualizarea selectiva a informatiilor. +emoria este cel mai studiat si cunoscut proces psihic deoarece memoria este foarte importanta in sistemul cogniti& si deoarece e$ista o metodologie adec&ata si relati& simpla. +emoria nu este o capacitate e#clusiv umana,nu este apana0ul strict al omului in sensul ca e$ista forme ale memoriei si in randul animalelor ,chiar si in randul materiei,de e$emplu,memoria calculatoarelor. +emoria este o capacitate psi%ica absolut necesara intrucat ea face legatura intre trecut, prezent si &iitor. >ara a a&ea disponibile informatiile din trecut nu ne-am descurca in prezent.#$ista cazuri de pierdere a memoriei numita amnezie. .mnezia poate fi de mai multe tipuri, ea nu afecteaza mereu toata memoria ci numai o parte. !e e$emplu,in cazul amneziei retrograde persoana afectata nu-si mai poate aminti nimic,dar isi poate intipari informatii noi. .mnezia de fi$are presupune amintirea a ceea ce se intampla inainte de accident dar incapacitatea de a intipari informatii noi. Cna din formele memoriei, memoria de lucru este intacta in cazul amneziei de fi$are. .mneziile de sector sunt instalate si nu totale. !e e$emplu limba0ul nu-l pierdem, lucrurile dobandite implicit raman. +emoria se afla in stransa interactiune si interdependenta cu toate celelalte procese,insusiri,activitati si insusiri psi%ice. !e e$emplu memoria si imaginatia se afla intr-o foarte stransa legatura cu cat ai mai multe inforamtii in memorie cu atat imaginatia este mai bogata. <rice proces al imaginatiei are la baza informatia din memorie. -i produsele imaginatiei,insa,sunt stocate tot in memorie. 4aracteristici ale memoriei ,aracterul activ -i dinamic al memoriei se refera la faptul ca in cadrul memoriei asistam la o serie de modificari atat la ni&elul informatiilor memorate,cat si la ni&elul subiectului care memoreaza. +emoria nu este o simpla inmaganizare de informatie,ci

)1

informatiile stocate sunt supuse unor transformari, unui proces dinamic. !e e$emplu anumite elemente concrete dispar, dar apar si completari de informatie. 9n anumite conditii a&em de-a face cu false amintiri adica putem relata niste lucruri chiar daca nu s-au realizat. !eci,spre deoesbire de calculator unde daca am pus o informatie acolo o gasim, memoria umana sufera transformari. ,aracterul selectiv al memoriei se refera la faptul ca nu retinem toate informatiile care vin spre noi si nu putem reactualiza toate informatiile retinute.!eci,e$ista niste filtre. 6oi asitam la multe e&enimente. Cn prim filtru este intre mediul e$tern si memoria noastra la intrarea informatiei. <data intrate toate informatiile nu le &om putea reactualiza pe toate. < parte din ele se subacti&eaza. ,aracterul situational se refera la faptul ca acuratetea memoriei este dependenta de particularitatile e#terne ale conte#tului situational in care s-a produs memorarea si de particularitatile interne %de stare afecti&a' ale subiectului in acel moment. !eci retinem si conte$tul nu doar informatiile. < informatie este cel mai usor de reactualizat in locul in care a fost intiparita. !e e$emplu,s-a realizat un e$periment cu scafandri. < echipa de scafandri a fost impartita in doua. *i s-a dat sa memoreze "B de cu&inte. Pumatate dintre scafandri a memorat informatia la suprafata,cealalta 0umatate a memorat-o la "B de metri adancime. .poi 0umatatea care a retinut informatia la suprafata a fost pusa sa reproduca informatia tot la suprafata, iar scafandri care au retinut-o in apa au trebuit sa o reproduca tot in apa. 9n continuare,scafandri care au memorat la suprafata au fost pusi sa reproduca informatia sub apa,iar cei ce au memorat-o sub apa 2 la suprafata. #chipa de scafandri care a memorat la suprafata a dat randament mai bun atunci cand au reprodus informatiile la suprafata,iar cei care au memorat sub apa au dat randamentul cel mai bun reproducand informatiile tot sub apa. !eci,informatiile sunt mai usor de reactualizat in locul in care au fost memorate.+ediul fizic ne acti&eaza informatiile.-tarea afecti&a este foarte importanta.< informatie dobandita pe un fond afecti& este bine reactualizata pe acelasi fond afecti&.!e e$emplu,un indi&id cand este trist isi aminteste lucruri congruente cu starea lui.!e asemenea,cand suntem &eseli totul ne pare roz,dar in realitate lucrurile sunt la fel. ,aracterul mi)locit al memoriei se refera la faptul ca pentru a memora mai usor si mai temeinic folosim deseori o serie de te%nici de facilitare .!e e$emplu,celebra tehnica utilizata des in trecut,nodul la batista.4a sa nu uite ce&a,in trecut oamenii faceau un nod la batista iar cand scoteau batista si &edeau nodul isi aminteau ceea ce trebuia. #$ista o serie

)"

de tehnici de facilitare. !e e$emplu chiar daca acum nu ne mai incarcam atat de mult memoria, sa presupunem ca ar trebui sa memoram numarul de telefon BD::)=:)@@. 4a sa-l retinem ar insemna ca retinem 1B unitati si atunci apelam la di&erse tehnici. 9l putem in&ata astfel BD::)@B - Q @. .dica )@B 2 @ = )=: iar )@B Q @ = )@@. !eci am redus 1B elemente la ) % )@B, Q - , @'deci am sansa sa retin mai bine desi cantitati& este mai mult dar se formeaza niste asociatii. ,aracterul inteligibil al memoriei in sensul ca informatiile stocate in memorie au o semnificatie. ,or*e#e *e*or!e! !upa prezenta intentiei de a memora si dupa efortul volutar depus in acest sens a&em memorie in&oluntara/ memorie &oluntara/

2emoria involuntara se realizeaza automat fara ca subiectul sa intentioneze retinerea informatiilor receptate. #ste o forma mai simpla si mai naturala a memoriei , aparent nesistematica si dezorganizata, insa a&and rol fundamental in dinamica psihicului uman. Eficienta memoriei in&oluntare este dependenta in principal de gradul de corespundere dintre informatia prezentata si interesele, dorintele, preocuparile, temerile subiectului.Cn alt factor ce conditioneaza eficenta memoriei in&oluntare il reprezinta profunzimea interactiunii dintre subiect si informatia prezentata , deci calitatea retentiei in&olunatare este direct proportionala cu adancimea procesarii. -pecificul memoriei in&oluntare rezida in economicitate, in sensul unor costuri energetice foarte reduse, iar principala limita e data de imposibilitatea selectiei materialului ce &a fi retinut. +emoria in&oluntara este deci forma naturala a memoriei. 9nainte de a-si propune sa retina ce&a,oamenii au retinut in&oluntar. #ste o forma aparent nesistematica a memoriei care nu ne oboseste,dar nici nu ne ofera posibilitatea de a alege ceea ce &om retine. !e e$emplu,retinem &ersurile unui cantec dar acest lucru nu ne a0uta in acti&itatea profesionala. >actorii memoriei in&oluntare, dupa cum am mai afirmat, sunt pe de-o parte personalitatea %interese, temeri , etc de e$emplu daca ne e frica de ce&a retinem e&enimentele care duc acolo', iar pe de alta parte profunzimea interactiunii cu informatia. !e e$emplu,cand a&em de in&atat pentru sesiune apelam la memoria &oluntara, citim de multe ori materialul dar tot nu retinem cat ne-am dori deoarece procesarea este

))

superficiala. 9nsa daca am face analiza gramaticala a materialului pe care il a&em de in&atat am retine mult mai bine fara sa &rem..ceasi informatie o putem parcurge la diferite grade de profunzime. 2emoria voluntara se distinge prin faptul ca subiectul isi propune deliberat, isi asuma actul memorarii, depune un efort voluntar in acest sens si utilizeaza anumite procedee speciale menite a-i asigura o retentie mai trainica. #ste o forma mai organizata si implicit mai productiva a memoriei prin prisma faptului ca subiectul alege deliberat continuturile ce vor fi memorate. !intre factorii de care e dependenta memoria &oluntara cei mai importanti sunt constientizarea scopului activitatii de memorare si utilizarea unor procedee speciale cum sunt numarul si dozarea repetitiilor/ constituirea unui plan sau schita a informatiilor/ stabilirea de asociatii, legaturi cu alte informatii/ integrarea informatiilor &echi in ansamblul celor noi si in&ers/

!incolo de utilitate, memoria &oluntara presupune costuri ridicate in materie de consum energetic, senzatie de efort subiectiv si oboseala. !upa prezenta intelegerii continuturilor memorate, a&em memorie mecanica/ memorie logica/

Me*or!" *ec"n!c" presupune intiparirea informatiilor fara a intelege semnificatia acestora, fara a a&ea o perspecti&a inteligibila asupra lor. #a se bazeaza pe asociatii de natura fonetica % cum suna informatiile respecti&e ' obtinute prin simpla repetare a informatiei. !in acest moti& ea conduce la o invatare formala, superficiala a formei,dar nu si a continuturilor logice. !esi uneori se soldeaza cu succes,in ma)oritatea cazurilor memoria mecanica este ineficienta, fara durabilitate . 4u toate acestea in situatia in care materialul de memorat nu are o structura logica interna sau in cazul in care gandirea subiectului nu este suficient dez&oltata, memoria mecanica este absolut necesara. !e e$emplu,retinerea denumirilor geografice, a datelor istorice, a numelor de persoane, a numerelor de telefon necesita memorie mecanica. +emorarea mecanica dureaza mult iar cunostintele nu sunt temeinice. !in acest punct de &edere memoria mecanica ar trebui combatuta, dar uneori e necesara.!e e$emplu,la copii este foarte necesara deoarece au o gandire slab dez&oltata. 6atura compenseaza,insa. 6oi in&atam logic dar nu a&em capacitatea de memorie mecanica la fel ca in copilarie.!e asemenea,cand materialul nu

):

este logic este utila memoria mecanica. 9nsa si in aceste situatii noi incercam sa facem informatiile sa para logice, facem o serie de asocieri. 2emorarea logica presupune intelegerea continutului asimilat, descifrarea sensurilor,a semnificatiei,a implicatiilor acestuia . #a asigura o invatare autentica utilizabila in practica si foarte fle#ibila % presupune capacitatea de a utiliza cunostintele in conte$te diferite'. !upa durata pastrarii distingem intre memorie senzoriala/ memorie de scurta durata/ memorie de lunga durata/

+emoria senzoriala consta in retentia informationala pentru intervalul de timp necesar parcurgerii la de catre stimularea senzoriala a drumului de la receptor la corte#. !urata acesteia este una foarte scurta de ordinul milisecundelor. Prezunti&, fiecarui analizator ii corespunde un tip distinct de memorie senzoriala, insa cele mai studiate si implicit mai cunoscute forme ale acesteia sunt memoria senzorial vizuala % memoria iconica 'si memoria senzoriala auditiva % memoria ecoica'. 3oate informatiile intra in sistemul cogniti& prin intermediul receptorilor care transforma informatia in impuls ner&os. +emoria senzoriala are o capacitate in principiu nelimitata. +emoria de scurta durata reprezinta retinerea informatiilor pentru o perioada de ordinul secundelor% pana la "B secunde apro$imati&'. #a are un &olum cuprins intre = si F elemente% D QA- "'. !e e$emplu, citesc un numar de telefon din agenda si ma duc in celalat colt al camerei,unde se afla telefonul,sa-l formez. 3in minte numarul pana il formez,dar daca suna ocupat si trebuie sa-l formez din nou nu-l mai stiu, deci trebuie sa consult iar agenda. +emoria de scurta durata are deci o durata limitata si volum limitat. +emoria de lunga durata presupune retinerea informatiei pentru intervale de timp foarte mari a0ungand pana la intreaga &iata. .ceasta are o durata prezumtiv nelimitata si un volum nelimitat. 6u putem spune ca memoria umana Ise umpleJ. 4alculatorul are o meorie limitata,dar in cazul memoriei umane o asemenea situatie nu este cu putinta. !upa ni&elul de acti&are distingem intre memorie de lucru/ memorie de lunga durata/

+emoria de lucru reprezinta acea parte a informatiilor stocate in sistemul cogniti& care sunt activate temporar in scopul realizarii unei sarcini. .celeasi continuturi informationale pot intra in campul memoriei de lucru daca sunt acti&ate temporar,

)=

respecti& in campul memoriei de lunga durata daca se afla in stare de subacti&are temporara. -tudiile arata ca, referitor la prelucrarea informatiei, important este ni&elul de acti&are. 6oi a&em o multitudine de informatii in memorie dar nu le folosim simultan pe toate. 9n acelasi timp cand &orbim despre ce&a a&em in memorie si alte informatii,dar care nu ne a0uta. 9n memoria noastra are loc o dinamica permanenta. -i calculatorul are doua tipuri de memorie memorie la ni&elul hardului/ memorie e$terna %?.+'/

Pe hard a&em informatia, o stocam dar daca a&em putini rami si &rem sa 0ucam un 0oc pe calculator 0ocul merge sacadat. +emoria calculatorului a fost conceputa pe baza unor analogii cu sistemul cogniti&. !upa gradul de integrare spatio 2 temporara distingem intre memorie episodica/ memorie semantica/

Pe langa informatii noi retinem si cand, unde si de la cine am a&ut acele informatii. +emoria episodica include informatii a caror dobandire poate fi localizata in timp si spatiu. ?etinem,astfel pe langa informatia in sine si locul, conte$tul , momentul, persoana de la care am dobandit-o. < parte semnificati&a din memoria noastra dispune de integrare spatio-temporara,dar dispunem si de multe informatii pe care nu a&em nici o idee de unde le stim. !e e$emplu,cand am aflat prima oara ca apa e incolora, 9ntegrarea spatio 2 temporara s-a pierdut. 5orbim astfel de o memorie semantica ce cuprinde informatii care au fost utilizate in mod frecvent si in acest caz dispare localizarea spatio & temporara. 9nitial orice informatie intra in memoria episodica,insa in timp acestea tind sa migreze catre memoria semantica.!istinctia dintre cele doua are argumente neurofiziologice. !e e$emplu,amneziile nu sunt mereu totale, se poate a0unge ca un subiect sa-si piarda memoria episodica dar sa-i ramana intacta memoria semantica. !e e$emplu,limba0ul nu se pierde la amnezie. 9n general se pierde memoria episodica si nu cea semantica. !upa gradul de constientizare a informatiilor distingem intre memorie e$plicita % constienta '/ memorie implicita % inconstienta '/

-unt lucruri cu care nu ne-am nascut, le stim face dar nu le stim e$plica. 4unoasterea pe care o realizeaza sistemul cogniti& nu se limiteaza la ceea ce putem declara.

)@

ATEN1IA 0- S$ec!'!cu# $s!2o#o !c "# "ten3!e! !intre toate formele de manifestare a &ieii psihice, atenia este, n e$plicaiile curente, cel mai frec&ent asociat cu performana. 4hiar dac reuita sau eecul ntr-o acti&itate se datoreaz n realitate bunei sau slabei funcionri a altor domenii ale psihicului cum sunt procesele senzoriale, memoria, g(ndirea ori structurile moti&aionale, atenia este cea la care apelm n mod curent pentru a ne 0ustifica prestaia. #a este scoas la i&eal ca )D

prim dimensiune psihic in&ocat, ignor(nd adesea cauzele reale ale unui succes sau insucces. !incolo de ierarhia implicit coninut n aseriunile de mai sus, concepiile tiinifice asupra ateniei subliniaz rolul deosebit de important al acesteia n acti&itatea uman. .stfel, pentru 3heodule ?ibot, .aten/ia este un monodeism intelectual, asociat cu o adaptare spontan sau artificial a individului0 %1F":A"BBB, p.1@-1D'. 1n opinia lui .le$andru ?oca .aten/ia const 1n orientarea selectiv -i 1n concentrarea activit/ii psi%ice asupra unor obiecte sau fenomene, ceea ce are ca efect reflectarea lor mai clar -i mai complet, precum -i cre-terea eficien/ei activit/ii0 %1FD@, p. )D='. 9nlcuz(nd i o dimensiune fiziologic, 5asile Preda %1FF1, p. F"' definete atenia drept un .proces psi%ofiziologic care const 1n orientarea -i concentrarea selectiv a activit/ii psi%ice asupra unor stimuli sau sarcini, 1n vederea ob/inerii unei percep/ii optime, rezolvrii adecvate a sarcinilor, a situa/iilor$problem -i adaptrii comportamentului senzorio$ motor, cognitiv -i afectiv la mobilitatea condi/iilor e#terne -i la dinamica motivelor -i scopurilor persoanei0. +ai recent, +ihai Holu adopt o perspecti& similar atenia este un .proces psi%ofiziologic de orientare, concentrare -i poten/are selectiv a func/iilor -i activit/ilor psi%ice -i psi%ocomportamentale modale specifice 1n raport cu obiectul -i finalitatea lor proprii, asigur2ndu$le atingerea unui nivel optim de eficien/ adaptativ0 %"BBB, p. :)D'. !incolo de di&ersitatea terminologic, ma0oritatea definiiilor date ateniei rele& notele eseniale ale acesteia, care i confer un specific aparte n cadrul sistemului psihic uman orientarea, selec/ia i focalizarea. Refle#ul necondi/ionat de orientare este unul din primele fenomene prin prisma crora a fost e$plicat atenia. #l const ntr-un ansamblu de manifestri fiziologice i comportamentale ce apar atunci c(nd organismul recepteaz un stimul nou i semnificati& din punct de &edere moti&aional-adaptati&. +ai concret, este &orba de elemente motrice e$terne %ntoarcerea capului, ncordarea pri&irii, diminuarea micrilor etc.', &egetati&e interne, dublate de modificri ale acti&itii cerebrale decelabile n tabloul electroencefalogramei. ?efle$ul necondiionat de orientare este specific ateniei in&oluntare i este nnscut, ns n urma acumulrii e$perienei de &ia, anumite situaii ne pot declana refle#e condi/ionate de orientare implicate n special n atenia e$pectati& &oluntar. 3elec/ia aten/ional const n stabilirea &oit sau automat a unor prioriti. <mul triete ntr-un mediu hipercomple$/ n fiecare moment al &ieii noastre, o ade&rat a&alan de stimuli senzoriali adesea dispui aleator i cu e&oluie impre&izibil ne )E

bombardeaz analizatorii. ?esursele noastre de prelucrare a informaiilor ce &in spre noi sunt ns limitate %dup unele estimri, n fiecare secund a &ieii, asupra analizatorilor acioneaz un &olum de apro$imati& 1BB BBB bii de informaie, din care putem prelucra contient doar ntre "= i 1BB bii 2 +iclea, 1FFF'. .pare aadar necesitatea logic i pragmatic a unei selecii. 4onsecuti&, organismul se focalizeaz asupra elementelor alese, acestea de&enind obiectul unor prelucrri laborioase, de detaliu n detrimentul datelor concurente, crora le &a fi blocat accesul n eta0ele superioare ale psihicului. -elecia atenional nu se rezum doar la RintrrileJ n sistemul cogniti&. < dat receptate, acestea sunt supuse unor analize comple$e, n &ederea interpretrii semnificaiei lor, integrrii ntro categorie, demers posibil doar prin raportare la baza de cunotine a subiectului %memoria de lung durat'. 6u toate informaiile dob(ndite pe parcursul ontogenezei sunt necesare pentru prelucrarea stimulilor recent receptai %dealtfel, acti&area simultan a tuturor e imposibil', ci doar o parte asistm aadar la un nou proces de selecie, tradus prin acti&area informaiilor rele&ante i inhibarea celor irele&ante. 1n fine, segregarea continu i asupra RieirilorJ din sistem, unde se impune necesitatea de a selecta din repertoriul general al soluiilor posibile &arianta cea mai potri&it/ rspunsurile motrice presupun de asemenea distincia ntre elementele rele&ante i stimulii distractori. !ac selecia &izeaz opiunea ntre un stimul sau altul din cei disponibili, focalizarea !concentrarea" presupune un demers &ertical n cadrul aceluiai item, fiind o e$presie a profunzimii analizei acestuia. *a ni&el fiziologic central, ea se e$prim prin intensitatea proceselor ner&oase implicate n atenie, crearea unui focar de e$citaie puternic la ni&elul scoarei cerebrale i inhibarea consecuti& a ariilor corticale n&ecinate/ n plan comportamental se obiecti&eaz prin rezistena la factori perturbatori. !o&ad stau momentele de cufundare n lectur chiar n condiiile unor zgomote de fond, strile de meditaie specifice practicilor orientale ce pot merge p(n la abolirea senzaiilor de durere, e$perienele de trans hipnotic etc %&ezi SSSst.alterat'. 4ele trei dimensiuni ale ateniei sunt complementare, fiind elemente distincte ale aceluiai proces psihofiziologic unitar. !ac orientarea creaz premisa anga0rii ctre un c(mp de stimuli, selecia asigur e$tragerea acelor elemente care &or determina un rspuns adec&at, n timp ce concentrarea duce la procesarea mai ad(nc a acestora. !in punct de &edere funcional, e$istena ateniei implic e$istena altor dou stri psihofiziologice starea de &eghe i starea de &igilen. 3tarea de veg%e este opus celei de somn i se caracterizeaz printr-o acti&are difuz a scoarei cerebrale. 1n plan psihocomportamental ea presupune o contemplare general a ambianei, o ateptare pasi&, )F

caracterizat prin absena orientrii ctre ce&a anume, a focalizrii i seleciei. Pe fondul acesteia se instaleaz starea de vigilen/ n care indi&idul realizeaz o e$plorare nespecific a mediului, o ateptare pasi& a ce&a nc nedefinit/ specific ei este un anumit grad de tensiune psihic dat de acti&area mai puternic a corte$ului, menit a pregti o reacie prompt indiferent de natura sau locaia e&entualilor stimuli. 1n cazul ateniei asistm la o ngustare a c(mpului contiinei, dar stimulii selectai sunt procesai mai profund. 1n cadrul sistemului psihic uman, atenia este mecanismul cel mai intim legat de funcionarea celorlalte procese i funcii psihice. #a nu are un coninut informaional propriu, cum este cazul percepiei, memoriei sau g(ndirii i nici o e$isten independent de acestea, ci dimpotri&, manifestarea ei este intrinsec dependent de derularea proceselor cogniti&e, crora le d un ma$imum de eficien n prezena ateniei, recepia senzorial este mai acurat i mai rapid, percepia de&ine mai complet i mai clar, memoria este mai trainic i mai fidel, nelegerea semnificaiilor mai profund, procesul rezoluti& este mai eficient, iar deprinderile mai adec&at selectate i aplicate. *a modul global, succesul ntr-o acti&itate este dat n mare msur de prezena i calitatea ateniei, ea fiind un ade&rat .nod$releu0 al &ieii psihiceJ %Preda, 1FF1'. !intre funciile ce-i re&in ateniei n acti&itatea uman, cele mai importante sunt urmtoarele % dup Holu, "BBB' a" func/ia de e#plorare -i baleia) a c2mpului perceptiv e#tern , proces implicat n orientare i selecie/ b" func/ia de e#plorare -i scanare a repertoriului memoriei de lung durat , specific etapei intermediare, interne a flu$ului de prelucrri informaionale, finalizat cu acti&area selecti& a informaiilor utile n situaia dat/ c" func/ia de filtrare$selec/ie a datelor cu potenial moti&aional-adaptati& i ignorare-blocare a celor irele&ante/ d" func/ia de accentuare a contrastelor n &ederea unei concentrri mai profunde/ e" func/ia de orientare$direc/ionare, ce ser&ete la elaborarea monta0elor interne adec&ate desfurrii proceselor i aciunilor RcomandateJ/ f" func/ia de poten/are, de regenerare a efortului neuropsihic necesar pe toat durata acti&itii/ g" func/ia de avertizare -i alertare, ce se concretizeaz n momentele de accentuare a &igilenei, prudenei, discernm(ntului n situaii impre&izibile sau critice. 4- N!+e#e "#e contro#u#u! "ten3!on"#) $roces&r! "uto*"te 5! $roces&r! contro#"te :B

!up cum am artat n subcapitolul anterior, implicarea ateniei n acti&itatea uman este una comple$ i deosebit de important. 1n esen, putem spune c rolul ei este de a asigura un control mai bun asupra situaiei n care ne aflm, printr-o mai bun gestionare a informaiilor prelucrate. .cest control nu este unul omogen/ diferite tipuri de sarcini reclam diferit participarea ateniei. #ste foarte cunoscut faptul c n timpul acti&itilor simple sau a celor supran&ate %deprinderi', cum este mersul, ne putem concentra i asupra altor aspecte admirm peisa0ul, ntreinem o con&ersaie cu un partener de drum, cutm soluii unei probleme etc., fr ca succesiunea pailor notri s aib ce&a de suferit. .ceasta ntruc(t acti&itatea de baz nu necesit o focalizare deosebit, e$ist(nd resurse atenionale suficiente pentru desfurarea simultan a altei sarcini. *a polul opus se situeaz acti&itile comple$e, dificile, cum numeroase elemente nefamiliare i impredictibile. 1n timpul unui e$amen de pild, e foarte puin probabil c &om putea fi ateni i la altce&a. !ac pe aleea pe care adineaori mergeam linitii e$ist un an sau o balt peste care &a trebui s trecem, &a fi necesar s calculm e$act unde s punem fiecare picior, n ce ordine, c(t de ampl trebuie s fie micarea ori lungimea pasului/ n acele momente, creierul nostru &a cuta s ne a0ute s depim situaia dat, desfurarea simultan a unei alte sarcini contiente fiind e$clus. 9at deci c sarcini diferite sau momente diferite ale aceleiai sarcini, solicit diferite grade de implicare a ateniei. 1n funcie de aceasta, se disting dou ni&ele ale controlului atenional procesri automate -i procesri controlate !strategice". 1n accepiunea comun, nonpsihologic, termenul Iautomat0 desemneaz proprietatea unor aparate, maini de a desfura o serie de operaii fr inter&enia omului n condiiile n care sunt ndeplinite anumite condiii specifice %inter&enia uman este desigur necesar pentru construirea, programarea unor asemenea dispoziti&e'. 1n aceast accepiune, termenul este eminamente un atribut al produselor tehnologice. 6eimplicarea factorului uman aduce o serie de a&anta0e n desfurarea sarcinilor, ele nefiind supuse erorilor specific umane datorate unor surse cum sunt oboseala, distragerea ateniei sau plictiseala. !e pild, un robot ataat unei linii telefonice &a declana un mecanism de nregistrare dup un anumit inter&al de timp, fr a fi ne&oie ca cine&a s stea l(ng el i s apese un buton n acest sens. 3ermenul a fost preluat de specialiti n e$plicarea unor fenomene psihice, ns delimitarea net a sferei i coninutului acestei noiuni st(rnete nc numeroase contro&erse ntre autorii n domeniu. .stfel, la ntrebarea 4,are este opusul procesrilor automate50, rspunsurile sunt dintre cele mai di&erse * procesri con-tiente %Posner S :1

-nTder, 1FD=/ Margh, 1FE:', procesri controlate %-hiffrin S -chneider,1FE:/ <hman, 1FFF/ +ih, "BB:', procesri ce reclam efort %effortfull processing, Uasher S 7ac;s, 1FE:,apud Vihlstrom, 1FFF', procesri ra/ionale %-mith S VirbT, "BB1'. 4u toat aceast IbogieJ terminologic, cea mai utilizat formul rm(ne cea a prelucrrilor controlate. 1n accepiunea sa psihologic original, semnificaia diadei procesri automate &ersus procesri controlate este circumscris n tabelul nr. 1. .li autori menioneaz o serie de criterii adiionale. .stfel, prelucrrile automate sunt mai rapide, iar cele controlate mult mai lente/ primele sunt ns infle$ibile, oper(nd n acelai tip de sarcin, n timp ce secundele sunt foarte fle$ibile, fiind utilizate ntr-un conte$t mult mai larg %PoWer S !algleish, 1FFE'. Uasher i 7ac;s %1FE:, apud Vihlstrome, 1FFF' susin c procesrile automate nu sunt afectate de interferen, put(nd fi realizate la acelai ni&el de performan chiar n timpul realizrii unor sarcini concurente, iar diferenele interindi&iduale ca i cele de &(rst sunt ine$istente. Cn punct de con&ergen este faptul c reprezentrile informaionale sunt identice n ambele situaii. 3abelul nr. 1. 4aracteristici ale prelucrrilor informaionale automate, respecti& controlate %dup -chneider, !umais i -hiffrin, 1FE:' Cr!ter!u 4onsum energetic 9ntenionalitate .tenie #fort resimit 3ipul de procesare Hradul informaiei Hradul de Proces&r! "uto*"te 9ndependente, nu implic un consum energetic 9ncomplet 6u necesit, dar poate fi declanat !eloc sau foarte puin Paralel Puin sau deloc Proces&r! contro#"te 4onsum energetic ridicat 4omplet 6ecesit resurse atenionale 6i&el ridicat -erial ?idicat

contientizare a de Puin sau deloc ?idicat 1mbuntire gradual !ificil +asi& -czut, cu e$cepia sarcinilor simple Puin sensibile Coar

retenie n +*! 6i&el de performan -ensibilitate e$ersare +odificare la

:"

<ric(t de tentante ar fi ns caracteristicile menionate, o parte din ele nu sunt realiste. .stfel, inter&alul de timp e$trem de scurt solicitat de procesrile atenionale precum i absena oricrei interferene cu sarcini concurente sunt doar dou dintre criteriile contestate %+ih, "BB:'. -pre e$emplu, dei prototip al demersurilor automate, refle$ul de contracie al irisului necesit un inter&al de timp sesizabil. +ai mult, nici una din caracteristicile enumerate mai sus nu trebuie considerat la modul absolut. .cest lucru ne-ar pute n faa a dou dimensiuni e$treme, foarte clar delimitate la ni&el teoretic, ns greu de susinut la ni&el empiric. .naliz(nd atent tabelul nr. 1, obser&m c o serie de criterii sunt formulate ntr-o manier mai degrab relati&. .stfel, efortul consecuti& prelucrrilor automate este ine$istent sau puin/ gradul de contientizare i de retenie n +*! sunt i acestea absente, dar pot e$ista la parametri redui/ resursele atenionale nu sunt reclamate, dar pot fi declanate. < ntrebare fireasc n aceste condiii este p(n unde in procesrile automate i de unde ncep cele strategice, Cn posibil rspuns ni-l ofer conceptualizarea celor dou aspecte ca plas(ndu-se la e$tremele unui continuum al ni&elelor controlului atenional i nu ca fiind dihotomice %Xells S +ateWs ,1FF: '. 1n acest conte$t este preferabil formula grad de automatizare a procesrilor informaionale fa de dihotomia procesri automate &ersus controlate, orice demers cogniti& situ(ndu-se la un anumit ni&el al acestui continuum, mai apropiat sau mai ndeprtat de unul dintre poli. .cceptarea acestui continuum este compatibil cu caracterul relati&ist al caracteristicilor menionate mai sus, efortul resimit, de pild, put(nd fi unul mai mic atunci c(nd ne situm mai aproape de polul din st(nga sau mai mare, pe msur ce sarcina realizat este mai apropiat de polul prelucrrilor controlate. 4ontinu(nd pe aceeai idee, putem &orbi de o ierarhie a criteriilor de automatizare. .stfel PacobT %1FF1, apud +ih, "BB:' distinge ntre un sens slab al prelucrrilor automate %absena controlului contient i a intenionalitii' i respecti& un sens tare al acestora circumscris prin ntrunirea cumulati& a tuturor criteriilor menionate. < meniune important n acest sens a fost fcut de Margh i 4hartrand %1FFF', care disting n cadrul procesrilor automate dou forme distincte o form implicat n formarea i funcionarea deprinderilor i respecti& o alta implicat n stadiile iniiale ale percepiei. 9niial, orice deprindere presupune repetarea unor operaii la ni&el contient, implic(nd masi& controlul atenional i consum(nd resurse energetice %procesri controlate'/ prin e$erciiu ns, acestea a0ung la o oarecare independen de controlul contient, realiz(ndu-se foarte rapid, fr efort, automat. !intre factorii ce concur la realizarea automatizrii, cei mai importani sunt repetiia i in&ariana structurii sarcinii :)

%+ih, "BB:'. .ltfel spus, o aciune bazat pe un mod omogen de operare, n care succesiunea pailor este aceeai, repetat frec&ent, a0unge s treac de sub tutela procesrilor controlate la un ni&el mai sczut al controlului atenional, desfur(ndu-se n manier automat. +ai concret, sintagma Imod omogen de operareJ desemneaz aici o asociere constant ntre un anumit input i un output specific, faptul c subiectul reacioneaz constant n aceeai manier n situaii similare. 1n acest fel, prelucrrile informaionale se pot situa la diferite ni&ele ale controlului atenional, ntr-un anumit punct pe a$a automat 2 controlat, n funcie de numrul de repetiii ca i de constana sarcinii respecti&e. < sarcin ndelung e$ersat, ce nu implic &ariaii ale inputului, bazat pe o asociere constant input 2 output, &a de&eni automat n timp, procesarea contient de&enind redundant %sensul tare al automatizrii'. .stfel, o parte din resursele atenionale ale indi&idului de&in disponibile, put(nd fi utilizate ntr-o sarcin simultan, afectat de interferen doar n mic msur sau deloc. Pe de alt parte, sarcinile nee$ersate ndea0uns, sau cele n care in&ariana structurii nu este absolut pot fi ncadrate i acestea la un anumit ni&el al automatizrii %n sens slab'. 1n cazul ambelor categorii ns, n prezena unor elemente impredictibile, pentru care subiectul nu are un rspuns elaborat, structurile automatizate nu mai sunt suficiente, sarcina fiind desfurat la ni&el strategic. 9deea este susinut i de alte modele asupra automatizrii. .stfel, pentru .nderson %1FE)' procesul automatizrii const n integrarea treptat, prin e$erciiu, a unei succesiuni de operatori ntr-unul singur, o structur cogniti& relati& unitar, a crei implementare &a reclama resurse cogniti&e minore. Pe de alt parte, *ogan %1FEE, apud -ternberg, 1FF@' susine c esena automatizrii este dat de acumularea gradual a unor cunotine despre output-urile specifice diferitelor inputuri %automatizarea procedeelor de calcul aritmetic de pild, se realizeaz prin stocarea de rspunsuri specifice anumitor combinaii de numere'. !ei distincte, cele dou perspecti&e nu sunt i contradictorii, ci mai degrab e$plicaii complementare ale aceleiai realiti la ni&ele diferite de analiz a sistemului cogniti& global %.nderson' i respecti& mai detaliat %*ogan'. 4el de-al doilea sens al automatizrii menionat de Margh i 4hartrand se refer la stadiile iniiale ale procesului percepti&. #ste cunoscut faptul c percepia are o desfurare procesual, presupun(nd parcurgerea mai multor pai din care noi contientizm doar rezultatul final recunoaterea obiectului. *a sf(ritul anilor Y=B, Uubel i Xiesel %apud +iclea 1FFF' au fcut o serie de cercetri asupra mecanismelor neurofiziologice ale percepiei &izuale pentru care li s-a decernat ulterior Premiul 6obel. #i au descoperit e$istena n corte$ul animalelor e$perimentale a unor celule responsabile de prelucrarea ::

stimulilor &izuali simpli %linii, fante, unghiuri etc.'. 1ntruc(t acestea sunt elemente componente ale oricrei imagini, celulele respecti&e au fost numite detectori de trsturi. .cti&itatea detectorilor de trsturi este e$trem de specializat, fiecare reacion(nd doar la prezena n c(mpul percepti& a unui anume stimul simplu, aflat ntr-o anume locaie, cu o anumit orientare sau micare specific/ stimuli diferii antreneaz celule diferite %a se &edea +iclea, 1FFF, pentru detalii'. >uncionarea lor este automat, n sensul c simpla prezen n c(mpul percepti& a unui stimul este suficient pentru a declana modificri ale patternului de acti&are, fr a fi ne&oie de o mobilizare &oluntar i contient. *a acest ni&el, prelucrrile se desfoar nediscriminati&, fa de toi stimulii, mecanismele atenionale specifice %orientarea, selecia i focalizarea' declan(ndu-se abia n etapele ulterioare ale tratrii informaiei. !istincia ntre cele dou forme ale proceselor automate este ad(ncit i de *ogan %1FF"'. .cesta susine c ntre cele dou aspecte ale automatizrii e$ist diferene eseniale de natur calitati&. .stfel, n timp ce deprinderile se formeaz prin repetarea unei sarcini desfurate contient, controlat, care n timp de&in automatizate, procesele implicate n analiza primar a informaiilor nu necesit un asemenea demers. .ltfel spus n timp ce deprinderile sunt n realitate postatenionale, cea de-a doua form a proceselor automate se desfoar preatenional, aspect confirmat i de posibilitatea replierii la ni&el controlat n desfurarea unei deprinderi, demers imposibil la ni&elul procesrilor percepti&e primare. Primul aspect ine mai degrab de memorie, n timp ce secundul este implicat funcionarea percepiei. 1n concluzie, dac prin procesri automate nelegem deprinderi, diferenele dintre acestea i procesrile controlate sunt de natur cantitati& %aceleai mecanisme, dar automatizate'. !ac prin procesri automate nelegem acel tip de prelucrri implicate, de pild, n funcionarea detectorilor de trsturi, diferenele dintre procesrile automate i cele controlate sunt de natur calitati&. n

6- ,or*e#e "ten3!e! -usinerea atenional a acti&itii este un domeniu comple$ care mbrac forme particulare n momente diferite n funcie de sarcina efectuat dar i de particularitile subiectului. 1n funcie de prezena sau absena inteniei de a fi atent, a depunerii unui efort &oluntar n &ederea atingerii unui scop stabilit, atenia poate fi in&oluntar, &oluntar i post&oluntar. :=

"7 Aten3!" !n+o#unt"r& este forma elementar i natural a ateniei. -pecificul ei este declanarea i susinerea spontan, neintenionat, fr ca subiectul s-i propun s fie atent ori s depun un efort n acest sens. !in punct de &edere comportamental, atenia in&oluntar este e$plicat prin prisma refle#ului necondi/ionat de orientare, ce apare atunci c(nd ne confruntm cu stimuli noi, cu apariie brusc ori neateptat. MerlTne %1F@@, apud Holu, "BBB' a demonstrat c anumii stimuli, numii prose#ogeni se impun n mod automat n competiia pentru resurse cogniti&e, fiind procesai n mod prioritar. !ispun de acest tratament preferenial elementele caracterizate prin noutate, asimetrie, contrast, neregularitate, intensitate mare, mi-care sau comple#itate. 1n psihologia reclamei de e$emplu, dat fiind caracterul intruzi& al spoturilor publicitare, realizatorii caut mi0loace prin care s atrag in&oluntar atenia receptorilor/ se recurge astfel la imagini atipice, contrastante cu cele uzuale, uneori chiar ocante/ ambiguitatea unui mesa0 determin subiectul s-i descifreze sensul, insist(nd astfel mai mult asupra lui/ debutul unei reclame radio printr-un zgomotAsunet puternic sau dimpotri&, printr-un moment de linite total ne &a face s ne focalizm asupra ei/ micarea unui stimul pe un fond de elemente fi$e atrage urmrirea in&oluntar a acestuia. 4ontrastul cromatic, conturarea special, apariia i dispariia brusc a unui stimul sunt utilizate i n semnalizarea rutier, construirea aparaturilor de bord, a firmelor luminoase, panourilor stradale etc. .ciunea repetat a unui stimul, chiar dac dispune de caracteristicile enumerate mai sus, duce la scderea treptat a interesului fa de acesta, n &irtutea fenomenului de %abituare !obi-nuire". ?efle$ul de orientare dispare n timp, iar la ni&el cortical se constat o diminuare a acti&itii electrice din zona de proiecie specific %pentru prent(mpinarea acestui fenomen, creatorii de reclame di&ersific e$presiile, concep forme alternati&e de e$primare a aceluiai mesa0'. Pornind de la asemenea obser&aii, -o;olo& %1F@)' e$plic funcionarea ateniei in&oluntare prin legturile funcionale dintre corte$ i formaiunea reticulat. #sena modelului este postularea e$istenei la ni&elul corte$ului a unui aa numit model acceptor al stimulilor cu care &enim n contact. +ai concret, modelul acceptor desemneaz un patern de acti&are specific unui anumit stimul, n baza cruia acesta este recunoscut. <rice informaie e$tern o dat receptat de segmentele periferice ale analizatorilor este trimis spre corte$ pe dou ci direct i respecti&, prin intermediul formaiunii reticulate. +esa0ul sosit la corte$ n zonele de proiecie specifice este analizat n &ederea recunoaterii. !ac la acest ni&el e$ist un model acceptor al stimulului receptat, corte$ul inhib circuitul secundar, bloc(nd acti&area formaiunii reticulate. 9n&ers, atunci c(nd corte$ul nu recunoate inputul proaspt sosit, el nu &a mai bloca circuitul :@

receptor - formaiune reticulat, care la r(ndul su, prin intermediul sistemului reticulat acti&ator ascendent %-?..' &a suplimenta acti&area cortical de0a e$istent %figura SSS'. 1n acest fel, stimulul receptat &a beneficia de resurse suplimentare de procesare, impun(ndu-se prioritar n c(mpul contiinei %atenie in&oluntar'.

4orte$ %model acceptor'

-timul

?eceptor

%-?..' >ormaiune reticulat

>ig. SSS. +odelul lui -o;olo&, 1F@) %dup +iclea, 1FFF - sgeile continue reprezint cone$iuni e$citati&e, iar cele punctate, cone$iuni inhibiti&e' 6u orice repetiie duce ns la habituare. 1n msura n care un semnal specific, chiar dac apare frec&ent, are consecine importante asupra comportamentului, este purttor al unui mesa0 decisi& n funcie de care aciunile noastre &or fi orientate ntr-un fel sau altul %este ntrit', refle$ul de orientare difuz i perisabil se transform n reac/ie de investiga/ie, de e#plorare a mediului %Preda, 1FF1'. #$emplele arat c oamenii ce locuiesc n apropierea grilor sunt deosebit de sensibili la nceput fa de zgomotul produs de trecerea unui tren i focalizeaz atenia n direcia respecti&, i ntrerup pentru moment acti&itatea sau sunt chiar trezii din somn/ n timp, ei se obinuiesc cu semnalul respecti&, a0ung(nd s-l ignore. 6u ne obinuim i nu ignorm ns sunetul emis de alarma propriei maini, chiar dac aceasta sun de mai multe ori ntr-o noapte/ de data aceasta mesa0ul e unul foarte important %cine&a ncearc s o fure' i &om aciona n consecin. ?olul ateniei in&oluntare n &iaa i acti&itatea uman este unul deosebit de important. Prin natura mecanismelor psihofiziologice de care dispune, ea este un mecanism de control cogniti& asupra mediului, realiz(nd detecia i analiza rapid a stimulilor rele&ani din punct de &edere adaptati&. 1n plus, focalizarea in&oluntar poate fi meninut timp ndelungat fr ca la ni&el subiecti& s apar senzaia de oboseal, a&anta0 dat de :D

consumul energetic sczut. .cti&itile importante, chiar dac dispun de momente interesante, plcute, implic adesea i pri neinteresante, rutiniere, uneori chiar plictisitoare/ n asemenea situaii, atenia in&oluntar nu este suficient, iar pentru reuit e ne&oie de o mobilizare &oluntar, intenionat. %7 Aten3!" +o#unt"r& este forma superioar i specific uman a ateniei. #a const n orientarea selecti& i concentrarea deliberat asupra unui obiect, sarcini sau acti&iti i n meninerea acestei focalizri c(t timp este necesar pentru finalizarea unei acti&iti i atingerea scopului propus. #ste intrinsec legat de e$istena unei intenii, a unui scop contient formulat i asumat. Cn rol deosebit de important n acest proces l au mecanismele &erbale, ce funcioneaz ca o comand intern n baza unui suport moti&aional adec&at .trebuie s fiu atent...s m concentrez...s urmresc ce se 1nt2mpl0. !in punct de &edere neurofiziologic, ea presupune e$istena unui focar de e$citaie intens la ni&elul scoarei cerebrale, ntrit prin fenomenul induciei poziti&e. +odelul lui -o;olo&, prezentat anterior, dei formulat pentru modelarea refle$ului necondiionat de orientare, poate fi e$tins i pentru e$plicarea ateniei &oluntare. 1n acest caz, n urma inteniei contient formulate i asumate de procesare a unui anumit stimul cu &aloare moti&aional ridicat, corte$ul, dei dispune de un model acceptor, &a aciona descendent stimul(nd formaiunea reticulat, care la r(ndul ei &a acti&a suplimentar corte$ul. -usinerea energetic astfel obinut &a permite manifestarea plenar a orientrii, seleciei i concentrrii &oluntare. < form particular a ateniei &oluntare este atenia e5pectativ. .ceasta se manifest anticipati&, n ateptarea producerii unei schimbri n mediu, aspect cunoscut sau intuit de subiect n &irtutea e$perienei sale anterioare %de aceast dat a&em de-a face cu un refle# condi/ionat de orientare'. -ub aspect intelectual-cogniti&, atenia e$pectati& reprezint un stadiu pregtitor n cursul cruia este e&ocat imaginea unui e&eniment pre&zut sau presupus/ astfel, e&enimentul real, este doar o ntrire a reprezentrii pree$istente. -ub aspect motor, atenia e$pectati& se asociaz cu o stare de tensiune dat de iner&aia pregtitoare a centrilor ner&oi i a musculaturii aferente, care la cel mai mic semnal se poate transforma n impulsAaciune real %?ibot, 1F":A"BBB'. .stfel, n ateptarea scufundrii plutei, pescarul i &a RpregtiJ micarea de nepare a petelui reacion(nd prompt c(nd aceasta se produce, iar pe stadioane, golul adesea Rplutete n aerJ.

:E

-ub aspect procesual, mobilizarea &oluntar se manifest pe parcursul tuturor etapelor de prelucrare informaional intrare, &eriga intermediar %procesarea intern propriu-zis' i ieire. !istingem astfel mpreun cu ali autori %Preda, 1FF1, Holu, "BBB' ntre atenia senzorial, atenia intelectiv -i cea motorie. .tenia senzorial este specific intrrilor n sistemul cogniti& i se manifest printr-o orientare preferenial asupra stimulului, a locaiei sale i a canalului senzorial care l-a receptat. 4aracterul prose$ogen face ca nc din aceast etap, anumite semnale s aib prioritate n faa celor concurente %selecie'. .tenia intelecti& continu procesarea stimulului anterior detectat i selectat din mediu/ la acest ni&el are loc interpretarea informaiei prin acti&area cunotinelor necesare din memoria de lung durat %n funcie de unitile acti&ate, aceeai situaie e$tern poate fi neleas ntr-un fel sau altul'. #a este profund implicat n acti&itile rezoluti&e, de cutare sau concepere a unei soluii pentru o problem, n sarcinile de reactualizare a informaiei din memorie. -ub raportul caracteristicilor, este forma cu cel mai nalt grad de concentrare, focalizare atenional. < dat aleas &arianta de rspuns fa de situaia n care ne aflm, este necesar i punerea ei n aplicare. 9ntrm de0a pe terenul ateniei motorii, responsabil de implementarea i monitorizarea rspunsului ales, efectuarea lui n conformitate cu e$igenele i posibilitile personale. 9at deci c atenia este o acti&itate eterogen, cu funcii distincte, mbrc(nd un anumit specific n diferite momente de manifestare. +ai mult, cele trei aspecte menionate mai sus sunt surse ale unor diferene inter-indi&iduale. Prin specificul ei, atenia &oluntar susine acti&itatea indi&idului at(t n momentele interesante, plcute, dar i n cele mai puin atracti&e, dar de o importan deosebit. #$ist ns i un pre perioadele de concentrare prelungit atrag dup sine o stare de oboseal, de epuizare psihic. 6ea0unsul de mai sus este depit ns de atenia post&oluntar, prezentat n cele ce urmeaz. c7 Aten3!" $ost+o#unt"r&- !esfurarea repetat a unei sarcini asumate contient i &oluntar face n timp ca aceasta s treac de sub tutela procesrilor controlate sub cea a procesrilor automate. .stfel, dac la nceput, schimbarea &itezelor autoturismului ne solicit intens atenia &oluntar, fiind necesar s ne concentrm asupra fiecrei mane&re efectuate, cu e$erciiul, putem s facem acest lucru fr un efort deosebit/ mai mult, n acelai timp a&em i controlul &olanului, al pedalelor, ne orientm pe osea i putem asculta tirile la radio ori anga0a ntr-o con&ersaie. .ceasta ntruc(t acti&itile menionate au de&enit automate. .a cum am artat, cele mai importante premise ale automatizrii sunt repetiia i in&ariabilitatea sarcinii %se desfoar ntotdeauna n acelai fel'. .stfel, :F

ntr-o prim accepiune, atenia post&oluntar poate fi definit ca un ansamblu de structuri operatorii ce funcioneaz automat n monitorizarea i reglarea acti&itii, un sistem de deprinderi de a fi atent. !in punct de &edere calitati&, regla0ul post&oluntar se apropie de atenia &oluntar, dar, spre deosebire de acesta, cantitatea de resurse energetice consumat este negli0abil. .cest fapt permite indi&idului anga0area simultan n mai multe acti&iti %distributi&itate'. Pe l(ng accepiunea descris mai sus, specific funcionrii deprinderilor, unii autori %Preda, 1FF1' menioneaz i o alt form a ateniei post&oluntare 2 "ten3!" "t!tud!n"#&. #a este puternic susinut de interese cogniti&e, factori afecti&i i moti&aionali, ceea ce permite perioade lungi de focalizare fr apariia senzaiei de disconfort i oboseal. ?ealizarea unei acti&iti plcute, interesante, cum este &izionarea unui film preferat, a celor moti&ate intrinsec n general se realizeaz aproape de la sine. 1n acest caz, atenie este mai degrab atras %ca i cea in&oluntar' declanat. !up, cum am &zut, fiecare din cele trei forme ale ateniei are at(t a&anta0e c(t i limite serioase. 6ici una dintre ele nu este general &alabil, indiferent de acti&itatea curent. !e aceea, n desfurarea sarcinilor, atenia &oluntar, in&oluntar i post&oluntar se alterneaz i compenseaz reciproc. < acti&itate n ansamblu automatizat implic i momente mai dificile, impredictibile, n care regla0ul post&oluntar nu mai e suficient, fiind suplinit de mobilizarea &oluntar. 1n concluzie, formele ateniei nu sunt izolate i independente una de cealalt ci dimpotri& alctuiesc o unitate dinamic. 8- C"#!t&3!#e "ten3!e! !incolo de forma de manifestare &oluntar, in&oluntar sau post&oluntar, o analiz mai detaliat a ateniei i rolului ei n acti&itatea uman rele& o serie de caracteristici ale acesteia. !intre calitile ateniei, cele mai importante sunt &olumul, concentrarea, stabilitatea, mobilitatea i distributi&itatea. .tenia diferitelor persoane difer n funcie de aceste dimensiuni, iar dez&oltarea lor inegal poate recomanda sau dimpotri& contraindica un candidat pentru o anumit profesie. a7 +olumul ateniei desemneaz numrul de elemente sau uniti informaionale %litere, cifre, cu&inte, imagini, obiecte etc.' pe care un subiect le poate urmri simultan cu ma$im i relati& egal claritate. .cesta a fost stabilit pe o pla0 de &alori cuprins ntre = i F elemente %DZ"', n urma unor studii de pionierat realizate de Heorge +iller nc din 1F=@. 5aloarea e$act difer n funcie de e$periena cu acea categorie de stimuli, tipul de material utilizat, posibilitatea condensrii informaiei n structuri mai simple, prezentarea =B

grupat sau dispersat, intensitatea i durata stimulrii, moti&aia subiectului etc. .stfel, cifrele sunt percepute mai uor dec(t literele, silabele cu sens mai uor dec(t cele fr sens, imaginile mai uor dec(t cu&intele/ atunci c(nd stimulii sunt cu&inte, &om putea fi simultan ateni la mai puine elemente, ns numrul literelor cuprinse este mult mai mare. Cnii autori contest interpretarea rezultatelor obinute n urma studiilor tahistoscopice ale lui +iller. .celeai cifre sunt in&ocate frec&ent at(t ca &olum al ateniei c(t i al memoriei de lucru, iar sarcina lui +iller &izeaz mai degrab memoria dec(t atenia. <ricum, cele dou aspecte se suprapun doar n condiii de ateptare pasi&, nedirecionat spre ce&a anume, iar n raport cu &olumul memoriei de lucru, &olumul ateniei este mult mai fluctuant, n funcie de specificul acti&itii desfurate %+iclea, 1FFF'. +ai mult, .&erbach i -perling %apud Preda, 1FF1' au artat c atenia poate a&ea o capacitate de p(n la trei ori mai mare dec(t se crezuse iniial. 7 Concentrarea este o nsuire eminamente specific ateniei i se refer la ad(ncimea procesrii, la c(t de profund este analizat stimulul selectat. 5olumul i concentrarea sunt dou dimensiuni ce coreleaz negati& cu c(t numrul entitilor urmrite simultan este mai mare, cu at(t prelucrarea lor este mai superficial i &ice&ersa. -ub aspect comportamental, concentrarea atenional se e$prim prin gradul de rezisten la factorii perturbatori %zgomote de fond, imagini ce ne bombardeaz analizatorii, g(nduri intruzi&e etc.', principiu &alorificat n numeroase probe de e&aluare %teste' ale acestei acti&iti psihice. Pentru o concentrare adec&at este ne&oie de o susinere afecti&moti&aional corespunztoare. +omentele de concentrare profund se manifest la ni&el cortical printr-un focar de e$citaie puternic nsoit de inhibarea consecuti& a ariilor n&ecinate. !in acest moti& este de ateptat ca dup perioadele de intens focalizare ni&elul concentrrii s decline, performanele s scad i s se instaleze starea de oboseal. c7 )ta ilitatea e$prim persistena n timp, meninerea ateniei concentrate pentru o anumit durat necesar ndeplinirii cu succes a diferitelor acti&iti. Performanele mari n orice profesie sunt facilitate, printre altele i de stabilitatea ateniei. 4a i celelalte nsuiri analizate, stabilitatea constituie obiect al &ariabilitii interindi&iduale. < importan deosebit a fost acordat diferenelor dintre categoriile de &(rst. .stfel, dac precolarul poate rm(ne atent pentru 1B-1= minute, inter&alul crete la &(rstele mai mari a0ung(nd la maturitate la inter&ale mai mari de o or/ asemenea criterii au fost luate n calcul n stabilirea duratei acti&itilor didactice din grdinie i coli, dar i n procesul muncii, prin alternarea lor cu pauze. -tabilitatea i concentrarea se pot educa i dez&olta prin e$erciiu, prin trasarea unor sarcini cu durat din ce n ce mai mare dublate de ntriri adec&ate/ =1

procesul este limitat ns de anumite condiii naturale, fiziologice cum sunt fora, mobilitatea i echilibrul proceselor ner&oase fundamentale %e$citaia i inhibiia'. d7 2o ilitatea reprezint schimbarea intenionat a obiectului ateniei, trecerea de la focalizarea asupra unui aspect al realitii la concentrarea asupra altuia. +a0oritatea sarcinilor personale sau profesionale reclam o asemenea capacitate. 9ntereseaz ns n mod deosebit rapiditatea cu care subiectul este capabil s-i defocalizeze i refocalizeze atenia. !in acest punct de &edere, iner/ia aten/iei , n sensul unei comutri mult prea lente fa de necesitile obiecti&e ale acti&itii, este o trstur negati&, contraindicat n numeroase profesii. 6u trebuie s confundm ns mobilitatea atenional, proces 0ustificat, ce apare atunci c(nd situaia o impune, cu fluctua/ia aten/iei, tradus prin oscilaii repetate ntre diferite surse de stimuli incontrolabile de subiect, focalizarea aleatoare asupra elementelor perturbatoare din mediu fr a putea rm(ne concentrat asupra datelor importante. e7 -istri utivitatea se refer la posibilitatea ateniei de a susine simultan dou sau mai multe acti&iti diferite. Putem merge pe strad i ntreine con&ersaie n acelai timp/ conducem autoturismul, control(nd at(t &olanul, c(t i pedalele, semnalizatorul ori comutatorul de &iteze. .naliza e$emplelor de mai sus rele& condiiile n care distributi&itatea ateniei se poate manifesta - doar una din acti&iti este principal, iar celelalte sunt subordonate/ - una solicit concentrare &oluntar, iar celelalte sunt automatizate/ - aciunile desfurate simultan sunt integrate i subordonate ntr-o acti&itate unitar mai comple$. 6atura e$act a distributi&itii st(rnete nc numeroase contro&erse printre specialiti. 1n timp ce unii pledeaz pentru caracterul autentic al acesteia, alii e$plic fenomenul pe baza unor comutri foarte rapide ale ateniei, la anumite inter&ale de timp i asupra acti&itilor subordonate, care, n &irtutea automatismelor, solicit doar o monitorizare superficial/ n aceast accepiune, distributi&itatea este &zut ca rezultat al unei mobiliti foarte rapide. 1n esen, diferena de opinii &izeaz caracterul simultan sau succesi& al distributi&itii.

9- D!'eren3e !nd!+!du"#e :n *"n!'est"re" "ten3!e!) st!#u# "ten3!on"# P(n acum am analizat atenie pornind dinspre e$terior, de la diferitele situaii ce solicit, declaneaz sau permit forme particulare de manifestare ale acesteia. !ar ="

substratul fiziologic al fiecruia dintre noi e diferit, dat de repartizarea inegal a forei, mobilitii i echilibrului dintre e$citaie i inhibiie. 4u toii putem desfura un numr infinit de sarcini, dar nu cu aceleai performane, iar n acest proces, atenia are un rol hotr(tor. .a cum am artat, calitile ateniei difer semnificati& de la un subiect la altul. - distingem aadar ntre atenia ca stare, manifestare de moment indus de condiiile e$terne i atenia ca trstur, n sensul unei dominane atenionale specific indi&idului, modul cel mai frec&ent i natural de manifestare al ei, determinat prioritar de caracteristicile interne. 4u pri&ire la acest ultim aspect, se impune introducerea conceptului de stil atenional, propus de ?obert 6ideffer nc din 1FD@. #l este autorul unei teorii asupra naturii ateniei, formulat n conte$tul psihologiei sportului, care poate fi ns aplicat cu succes n e$plicarea manifestrilor din oricare alt domeniu de acti&itate. 4onform modelului, n fiecare moment, atenia oricrui subiect se situeaz pe un continuum ntre larg i ngust %dimensiune numit lrgime a focalizrii i care este dat de numrul de elemente la care subiectul este atent la un moment dat', n acelai timp put(nd e&alua atenia i din punct de &edere al orientrii acesteia %atenie intern, focalizat pe g(ndurile, emoiile, e$perienele proprii i respecti& atenie e$tern, focalizat pe elemente din mediul ncon0urtor'. !incolo de aceste nuanri, fiecare indi&id poate fi ncadrat, spune autorul, n unul din cele patru categorii conform celor dou a$e, dup cum urmeaz atenie larg 2 e$tern, atenie larg 2 intern, atenie ngust 2 e$tern i respecti& atenie ngust 2 intern. .cestora li se adaug alte dou categorii de stil atenional e$trem, ce se apropie mai mult de patologic atenie e$agerat 2 e$tern i e$agerat 2 intern %6ideffer, 1FD@'. +ai analitic, cele patru dimensiuni atenionale funcionale pot fi descrise astfel M#3 !eng. broad e#ternal & larg e#tern" 2 desemneaz capacitatea subiectului de a percepe un numr mare de stimuli e$terni, de a e&alua n timp util schimbrile din mediu , n &ederea unei decizii rapide i adec&ate/ M93 !eng. broad internal & larg intern" 2 descrie abilitatea de a integra i urmri un numr mare de g(nduri, senzaii, emoii, aspect esenial n acti&itile de performan/ 6#3 !eng. narro6 e#ternal & 1ngust e#tern" 2 se refer la capacitatea de concentrare profund asupra unui singur aspect e$terior, la e&itarea distragerii ateniei, la e$ecuia unei micri conform planului %cum este ser&iciul la tenis, ori reacia prompt la iniiati&a unui ad&ersar'/

=)

693 !eng. narro6 internal & 1ngust intern"2 const n procesarea ad(nc a informaiilor din mediul intern/ o nt(lnim n realizarea unui calcul matematic, n timpul unei rugciuni, i n general este implicat n reactualizarea informaiilor %fig.SS '.

E;TERN

e&aluare LARG analiz

performan <NGUST reactualizare

INTERN >igura SSS .4ele patru dimensiuni atenionale funcionale i sarcinile lor cogniti&e prioritare %adaptat dup Xerner, +artin, Hreeleaf i Pac;son, 1FFE' 6ideffer %apud !oWning "BB)' consider c orice indi&id posed un stil atenional preferat, ns diferite situaii solicit stiluri atenionale diferite ca o condiie pentru atingerea unor performane superioare. .ltfel spus, eficiena fiecruia ntr-o anumit sarcin &a depinde i de msura n care stilul su atenional este unul potri&it sarcinii respecti&e. .stfel, un sport cum este tirul &a necesita o concentrare mai ngust ns profund, n timp ce 0ocul de baschet, implic(nd urmrirea mingii, a micrilor i inteniilor ad&ersarilor, a distanei p(n la panou, etc., reclam focalizarea ateniei asupra unui numr mai mare de itemi. 1ntruc(t orientarea e$tern &ersus intern i respecti& larg &ersus ngust sunt reciproc e$clusi&e %nu ne putem concentra i asupra stimulilor interni i asupra celor interni n acelai moment', capacitatea sporti&ului de a-i schimba focalizarea ateniei, precum i rapiditatea cu care poate realiza acest lucru constituind predictori importani ai performanei n diferite ramuri sporti&e.

=:

=- Teor!! $s!2o#o !ce "#e "ten3!e! .cumularea treptat de informaii despre la modul de funcionare a ateniei precum i implementarea de noi metode i tehnici de cercetare au permis formularea a numeroase e$plicaii mai mult sau mai puin plauzibile cu pri&ire la aceasta. !incolo de numrul mare, modelele e$istente pot fi grupate n c(te&a categorii distincte n funcie de unghiul de abordare i de elementele comune. ?ezult astfel teorii fiziologice, teorii neurochimice i respecti& teorii psihologice. 2odelele !iziologice e$plic funcionarea ateniei prin prisma formaiunilor cerebrale implicate. 1n spe, se subliniaz rolul important al dinamicii dintre corte$ i formaiunea reticulat, al crei specific a fost prezentat la SSS. 4ercetri ulterioare au scos n e&iden faptul c atenia este un proces distribuit la ni&elul mai multor segmente ale sistemului ner&os central. .stfel, utiliz(nd tehnica nregistrrii flu$ului sang&in local, ?oland i >riberg %1FE=, apud +iclea, 1FFF' au rele&at participarea unor zone cerebrale diferite n faza de pregtire fa de cea de e$ecuie a unor sarcini atenionale corte$ul cingulat anterior respecti& cel posterior ca i formaiunea reticulat din creierul mi0lociu. Cn alt ni&el de analiz, mai detaliat, pune manifestarea ateniei pe seama unor mediatori chimici de la ni&elul sistemului ner&os central % modele neuroc%imice'. 4ercetrile au scos n e&iden rolul acti&ator al catecolaminelor din sistemul limbic, de tipul dopaminei, serotoninei i norepinefrinei, precum i funcia inhibitoare a monoaminoo#idei !+A7", ce duce la scderea &igilenei i diminuarea ateniei. 1n fine, e$ist rezultate plauzibile ce arat c funcionarea -?.. poate fi influenat de &ariaiile glicemiei, o$igenului i gazului carbonic, precum i de aciunea drogurilor care pot a&ea at(t efecte stimulati&e %cofeina' c(t i perturbatoare %*-!' asupra ateniei %Holu, "BBB'. -pecific modelelor psi%ologice este abordarea ateniei prin raportare la acti&itate, moti&aie, la celelalte procese i funcii psihice n general. 1n cadrul acestora ne &om a$a cu precdere asupra teoriilor cognitive, care ncearc s ofere e$plicaii pertinente modului i locului n care are loc selecia informaional n ansamblul flu$ului de procesare a informaiilor. Preocupri n domeniu au e$istat nc din anii Y=B. .stfel 4herrT, analiz(nd modul n care oamenii interacioneaz n timpul unei petreceri de pild, a constatat c la urechea unui participant oarecare, alturi de sunetele emise de partenerul de con&ersaie sosesc multe alte mesa0e pro&enite de la ali emitori, anga0ai n alte discuii % co tail part8 p%enomenon'. 1n particular, intereseaz msura n care sunt procesate aceste mesa0e, ==

la care nu suntem ateni. <bser&aiile curente arat c o parte a acestor Rparazii informaionaliJ sunt totui receptai de subiect i prelucrai la ni&el semantic %nelei'. Clterior, el a ncercat s reproduc situaia descris n laborator, pstr(nd sub control factorii implicai. Pentru aceasta a recurs la sarcina ascultrii di%otomice. Procedura pre&ede transmiterea simultan a dou mesa0e &erbale diferite la cele dou urechi, cu a0utorul unor cti i a altor aparaturi specifice. 9nstructa0ul dat subiectului este de a fi atent doar la unul din mesa0e %pe care s ncerce s-l memoreze sau chiar s-l reproduc simultan', cellalt cer(ndu-i-se s-l ignore. Ctiliz(nd procedura descris mai sus, 4herrT %1F=)' a constatat faptul c &is-a-&is de mesa0ul transmis la urechea ignorat, informaiile subiecilor erau foarte lacunare ei puteau s spun cel mult dac &ocea din casc era una de brbat sau de femeie, cu un timbru mai nalt ori mai bazal, locaia mesa0ului, dar nu a&eau acces la semnificaia semantic, la nelesul celor transmise. --a concluzionat astfel, c din mesa0ele receptate de analizator, dar la care nu suntem ateni, putem procesa doar nsuirile de ordin fizic, elementele periferice, dar nu i elementele centrale %semnificaia'. Pornind de la aceste date, a fost postulat e$istena unor filtre ce asigur selecia informaional specific ateniei, a unor mecanisme psihofiziologice ce realizeaz segregarea informaiilor la care suntem ateni de cele ignorate. 6atura acestora a fost interpretat diferit. Pentru Mroadbendt, filtrul blocheaz informaiile nerele&ante, dup 6eisser, filtrul acioneaz n sens poziti&, amplific(nd semnalele rele&ante, iar n opinia lui .nne 3resiman, rolul filtrelor este de a atenua, slbi semnalele ce nu sunt urmrite atent, care nu &or mai fi supuse la prelucrri laborioase de ordin semantic. +ai concret, o prim e$plicaie a funcionrii filtrelor a fost formulat de Mroadbendt %1F=E'. 4onform acesteia, toate informaiile receptate de analizatori sunt prelucrate nesegregaionist la ni&elul caracteristicilor fizice, ns doar mesa0ele la care suntem ateni &or fi analizate mai profund la ni&el categorial i semantic %aa se e$plic recunoaterea &ocii de brbatAfemeie'. 1ntruc(t asumpia de baz a teoriei este c selecia informaional inter&ine n stadiile ini/iale ale prelucrrilor informaionale, nainte de dispoziti&ele de decodare a coninutului mesa0elor, ea este cunoscut sub denumirea de modelul !iltra.ului timpuriu. 9ntuiti&, cele spuse mai sus sunt ilustrate n figura SSS.

?ecepie senzorial

Procesare la ni&el fizic

>iltre

Procesare la ni&el semantic

=@

>igura SSS. +odelul filtra0ului timpuriu %adaptat dup +iclea, 1FFF numrul sgeilor este un indice al cantitii stimulilor procesai la fiecare ni&el' i totui, e$periena cotidian arat c, dei nu putem fi simultan ateni n mai multe pri, totui, o parte a mesa0elor ignorate ne poate influena comportamentul. !ealtfel, subiecii din studiul lui 4herrT puteau n mod surprinztor s identifice numele propriu inserat n mesa0ul ce trebuiau s-l ignore. Cn asemenea fapt nu putea fi e$plicat pe baza filtra0ului timpuriu. -tudii ulterioare realizate n paradigma ascultrii dihotomice au rele&at de asemenea date incompatibile cu modelul descris. .stfel, 6orman %1F@F' a ntrerupt mesa0ele la 0umtatea timpului de ascultare i a constatat c ambele mesa0e puteau fi relatate ntr-o msur mult mai mare dec(t se crezuse anterior. +cVaT %1FD)' di&ersific procedura e$perimental ntr-o manier i mai ingenioas la urechea dominant era prezentat un mesa0 ambiguu, ce putea fi interpretat n mai multe &ariante/ simultan, la urechea ignorat subiectul auzea un cu&(nt prin prisma cruia, mesa0ul ambiguu putea fi interpretat ntr-un anumit mod. !e e$emplu .'onel studiaz celula0, dublat la urechea ignorat de .1nc%isoare0 sau de .microscop0. ?ezultatele au artat tendina de interpretare a cu&(ntului polisemantic n funcie de cu&(ntul de indiciile oferite, dar la care nu erau ateni. #&ident, acest lucru nu ar fi fost posibil dac subiecii nu ar fi a&ut acces la semnificaia cu&intelor cheie pe care ns nu s-au focalizat. 1n fine, HraT i Xedderburn %1F@B' au prezentat subiecilor mesa0e hibride, dup cum urmeaz la urechea dominant ncepea un mesa0 cu sens, care continua la un moment dat cu informaii fr legtur cu cele anterioare/ sincronizat Rrupturii de sensJ, la urechea ignorat erau transmise elemente fr sens, dup care continua mesa0ul nceput la cealalt ureche %apud +iclea, 1FFF'. Cn posibil e$emplu este urmtorul *a urechea dominant 9n rucsacul de drume/ie, ea a pus sand6ic%$uri, suc, raft, ctre... *a urechea ignorat ...mare, pieton, ntotdeauna, lac, biscui/i -i ciocolat. ?elatrile subiecilor conineau elemente din ambele enunuri %9n rucsacul de drume/ie, ea a pus sand6ic%$uri, suc, biscui/i -i ciocolat'. #$perimentele de mai sus arat c modelul lui Mroadbendt era cu mult depit de realitate. !atele e$perimentale artau clar c i informaiile la care nu suntem ateni pot fi cel puin parial procesate semantic. 1n consecin, 6orman %1F@E' formuleaz o nou e$plicaie a seleciei atenionale %modelul !iltra.ului t8rziu'. 4onform acestuia, filtrele inter&in mai t(rziu n dinamica procesual, pe parcursul sau dup prelucrarea semantic. -untem din nou, n faa unei contradicii dac realitatea este cea descris de 6orman, =D

atunci n-ar trebui s nt(mpinm nici o dificultate n a discerne ntre fraze rostite simultan, la aceeai ureche, de aceeai &oce, cu aceeai intensitate. Cn asemenea demers este ns mult prea puin plauzibil. ?enun(nd la ideea funcionrii filtrelor dup principiul Rtotul sau nimicJ, un alt autor, 3reisman, propune o teorie n care mecanismele de selecie au mai degrab un rol de atenuare a inputurilor. !ei la prima &edere pare o simpl medie aritmetic a celorlalte dou concepii e$treme, modelul !iltrelor atenuante ofer o perspecti& mult mai realist de interpretare a datelor e$perimentale contradictorii ca i a situaiilor ecologice, naturale selecia informaiilor poate a&ea loc la diferite paliere ale sistemului cogniti&, n funcie de gradul de solicitare al acestuia din momentul respecti&. .stfel, o sarcin mai dificil &a necesita o concentrare mai profund, consumatoare de resurse, iar stimulii irele&ani &or fi analizai doar superficial %filtrele acioneaz mai timpuriu'/ acti&itile curente, supran&ate, familiare subiectului, solicit(nd subiectul ntr-o msur mai mic, &or permite procesri mai laborioase ale informaiei colaterale, inclusi& la ni&el semantic %filtrele acioneaz mai t(rziu'. Pertinena teoriei lui 3reisman face ca i azi s fie in&ocat n numeroasele cercetri efectuate pe aceast tem. +etafora filtrelor nu este unica modalitate de e$plicare a fenomenului Rco;tail partTJ. < alt ipotez este e$istena unor comutatori la ni&elul ateniei, un fel de macaz ce diri0eaz atenia spre un canal de recepie sau altul, n funcie de rele&ana datelor interceptate de subiect %?euchlin, 1FFF'. 1n acest fel, informaia care prezint un interes direct este luat la cunotin chiar dac par&ine dintr-o surs aparent neurmrit. !ar cum se realizeaz procesul de comutare, at(ta timp c(t noi nu tim apriori c(nd i unde &a aprea ce&a rele&ant, .tenia se presupune c funcioneaz discontinuu astfel nc(t n momentele redundante ale mesa0ului principal, sunt e$trase mostre de informaie din celelalte canale de recepie, care sunt analizate prin prisma memoriei de lung durat %7late, "BBB'/ atunci c(nd se conchide c mostrele respecti&e conin date eseniale, se decide automat comutarea ateniei.

=E

PROCESELE A,ECTI>E 0- De#!*!t&r! conce$tu"#e- N"tur" $rocesu"#& " "'ect!+!t&3!! *iteratura psihologic asupra proceselor afecti&e abund ntr-o terminologie foarte comple$. !up cum sesiza 5asile Pa&elcu Rn domeniul afecti&itii, aproape fiecare autor ntrebuineaz o terminologie proprieJ%Pa&elcu, 5asile, 1FE", p. EF'. .stfel, concepte precum emoie, afect, stare afecti& ori procese afecti&e sunt utilizate adesea ca sinonime de unii autori, n timp ce pentru alii, ele desemneaz realiti distincte. 1n acest conte$t, o ncercare de a defini procesele afecti&e este un demers destul de dificil. < perioad ndelungat n e&oluia psihologiei, afecti&itatea a fost echi&alat unei triri interioare, unei &ibraii ca reacie fa de un anume e&eniment ori situaie. #a reprezenta ceea ce simte fiecare dintre noi la un moment dat, ca reacie la stimulrile din mediu/ putem aadar &orbi despre e$istena unei emoii doar n msura n care contientizm o stare afecti& . *onge&itatea acestei concepii a fost susinut n primul r(nd de compatibilitatea ei cu e$periena de sim comun a omenirii termeni precum bucurie, fric ori tristee ne trimit cu g(ndul la o trire subiecti& de care suntem contieni. -tudii recente rele& ns faptul c manifestrile afecti&e nglobeaz mai multe elemente, starea afecti& fiind doar una dintre acestea. !in acest moti&, sintagma de procese afecti&e definite ca reac/ii psi%o$fiziologice comple#e, manifestate 1n plan cognitiv, comportamental, biologic -i subiectiv, declan-ate automat 1n scopul adaptrii la mediu , este una mult mai adec&at realitii. Cn alt concept esenial este cel de emoie i a raportului emoie - procese afecti&e. --au conturat n acest sens dou accepiuni, preluate de noi pe parcursul lucrrii de fa. .stfel, n sens larg, termenul de emoie reprezint un concept umbrel ce nglobeaz toate formele &ieii emoionale, de la cele mai simple %cum sunt dispoziiile afecti&e i afectele' p(n la cele mai comple$e de tipul sentimentelor ori pasiunilor. 1n sens restr(ns, prin emoie nelegem doar un anumit tip de manifestare afecti&, caracterizat prin manifestri prompte, de intensitate i durat moderat %deci o subcategorie a primei accepiuni 2 a se &edea subcapitolul LLL pentru detalii'. 9ndiferent ns de accepiunea adoptat, orice emoie presupune prezena c(tor&a elemente i anume un stimul declanator, interpretarea cogniti& a acestuia, modificri n plan fiziologic, manifestri comportamentale i o stareAtrire subiecti&. 1ntre aceste cinci =F

elemente e$ist un raport de interdependen ceea ce 0ustific abordarea afecti&itii ca un ansamblu procesual. 1n cele ce urmeaz, ne propunem s analizm pe r(nd elementele proceselor afecti&e e&ideniind natura fiecruia, formele concrete de manifestare precum i modalitile de cercetare specifice. 0-0- St!*u#!! e*o3!on"#!. !ei cauzele unei stri afecti&e nu sunt ntotdeauna e&idente, orice emoie are un factor declanator/ &estea reuitei la un e$amen ne bucur, n timp ce pierderea unei persoane dragi atrage o stare de tristee. 4u toate c, n ultim analiz orice informaie receptat dispune de o coloratur afecti&, nu toi stimulii induc o reacie emoional semnificati&. --au conturat dou strategii prin care psihologii utilizeaz stimulii emoionali n scopul studierii tiinifice a proceselor afecti&e. Prima strategie este una preponderent ecologic, prin care se ncearc &alorificarea condiiilor naturale n care apar emoiile. #a ofer a&anta0ul surprinderii manifestrilor n manier autentic, fr o inter&enie artificial, de laborator, din partea cercettorului. !intre metodele specifice incluse aici, amintim :alorificarea modificrilor spontane ale strii afective. .ceast metod se preteaz

n special n conte$t terapeutic, n scopul identificrii antecedentelor cogniti&e ale unei manifestri. !eza&anta0ul este dat de necesitatea unei relaii indi&iduale cu subiectul, put(nd fi studiat simultan un singur caz/ de asemenea, lipsa controlului din partea psihologului, care nu poate programa c(nd, dac i ce emoie urmeaz s simt subiectul, constituie limite ale acestei tehnici. :alorificarea unor evenimente cu poten/ial emo/ional se utilizeaz n situaiile de &ia considerate a a&ea consecine emoionale similare pentru persoane diferite. -unt incluse aici at(t e&enimente ce tocmai s-au ncheiat % nmorm(ntare, o reuit colecti&', c(t i situaii curente %catastrofe naturale' ori iminente %inter&enii chirurgicale, e$amene importante'. !e e$emplu, +ac*eod i +atheWs %1FEE', studiind influena an$ietii asupra proceselor cogniti&e, au utilizat un lot de studeni, testai n dou momente diferite cu ase luni %an$ietate sczut' i respecti& cu o sptm(n naintea unui e$amen important %stare an$ioas ridicat'. .&anta0ul metodei l constituie declanarea unei emoii intense, nregistrabil pe moment. !intre limite, menionm n primul r(nd faptul c nici un stimul nu produce emoii identice la persoane diferite, de unde i necesitatea &erificrii alternati&e a strii emoionale. 1n plus, tehnica ridic serioase probleme de ordin etic i deontologic.

@B

Reactualizarea unor situa/ii cu poten/ial emo/ional presupune solicitarea

subiecilor s-i aminteasc c(t mai fidel conte$tul n care au simit o anume emoie. -e presupune c acti&area informaiilor respecti&e &a duce i la acti&area strii afecti&e aferente, cele dou aspecte fiind interconectate n forma unei reele %MoWer, 1FE1'. !ei este o metod relati& simpl i la ndem(n, intensitatea emoiei declanate &a fi mai slab dec(t n cazul metodelor amintite anterior/ alte aspecte defa&orabile sunt uitarea condiiilor e$acte ale situaiei originale, posibilitatea ca subiectul s-o fi ree&aluat ntre timp i s i se par mai puin poziti&Anegati&, s interpreteze e&enimentul declanator prin prisma unor date ulterioare sau imposibilitatea &erificrii de ctre cercettor dac situaia reactualizat e una real ori ficti&. 6ea0unsurile de mai sus pot fi depite prin acti&area situaiei n condiii de trans hipnotic, situaie n care capacitatea de reactualizare a informaiilor este mai bun/ la r(ndul ei, utilizarea hipnozei necesit un foarte bun specialist n aceast metod, eficiena fiind dependent de relaia terapeutic dintre cei doi protagoniti ca i de gradul de sugestibilitate al subiectului. 4ea de-a doua strategie este una eminamente e$perimental. 1n acest caz cercettorul este cel care manipuleaz stimulii emoionali n condiii de laborator, starea afecti& fiind o &ariabil dependent. 9deea de baz este de a reproduce situaiile naturale de emergen a unei emoii, pstr(nd sub control factorii implicai. Per ansamblu, intensitatea emoiilor declanate prin tehnicile incluse aici este mai slab dec(t n strategiile ecologice, ns cercettorul are posibilitatea izolrii &ariabilei independente. !e asemenea, posibilitatea standardizrii i replicrii procedurilor constituie un punct forte ce fac ca aceast strategie s fie folosit frec&ent n laboratoarele de psihologie. !intre tehnicile incluse aici, menionm ;tilizarea stimulilor verbali !cuvinte izolate, fraze ori scenarii cu con/inut emo/ional". 3ehnica presupune solicitarea subiecilor s prelucreze materialul &erbal prezentat, moti&aia oferit acestora put(nd fi cea real %declanarea i studiul unei emoii' ori una ficti& %proba &izeaz abilitile &izuale, ling&istice, timpul de reacie etc.'. 1n cazul cu&intelor, stimulii utilizai sunt preselectai pe baza unei metodologii riguroase n care se utilizeaz un lot de subieci pentru generarea lor, i un altul pentru e&aluarea potenialului emoional %de obicei pe scale tip *ic;ert', ambele eantioane fiind diferite de cele utilizate n studiul propriu-zis/ se rein cu&intele ce ntrunesc cele mai ridicate medii ale potenialului emoional. >oarte utilizat i este metoda 5elten, ce const n prezentarea succesi& a unor fraze al cror potenial emoional crete gradat, subiecii trebuind s le

@1

citeasc n g(nd ori cu &oce tare %5elten, 1F@E'. 3ot n aceast categorie, putem prezenta subiecilor scurte scenarii, po&estiri ce descriu e&enimente cu potenial emoional %istoria consemneaz un &al de sinucideri n urma apariiei operei Xerter a lui Hoethe'. !ei permit inducii emoionale la ni&el de grup, fiind din acest punct de &edere economicoase, tehnicile ce utilizeaz stimuli &erbali duc la reacii emoionale de intensitate cel mult medie i cu durat scurt %+ogg i MradleT, 1FFF'. 1n plus, &ariabile precum frec&ena de utilizare n limb i gradul de abstractizare al noiunilor desemnate de un cu&(nt pot face diferena ntre o inducie emoional reuit i un eec. E#punerea de imagini n forma fotografiilor propriu-zise, a diapoziti&elor sau a

imaginilor digitale. Prin natura lor, imaginile sunt procesate mai uor dec(t materialul &erbal deoarece nu implic elemente de coda0 semantic i n plus, sunt mai apropiate de stimulii emoionali naturali. Cn potenial deosebit n acest sens l are e$punerea imaginilor cu fee umane aflate n diferite e$presii emoionale . 4el mai frec&ent sunt studiate comparati& reaciile induse de e$punerea unor fee ce e&ideniaz furie, fric, tristee ori absena emoiilor %neutre' , ns rezultate semnificati&e au fost obinute i prin e$punerea unor reprezentri schematice ale acestora %>o$, ?usso, MoWles i !utton, "BB1'. !ei reprezint stimuli mai ecologici dec(t cu&intele, ca i acestea, feele umane au un potenial emoional mediu, ceea ce reprezint una dintre rezer&ele manifestate fa de utilizarea lor n scop e$perimental. Pictorialele comple$e, reprezent(nd scene panoramice de la locul producerii unui e&eniment, depesc n bun msur acest nea0uns. Proiec/ia de filme aduce fa de tehnicile menionate anterior c(te&a a&anta0e suplimentare %animaia i dublarea stimulilor &izuali de cei acustici', informaia astfel dob(ndit fiind una mult mai realist. 4hiar i n &iaa cotidian, fiecare dintre noi am trecut prin e$periene n care &izionarea unui film ne-a indus bun dispoziie ori dimpotri&, ne-a fcut s scpm o lacrim. .deseori ns, cercettorii dubleaz filmele cu o serie de comentarii &erbale, indici prin prisma crora coninutul acestora s poat fi interpretat ntr-un sens sau altul. !e pild ntr-un e$periment ingenios realizat de *azarus i colaboratorii si %1FEB, apud Xilliams, Xatts, +ac*eod i +atheWs, 1FFE', trei loturi de subieci au fost pui s urmreasc un film n care se prezenta o inter&enie chirurgical fr anestezie. -arcina subiecilor era aceea de a empatiza cu pacientul prezentat. Pe l(ng imaginile prezentate, fiecrui lot le erau oferite o serie de comentarii despre acestea pentru primul lot, comentariul punea accent pe traum, pe distresul la care era supus cel operat/ n cazul celui de-al doilea, comentariul sublinia beneficiile pacientului n urma inter&eniei/ n

@"

fine, celui de-al treilea lot i-a fost oferit un comentariu a$at strict pe aspectele tehnice ale procedurii medicale. !ei cele trei grupe au fost selecionate aleator, rezultatele au artat c ntre acestea au e$istat diferene semnificati&e n pri&ina emoiilor relatate, at(t sub aspect calitati& c(t i cantitati&, ceea ce atest clar eficiena tehnicii de inducie emoional. 3otui, dat fiind eterogenitatea uman, nu e$ist film %ori alt stimul emoional' care s determine e$act aceeai emoie la un ntreg grup de persoane. < alt precauie este aceea c nu putem fi siguri dac subiecii descriu ulterior emoiile pe care ntr-ade&r le-au simit sau pe cele care intuiesc c se atepta de la ei s le triasc. Administrarea unor substan/e c%imice. 1ntruc(t una din dimensiunile proceselor

afecti&e o reprezint modificrile n plan fiziologic, pe care cel mai frec&ent subiectul le contientizeaz, aportul e$tern de substane ce produc asemenea schimbri organice este nsoit de consecine n planul tririi subiecti&e. -enzaiile interne induse sunt ns nespecifice, manifestri asemntoare fiind comune unei palete mai largi de emoii %faptul c tremurm, a&em pulsul, tensiunea i respiraia accelerate poate fi at(t un indice al fricii c(t i al furiei/ dei cu a0utorul unei aparaturi specifice pot fi fcute distincii fine al paternului modificrilor fiziologice ntre cele dou emoii menionate, la ni&el subiecti& acest lucru este cel mai adesea imposibil'. !in acest moti&, tehnica administrrii de substane este dublat ca i n cazul filmelor de comentarii oferite de e$perimentator, ce permit interpretri diferite ale senzaiilor resimite. Cn e$emplu foarte ilustrati& n acest sens ni-l ofer -chachter i -inger %1F@"', care au realizat un studiu ce rm(ne i azi ntrun aa-zis R3op 3enJ al ingeniozitii cercetrilor din psihologie %PoWer i !algleish, 1FFE'. -ub prete$tul studierii efectelor unui comple$ &itaminic %-upro$in' asupra performanelor &izuale, participanilor le-a fost in0ectat intra&enos o substan. 1n realitate ns, subiecii din lotul e$perimental fuseser in0ectai cu epinefrin %adrenalin - hormon produs de glandele suprarenale sau fabricat pe cale sintetic cu proprieti &asoconstrictoare i stimulatoare ale muchiului cardiac', iar cei din lotul de control cu o soluie salin %placebo'. Cn al doilea factor manipulat a fost informaia oferit pentru e&entualele simptome resimite. .stfel, lotul e$perimental a fost di&izat n trei subgrupe prima era informat corect despre efectele reale ale epinefrinei %crete presiunea sistolic, accelereaz pulsul i ritmul respirator' a doua era dezinformat %spun(ndu-li-se c substana induce amoreal i dureri de cap', iar ultimei subgrupe nu i se spunea nimic. Pe scurt, cele trei condiii e$perimentale pot fi numite Epi$'nf, Epi$Dezinf i Epi$Noninf, la care se adaug grupul de control %placebo', de asemenea fr informaii adiionale. 1n urmtoarele minute, inter&al n care in0ecia urma s-i fac efectul, s-a adugat un nou @)

factor de &ariaie. 1n sala n care subiecii ateptau sarcinile &izuale se introducea un complice al e$perimentatorilor, aparent n aceeai situaie. -arcina lui era de a simula o stare de euforie %0uc(nd bas;et cu h(rtii mototolite, fc(nd a&ioane din h(rtie etc.', fie una de furie, complet(nd simultan cu subiectul un chestionar lung, care dei iniial inofensi&, de&enea tot mai intruzi& i 0ignitor %e$emple de ntrebri !e ce nu se spal cei din familia ta, !e c(te ori pe sptm(n ntreii relaii se$uale, 4(te a&enturi e$tracon0ugale a a&ut mama ta,'/ n aceast situaie, complicele de&enea &izibil mai furios o dat cu parcurgerea ntrebrilor, a0ung(nd n final s rup chestionarul. !up aceasta, starea emoional e$perimentat de subiectul real era e&aluat at(t pe baza unui raport &erbal al acestuia c(t i a comportamentului obser&at. 9poteza autorilor era aceea c, n cazul discrepanei subiectului ntre ceea ce se atepta s simt n urma in0eciei i ceea ce realmente simea, grupurile #pi-!ezinf i #pi-6oninf &or prelua sugestiile emoionale implicite ale complicelui. ?ezultatele studiului au susinut asumpie teoretic de baz a acestuia. 4oncret, grupul Epi$Noninf i Epi$Dezinf au preluat sugestiile implicite ale complicelui ntr-o msur mult mai mare. 1n acelai timp, subiecii din lotul informat au fost mult mai puin influenai de comportamentul persoanelor complice. -ituaia grupului de control era intermediar, starea de euforie nefiind semnificati& diferit de celelalte dou categorii nici n raporturile &erbale, nici n comportamentul obser&at. 6u la fel au stat ns lucrurile i n pri&ina celeilalte emoii induse m(nia. 1n urma raportului &erbal, nu s-a nregistrat nici o diferen semnificati& sub aspectul strii emoionale ntre grupuri. !oar la nregistrrile comportamentale, grupul Epi$Noninf a a&ut scoruri semnificati& superioare grupurilor Epi$'nf i placebo, grupul Epi$Dezinf nefigur(nd n condiia Rm(nieJ, Rdin moti&e prea puin con&ingtoareJ %PoWer i !algleish, 1FFE'. !incolo de spectaculozitate, tehnica descris mai sus ofer cercettorului posibilitatea mbinrii a dou a&anta0e caracterul natural al emoiei rezultate i controlul e$perimental al &ariabilelor implicate. 6u & sftuim ns s recurgei la asemenea proceduri dec(t n urma consimm(ntului scris al participanilor i al unor condiii de supra&eghere medical foarte atent. +anipularea interac/iunilor interpersonale. 4rearea unei situaii sociale e$treme

care prin intensitate ori durat duc n condiii normale la reacii afecti&e este o alt modalitate e$perimental de producere a emoiilor. Cn e$emplu n acest sens sunt itemii din chestionarul utilizat de -chachter i -inger %1F@"', descris anterior, care, prin

@:

caracterul intruzi&, prin supoziiile 0ignitoare coninute, duc n ma0oritatea cazurilor la furie. .lte situaii pot fi sube&aluarea flagrant la un e$amen, administrarea unor sarcini insol&abile etc. !incolo de problemele de natur etic, tehnica este une ecologic, relaiile inter-umane constituind sursa celor mai intense afecte ale oamenilor %Vazdin, "BBB'. 9ndiferent de modalitatea de producere a reaciei afecti&e, impactul emoional al unui stimul este dependent de msura n care acesta interfereaz cu trebuinele, scopurile, dorinele, aspiraiile ori temerile noastre %a se &edea pentru detalii modelul lui ?ichard *azarus LLL'. !in aceast cauz, acelai e&eniment poate duce la reacii afecti&e diferite la persoane diferite, ori la aceeai persoan, n momente diferite. 5estea prbuirii unui a&ion ne poate trezi o stare de compasiune dac e &orba de persoane strine sau una de panic atunci c(nd unul dintre pasageri e un apropiat de-al nostru/ similar faptul c afar plou atunci c(nd tocmai programasem un picnic sau c(nd, dimpotri&, a&em de n&at foarte mult i o e&entual &reme frumoas ne-ar putea tenta. 1n consecin, relaia stimul 2 reacie emoional nu e una direct, ci mi0locit de modul n care subiectul proceseaz informaia primit prin raportare la propriile structuri moti&aionale. .ltfel spus, elementul cel mai important nu e nici subiectul care e$perimenteaz emoia, nici obiectul declanator, ci relaia dintre acestea, modul particular n care este prelucrat impactul e&enimentului asupra persoanei, aspect dezbtut n paragraful urmtor.

0-4- Proces&r!#e e*o3!on"#e 3ermenul de procesare, preluat din 0argonul cogniti&ist, desemneaz ansamblul prelucrrilor la care este supus informaia n cadrul unui sistem cogniti&, ceea ce se nt(mpl ntre ceea ce intr n sistem %input' i ceea ce iese, produsul, rezultatul transformrilor %output'. 1n particular, prin procesri emoionale nelegem prelucrarea informaional a stimulilor emoionali. 1n particular, acest demers presupune raportarea inputurilor la structurile moti&aionale ale subiectului, stabilirea msurii n care acestea ndeplinesc sau dimpotri& ncalc trebuinele, dorinele, interesele, aspiraiile, con&ingerile, idealurile sale. Procesrile emoionale nu au fost dintotdeauna Racceptate oficialJ de comunitatea tiinific ca i ingrediente ale proceselor afecti&e, e$ist(nd &oci ce susineau independena total a emoiilor fa de cogniii. .stfel, 7a0onc %1FEB' public un articol influent intitulat .<eeling and t%in ing* preferences need no inferences0 !Emo/ie -i cogni/ie* preferin/ele @=

nu necesit inferen/e", n care analiza fenomenul simplei e$puneri %simpla e$punere repetat a unui stimul duce la preferarea acestuia n faa unor stimuli concureni'. -tudiul presupunea e$punerea repetat a unor itemi neutri %caractere din alfabetul chinez' n prima etap, urmat de prezentarea succesi& a acestora n tandem cu un alt item din aceeai categorie dar nee$pui anterior, ntr-o sarcin de alegere forat %4are dintre cei doi i place mai mult,'. ?ezultatele au artat c n mod constant, subiecii preferau caracterele e$puse anterior, dei nu cunoteau semnificaia acestora. +ai mult, fenomenul s-a manifestat chiar i n condiiile e$punerii subliminale a itemilor n prima etap, de unde autorul concluzioneaz c, ntruc(t subiecii nu puteau percepe contient stimulii prezentai, reaciile afecti&e apar automat, fr o mediere de natur cogniti&. 1n replic, ?ichard *azarus, autorul unei foarte cunoscute teorii a emoiilor %&ezi.SSS..', susine contrariul, contro&ersa asupra primariatului cogniiei respecti& afectului n emoie continu(nd, i fiind cunoscut n psihologie sub denumirea de disputa 7a0onc 2 *azarus. 4ercetrile ulterioare din domeniul psihologiei cogniti&e i-au dat ns dreptate lui *azarus. >aptul c nu percepem contient un stimul nu nseamn i c acesta nu este prelucrat de instrumentele noastre de cunoatere implicit %incontient'. 1n acest sens, teorii recente %[hman, 1FF)/ *e!ou$, 1FF@/ ?obinson, 1FFE' susin faptul c procesrile emoionale mbin demersurile cogniti&e contiente cu cele incontiente, ponderea dintre cele dou forme fiind diferit, n funcie de tipul emoiei implicate. -pecific acestora este adoptarea unei perspecti&e funcionale i e&oluioniste asupra emoiilor. .stfel, frica este conceptualizat mai degrab ca un ansamblu de circuite neuronale cu rol n detectarea i rspunsul la situaii amenintoare, i nu doar ca unul a crui scop este producerea de triri specifice. --a constatat de e$emplu, faptul c la cel mai mic semn al unui e&entual stimul amenintor, sistemul nostru cogniti& reacioneaz foarte rapid %de c(te ori nu ne-am speriat de ce&a care ulterior s-a do&edit a fi complet inofensi&,', dei pot e$ista numeroase alarme false/ ipotetic, se contureaz aici patru posibiliti, i anume 1' prezena unei reacii de aprare %fug, lupt, reacia de nghe' rapide, ameninarea do&edindu-se ulterior real/ "' ateptarea pasi& p(n la elucidarea situaiei, stimulul do&edindu-se apoi inofensi&/ )' declanarea prompt a defenselor, ns alarma s fi fost una fals/ :' nt(rzierea ori absena reaciei, dei prime0dia s-a do&edit una ma0or. !ei n ambele situaii din urm %) i :', a&em de-a face cu comportamente inadec&ate, din punct de &edere al supra&ieuirii speciei, cu toate c implic un consum energetic redundant, reacia prompt chiar n absena ameninrii s-a do&edit a fi mult mai adaptati& fa de ultima situaie descris %stimul an$iogen prezent A reacie absent 2 [hman, 1FFF'. 1n @@

terminologia teoriei detectrii semnalului, falsul poziti& este preferabil falsului negati&. 1n concluzie detectarea foarte rapid a ceea ce ne-ar putea leza este o condiie esenial a supra&ieuirii. 1ntruc(t prin natura lor, procesrile informaionale contiente, dei laborioase, au o dinamic mai lent, aceast sarcin este realizat la ni&el automat, incontient. .&anta0ul &itezei procesrilor automate presupune ns i un cost informaia nu mai este procesat la fel de analitic, detailat ca i la ni&el contient, moti& din care, n mod frec&ent, pot aprea o serie de erori. 9poteza nzestrrii omenirii cu un mecanism automat ce scaneaz mediul n &ederea deteciei rapide a stimulilor an$iogeni este puternic susinut la ni&el empiric. .stfel, [hman i -oares %1FF)' au testat un lot de EBB de subieci cu a0utorul unui chestionar ce urmrete identificarea stimulilor de care acetia se tem/ pe baza acestei proceduri au fost selectate ulterior trei loturi un prim lot e$perimental includea subieci ce resimeau fric de erpi, dar nu i de pian0eni/ un lot e$perimental secund era format din subieci ce declaraser o fric puternic fa de pian0eni, dar nu i fa de erpi/ un lot de control, ai crui membri declaraser c nu resimt fric fa de nici una din categoriile la care erau sensibili colegii lor. 3uturor subiecilor le-au fost ulterior e$puse subliminal imagini cu patru categorii de stimuli erpi, pian0eni, flori i ciuperci. 1n a doua etap, imaginile le-au fost e$puse la inter&ale care s permit recepii contiente. 4a i &ariabil dependent a fost considerat reacia emoional de fric, operaionalizat prin conductana electric a pielii, modalitate incontrolabil &oluntar i independent de medierea &erbal. 4omplementar, subiecilor li s-a cerut s e&alueze fiecare imagine din punct de &edere al acti&rii fiziologice resimite %arousal', &alenei emoionale i controlului personal asupra situaiei, pentru ambele condiii e$perimentale %e$punere sub- &ersus supraliminal'. ?ezultatele au artat c subiecii din loturile e$perimentale au rspuns mult mai amplu la stimulii fobogeni specifici, at(t n comparaie cu reaciile fa de stimulii inofensi&i %flori i ciuperci' c(t i fa de subiecii din lotul de control pentru toate categoriile de itemi, paternul obinut menin(ndu-se n ambele situaii e$perimentale. !ate similare au fost obinute i pentru celelalte dimensiuni analizate. Putem astfel concluziona faptul c reaciile an$ioase pot fi declanate n urma unei analize preliminare, automate i incontiente a informaiei. #$plicaia oferit de cei doi autori fenomenului constatat este o sensibilitate motenit filogenetic i dez&oltat ontogenetic fa de anumite categorii de stimuli %di&ersele specii de reptile, roztoare i arahnoide, fee umane ce e$prim fric ori furie, stimulii cu intensitate mare ori cei cu apariie brusc', ce dispun de un potenial an$iogen rezultat n urma unor ndelungate condiionri produse pe parcursul e&oluiei @D

speciei umane. !ei nu la fel de acut i necesar cum probabil era n perioadele timpurii ale omenirii, aceast sensibilitate se manifest p(n n zilele noastre. !ate complementare din domeniul neurofiziologiei conform ipoteza de mai sus. *e!ou$ %1FF@', utiliz(nd metoda pa&lo&ian n condiionarea fricii la oarecii de laborator, concluzioneaz rolul fundamental al amigdalei n producerea acesteia. .migdala este o formaiune subcortical cu dimensiuni de apro$imati& 1=A1" mm la oameni. ?ecept(nd stimulii an$iogeni, organele de sim trimit semnale la ni&elul talamusului, care funcioneaz pe principiul unui releu/ la r(ndul su, acesta realizeaz descrcri la ni&elul amigdalei pe dou circuite cerebrale distincte unul direct talamus 2 amigdal i unul indirect talamus 2 corte$ - amigdal. 4ircuitul primar este purttorul unor informaii superficiale, de natur categorial despre stimulul receptat %dup ?obinson, 1FFE, sunt analizate aici doar &alena emoional i urgena stimulului'/ el este ns cu c(te&a sinapse mai scurt dec(t cone$iunea indirect, pentru parcurgerea lui fiind necesare mai puin de "B de milisecunde 2 din acest moti&, autorul l caracterizeaz ca funcion(nd R\uic; and dirtTJ. !ac aceste procesri sunt sau nu precogniti&e depinde de unde considerm c ncep cogniiile %din talamus sau din corte$', ns ele sunt cu siguran incontiente. ?olul circuitului primar este de a acti&a amigdala, care s poat la r(ndu-i s trimit n timp util semnale ctre zonele motorii i endocrine, n &ederea unei reacii de aprare c(t mai rapide. 4ircuitul secundar, mai laborios, &ehiculeaz informaii mult mai comple$e i e$acte despre input ca rezultat al analizelor din scoara cerebral. -osind la amigdala de0a acti&at, el fie dubleaz e$citarea acesteia, fie o inhib ca urmare a concluzionrii naturii inofensi&e a stimulului. .m insistat n alineatele de mai sus asupra reaciilor de fric A an$ietate, pentru a argumenta natura automat a procesrilor emoionale, emoii n care acestea au un rol fundamental, fiind singurele ce pot fi produse e$clusi& la ni&el incontient. 1n cazul celorlalte emoii, dat fiind caracterul lor mai puin urgent, procesrile emoionale sunt preponderent contiente %a se &edea pentru detalii teoria lui *azarus'. 9ndependent ns de natura lor, fapt este c n pofida ncercrilor psihologia contemporan nu a putut separa emoiile de cogniii.

0-6- Mod!'!c&r!#e '!(!o#o !ce #moiile implic declanarea unor reacii organice, &egetati&e, datorit participrii sistemului ner&os &egetati&, cu cele dou ramuri ale sale simpatic i parasimpatic. +ai @E

specific, apar o serie de modificri ale parametrilor bazali de funcionare ai organismului, puse n slu0ba adaptrii acestuia la situaia nou creat. Hama acestora este una foarte comple$, principalele aspecte fiind urmtoarele *a ni&elul acti&itii electrice a creierului, apar modificri n funcionarea

diferitelor structuri ale acestuia. +etoda clasic prin care pot fi e&ideniate paternurile de acti&are cerebral aferente este cea electroencefalografic %##H', prin aplicarea unor electrozi la ni&elul scalpului. +etodele alternati&e moderne, cum sunt tomografia cu emisie de pozitroni i rezonana magnetic ofer ns rezultate mult mai clare asupra specificitii circuitelor neuronale subiacente manifestrilor emoionale.%!amasio i colab., "BBB' *a ni&elul acti&itii cardiace i a sistemului circulator, au loc modificri ale pulsului i tensiunii arteriale, reacii de &asoconstricie i &asodilataie ce duc la schimbarea coloritului epidermic %n spe facial'. *a ni&elul aparatului respirator pot inter&eni modificri de ritm, amplitudine, *a ni&elul musculaturii netede i striate. 4el mai e&ident aspect este tremurul %cum

ntreruperi ale funcionrii normale, put(ndu-se a0unge p(n la senzaia de sufocare. este cazul fricii', care apare datorit funcionrii nesincronizate a muchilor antagoniti duc(nd astfel la dezorganizarea rspunsului motor, dei modificri importante, dar mai greu sesizabile din e$terior, au loc la ni&elul mobilitii gastrointestinale, care se inhib n caz de team, iritare, dezgust, amplific(ndu-se n stri de bucurie, surpriz %?adu, 1FF1'. !e departe ns, cel mai inteligibil mar;er al emoiilor este musculatura facial, ce &a fi analizat n subcapitolul urmtor. .cti&itatea sistemului endocrin, dat de calitatea i cantitatea de hormoni secretat

n s(nge, este o alt faet a proceselor afecti&e. .pariia brusc i neateptat a unei persoane l(ng noi atunci c(nd stm rela$ai ls(ndu-ne g(ndurile s &agabondeze, &a duce la o ade&rat Rin0ecieJ natural cu adrenalin %hormon secretat de glandele suprarenale', ceea ce atrage automat ntregul tablou fiziologic specific fricii. Prin aciunea sa specific asupra sistemului cardiac, dincolo de senzaia neplcut, rolul adrenalinei este de a pune organismul Rn gardJ n &ederea declanrii rapide a reaciilor de aprare. ?eaciile emoionale pot fi nregistrate i la ni&elul glandelor cu secreie e$tern. Pl(nsul %dat de secreia glandelor lacrimale' nsoete emoiile profunde cum sunt tristeea dar i bucuria/ secreia sali&ar descrete n caz de fric sau m(nie. < atenie deosebit a fost acordat reaciei electrodermale %conductana electric a pielii', funcie a glandelor

@F

sudoripare. .cesta s-a do&edit un parametru foarte util n distincia dintre emoii i starea de rela$are, fiind folosit n detectarea comportamentului simulat %nesincer' n practica psihologic 0udiciar prin tehnica poligraf. +odificrile fiziologice prezentate n r(ndurile de mai sus ntr-o manier preponderent didacticist, n realitate nu sunt simple elemente 0u$tapuse. #le funcioneaz interdependent, n cadrul sistemului organism. .stfel, descrcrile hormonale descrise imprim modificri acti&itii inimii i sistemului circulator/ consecuti&, ritmul i amplitudinea respiraiei se adapteaz, pentru a face fa arderilor din organism, necesare pentru a susine acti&itatea muscular. 3oate acestea au rolul con0ugat de adaptare a organismului pentru a face fa pro&ocrilor cu care se confrunt, i nu doar de a genera o anumit trire, stare afecti&. !ac n subcapitolul dedicat stimulilor emoionali &orbeam despre tehnici de inducie emoional, emoiile fiind &ariabile dependente, modificrile fiziologice descrise mai sus sunt modaliti de operaionalizare ale acestora. -e pune ns problema cum s msurm parametrii descrii mai sus. < prim modalitate ar fi estimarea RochiometricJ, prin tehnica obser&aiei simple. -ituaiile sociale, sursa principal a &ieii afecti&e, ne pun adesea n ipostaza de a intui starea emoional a semenilor notri/ nroirea feei n prezena unei persoane strine poate indica ruine sau chiar o fobie social. 4aracterul relati& al unui asemenea demers nu-l recomand ns n cercetarea tiinific. .&em ns alternati&a apelrii la aparate precise, care, dei sunt utilizate n general n medicin, ser&esc cu succes real i in&estigaiilor psihologice. !intre acestea, menionm, electrocardiograful %#VH', pentru puls i tensiune arterial pneumograful pentru amplitudinea i ritmul respirator, electromiograful %#+H' pentru nregistrarea gradului de tensionare a diferitelor grupe musculare, electrodermograful %#!H' pentru conductana electric a pielii etc %a se &edea studiul lui [hman, descris mai sus'. +arele a&anta0 al operaionalizrii emoiilor prin modificrile fiziologice este c, afl(ndu-se sub controlul sistemului ner&os &egetati&, funcionarea acestora poate fi influenat &oluntar foarte greu sau deloc %reacia electrodermal este cel mai bun predictor al simulriiK', dar, pe de alt parte, conectarea subiectului la senzorii diferitelor aparate poate inhiba manifestarea natural a emoiilor, put(nd aprea secundar chiar frica fa de situaia n care este pus subiectul %&ariabil parazit'. 0-8- M"n!'est&r!#e co*$ort"*ent"#e

DB

Cn alt element al proceselor afecti&e sunt manifestrile n plan comportamental. #le se grupeaz n conglomeraii specifice numite e#presii emo/ionale. !aca modificrile fiziologice descrise mai sus se desfoar n plan luntric, interior, manifestrile comportamentale sunt e$presia e$tern a funcionrii con0ugate a acestora. !incolo de eterogenitatea e$presiilor emoionale, se impun c(te&a categorii de manifestri, cum sunt mimica, pantomimica i modificri ale &orbirii. +imica reprezint ansamblul modificrilor la care particip elementele mobile ale

feei, dat de contraciile succesi&e ale musculaturii faciale, n funcie de starea emoional a unei persoane. 4oncret, ea se traduce prin poziia comisurilor bucale, deschiderea gurii, direcia pri&irii, gradul de deschidere a ochilor, dilatareaAcontracia pupilei, ncruntri, grimase. #$presia facial este cel mai accesibil indice al emoiei n &iaa cotidian, studiile art(nd modificri sensibile ale acesteia n diferite stri emoionale/ dei mai puin ample, ele se manifest chiar i la simpla amintire ori imaginare a unei situaii cu potenial emoional %Parrot i Uertel, 1FFF'. ,um dob2ndim -i la ce se ne servesc e#presiile emo/ionale5 9n anul =>?@, un t2nr cercettor din 3an <rancisco, pornea la drum 1n cutarea e#plica/iilor despre modul 1n care societatea influen/eaz manifestrile e#terioare ale emo/iilor. 3e numea Paul E man -i avea s devin ulterior cel mai prestigios specialist 1n domeniul e#presiilor emo/ionale. 9n perioada amintit, nimeni nu 1ndrznea s conteste ideea c omul se na-te ca o foaie nescris. ;n copil era asemuit unui vas gol, pe care prin/ii -i societatea 1n ansamblu 1l umlu cu cuno-tin/ele necesare -i modul lor de a se comporta. Emo/iile, ca -i manifestrile lor e#terioare se considera c se 1nva/ 1n acela-i mod. ,ontrar opiniei generale, E man 1nclina mai degrab s cread c mimica este un element 1nnscut, ad2nc 1nrdcinat 1n fiin/a uman de milenii, iar educa/ia nu are nici o influen/ 1n acest sens. 'deea nu era complet nou( o subliniase -i ,%arles Dar6in 1n urma unui studiu fcut 1ntr$un cmin de copii nevztori din na-tere !nevz2nd niciodat, ace-tia nu aveau cum 1nv/a cum s se comporte atunci c2nd sunt bucuro-i sau tri-ti & -i totu-i, manifestrile lor erau similare cu ale noastre". 3tudiul lui marelui evolu/ionist era 1ns de mult uitat !la acea vreme, cei care studiau emo/iile erau considera/i .copii ri0 ai psi%ologiei, temele serioase fiind considerate g2ndirea, memoria -i percep/ia", iar E man voia noi dovezi 1n spri)inul ideii sale. Pentru aceasta avea nevoie de o comunitate 1n care cultura occidental s nu fi ptruns. Dac 1ntr$adevr, ipoteza sa era adevrat, acei oameni trebuia s manifeste emo/ii e#act la fel ca noi. Pentru a$-i verifica presupunerile, D1

E man a ales ca destina/ie podi-urile din Papua & Noua Auinee. <iind condus pe )os de un b-tina-, a a)uns 1ntr$o zi pe teritoriul unui popor ce se numea fores, cruia 1n urm cu B ani i se interzisese s mai mn2nce creierul rudelor dup moartea acestora. Nici un om alb nu mai clcase vreodat pe$acolo. Dup o perioad de acomodare, a scos un casetofon -i a 1nregistrat vocile b-tina-ilor. ,2nd s$au auzit, gurile acestora s$au desc%is cu col/urile ridicate, iar oc%ii le sclipeau u-or( oamenii z2mbeau la fel ca noi. 9ntr$o alt zi, cercettorul s$a repezit cu un cu/it de cauciuc la un copil -i a 1nregistrat figurile 1ngrozite ale prin/ilor. +ai apoi, le$a prezentat ni-te fotografii ale unor americani veseli sau tri-ti, 1ntreb2ndu$i care are un copil bolnav( acurate/ea cu care identificau figurile triste a fost deplin. 9ntors 1n America, E man a prelucrat 1nregistrrile fcute, a)ung2nd la o concluzie clar* popula/ia fores, complet independent de influen/ele culturale ale lumii moderne, avea mimica identic cu cet/enii din 3an <rancisco. Prin urmare, educa/ia nu are nici o influen/ 1n producerea emo/iilor bazale, acest lucru fiindu$ne dat din na-tere!apud Clein, DEEF". 9n privin/a manifestrii lor e#terioare, trebuie s admitem 1ns o oarecare modelare cultural !se spune adeseori s z2mbim fr s ni se vad din/ii", dar aceasta este obiect al unui demers voluntar. Adeseori, sub influen/a unor emo/ii foarte puternice, uitm de etic%et iar lucrurile ne scap de sub control, revenind la manifestrile naturale cu care am fost 1nzestra/i genetic !bucurie e#ploziv, pusee de pl2ns, manifestri organice ale dezgustului, surprizei etc." Dar nu toate emo/iile noastre au acela-i statutG Dispunem de un numr limitat de emo/ii mediate biologic H emo/ii bazale !frica, furia, triste/ea, dezgustul -i fericirea $ dup Po6er -i Dalgleis%, =>>B" -i de un numr nelimitat de emo/ii -i nuan/e ale acestora, mediate cultural !+iclea +ircea, DEEI, discu/ie personal". 9n concluzie, am putea spune c manifestrile emo/iilor bazale sunt un dat genetic, dar, 1n func/ie de cantitatea de resurse cognitive disponibile la un moment dat, le putem rafina e#presia 1n sensul prescris de societatea 1n care trim. Ja ce ne serve-te 1ns aceast 1nzestrare nativ5 3tudiile de neurofiziologie !JeDou#, DEEE" arat c la nivel cerebral, emo/iile sunt localizate 1n paleocorte#, care, dup cum 1i sugereaz -i numele, este anterior neocorte#ului, forma/iune dob2ndit mai recent pe scar filogenetic, specializat 1n prelucrrile informa/ionale. Prin urmare, omenirea a sim/it emo/ii cu mult 1nainte de a 1nv/a s fac ra/ionamente logice. +ai mult, e#presiile emo/ionale se manifest -i la animale, fiind purttoare ale unor mesa)e biologice foarte importante !dominan/ teritorial, intimidarea adversarilor, supunere, D"

dsiponibilitate pentru procreere, pericol, a)utor etc.". De-i apar 1ntr$o form u-or voalat, e#presiile emo/ionale sunt purttoare ale acelora-i semnifica/ii -i 1n r2ndul oamenilor. Z2mbetul, de e#emplu, instrument de sc%imb social, indic plcere, admira/ie, receptivitate sau c%iar disponibilitate, 1n timp ce o privire 1ncruntat -i rutcioas este un semnal clar de respingere. 4um putem &alorifica modificrile mimicii, ca indici ai emoiilor, n studiile noastre, Putem oare deduce cu e$actitate emoia resimit de cine&a prin analiza e$presiilor faciale, ?spunsul este dependent de tipul de demers utilizat. -impla obser&aie prin prisma e$perienei de &ia este o sarcin relati& simpl, util n acti&itile cotidiene, dar rezultatele pot fi destul de imprecise %netiind e$act ce s urmrim, anumite manifestri subtile ne pot scpa/ n plus, fizionomia natural, static a unei persoane ne poate induce n eroare'. Pentru studiile riguroase, tiinifice, psihologii au realizat grile de obser&aie specifice analizei mimicii, prin care obser&atorul este instruit asupra manifestrilor faciale ce pot aprea. !intre acestea, cele mai cunoscute sunt -istemul de codare a micrilor faciale %>.4- 2 eng. <acial Action ,oding 38stem 2 #;man i >riesen, 1FDE' i -istemul ma$imal de discriminare a micrilor faciale %+.G 2 eng. +a#imall8 discriminative facial movement coding s8stem 2 9zard, 1FDF'. 9ndiferent de grila utilizat, tehnica obser&aiei are a&anta0ul surprinderii emoiilor n mediul natural, nealterat de factori e$perimentali %atenie la situaia n care subiectul tie c &a fi urmrit, ceea ce-i poate inhiba reaciile firetiK'. < metod mult mai precis este ns utilizarea electromiografului, ce presupune amplasarea unor electrozi la ni&elul musculaturii faciale, surprinz(nd gradul specific de tensionare a segmentelor implicate. 4a un argument al sensibilitii discriminati&e a tehnicii descrise, &om considera un e$emplu al aceluiai Paul #;man constat(nd c oamenii utilizeaz adeseori z(mbetul n scopul atingerii unor scopuri, autorul era interesat dac acest lucru poate fi depistat tiinific. ?ezultatele au artat c e$perimentm 1F tipuri diferite de z(mbet %z(mbet de complezen, de nelegere, z(mbet ironic, z(mbet forat, z(mbet amabil etc.', ns dintre toate, unul singur este autentic. -pecific acestuia este contractarea muchiului inelar al ochilor %lat. musculus orbicularis oculi', care ncon0oar ntregul ochi i care rspunde destul de puin comenzilor &oluntare. !oar n urma unor e$erciii ndelungate cum este cazul actorilor, bucuria simulat poate trece drept credibil %Vlein, "BB='. Pantomimica include manifestri mai ample ce implic ntregul corp. -tarea

emoional se traduce astfel prin mers, inuta corporal, gesturi, tremur etc. !e e$emplu, mucatul buzelor, rosul unghiilor, culegerea de scame imaginare, frecatul m(inilor, D)

e&itarea pri&irii sunt pentru un obser&ator a&izat purttoare de semnificaii. 3ot n aceast categorie se ncadreaz paternurile reacionale la stimulii amenintori de tipul fug sau lupt %mi0loace adaptati&e motenite filogenetic'. Cn caz particular manifestare defensi& este reacia de nghe/ ea apare cu deosebire n regnul animal, atunci c(nd &ictima este surprins n imediata apropiere a prdtorului, i const n imobilizarea organismului. 1n &irtutea mimetismului %nsuirea de a a&ea ori a lua culoarea sau forma unor elemente din mediul ncon0urtor' specific multor animale, confundarea cu ambiana crete ansele de supra&ieuire. 4u toate c omul nu dispune de mimetism, recurgem adesea la reacia de nghe n mod automat, e$presie a motenirii genetice a mi0loacelor de adaptare. E#primarea oral este un alt indice al emoiilor ce ne anim. 9ncludem aici modificri

n materie de timbru &ocal, intonaie, accent, intensitate sau chiar ritm al &orbirii. #ste cunoscut de pild tendina de a &orbi mai tare, rstit, n caz de furie/ ritmul accelerat de pronunie poate fi un indice al fobiei socialeAruine de a &orbi n public %acceler(nd &orbirea, momentul perceput ca st(n0enitor &a trece mai repede'/ accentuarea nespecific a unui cu&(nt poate fin un semn de ironie/ frica se traduce prin senzaia de Rnod n g(tJ, tremur &ocal etc. 9nfluena strii emoionale asupra &orbirii a fost e&ideniat i cu mi0loace obiecti&e. .stfel, 4iofu %1FD:, apud ?adu, 1FF1' a nregistrat fragmente ale discursului oral n diferite stri afecti&e i le-a analizat spectral, concluzion(nd diferene semnificati&e ntre situaiile de fric i respecti& rela$are. 0-9- St"re" "'ect!+& constituie aspectul subiecti&, dimensiunea e$perienial a procesului emoional, ceea ce simte fiecare dintre noi ntr-o anumit situaie. !ac manifestrile comportamentale descrise mai sus sunt manifestate plenar n e$terior, fc(nd e&ident prezena unei emoii, starea afecti& se manifest n forma unei triri interne, inaccesibil altor persoane i ine de intimitatea persoanei. !ei aparent nimic nu pare mai simplu dec(t a relata ce simim ntr-un anumit conte$t, identificarea clar a strii afecti&e ridic serioase probleme metodologice. 4ea mai uzitat modalitate de cuantificare a tririi subiecti&e este mrturia introspecti& % eng. self$ report tec%niKue'. Pentru realizarea acesteia putem recurge la di&erse &ariante, fiecare fiind marcat de a&anta0e i limite. -olicitarea de a raporta oral e$periena trit, prin relaia creat ntre inter&ie&ator i inter&ie&at, poate crea premisele necesare sinceritii celor declarate, ns deficienele de autocunoatere i &erbalizare duc adeseori la rspunsuri mai srace n coninut %de c(te ori nu am fost fiecare din noi pui n dificultatea de a fi contieni de ceea ce simim, dar s nu putem descrie suficient de acurat acest lucru n D:

cu&inte'. 1n parte, aceste nea0unsuri sunt depite atunci c(nd oferim subiecilor &ariante de rspuns. !e obicei se procedeaz la prezentarea unei liste de cu&inte ce descriu stri afecti&e, cu sarcina de a le alege pe cele potri&ite situaiei analizate %scalele tip *ic;ert ofer n plus i indicatori ai intensitii unei emoii'. 1n acest fel, prin &izualizarea ancorelor &erbale, crem premisele unui rspuns mai complet, e&it(nd e&entualele aspecte ce subiectul le-ar putea uita. #$ist ns i un cost fiind ntr-o situaie de e&aluare, subiectul poate a&ea tendina s dea nu at(t rspunsurile reale, c(t cele pe care bnuiete c le-ar atepta e$perimentatorul %dezirabilitate social', nea0uns comun i relatrilor orale/ ntr-o anumit msur acest aspect poate fi depit prin pstrarea anonimatului rspunsului scris. < alt problem este cea a momentului relatrii. 5erbalizarea simultan, e$act n momentul tririi emoionale, duce la rspunsuri &ii, bogate n coninut datorit gradului nalt de contientizare, dar poate interfera cu flu$ul emoional, a0ung(ndu-se la bloca0e datorate distribuirii ateniei. 5erbalizarea succesi&, realizat dup ce afectul a trecut, elibereaz subiectul de interferene, dar are alte nea0unsuri date de uitarea iAsau reconstituirea e$perienei emoionale/ n plus, dat fiind faptul c rareori a&em emoii pure, focalizate pe un singur aspect %un moment fericit atrage o und de regret g(ndindu-ne la faptul c i acesta se &a sf(ri', apare tendina surprinderii doar a aspectului dominant, cele secundare fiind ignorate. 4e e de fcut n aceast situaie, 3oate tehnicile menionate au ce&a bun, dar nici una nu e perfect. 4um s alegem metoda cea mai potri&it studiului nostru, < soluie la aceast problem poate fi dublarea relatrii &erbale a strii emoionale cu nregistrarea unor parametri fiziologici ori cu obser&area manifestrilor comportamentale. Vazdin %"BBB' recomand de asemenea o soluie hibrid realizat doi pai nt(i subiectul este lsat Rs-i triasc emoiileJ aferente situaiei, dup care, &izioneaz nregistrarea momentului respecti& %de e$emplu o edin de psihoterapie' i relateaz cele spuse fiind a0utat de indici din partea psihologului. +etoda ofer a&anta0ul diminurii efectelor datorate uitrii %prin retrirea situaiei', al controlului sinceritii %e$presiile emoionale &or fi &izibile n nregistrare, iar cercettorul poate solicita 0ustificarea, e$plicarea lor' ca i al delimitrii momentelor de emoionalitate intens i cauzele acestora. 3oate metodele descrise mai sus presupun posibilitatea contientizrii strii afecti&e. !e-altfel, aa cum am artat la nceputul acestui capitol, prezena unei stri afecti&e contiente a fost considerat o perioad ndelungat condiia sine \ua non a e$istenei unei emoii. Putem &orbi ns i de stri afecti&e incontiente, 4hiar dac la prima &edere rspunsul pare unul negati&, studii recente ne pot face s fim cel puin mai D=

rezer&ai n aceast pri&in. .stfel, Vihlstrom %1FFF', prin prisma rezultatelor unor studii recente realizeaz o ta$onomie ingenioas a procesrilor incontiente. .utorul distinge trei categorii ale incontientului cel cogniti& %intens studiat i relati& bine cunoscut, ce conine percepia implicit, n&area implicit ,memoria implicit etc.', un incontient emoional i incontientul moti&aional. 1n cadrul incontientului emoional, autorul introduce conceptul de emo/ii implicite. .stfel, n timp ce emoia e$plicit este definit ca o stare afecti& contient %n particular, aceasta poate fi generat i pe baza unor procesri informaionale automate, incontiente', cea implicit desemneaz orice modificare a e#perien/ei, g2ndurilor ori comportamentului datorat unei stri afective necon-tientizate. 1n practic, acestea sunt identificabile n situaia n care suntem incapabili a contientiza i &erbaliza afectul resimit, dei comportamentul nostru arat acest lucru. 1n propunerea acestui nou concept, Vihlstrome pornete de la teoria lui *ang %1F@E' asupra sistemelor multiple ale emoiilor. 4onform acestuia, reaciile emoionale se manifest la trei ni&ele &erbal 2 cogniti& %n care e inclus i starea afecti&', motor %incluz(nd manifestrile e$terioare obser&abile, cum sunt fuga, lupta ori reacia de nghe' i fiziologic %ritm cardiac, reacie gal&anic, secreii endocrine etc.'. 1n general aceste trei dimensiuni e&olueaz corelat, e$ist(nd o sincronie fireasc ntre ele, ns *ang subliniaz i posibilitatea unei funcionri parial independente a lor. -ituaia din urm este numit desincronie %?achman i Uodgson, 1FD:, apud Vihlstrom, 1FFF' i include de pild cazul emoiilor implicite, n care starea afecti& poate lipsi, prezena celorlalte reacii emoionale fiind ns e&ident. 6e propunem n continuare s ilustrm acest nou concept prin c(te&a argumente. Cn prim e$emplu, din nefericire dramatic, &ine din domeniul neurotiinelor. -teiner %1FD), apud Xin;ielman i Merridge, "BB:', analiz(nd c(te&a cazuri de nou nscui anancefali %al cror creier cuprinde doar trunchiul cerebral, lipsind elementele superioare, inclusi& corte$ul 2 malformaie congenital', constat prezena e$presiilor emoionale faciale specifice emoiilor poziti&e atunci c(nd li se ddea s bea un lichid dulce, respecti& negati&e n cazul unuia amar. ?ezultatele sunt interpretate de autor ca un e$emplu clar de desincronie absena corte$ului %la ni&elul cruia se situeaz ariile responsabile de procesrile contiente' e$clude posibilitatea contientizrii strii afecti&e, dar manifestrile comportamentale ale emoiilor sunt totui prezente. Cn alt e$emplu l gsim n domeniul cardiologiei pacieni cu episoade de tahicardie n timpul crora nu apare i starea afecti& de panic %cu e$cepia desigur a distresului cauzat de simptomele acuzate'/ din punct de &edere medical, ei nu sufer de afeciuni cardiace, categoria nosologic fiind numit de D@

Meitman, +u;er0i, ?ussell i Hrafing %1FF), apud Vihlstrom, 1FFF' atac de panic fr fric %eng. fearless panic attac '. < alt ilustrare a desincroniei o regsim n cazul pacienilor schizofreni ce manifest a%edonie, deficit n e$perimentarea unor stri afecti&e plcute, dei manifestrile comportamentale n prezena stimulilor poziti&i sunt nealterate %4hapman, 4hapman i ?aulin, 1FD@'. *iteratura asupra fenomenului de analgezie hipnotic %Uilgard i Uilgard, 1FD=' prezint cazuri n care subiecii, chiar e$pui unor stimuli traumatizani din punct de &edere fizic, nu resimt la ni&el contient senzaii de durere ori sentimentul suferinei, dei la ni&el fiziologic acestea se manifest. 9lustrati& este i cazul relatat de profesorul Mr(nzei, n care unui subiect n trans i se ddea sugestia c este ars pe o m(n, iar acesta nu a&ea senzaii de durere/ a doua zi ns, n locul indicat apruse semnul e&ident al unei arsuri. !ac e$emplele de mai sus pot fi considerate drept cazuri de emoii implicite, depinde de coninutul acordat noiunii de emoie. Pentru autorii mai sus citai, rspunsul este cu siguran unul afirmati&. #le pot fi etichetate drept emoii cu meniunea c starea afecti& nu este un element &ital al &ieii noastre emoionale i nici elementul cel mai important %dealtfel, *e!ou$ %1FF@' este de prere c focalizarea cercettorilor pe aspectele contiente ale emoiilor a constituit mai degrab un impediment n calea progresului n domeniu'. 1n subsidiar ns, se deschide o nou perspecti& n abordarea relaiei cogniiiemoii dac modelele teoretice e$istente subliniaz c doar reaciile de fric i an$ietate pot aprea n urma unor cogniii implicite, cazurile de emoii implicite prezentate las deschis posibilitatea ca i alte emoii s fie generate n aceeai manier, aspect analizat de noi n detaliu ntr-o alt lucrare %4ioar, "BB@'.

4- Pro$r!et&3!#e $rocese#or "'ect!+e 1n funcionarea lor concret, emoiile dispun de o serie de caracteristici pe baza crora distingem ntre di&ersele forme ale &ieii afecti&e. !intre acestea, cele mai importante sunt urmtoarele +alena emoiei desemneaz felul, tipul acesteia. !istingem astfel ntre bucurie, tristee, fric, furie, dezgust, in&idie, gelozie, ur etc. ?areori ns &ibraia noastr subiecti& este focalizat pe un singur aspect. 4el mai adesea, elemente aparent incompatibile apar mpreun, ca reacie la acelai stimul reuita la un concurs atrage o stare de bucurie, satisfacie, datorit apropierii de scopul propus, dar i o und de ngri0orare fa de modul n care ne &om descurca n situaia nou. #moiile au o logic DD

proprie de organizare, total diferit de cea raional, n care elementele contradictorii pot coe$ista, dup cum spune 3heodule ?ibot n titlul lucrrii R*ogica sentimentelorJ. !in aceast panoplie de reacii, una este ns dominant. Cn alt aspect important n pri&ina &alenei este tendina strilor afecti&e de a se grupa fie n 0urul polului poziti& %emoii poziti&eAplcute' fie a celui negati& %emoii negati&eAneplcute', situaiile de indiferen fiind tranzitorii. Proprietatea de numete polaritate i apare datorit satisfaceriiAnesatisfacerii difereniate %totale sau pariale' a scopurilor i aspiraiilor noastre. 1n funcie de polaritate, emoiile se grupeaz n perechi opuse, contrare bucurie 2 tristee, simpatie 2 antipatie, entuziasm 2 resemnare, iubire 2 ur etc. 4ele poziti&e sunt nsoite de tendine de apropiere, implicare n sarcin, iar cele negati&e duc la respingere, e&itare, refuz %4osmo&ici, 1FF@'. Intensitatea se refer la tria, fora, profunzimea unei stri afecti&e la un moment dat. 1n funcie de aceasta, emoiile se situeaz pe un continuu ntre foarte intens i foarte slab &remea frumoas de afar ne poate bine dispune, ns &estea unui c(tig la loto &a fi trit mult mai intens. 9ntensitatea e funcie at(t de &aloarea afecti& a obiectului %semnificaia lui n raport cu trebuinele subiectului' c(t i de capacitatea afecti& a subiectului %unii &ibreaz emoional mai intens, alii mai slab'. Pentru e&aluarea intensitii, psihologii recurg adesea la ntrebri directe adresate subiecilor, rspunsul fiind dat pe scale tip *ic;ert 2 de e#emplu* ,2t de tare te$ai 1ntristat la auzul acelei ve-ti5 Alege din variantele urmtoare pe cea care crezi c corespunde c2t mai bine situa/iei tale* E !deloc", = !pu/in", D !destul de tare", I !tare", L !foarte tare". -urata strii a!ective const n persistena n timp a acesteia, indiferent dac stimulul sau persoana ce a declanat-o mai este sau nu prezent. -entimentele pot dura c(te&a luni, ani sau chiar toat &iaa pe c(nd o emoie se menine c(te&a clipe. ?aport(nd persistena strii afecti&e la momentul aciunii stimulului declanator, putem distinge ntre a" emo/ii anticipative 2 apar nainte de aciunea factorului declanator %ne ngri0orm pentru un e$amen nc dinainte ca acesta s aib loc'/ b" emo/ii curente 2 se manifest doar n prezena stimulului emoional %frica de nlime se remite o dat cu re&enirea n siguran pe pm(nt'/ c" emo/ii reziduale 2 starea afecti& e prezent, dei cauza acesteia a trecut %amintirea unei gafe fcute n public ne poate chinui mult timp dup consumarea faptului'. 2o ilitatea proceselor a!ective e$prim fie trecerea n interiorul aceleiai triri

emoionale de la o faz la alta, fie trecerea de la o stare afecti& la una complet diferit. 1n

DE

primul caz este &orba de e&oluia de la un stadiu primar %trire nespecific marcat de incertitudine, dat n general de un deficit de informaie' la stadiul secundar %trire specific adec&at unui deznodm(nt fa&orabil sau nefa&orabil'. !e e$emplu, 5asile Pa&elcu %1F@F' identific n dinamica sentimentelor o faz de cristalizare, o zon de platou , de e&oluie relati& liniar dat de maturizarea relaiei i o faz de decristalizare ce poate a0unge p(n la desprirea persoanelor implicate. E5presivitatea emoiilor const n proprietatea acestora de a se e$terioriza, de a se

manifesta plenar prin intermediul unor semne specifice, fiind astfel identificabile de un obser&ator e$tern. .cest lucru se realizeaz prin intermediul modificrilor fiziologice i comportamentelor descrise n subcapitolul anterior, grupate n configuraii specifice numite e$presii emoionale. #$presi&itatea emoional este rezultatul funcionrii con0ugate a dou categorii de factori unul 1nnscut %rezultat al condiionrilor rezultate pe parcursul e&oluiei speciei' i cellalt dob2ndit prin influenele educaionale ale societii %un argument n acest sens sunt &ariaiile interculturale e$istente n societatea noastr de pild, e$primarea emoiilor este adeseori perceput ca un semn de slbiciune/ practica este acceptat la femei dar respins la brbai'. ?olul e$presiilor emoionale este acela de comunicare a strii afecti&e/ acestea pot transmite mesa0e de intimidare, supunere, pericol, a0utor, dar pot fi de asemenea utilizate contient ca mi0loace de anta0 emoional %adeseori copii pl(ng pentru a obine un fa&or din partea prinilor'. ,tilitatea emoiilor. < perioad ndelungat nc nainte de apariie psihologiei ca tiin, emoiile i cogniiile au fost considerate faculti total dis0ucte ale omenirii/ mai mult, concepia general era aceea c afectele mpiedic buna funcionare a acti&itii cogniti&e. 9deea scurt-circuitrii raiunii de ctre afect a fost subliniat ncep(nd cu filosofii antichitii. i totui de ce a&em emoii, .u ele doar rolul de a ne colora afecti& &iaa, ferindu-ne astfel de monotonie, Perspecti&e recente din psihologie cu un puternic anga0ament e&oluionist rspund cu un R6uJ categoric ntrebrii de mai sus. -e consider astfel c, n parametri normali de manifestare, emoiile ser&esc unor scopuri bine definite, rezultat al adaptrii i seleciei naturale n urma a milioane de ani de e$isten. >uncia acestora este de a semnaliza e&enimentele rele&ante pentru preocuprile indi&idului, de a declana i susine comportamente specifice menite a a0uta n rezol&area di&erselor probleme %>ri0da, 1FF:'. Parte din emoiile noastre %n special cele bazale, comune omului i animalelor' rspund n general unor scopuri indi&iduale, n timp ce emoiile secundare %mediate cultural i aprute mai t(rziu pe scar filogenetic' au menirea de a a0usta mai

DF

degrab probleme ale societii. *a ni&el indi&idual, 4lar; i Xatson %1FF:' identific trei categorii de funcii ale proceselor afecti&e de semnalizare %fa&oriz(nd prelucrarea preferenial a stimulilor rele&ani pentru cauza curent', de mobilizare a resurselor %prin modificrile fiziologice induse automat, organismul este Rpus n gardJ pentru o reacie c(t mai prompt' i respecti& de conservare a resurselor %n situaii mai puin urgente, permi(nd o analiz mai profund a situaiei aprute'. !incolo de contro&ersele e$istente nc ntre specialiti &is-a-&is de utilitatea fiecrei reacii emoionale, e$ist totui c(te&a aspecte ce ntrunesc un consens mai larg. Prezentm n cele ce urmeaz o sintez a acestor date, prile0 de a ilustra succint i c(te&a emoii specifice. a" <rica, una din cele mai studiate emoii, apare n situaiile n care subiectul se confrunt cu stimuli amenintori ce i-ar putea pune n pericol integritatea fizic iAsau psiho-social. 4onform unui studiu realizat de 4ostello %1FE", apud PoWer i !algleish, 1FFE', pe primul loc n clasamentul celor mai frec&ente surse ale fricii se situeaz animalele, urmate n ordine de tunele, nlimi, spaii nchise, oameni, frica de mutilare i de desprirea de cei dragi/ e$ist desigur diferene sensibile datorate se$ului i &(rstei %de e$emplu, frica de ntuneric, specific n copilrie dispare o dat cu naintarea n &(rst'. ?olul fricii este de a declana reaciile de aprare, a0ut(nd astfel la supra&ieuirea indi&idului dar i a speciei. +ai concret, acest lucru se realizeaz prin patru mecanisme specifice %>ri0da, 1FF:' sensibilizarea sistemului cogniti& fa de stimulii a&ersi&i %a&em capacitatea de a detecta mult mai rapid stimulii an$iogeni dec(t cei neutri'/ protestul mpotri&a factorilor noci&i %lupt'/ pre&enirea aciunii acestora asupra noastr %fug'/ suprimarea acti&itii proprii p(n la trecerea pericolului %reacia de nghe'. b"<uria se manifest atunci c(nd cine&a ne-a adresat o insult, c(nd a a&ut un comportament nea&enit la adresa noastr, dar pe care l putea e&ita/ un element esenial este ca subiectul s dispun %sau cel puin s considere c dispune' de resurse suficiente pentru a-i face fa ofensatorului, altfel un rezultat mai probabil este frica. *a ni&el popular, circul credina c e$primarea furiei ne a0ut s ne descrcm de tensiuni. *a ni&el tiinific, psihologii i atribuie un rol moralizator, consider(nd c furia are rol de a&ertisment, de pedeaps pentru cel cu un comportament inadec&at, fiind astfel un mi0loc de corecie social. Prin e$presiile emoionale manifestate plenar, duce la intimidarea

EB

ad&ersarului, e&it(ndu-se n acest fel conflicte reale, fizice, cu consecine nefaste de genul rnirii celuilalt. c" Triste/ea implic ntotdeauna o pierdere, o ndeprtate de un scop. !ei prezena ei este frec&ent interpretat ca o pedeaps di&in, tristeea se soldeaz n anumite situaii cu un rezultat poziti&. .stfel, la ni&el social, ea este un mi0loc ce atrage manifestri altruiste, determin(ndu-i adesea pe ceilali s ne a0ute prin st(rnirea simpatiei ori chiar a milei %ceretorii ridic acest mecanism la ni&el de art'. Uarris %1FEF, apud PoWer i !algleish, 1FFE' arat c la sugari, pl(nsul %e$presie a tristeii' este un mesa0 preling&istic ce semnalizeaz un nea0uns %foame, durere etc', imposibil de comunicat ntr-o alt manier. *a ni&el indi&idual, starea de apatie consecuti& unei pierderi are rolul de a ne prote0a resursele, necesare pentru o mai bun recuperare %analog, durerea somatic ne oblig la repaos pentru refacerea organismului 2 >ri0da, 1FF:'. 1n subsidiar, momentele de tristee duc la o mai puternic focalizare asupra sinelui/ astfel oamenii i analizeaz mai profund i i restructureaz prioritile prin prisma e$perienei %care n acest caz e una negati&'. 4u alte cu&inte, tristeea ne fa&orizeaz n&area din propriile greeli %de e$emplu, faptul c am fost prsii de partenerul de &ia poate fi un semn al unor manifestri inadec&ate pe care nu le-am contientizat la momentul respecti&. c" MucuriaHfericirea se situeaz la polul opus tristeii i sunt generate de apropierea de un scop sau ndeplinirea acestuia. !ei implic aceeai calitate a strii afecti&e, ntre cele dou e$ist diferene importante de ordin cantitati&. .stfel, n timp ce bucuria apare ca reacie la ndeplinirea unei dorine singulare, fericirea implic rezol&area cumulati& a unei palete mult mai largi de probleme %sntatea, situaia financiar, relaiile interumane etc.', fiind prin aceasta mai mult un ideal dec(t o realitate. 3otui, apare frec&ent o ierarhizare, o ponderare a prioritilor, fiind suficient rezol&area celor mai importante dintre acestea pentru a ne declara fericii %prinii susin adesea c sntatea copiilor i face fericii i c alte aspecte sunt prea puin importante'. .naliz(nd ns o studiile psihologice asupra fericirii, ideea anterioar pare mai mult o raionalizare, o e$plicaie dat pentru a ne face s ne simim mai bine i nu un fapt real. 4si;szentmihalTi %1FFF', analiz(nd rolul banilor n dob(ndirea fericirii constat c oamenii sunt mereu &ictime ale unor aspiraii din ce n ce mai mari cei cu un &enit anual de )B BBB de dolari declarau c =B BBB i-ar face fericii/ cei cu =B BBBAan aspirau la 1BB BBB, iar cei care c(tigau aceast sum afirmau c "=B BBB de dolari ar fi satisfctor. >enomenul este e$plicat de autor prin prisma efectului de habituare %ne obinuim prea repede cu situaia creat, chiar dac e una fa&orabil' i a raportrilor pe

E1

care le facem %a&em tendina de a ne compara cu cei care au mai mult i prea puin cu ceea ce ar fi suficient unui trai decent'. #moiile poziti&e sunt nc insuficient e$plorate tiinific. .&em incomparabil mai multe teorii i modele e$plicati&e ale emoiilor negati&e i tulburrilor afecti&e, dar prea puine date despre cum s fim mai fericiiK *a ni&el ling&istic, a&em mult mai multe cu&inte aferente emoiilor negati&e fa de cele poziti&e %Vlein, "BB=', aspect numit de >ri0da %1FE@' .asimetrie %edonic0. *e& 3olstoi %n romanul .nna Varenina', ne a0ut s gsim o e$plicaie acestei stri de fapt, spun(nd c toate familiile fericite sunt mai mult sau mai puin asemntoare n fericirea lor, ns orice familie nefericit este nefericit n propriul mod. Prin urmare, drumul ctre fericire este unul singur, n timp ce drumurile ctre nefericire sunt multiple %PoWer i !algleish, 1FFE'. < alt e$plicaie este de natur metodologic fericirea poate fi studiat doar prin prisma autodeclaraiilor subiecilor, aspect insuficient controlat de e$perimentator. *a modul general, funcia fericirii este mobilizarea resurselor energetice, duc(nd la o mai bun funcionare a organismului%4lar; i Xatson, 1FF:'/ astfel sunt fa&orizate performanele profesionale i interpersonale, acti&itatea fizic i chiar comportamentul alimentar ori dorinele se$uale. < consecin foarte important este i creterea ncrederii n sine, care duce la implicarea mai profund n acti&itate, ansele de reuit cresc(nd proporional. *a ni&el social, emoiile poziti&e sunt implicate n formarea ataamentului %repetarea unor emoii poziti&e n compania altei persoane este o premis a cristalizrii unui sentiment de dragoste'. 1n finalul succintei argumentri a utilitii emoiilor realizat mai sus se impun c(te&a meniuni importante. < prim remarc este aceea c rolul adaptati& al emoiilor se pstreaz doar n limita unei funcionri a acestora n parametri normali. >rica ne a0ut s ne aprm de pericole, dar c(nd de&ine e$agerat poate fi un impediment ma0or %pentru cine&a ce are biroul la eta0ul "B al unei cldiri, frica de lift nu mai este adaptati&, ci dimpotri&'/ similar, furia poate a&ea consecine nefaste prin distrugerea de bunuri, relaii sau chiar &iei/ n forme intense de genul melancoliei, tristeea ne aduce n situaia unui distres ma0or. 9at deci c dictonul conform cruia totul este bun cu msur se confirm i aici. 1n acest sens, literatura psihologic face distincie ntre emoii funcionale %adaptati&e' i emoii disfuncionale %dezadaptati&e'. -unt considerate funcionale reaciile ce apar adec&at situaiei i cu o intensitate normal. 4azurile ne0ustificate %frica de a &orbi n public, frica de animale relati& inofensi&e cum sunt pian0enii de cas', mai ales dac reaciile sunt foarte intense ne aduc n pragul dezadaptati&ului, patologicului. !iferenele E"

dintre emoiile funcionale i cele disfuncionale nu sunt doar de ordin cantitati& %intensitate'. -tudiile psihologice susin importante diferene calitati&e/ astfel, cogniiile absolutiste de tip trebuie !trebuie s reu-esc, altfel sunt un ratat H o s fie groaznic H nu suport altfel" pot face distincie ntre fric i fobie, ngri0orare normal i an$ietate generalizat, tristee i depresie etc. < a doua meniune &izeaz ata&ismul unora din funciile emoiilor noastre. 3ermenul se refer la apariie la descendeni a unor proprieti fizice sau psihice specifice antecesorilor ndeprtai. .a cum subliniam mai sus, funcionarea n forma actual a proceselor afecti&e este rezultatul unei selecii naturale realizate pe parcursul a milioane de ani. Problemele cu care ne confruntm n mileniul trei cu siguran sunt complet diferite de cele ale omului preistoric. -eligman %1FD1' de pild, argumenta ideea unei sensibiliti motenite fa de anumite categorii de stimuli. [hman %1FFF' demonstreaz e$perimental c detectm mult mai uor i mai repede un pian0en sau un arpe fa de o floare. !esigur, acest mecanism a fost e$trem de adaptati& n trecut, ns mediul n care trim azi este mult mai securizat. ansele de a fi mucai de o &iper sunt mult prea mici n mi0locul unei metropole. Pericolele sunt azi altele accidente rutiere, boli incurabile cu transmisie se$ual %-9!.', un regim de &ia nesntos etc. 4a un argument picant, statisticile arat c numrul deceselor datorate cderii nucilor de cocos sunt de zece ori mai mari dec(t cele datorate atacului rechinilor. i totui ne temem de rechini, erpi, roztoare, pian0eni mult mai mult dec(t ne temem de nucile de cocos, &iteza la &olan, de fumat ori de a&enturile deo noapte. 6atura lucreaz lent i e foarte probabil ca aceste sensibiliti motenite filogenetic dar relati& anacronice s se schimbe, iar omul &iitorului s fie mult mai atent la acul &itezometrului dec(t la pian0eni.

6- ,or*e#e +!e3!! e*o3!on"#e 1n funcie de proprietile cumulati&e de care dispun, se disting c(te&a categorii specifice de procese afecti&e. D!s$o(!3!!#e "'ect!+e sunt stri emoionale difuze i generalizate, de intensitate slab, relati& discrete dar durabile, care comunic o anumit tonalitate ntregii noastre &iei psihice %?adu, 1FF1'. .a cum rele& definiia de mai sus, notele principale ale acestora sunt intensitatea sczut %alctuind mai degrab un fond emoional al &ieii, pe care se pot E)

dez&olta procese afecti&e mai intense', e#presivitatea moderat %sunt discrete, n sensul c modificrile fiziologice i manifestrile comportamentale implicate nu sunt la fel de e&idente ca i n cazul celorlalte categorii' i durata relativ mare %sunt resimite pentru inter&ale de ordinul orelor, zilelor, uneori chiar mai mari'. #$emplul prototipic este ceea ce resimim cu toii atunci c(nd spunem c suntem bine sau dimpotri& prost dispui. -pre deosebire de emoii, care au o orientare precis, dispoziiile afecti&e au o etiologie mai &ag/ aceasta nu nseamn c nu au o cauz, ns indi&idul nu o poate ntotdeauna identifica precis. 1n aceast situaie, din ne&oia de control cogniti& asupra realitii, omul recurge adesea la atribuiri eronate ale strii sale afecti&e %frec&ent atribuim &remii un rol important'. 1n realitate, dispoziiile rspund unei duble condiionri %4osmo&ici, 1FF@'/ ca i cauze interne, amintim oboseala &ersus resursele energetice abundente, buna sau proasta funcionare a organelor interne %unii autori consider tririle afecti&e de pro&enien organic o categorie distinct', o boal incipient etc., iar dintre cauzele e#terne, situaiile conflictuale, reuita sau nereuita n sarcinile curente, succesele profesionale, strile de frustrare, natura, peisa0ul, operele de art etc. 1n raport ce celelalte forme ale &ieii emoionale, dispoziiile afecti&e au o dubl ipostaz ele sunt at(t premise c(t i rezultate ale acestora. 3rirea unor pierderi, insuccese pe di&erse planuri %profesional, familial, social' atrage o serie de emoii negati&e de scurt durat, dar care se pot prelungi n dispoziii de durat, n care aspectele neplcute ale &ieii de&in e$trem de saliente i par a nu se mai opri. !impotri&, starea de bun dispoziie este una foarte tonic, iar emoiile poziti&e sunt declanate mult mai uor pe acest fundal, ntruc(t tindem s &edem partea RrozJ a lucrurilor. ?elaia emoii-dispoziii afecti&e nu este at(t de simpl cum poate prea la prima &edere/ dispoziiile nu sunt doar rezultatul aditi& al unor emoii recente, ci rezult din generalizarea emoiilor cu semnificaie dominant, n funcie de implicaiile e&enimentului cauzator asupra personalitii subiectului. Cn rol important n aceast dinamic l are i climatul psihosocial dominant ntr-un colecti&, prin fenomenul de contagiune afecti& %Popescu-6e&eanu, 1FDE'/ &orbim astfel de atmosfer de doliu, de tensiune sau de petrecere. .tunci c(nd se prelungesc, dispoziiile afecti&e se pot transforma n trsturi de personalitate, duc(nd la firi nchise, ursuze, taciturne &ersus deschise, &esele i optimiste. A'ecte#e se situeaz la polul opus dispoziiilor afecti&e. #le sunt caracterizate de o intensitate deosebit, durat scurt i o e$teriorizare foarte pronunat prin diferite e$presii emoionale, modificri fiziologice i manifestri comportamentale ce adesea scap controlului contient. !in punct de &edere al calitii sunt unipolare. Pentru c apar n E:

situaii neateptate, unii autori %4osmo&ici, 1FF@' le numesc emoii-oc. #$emplele sunt numeroase momentele de groaz, panic sau e$taz, accesele nestp(nite de r(s sau pl(ns, ieirile agresi&e necontrolate, strile de disperare etc. 4ontrolul cortical fiind redus, afectele se e$prim tumultos la ni&elul organismului 2 sunt cele mai e&idente forme ale &ieii emoionale. -unt foarte apropiate de instincte i nu se preteaz la n&are i modelare socio-cultural. -pre deosebire de dispoziii, cauzele afectelor sunt ntotdeauna contientizate. -ubiectul se focalizeaz e$clusi& i e$cesi& asupra sursei, ceea ce dizloc o cantitate semnificati& de resurse cogniti&e, manifestrile necugetate i regretabile nefiind o raritate. E*o3!!#e $ro$r!u-(!se %a se re&edea i accepiunea de concept umbrel SSS ' au un caracter intermediar sunt mai puternice dec(t dispoziiile afecti&e dar mai puin intense dec(t afectele/ dureaz mai puin dec(t primele, dar mai mult dec(t secundele/ n fine, e$presi&itatea este de asemenea moderat. #le apar la interfaa dintre ne&oile indi&idului i datele reale sau prezumpti&e ale mediului i se traduc printr-un anumit tip de raportare la un obiect, situaie ori persoan. Mucuria, frica, tristeea, dezgustul, nostalgia, &ina, ruinea, frustrarea sun doar c(te&a e$emple de emoii propriu-zise. !ac n cazul afectelor subliniam caracterul unipolar al acestora, emoiile sunt dimpotri&, pluritonale/ altfel spus, situaiile n care simim o singur emoie sunt rare, omul re&erbereaz concomitent prin reacii n mai multe registre, date de constelaia moti&aional i de comple$itatea relaiei subiect-obiect %e$ist totui o stare afecti& dominant'. 1ngri0orarea datorat e$amenelor din sesiune este contrabalansat ntr-o oarecare msur de g(ndul la &acana ce &a urma/ frica de stomatolog este dublat de plcerea unei danturi sntoase i estetice/ momentele plcute din concediu sunt uor estompate de contientizarea rentoarcerii la ser&iciu. 9at situaii n care emoii contradictorii coe$ist n interiorul aceleiai persoane, confirm(nd acea logic atipic specific &ieii afecti&e. < alt nsuire important este caracterul situa/ional al emoiilor. #le apar la un anumit moment ca reacie fa de un anumit stimul, au o desfurare mai tumultoas sau mai calm, dup care dispar. Sent!*ente#e au spre deosebire de emoii un caracter trans$situa/ional %4osmi&ici, 1FF@', n sensul c persist n mpre0urri &ariate, chiar i n absena obiectului. !e e$emplu, iubirea nu se manifest doar n prezena fiinei dragi/ dimpotri& ndrgostiii aflai departe unul de cellalt i scriu scrisori, deapan amintiri plcute, plnuiesc momentul rent(lnirii etc. -entimentele se impun astfel prin nota de stabilitate i generalizare, de&enind astfel Rade&rate atitudini afecti&e fa de obiecte, e&enimente, E=

&alori, persoane semnificati&e pentru un indi&id sau grupJ %?adu, 9on, 1FF1, p. ")E'. #le au un rol ma0or n reglarea conduitei, fiind &ectori moti&aionali at(t pentru comportamentele prosociale %acti&iti de caritate' c(t i antisociale %crimele pasionale'. 9at i c(te&a e$emple iubire, ur, simpatie, compasiune, admiraie, respect, m(ndrie, mil, in&idie, gelozie etc. !in punct de &edere ontogenetic, apar mai t(rziu dec(t celelalte forme ale &ieii emoionale. .ceasta ntruc(t formarea lor presupune o dinamic lent, realizat prin repetarea unei anumite emoii n di&erse conte$te, fa de un anumit obiect/ se poate s ne atrag cine&a chiar de la prima nt(lnire, ns cristalizarea iubirii n ade&ratul ei sens presupune nt(lniri repetate, momente plcute dublate de cunoatere reciproc. !o&ad n acest sens stau relaiile sentimentale tipic adolescentine, care dup o perioad marcat de triri foarte intense, acestea se do&edesc a fi simple emoii conte$tuale. ?elaia emoie - sentiment nu este una unilateral format prin generalizarea tririlor situati&e repetate, sentimentul imprim la r(ndu-i o not specific emoiilor ulterioare %nu &om reaciona la fel de agresi& fa de persoana iubit, chiar dac aceasta greete'. !intre toate formele afecti&itii, sentimentele au durata cea mai mare, put(nd fi meninute toat &iaa. 4a i deprinderile, ele persist latent i se acti&eaz selecti&. #&oluia lor presupune o etap ascendent, de cristalizare, una de maturitate %de platou' dar uneori i o etap de decristalizare, in&oluie, declin, marcat de saietate i uzur, transform(ndu-se astfel n simple deprinderi afecti&e %Popescu-6e&eanu, %1FDE'/ un rol important n acest proces l are i fenomenul de habituare. !in punct de &edere al manifestrilor e$terioare, sunt relati& discrete, dar sensibile la influenele sociale. 6ormele culturale ale societii imprim modaliti de manifestare tipice, ancorate ntre e$tremele Rar fi bine sJ i respecti& Rnu se cade sJ/ -tendhal nota c la Paris, Riubirea e fiica romanelorJ. 1n final prezentm n form tabelar o sintez a principalelor proprieti ale formelor &ieii afecti&e %numrul astericilor e$prim msura n care este prezent o anumit nsuire'. 3abelul SS Principalele proprieti ale formelor afecti&itii 9ntensitate !urat #$presi&itate +obilitate !ispoziii afecti&e ] ]]] ]] ]] .fecte ]]]] ] ]]]] ]]]] #moii ]]] ]] ]]] ]]] -entimente ]] ]]]] ] ]

E@

8- Teor!! "su$r" n"tur!! e*o3!!#or Prin teorie nelegem o propunere sau un ansamblu de propuneri n legtur cu o parte a realitii, o formulare a relaiilor dintre fenomene bazat pe date de0a cunoscute, dar care rm(ne deschis confirmrii sau punerii n discuie %Parot i ?ichelle, 1FF='. 1n filosofia tiinei s-au conturat mai multe perspecti&e pri&ind &erificare a ade&rului tiinific al unei teorii. < prim abordare este una poziti&ist, bazat pe o logic de tip inducti& o teorie este considerat a fi &alid n msura n care este confirmat de un &olum c(t mai mare de fapte reale din domeniul circumscris, fr a fi cunoscute date care s o infirme. 9n&ers, Varl Popper propune s se fac din refutabilitate criteriul distincti& al teoriilor tiinifice acestea ar trebui s fie formulate astfel nc(t s se poat recurge la ncercri %obser&aii, e$perimente' de combatere a ei %n opinia sa, teoria psihanalitic a personalitii nu este una tiinific ntruc(t este irefutabil, nefalsificabil'/ n aceast perspecti& rezistena la tentati&ele de combatere este o not fa&orabil ade&rului tiinific al teoriei. *a ni&elul cercetrii psihologice s-au impus dou criterii de &alidare tiinific a unei teorii validitatea ecologic i plauzibilitatea neuronal. 5aliditatea ecologic se refer la msura n care modelul analizat descrie modalitile reale de manifestare ale fenomenului n condiii naturale/ pentru &erificarea acesteia, cercettorul e$trage ipoteze pe baza teoriei, care sunt apoi &erificate la ni&el empiric. 4onfirmarea ipotezelor de cercetare este o not fa&orabil la adresa teoriei. Plauzibilitatea neuronal pornete de la premisa c psihicul este funcie a creierului i &izeaz identificarea substratului neurologic subsidiar fenomenului descris. 4u pri&ire la modul de declanare i funcionare al emoiilor au fost formulate e$plicaii nc din perioada filosofiei antice. 6umrul mare al teoriilor e$istente face imposibil prezentarea pe larg n lucrarea de fa %a se &edea pentru detalii PoWer i !algleish, 1FFE, 4ioar, "BB='. 1n funcie de importana i rolul atribuit fiecrui element al ansamblului procesual emoional, s-au conturat cinci categorii de teorii ale emoiilor teorii intelectualiste, teorii fiziologice periferice, teorii fiziologice centrale, teorii cogniti&fiziologice i teorii cogniti&e. 1n continuare &om prezenta elementele specifice fiecreia din categoriile de mai sus. !eparte de a fi unul e$hausti&, demersul nostru se &rea mai degrab o ilustrare a modului n care au e&oluat e$plicaiile tiinifice asupra naturii emoiilor. Teor!" !nte#ectu"#!st& a fost elaborat de Uerbart i 6ahloWs;i la sf(ritul secolului G9G. 4onform acesteia, emoiile sunt rezultatul direct al asociaiilor dintre ED

reprezentri %n coninutul noiunii de reprezentare se punea un accent deosebit pe tendinele spre aciune specifice acestora'. .stfel, se considera c acordul, concordana ntre reprezentri este cauza emoiilor poziti&e, n timp ce emoiile negati&e au la baz conflictul reprezentrilor. -tarea afecti& se considera c ia natere din contientizarea modului particular de asociere a reprezentrilor, iar modificrile organice erau pri&ite ca elemente secundare n raport cu aceasta. !ei poate prea nai&, e$plicaia de mai sus a a&ut meritul de a sublinia rolul important al medierii cogniti&e n procesele afecti&e. 3otui Rconcepia intelectualist era unilateral i simplist fc(nd emoia reductibil la actul de cunoatereJ%?adu, 9on, 1FF1, p. ":F'. Teor!!#e '!(!o#o !ce $er!'er!ce atribuie un rol cardinal n dinamica emoional elementelor &iscerale, modificrilor fiziologice i manifestrilor comportamentale. 9deea ia aparinut filosofului american Xilliam Pames care renun la succesiunea clasic a determinismului emoional %stimul ^ percepia stimulului ^ emoie ^ e$presii emoionale', propun(nd o nou &ersiune stimul ^ percepia stimulului ^ e$presii emoionale ^ emoie. !ei la prima &edere a&em de-a face cu o simpl in&ersiune n irul e&enimentelor, asumpia lui Pames implic o &iziune fundamental diferit. 4onform acestuia, sursa primar a emoiilor noastre este dat de modificrile fiziologice ce se declaneaz automat n confruntarea cu stimulii cu potenial emoional. -impla contientizare a acestor reacii organice duce la starea afecti& %nu pl(ng pentru c sunt trist, ci dimpotri&, sunt trist pentru c pl(ng sau similar, sunt &esel pentru c r(d, mi-e fric pentru c inima mi bate mai repede, transpir i fug'. 1n acest proces, elementul primar este e&enimentul neuro&egetati&, trirea afecti& fiind considerat secundar/ aceasta are doar rolul de a dubla la ni&elul contiinei reaciile &iscerale, prin nregistrarea senzaiilor intero- i propriocepti&e. *ucr(nd independent, apro$imati& n aceeai perioad, fiziologul danez *ange a0unge la concluzii similare %pentru acesta, modificrile fiziologice se rezum la reaciile &asomotorii, ns mecanismul de producere a emoiilor este acelai'. 3eoria celor doi a fost numit periferic deoarece reduce coninutul &ieii emoionale la simple senzaii organice, marginale psihicului uman, i fiziologic ntruc(t modificrilor fiziologice li se atribuie cel mai important rol n determinismul strii afecti&e contiente. #$plicaia de mai sus a fost infirmat de date obser&aionale i de studii tiinifice. Cn prim contraargument este faptul c manifestri organice similare apar n emoii diferite i n situaia n care m atac un urs n pdure %e$emplul fa&orit prin care Pames i argumenta teza', dar i atunci c(nd fac 0ogging linitit ntr-un parc, corpul meu are apro$imati& aceleai manifestri %puls i tensiune arterial crescute, transpiraie, respiraie EE

accelerat'/ i totui n primul caz sunt speriat de moarte iar n al doilea sunt rela$at i m simt bine. +ai mult, e$perimentele fcute pe animale, n care creierul a fost separat de &iscere au artat c reaciile emoionale nu dispar aa cum ar fi fost de ateptat. 9nducerea artificial a unor modificri fiziologice %de e$emplu prin in0ectarea de adrenalin' nu produce o emoie specific. 4azurile clinice infirm de asemenea postulatele modelului bolna&ii de par;inson, a cror mimic este profund afectat, au o &ia emoional nuanat %?adu, 1FF1'. 1n consecin, relaia e$presii emoionale 2 stare afecti& nu este una direct cum o consider autorii teoriilor fiziologice periferice, ci mediat de ali factori. +anifestrile somatice au totui un rol important n dinamica emoional, chiar dac nu pot fi considerate cauze primare ale acesteia. !eclanarea unei triri afecti&e induce modificri fiziologice/ contientizarea acestora de ctre subiect poate duce la amplificarea strii afecti&e, de&enind o cauz a amplificrii emoiei de0a declanate. Teor!!#e '!(!o#o !ce centr"#e comut atenia de la elementele de ordin periferic, &egetati& la cele ale sistemului ner&os central. 4ea mai cunoscut dintre acestea este teoria lui 4annon i Mard, formulat de primul i dez&oltat de al doilea. 1n urma unor e$perimente efectuate pe animale, 4annon concluzioneaz rolul esenial al talamusului n producerea emoiilor %de unde i denumirea de teoria talamic a emoiilor'. < dat receptat, informaia emoional a0unge la ni&elul talamusului, care realizeaz simultan descrcri n dou direcii descendent %induc(nd manifestrile somatice specifice' i ascendent %ctre corte$, unde stimulul este prelucrat detaliat, rezult(nd calitatea tririi afecti&e'. *a r(ndul su, scoara cerebral poate e$cita sau inhiba talamusul, regl(nd astfel reaciile &egetati&e. #moiile se produc aadar la interfaa dintre corte$ i talamus %elemente ale sistemului ner&os central', modificrile somatice fiind secundare/ ele nsoesc starea afecti&, dar nu au statut de cauz fa de acestea. -tudii ulterioare au artat ns c n acest proces particip i alte formaiuni cerebrale, n special subcorticale, reunite sub denumirea de sistem limbic. .tributul de RcentralJ al acestei categorii de teorii rezid din faptul c at(t dimensiunea subiecti& c(t i manifestrile &egetati&e i comportamentale sunt puse pe seama acti&itii sistemului ner&os central, aspect confirmat i de cercetrile ulterioare. -tudiile efectuate pe animale nu au permis ns i studierea factorului cogniti&, a modului particular de interpretare a stimulilor emoionali, ceea ce limiteaz e$trapolarea concluziilor la ni&el uman. Teor!!#e co n!t!+-'!(!o#o !ce depesc n bun msur nea0unsul de mai sus, ntruc(t se bazeaz pe datele unor e$perimente cu subieci umani, n care sunt manipulai EF

doi factori elementul fiziologic i cel cogniti&. .sumpia central este c emoia ia natere prin interpretarea cogniti& a modificrilor organice %emoiile sunt post-cogniti&e'. 1n acelai timp se considera c acti&area fiziologic este una nespecific, comun unei palete largi de emoii. +ai intuiti&, acestea pot fi rezumate n figura S. 9lustrati& pentru teza asumat este e$perimentul realizat de -chachter i -inger n 1F@", descris de noi la SS.

.cti&are fiziologic

9nterpretare %pe baza cunotinelor anterioare i a informaiei e$terioare disponibile'

#moie

>igura S. 9deea central a modelului cogniti&-fiziologic

1n pofida succesului iniial, teoria cogniti&-fiziologic nt(mpin i o serie de inconsistene cu datele empirice. .stfel, studii ulterioare %?eisenzein, 1FE),apud PoWer S !algleish, 1FFE' au artat c, dei o acti&are fiziologic nee$plicat, n anumite condiii poate fi influenat de factori sociali, aceasta nu are ns amploarea presupus de cei doi autori. <biecii au aprut i la adresa celeilalte asumpii. #;man %1FF"', contrazice ideea unui fond fiziologic unic, e&ideniind diferene notabile n acti&area fiziologic proprie diferitelor stri emoionale. Pe de alt parte, teoria limiteaz nsui rolul interpretrii cogniti&e, elementul su central, atribuindu-i un rol minor, de simpl etichetare a strii fiziologice, aceasta a&(nd un rol central i e$trem de comple$ n generarea emoiei, aa cum se &a &edea ulterior. Teor!!#e co n!t!+e detaliaz rolul i specificitatea procesrilor informaionale subsidiare emoiilor, ca mecanisme mediatoare ntre situaia declanatoare i starea afecti& rezultat. !intre acestea, una din cele mai cunoscute este cea formulat de ?ichard *azarus. .ceasta a cunoscut mai multe &ariante, autorul fle$ibiliz(ndu-i modelul pe parcurs. 4ea mai cunoscut &ersiune este ns cea prezentat n 1FF1, n lucrarea R Emotion and Adaptation0, numit teoria cognitiv & motiva/ional rela/ional a emo/iilor %eng. .cognitive & motivational & relational t%eor80 '. 1nainte de abordarea emoiilor, *azarus a

FB

fost preocupat de problematica stresului i a modalitilor de adaptare la stres. #l introduce conceptul de coping %deri&at etimologic din &erbul to cope=a face fa/ la', esenial n e$plicarea emoiilor, care desemneaz Rorice mecanism de pre&enie i adaptare la stres, orice tranzacie ntre subiect i mediu n &ederea reducerii intensitii stresuluiJ %+iclea +ircea, 1FFD, p. ='. *azarus i >ol;man %1FE:' disting ntre copingul emo/ional %prin care subiectul ncearc s gseasc modaliti de con&ieuire cu factorul stresor, fr a-l modifica s nu-i acorde atenie, s-l uite, s e&adeze din situaie, s caute compania altora, s consume alcool etc' i copingul focalizat pe problem %inter&ine n situaiile apreciate ca fiind modificabile, i se ncearc nlturarea cauzei generatoare a distresului prin stabilirea unui plan de aciune, antrenament sistematic, inter&enie n &ederea rezol&rii problemei etc.'. +odelul propus poate fi abordat la dou ni&ele complementare de analiz. *a nivel micro, autorul e$plic formarea emoiilor prin intermediul unor filtre succesi&e, a unor e&aluri a stimulilor afectogeni dup diferite criterii, n funcie de care se a0ung(nduse la o stare afecti& sau alta. #&alurile %eng. appraisals' sunt la r(ndul lor de dou tipuri %primare i secundare', n funcie de focalizarea preponderent asupra caracteristicilor stimulului i implicaiile lor asupra subiectului i respecti& asupra resurselor de adaptare ale persoanei. Procesul este unul circular, permi(nd reluarea analizei anterioare prin prisma datelor ulterioare %reappraisal'.

4omponentele evalurii primare, n ordinea n care inter&in, sunt urmtoarele %*azarus, 1FF1' =. Relevan/a motiva/ional analizeaz impactul stimulului asupra subiectului, dac acesta afecteaz sau nu n &reun fel scopurileAplanurile subiectului. !ac e&enimentul e rele&ant, atunci e posibil orice emoie. D. ,ongruen/a motiva/ional se refer la msura n care e&enimentul faciliteaz sau dimpotri& mpiedic planurile indi&idului %dezirabil A indezirabil'. !ac e&enimentul e congruent cu scopurile indi&idului, atunci orice emoie poziti& e posibil/ incongruena duce la emoii negati&e. I. +odul de implicare a Eului &izeaz msura n care un e&eniment are implicaii asupra stimei de sine, &alorilor morale, con&ingerilor subiectului, etc. Evaluarea secundar conine

F1

=. Responsabilitatea se refer la ce sau cine este &ino&at %n caz de incongruen moti&aional', respecti& responsabil pentru o situaie poziti& %n caz de congruen moti&aional'. D. Poten/ialul de coping orientat spre problem reflect posibilitile de a aciona asupra situaiei n msur a o conser&a, respecti& modifica n acord cu propriile dorine. I. Poten/ialul de coping emo/ional desemneaz ansamblul modalitilor de a0ustare psihologic la situaie, prin modificarea propriilor dorine, con&ingeri, interpretri, etc. L. E#pectan/ele de viitor se refer la credina n posibilitatea ca situaia s se modifice A rm(n n acord cu propriile dorine n &iitor. -e impun aici o c(te&a obser&aii unele emoii ale noastre sunt reacii la e&enimente pre&izibile %azi am un e$amen important' n timp ce altele apar inopinat. 4hiar dac nu ne propunem clar dimineaa, c(nd placm spre ser&iciu, s a0ungem n siguran la destinaie, s nu ne 0igneasc nimeni pe strad sau s nu primim &reo &este proast, acestea sunt nite dorine implicite ale noastre, pe care, chiar dac nu ni le asumm contient i &oluntar ca deziderate ale zilei, ele e$ist, sunt subnelese/ prin urmare, at(t scopurile e$plicit formulate c(t i cele implicite au potenial emoional/ e&alurile emoionale se pot desfura at(t la ni&el contient c(t i incontient/ de cele mai multe ori suntem contieni doar de rezultatul acestora %starea afecti&', nu i de coninutul ori succesiunea lor specific %-mith i VirbT, "BB1'/ unele componente ale e&alurii %mai ales a celei primare' sunt considerate comune mai multor emoii/ astfel rele&ana moti&aional e comun tuturor emoiilor, incongruena moti&aional apare n toate emoiile negati&e, etc. Pentru a ilustra modul n care aceste dimensiuni ale e&alurii se succed n determinarea unei anumite stri emoionale, tabelul S prezint elementele specifice furiei. .l doilea ni&el de analiz, este unul global %macro' i introduce un nou concept temele centrale %eng. core relational t%emes'. .cestea sunt sinteze ale rezultatelor e&alurilor primare i secundare specifice n diferite categorii de situaii, e$presia condensat a acestora, elementele cheie ale paternului de e&aluare corespunztor unei stri emoionale. >iecrei emoii i corespunde o tem central specific %&ezi tabelul "'.

3abelul 1. #lemente ale e&alurii n cazul furiei %dup *azarus, 1FF1'

F"

E+"#u"re" $r!*"r&) 1. !ac e&enimentul e rele&ant din punct de &edere moti&aional, atunci orice emoie e posibil, inclusi& furia/ dac nu, nu &or aprea emoii. ". !ac e&enimentul e incongruent cu planurile subiectului, pot aprea doar emoii negati&e, inclusi& furia. ). !ac e&enimentul reprezint o ameninare la adresa stimei de sine personale ori sociale a indi&idului, atunci sfera emoiilor posibile se restr(nge la furie, an$ietate i m(ndrie. E+"#u"re" secund"r&)

0- D"c& e?!st& un :n+!nu!t@ cons!der"t res$ons"%!# $entru s!tu"3!" ne$#&cut& Ad"r $e c"re o $ute" e+!t"7 " su%!ectu#u!@ e*o3!" res!*3!t& este 'ur!"- D"c& e :n+!nu!t "#tc!ne+"@ 'ur!" e or!ent"t& s$re e?ter!or@ :n t!*$ ce 'ur!" $e s!ne e "soc!"t& %#"*u#u! $ro$r!u". !ac subiectul dispune de resurse de coping orientat spre problem, si apreciaz situaie ca modificabil, furia e mai probabil. ). !ac e$pectanele de &iitor sunt fa&orabile n cazul unei e&entuale confruntri, acestea fa&orizeaz apariia furiei.

3abelul ". 4(te&a emoii si temele centrale corespunztoare E*o3!" >uria .n$ietatea >rica 5ina ?uinea 3risteea 9n&idia Helozia >ericirea +(ndria #liberarea Te*" centr"#& <fens la adresa propriei persoane . fi ntr-o situaie ameninare ambigu, neclar 4onfruntarea cu un stimul concret, identificabil, ce depete resursele subiectului 1nclcarea unor norme morale 4ompromis n raport cu un #go ideal Pierdere iremediabil . dori ce&a ce aparine altuia #$istena unui Ral treileaJ, ce reprezint o ameninare pentru iubirea persoanei, sau e blamabil pentru destrmarea acesteia Progres semnificati& n atingerea unui scop .probare din partea celorlali pentru o performan proprie sau a grupului din care facem parte. < condiie incongruent scopurilor personale a fost nlturat A

F)

-perana 9ubirea 4ompasiunea

modificat fa&orabil >ric de ce&a ru dublat de e$pectana a ce&a mai bun .taament pentru o persoan, de obicei %dar nu obligatoriu' mprtit -ensibilitate fa de suferina altuia i dorina de a-l a0uta

+odelul lui *azarus asupra emoiilor este, fr ndoial, una din cele mai importante contribuii n acest domeniu. !ou sunt argumentele care l susin nt(i consistena logic, elementele e&alurii decurg(nd limpede unul din altul, constituind un flu$ al e&alurii, o component baz(ndu-se pe rezultatul anterioarei, iar n al doilea r(nd datele empirice, ce arat capacitatea e$plicati& superioar altor modele %-mith, UaTes, *azarus i Pope, 1FF1'. Pentru o comparaie ntre teoria lui *azarus i teoria atribuirii a lui Xeiner'. !intre reprourile care i se aduc, cel mai important este faptul c modelul nu consider e$istena unor aa-zise emoii bazale, care s-ar afla la originea unora mai comple$e, 3eoria cogniti& 2 moti&aional relaional nu conceptualizeaz emoiile ierarhic, funcie de gradul lor de importan n generarea unor emoii mai comple$e, ci ca elemente distincte, dar care pot a&ea la baz acelai pattern de e&aluare. Cn alt nea0uns este ignorarea total a dimensiunii fiziologice a proceselor afecti&e, aspect omniprezent i deosebit de important n dinamica emoional. BBB 3abloul realizat mai sus reprezint mai degrab un sur&ol asupra modelelor e$plicati&-interpretati&e ale emoiilor. .a cum am subliniat, el se dorete mai degrab o ilustrare a modului n care a e&oluat g(ndirea tiinific, prin rafinarea continu a aparatului teoretic, demers necesar pentru adaptarea ni&elului de e$plicaie la noile date e$perimentale descoperite pe parcurs, i nu o perspecti& e$hausti& menit a epuiza subiectul. !ealtfel, n fiecare categorie menionat de noi sunt incluse mai multe teorii, nu doar una singur. >iecare dintre acestea au a&anta0e i limite, dar nici una nu e perfect i uni&ersal &alabil. Putem spune mai degrab c au o utilitate conte$tual descriid suficient de acurat modul de producere a emoiilor n anumite situaii, dar nu n toate. 1n ultim instan, tendina de a e$plica o gam larg de fenomene prin intermediul aceluiai mecanism e o concepie n dezacord cu realitatea. !incolo de coloratura afecti& similar, frica de ursul lui Xilliam Pames seamn prea puin cu frica fa de e$amenul de m(ine prima e o ameninare la adresa supra&ieuirii iar reacia prompt e esenial, secunda implic mai degrab consecine asupra stimei de sine. !in aceste moti&e, tendina actual F:

n psihologie e aceea de a considera fiecare emoie n parte 2 analiza la ni&el micro, Rpe centimetru ptratJ e unul din dezideratele tiinei contemporane. 6u putem e$plica adec&at toate emoiile pe baza aceluiai mecanism. -tudiile neurofiziologice arat c circuitele cerebrale sunt diferite %*e!ou$, 1FF@'. !e aceea, teoriile generale asupra proceselor afecti&e sunt desuete i nelucrati&e. 4oncepiile contemporane sunt specifice, analiz(nd fiecare emoie n parte i nu la modul global, ns un asemenea demers depete cadrul lucrrii de fa. +a0oritatea acestora se ncadreaz n categoria teoriilor cogniti&fiziologice, specific(nd at(t particularitile de prelucrare informaional c(t i re&erberaiile organice specifice. < asemenea abordare trece dincolo de e$plicaie, permi(nd dez&oltarea unor strategii de inter&enie cunosc(nd modul de manifestare, &om putea aciona n &ederea modificrii consecinelor afecti&e prin inter&enii la ni&el cogniti&, comportamental i biologic.

F=