Arheotogia mme/or din Romfmia Cariere

Cariere
Cariera
Jud Alba, sat comuna
Localizare. bazinul
Valea afluent al
AmpoiuiUI, in apropiere de Ampelum
Om se exploata calcar
probabil pentru din Ampelum.
Datare. epoca
1 M1hall Macrea, Vata 1n Dac1a Sucure$11,
1969, p 308
Cariera Baia
Jud Alba. sat - comuna Livezile
Cacova) .
Localizare: bazinul
valea Atud. Dealul Bata
Tn 1994, Horia Ctugudean in malul
carierei de calcar, probabil din epoca
un bordel etapei a III-a
a cultuni Efectund un sondaJ pe
terasa de deasupra dealului, a constat
unet intregi, in care
ceramica este cu aceea
de tip Cernavoda It
Datare perioada de tranzi ie de la ne-
olitic la epoca bronzulut
1. Horia Cugudean, B;ua Comuna L1vez1le (fosti
Cacova). JUd Alba. Cronca Arheologtce.
Campan1a p 7.
Cariera Morii
Jud. Alba. sat comuna Ciugud.
Localizare: Moru", bazinul Mu-

In 1996. in buza carierei. un colectiv al
.1 Decembrie 1918" din Alba
Iulia - Centrul de Pre Pro-
toistorice au efectuat ale peretelui
carierei. Materialele arheologice au pus in
o succesiune care
in ordine din neolitic,
t32
cultura epoca bronzului, Hallstatt. a
doua a fierului (La Tene dactc).
suprapuse de o de ttp Villa
rustica.
Datare: neolitic. epoca bronzului, Hali-
staU, La Tene dacic, epoca
epoca
1. Umversttatea 1 Oecembne 1918, Alba Iulia,
.La Car1era Monl, Cronica
Arheologice, Campana 1996, a XXXI-a Ses une
de Rapoarte Arheologce. coordonator
Corneha Stoca. ciMeC. 1997, p 60
Cariera Geoagiu
(Germisara)
Jud. Alba, sat- comuna Geoagiu.
Localizare: Metalifen. bazinul Mu-
Valea Geoagiului.
Din se exploata calcar.
Datare. epoca
l M1ha11 Macrea. Tn Dac11 Romani ,
1989. p 308
Cariera lghiu
Jud. Alba. sat- comuna lghiu.
Localizare bazinul
Valea lghiu. afluent al Am-
poiului
Tn exploatare a calcarului era
mana de lucru
erau in necropola
din
Datare epoca
1 Mhail Macrea, Vtata In Dac11 Romand, Bucure$11.
11169, p 308
Cariera C/adova
Jud Arad. sat Cladova. comuna
Localizare: Valea Mu-
inferior.
www.cimec.ro
Arheolog/a mine lor din ma - Cariere
Tn arheologice care au fost
efectuate de echipa coordonata de Vasile
in perioada 1976 - 1998, in
buza carierei s-au identificat straturi de
locUire datnd din paleoliticul inferior final
acheulean, paleoliticul epoca
bronzului, cultura cultura Baden,
cultura Periam-Pecica, Hallstatt, cultura
Basarab1, epoca secolele 11 - 1
a.Chr., epoca secolele 11 - IV
p.Chr., epoca secolele XI - XVII
(cetate de ateliere de redus
minereu de cupru, fier, plumb, cimitir). Tn
atelierul nr. 3, in 1983 s-a descopent inelul
sigilar de argint de
pnncipelui Transilvaniei Pousa
(1237. 1240).
Cariera Cladova -dealul
Datare: paleolitic, epoca bronzului,
Hallstatt, epoca epoca

1 Vastle Boroneant. Gheorghe Pascu Hurezan,
Cetatea Cladova votevodulut
Transtlvamet Pousa, Ztndava 15-16, 1987, p 75
Carierele de nisip
Ghioroc -

Jud. Arad, sat - comuna Ghioroc.
Localizare: Poalele
zona de contact cu Cmpia de Vest, in
partea de sud-vest vest a
dincolo de calea Arad -
de linia trenului electric
Ghioroc - Arad se
cariere de (1.2), exploatate
de 1880 in 1996, in de
cteva zeci de hectare. Din partea de nord
a carierei nr. 2, spre Cuvin, Vasile
a identificat materiale ceramice
din epoca secolele III - IV p
Chr. Din ambele cariere provin fragmente
de (mamut) Materialele
se in Muzeului din
Arad, predate de conducerea ca-rierei
Datare: epoca preistonc, epoca daco-

1 lnlormatn se in arhiva Muzeului -
Arad. lurmzate de Vastle de D
G luga de la Muzeul Arad.
133
2. G luga, proboscdenlor los11i in
Aradului, Armonn naturale, Arad. 1998, p
189
Cariera
Jud. sat (localitate probabil
comuna Rucr
Localizare: lntre Piatra Craiului
Leaota, culoarul - Bran,
Valea in pasului
Din se exploata calcar.
Datare: epoca
1 Mthall Macrea. Vtata Tn Daeta
' 1969, p 308
Cariera de sub cascada
din
Jud. Bihor, sat comuna
Localizare Craiului,
carstul din Valea Repede,
versantul stng, intre Bucea Vadu
Valea
Cariera este de tuf. Sub cascada din
cu 1. Emodi des-
fragmente ceramice
grupului cultural -
Datare: epoca bronzului timpuriu.
1 Ioan Em0d1, Asupra Inceputului epoc11 bronzului
Tn Bthor, Thraco-Dactca 6, 1985, 12 p 135
Cariera de balast
Jud. Bihor, sat- comuna
Locali zare: Craiului,
carstul din defileul Repede,
versantul stng, intre Bucea Vadul
Valea versantul drept,
sub
material ceramic
www.cimec.ro
Arheologie minelor din Romflnia - Cariere
grupului cultural - pe
panta din fata cariere de balast de 1
EmOdi. cu ocazia in
deasupra carierei .
Datare: epoca. bronzului timpuri!! .
1 Ioan Em0d1, Asupfl rncepurutui epocii bronzului
In 81hor, Ttlraco-Dacica 6, 1985, 12, p 132
Cariera
Jud sat comuna Ca a
Localizare Dealul bazinul
Oltului, Valea Homorodului
o de cuar1it andezitic. Pe
unul din au fost observate trei
figuri redate rudimentar,
celor din alte provincii ale Imperiului
roman.
Datare: epoca
1 M1ha Macrea V1ata m Dac1a Romani ,
1969, p 308
Cariera de tuf calcaros
..
Jud. comuna

Localizare: Locvei, Valea
Deasupra mormntului nr. 1. din
secolele XII XIII, s-a o
din tuf calcaros. 1 70 x 1 1 O m,
cu provenind dintr-un
in exploatare la pe
malul fluviului din care se
pentru caselor din
Datare. epoca epoca mo-

1 Vas e C1mobrul feudal t1mpunu de la
km. nuv,at 1004, Orobeta 6, 1985, p 111
118
Cariera de argi/os
Rpa
Jud. Herculane.
Localizare Cernei, Valea Cemei
in zona regimentelor din Banat,
ca de constructie s-a folostl
gnats, trahit, granit sau calcar. La
Herculane se un argilos
care se intercalat intre de
calcar din Valea Cemei
Datare: epoca epoca mo-

1 R Graf V. Zaberca, despre m1nentul $1
metaturg,a bnAieanA de la miJlocul veacului XIXIea,
Banatca O, t990, p 308
\34
Cariera Bucova
Jud sat Bucova, comuna

localizare: Valea afluentul
Eistra.
Din aceasta se exploata calcar
probabil pentru nevoi strategice.
Datare epoca
1 V Chnstescu. econom1cl a Dacie/ Romane.
1929 p 37.
2 M hal Macrea In Dacta Romad,
1969, p 307.
Cariera /ablanita
,
Jud sat- comuna
Localizare. Valea
Mehad1ei, afluent al Cernei, in apro-
pierea castrului de la Mehadia.
De a1ct se exploata calcar probabil pentru
nevoile castrului din Mehadia
Datare epoca
1 Mhlll Macrea, Tn Dac11 Romani .
1969, p 307.
Cariera Luncavita
1
Jud sat- comuna

localizare Semenrc. culoarul
afluentul Mehadica
o de gresie, de aici se
o gresie moale, care se
folosea se la confec-
de piese decorative de interior.
Probabil era in epoca
dar cu s1guran 1718, Banatul
n administrarea
Datare: epoca (posibil), epoca
epoca
www.cimec.ro
Arheolog/a mmelor din Romnia - Cariere
1. R Graf, V Zaberca. despre m1nentul
metaiurg1a de la miJlocul veacului XIX-lea,
Banat1ca 10. 1990, p 308
Cariera Mehadica
Jud sat - comuna
Mehadica
Localizare Semenic, culoarul
Valea Mehadica
o de gres1e in ex-
ploatare, cel 1718 data trecerii
Banatului n Imperiului
Habsburgtc a regimentelor
piatra a fost la
de din
Gresia multe scoici, a
fost pentru la locuri de
trepte etc. ca pentru
de podoabe, pandantive
Datare epoca (POSibil), epoca
epoca
1. R Graf. V. Zaberca. despre mmentul
metalurg1a bAnAteana de la miJlocul veacului XIX-lea,
Banat1ca 10, 1990, p 308
Cariera
Jud. sat comuna
Mare.
Localizare. depre-
Siunea Valea Nere1, in
apropiere de Bozovici.
o de tuf calcaros, folosit
doar la de case din
Piatra poate fi cu pentru
cadre de ferestre, p1etre de
mormnt etc.
Datare: epoca epoca

1. R Graf V Zaberca. despre mmentul
metalurg1a de la mijlocul veacului XIX-lea,
Banat1ca 10. 1990, p 308
Cariera Coronini
(Pescari)
Jud sat - comuna Coronini
Pescari).
Localizare: Locve1, Valea
1J<;
Cu ocazia efectuate la la
km 1004, s-a descoperit o de
mormnt din tuf calcaros.
sursa de materie s-au identificat la
Pescari , cariere, in
exploatare La Pescari, in aprop1erea
satului, la .Gaura cu se
aflau asemenea Casele vech1
din sat erau construite din acest tuf, care
uscare, extras dtn
umed este eficace in izolator
de
Datare: epoca
1 Vas11e Clm1t1rul feudal t1mpunu de la
m 1004 fluv1al , Orobeta 6, 1985, p 111 .
Cariera Petnic
Jud. sat Petnic, comuna

Localizare: Valea
Mehadiei, afluent al Cernei . in apro-
pterea castrului de la Mehadia.
Cariera a fost anul 150,
in primele decenii
ale secolului nostru de Alexandru
Datare epoca
1 M1ha1 Macrea Tn Dacta Romani,
1969, p. 308.
Carierele
Jud. sat comuna
Rusca
- Sistem de expfoatare
Localizare: Poiana ba-
www.cimec.ro
Arheologia minelor din - Carte re
zinul Bistra, afluent al
cariere cunoscute din epoca
folosite in cea
Se marmura cal-
car din cariere diferite.
Datare: epoca epoca medie-
epoca
1. R Graf. V Zaberca, despre minentul
metalurga de la miJlOCul veacului XIX-lea,
Banallca 10. 1990, p, 297- 309
Carierele Rusca
Jud. sat comuna Rusca

Localizare Poiana
baz1nul Bistra, afluent al
canere cunoscute exploatate
din epoca cte o
de de calcar, de
de gresie, folosite la de drumuri,
opere de etc.
Datare: epoca epoca medie-
epoca
1 R. Graf V Zaberca, lnformati despre mmentul
metalurgia de la mJiocul veacului XIX-lea,
Banallca 10, 1990, p 297. 309.
Cariera
Jud. sat- comuna
Localizare: Valea
Cernei. afluent al in apropiere se
acum fabrica de ciment.
o de tuf calcaros. care
este folosit doar la de case din
Poate fi cu
pentru cadre de ferestre, sau
pietre de mormnt.
Datare: epoca epoca mo-

1 R Graf. V Zaberca. despre minentul
metalurgie de la mJIOCUI veacului XIX-lea.
Banatca 10, 1990, p 308.
Cariera Verendin
Jud. sat Verendin, comuna

Localizare: Semenic, culoarul
138
Valea Cemei, afluentul
Mehadia, Tn apropierea castrului de la
Mehadia.
o de gres1e in ex-
ploatare, cel 1718, data
Banatului in Imperiul Habsburgic
Probabil la
din Gresia
moale, era mai este la con-
de piese decoratrve de interior.
Datare epoca (posibtl}, epoca
epoca
1 R. Graf. V Zaberca, despre minentul
metalurg1a de la m1jlocul veaculut XIX-lea.
Banatca 10. 1990, p 308.
Cariera Baciu
Jud. Cluj, sat comuna Baciu.
Localizare Dealurile Clujului. bazinul
Valea Bactului, la vest de
Cluj.
Tn se exploata piatra pentru
d1n Napoca.
Datare: epoca
1 Mihail Macrea, In Dacta Romanii
1969, p 308
Cariera Mic
Jud. Cluj, sat Mic, comuna
Mare.
Localizare: Valea Some-
Repede, afluentul ver-
santul stng, la est de sat.
Abatele Henri Breuit a in cariera de la
intrarea dinspre est a satului mai multe
piese de andezit. care se celor
de Marton Roska. C.S.
intre acestea doar
limanda de Henri
Breuil de de
Roska. de se
in Muzeul de Istorie a Transilvaniei
din ClUJ (inv nr 293 - 294) De pe teritoriul
se din de
un semicircular din
altul oval din silex. dubii in
G. piesele descrise de
Mrton Roska Henri Breuil din

www.cimec.ro
Arheologie minelor din Rom4nia - Cariere
Datare: paleolitic.
1 Roska Recherches
pendant /'annlle 1924, Dacta 1. 1924, p 297, 299,
312.
2. Henn Breutl , Stal10ns patllollllques en
Trans1lvame, Buleltnul de dm Cluj 2,
1925, p 193. 195.
3. C S Le palllolil1que en
Roumame Dacia 5-6, 1935-1936 (1938) , p. 3, 50,
67. 68, 74, 88. 90.
Cariera de calcar Malul

Jud Cluj, sat- comuna
Localizare: calcarele de pe
Valea Rece, afluentul Valea
versantul drept, in partea de
nord a satului.
o de exploatare a
calcarulut, in uz in epoca secolele
11 -III p.Chr.; in Dacia Porollssensis
exploatarea s-a cu militari veterani
din Ala Siliana, pentru nevoile castrului
roman, drumului, civile romane
probabil a fost in epoca
pentru construirea Castelului
Rakotzi, secolul al XV-lea.
Datare: epoca epoca medie-

1 V Chnstescu. economici a Dac1er Romane,
1929. p 42
2 Mthall Macrea, ln Dac1a Romani ,
1969, p 308
3. 1 H M BArbulescu, E Chirll, V
Vasihev. 1 Wtnkler, arheologic al
CluJ. ClUJ, 1992, p 222
Cariera de

Jud. Cluj. sat comuna Luna.
Localizare: Bazinul Valea
versantul stng, in afara sa-
tului, in buclei pe care o face

in de Nicolae Vlassa, in
anul 1951 sau 1952, din peretele tellului
afectat de carierei de
nisip, acum oprite. au fost recoltate
materiale ceramice in ordine
neoliticului, perioada de
la epoca bonzului. cultura
prima a fierului (Hallstatt),
olane romane. Matenalele se in Muzeul
din Trgu
Datare. neolitic, perioada de de
la neoht1c la epoca bronzului , Hallstatt.
epoca
1. Ntcolae Vlassa, Cercetarile arheologice In
reg1unile Maghiari , Acta Muset
Napocenss 2, 1965, p. 31 - 32
2. 1 H. M Brbulescu, E. Chonl, V
Vasohev, 1 Wtnkler, Reper1onul arheologic al
CluJ, CluJ, 1992, p 228 229
137
Cariera Nadic
Jud. Cluj. sat lnucu, comuna
Localizare. Valea
anuentul Mic.
Nicolae Vlassa in
a unor materiale ceram1ce din epoca
bronzului.
Datare. epoca bronzului.
1 Ntcolae Vlassa, Cui/ura In Transtlvania. Acta
Musei Napocensts 3, 1966, p. 17.
2. 1 H. M Brbulescu, E Chiril , V.
Vasihev, 1 Wmkler, Repertoriul arheologic al
CluJ, Cluj . 1992, p 245
Cariera Jucu de Sus
Jud. Cluj, sat Jucu de Sus, comuna Jucu.
Locali zare. Cmpia Transilvaniei , Valea
M1c.
Din se exploata calcar.
Datare: epoca
1 Mthaol Macrea, Tn DaCia Romani ,
1969, p. 308.
Cariera de la
Jud. Cluj, sat Podeni, comuna
Localizare: calcarele
de pe versantul sudic al la
sud-vest de localitate.
o de in
epoca
Datare: epoca
1 Tabula lmpeni Romani , L 34, 9i .
2 Oumtlru Tudor, tlrgurl sate In Dacia
Romana, 1968. p 207
3 Mthatl Macrea, In Dacia Romani.
1969,p 308
www.cimec.ro
Arheologie minelor dm Romlmia - Cariere
Cariera de nisip
Jud. Cluj. sat comuna Baciu.
Localizare Cmpia Transilvaniei, bazi-
nul Mic. malul stng.
Tn 1877 A. Koch a intr-o
(cariera de nisip) mai multe unelte de silex,
gresie
cu fragmente de de Elaphus
primigenius. care au ajuns la Muzeul de
Istorie a Transrlvanier dm Cluj. Au fost
descrise de Henn Breuil, care de
un nucleu dtscoidal cu despnnderi de
de silex ovoidale din
din premusterian
musterian. Mai trziu aceste descoperiri se
cu piese strnse de 1
Tulgady, de pe dintre
acolo unde lima taie o
pe care Mrton Roska le atribuie
mustenanului. Tulgady aic1 a fost
o A. Koch ar fi
multe unelte la care se la
Muzeul de Istorie a Transilvaniei
d1n Cluj Din rupturile de mal ale
s-au recoltat oase fosile din
eocen plestocen A. Koch a
resturi de cal, de Elephas pnm1gemus. un
dinte molar de Sus scrofa cinci tibli de
Bos sp., care se in
a din Cluj. B
Jungbert conchide ele nu pot fi, cum
au fost ncadrate. in R - W Wl deoarece
nu au strat1grafie, sunt atpice nu
precedent pentru o asemenea incadrare
Datare. paleolitic.
1 C S Le paleoltlique en
Roumame Oacta 5- 6. 1935-1936 (1938}, p. 43-
50, 73, 84
2. Roska, Repertonum, CluJ, 1942, p. 285.
3 C s SCIV. 1956, 1 - 2. p. 28
29.
4 Lucian Paltoltlteul mfertor mijlociu cJtn
Transilvania, Revista Muzeelor 6. 1969, 5, p 401 .
5 B. Jungbert Repertonullocaht6\IIOr cu
descoperrrr paleohttce din Translvama (III), Acta
Muset Napocenss 19, 1982, p. 555
Cariera Tureni
Jud CluJ, sat - comuna Tureni .
localizare. Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor (Turului), versantul
stng. la intrare in che1.
fn Cheile Turzu, pe malul stng de la
intrare. s-a deschis o de Tn
ei pe s-au observat
materiale pentru care s-au efectuat cer-
arheologice de salvare, in 1985
1986, conduse la inceput de Tudor
Soroceanu apoi de Gheorghe Lazarov1ci
Zota Kalmar-Maxam. S-au efectuat
descoperindu-se 21 de gropi de
borde1e, gropi de provizii.
oase alte materiale
culturii din perioada de la
epoca bronzului culturii Wietenberg, din
epoca bronzulut.
Datare. pertoada de de la ne-
olitic la epoca bronzului, epoca bron-
zului.
1 Gheorghe Laurovrci , Zoa Kalmar, Prospec(tum
cercetlrr arheologtce ele salvre pe tentonul
Mumctptulut CluJ, Acta Muse Napocensrs
22- 23, 1985 - 1986, p 730
2 1 H. M. Bi'irbutescu. E ChtriiA, v.
Vastltev. 1. Wrnkler, Repertoflul arheologiC al
Cluj, CluJ, 1992. p. 100
Cariera de
Jud. CluJ, sat comuna
Localizare: Bazinul Valea
Uriului, afluentu1
o care a furnizat piatra
construirii castrelor de la

Datare: epoca
138
1 V Wollmann, Sargeta 10, 1973, p 112
2. 1 H. Cntan, M BArbulescu, E Chrnta, V
Vasrhev. 1 Wtnkter Repertoflul erheotogte al
Cluj , CluJ, 1992, p 417
Cariera de la vest de
Potaissa
(Piatra
Jud. CluJ, comuna
municipiul Turda
localizare: carstul din
Che1le Turzu, Valea 1,5 km
de la 1ntrarea in Cheile Turzi1
Din izvoarele istorice pnvind epoca
se cunosc o serie de date privind Potaissa.
Din arheologice efectuate de G.
Teglas Balasz Orban, in
www.cimec.ro
Arheologia minelor din Romnia - Cariere
1912 in cariera de de la Turda se mat
o serie de dovezi pnvind tehntcile
metodele folosite de romani pentru
extragerea unor blocuri decupate
pnn pe laturi, in care se observau
urmele S-au recoltat matenale
arheologice blocuri
de monede). reluate
acea in special cele ale lui M.
au scos la dovezt noi.
de cercetare se in
continuare. Tntr-un loc neprecizat, din zona
carierei , s-a o
culturii din perioada de la
epoca bronzului. Materialul din G.
Teglas se in Muzeul de Istorie
a Transilvaniei din Cluj, sub numerele de
inventar 5563 - 4, la Turda, in
a inginerului geolog F. Tranuhs.
Datare: perioada de de la ne-
olitic la epoca bronzului, epoca
1 Balasz Orban, Torda vclros es kornytHce.
Budapest. 1889, 51 , p 399-400.
2. V Chnstescu. V1ata a Daciei Romane,
1929, p. 39-42.
3 Mahall Macrea, In Dacia Romanii ,
1969, p, 308,
4 M. Om astona a Dacaea
Romane. Legaunea a V-a Macedonaca castrul de la
Potatsa 1, CluJ. 1987. p. 50, 85 - 86.
5 1 H. M E. V.
Vasiliev, 1 Wankler. Repertonul arheologiC al
CluJ. Cluj , 1992. p 338 - 341 .
Cariera de
Nord
Jud. Cluj, comuna
municipiul Turda.
Localizare: carstul din
Cheile Turzii, Valea la nordul

Gheorghe Lazarovici Zoia Kalmar-Maxim
au efectuat in mai multe rnduri in
au pe un pinten stncos
piese prelucrate din sau

Datare: epoca
1 Gheorghe Lazarovact Zoia Kalmar.
i cerceii" arneologtee de salvare pe tentonul
mumclpwlui Cluj. Acta Muset Napocensrs
22-23, 1985 . 1986, p 736. 737
2 1 H M E V
Vasrhev. 1 Winkler. Repertonul arheologte al
JUdetului ClUJ, Cluj , 1992. p 339- 340 ..
Cariera de
cu Relieful lui
Hercu/es Saxanus
Jud.
Localizare: Malul dobrogean al
intre podului Anghel Saligny
Axiopolis (400 m de la podulUI),
in insulet Hinop
139
Basarab! Altarul 84.
Au fost in.reprinse de de
Grigore Florescu in perioada
intre anii 1949 - 1950
S-au efectuat cinci
situate in nordul estul carierei. ln tim'jul
s-a constatat pe stnca
carierei, la era un material derocat
sau provenit din cioplirea stncii, din
prelucrarea blocurilor S-au
blocuri in diverse stadii de lucru (in vederea
cioplite prin spate. Peste acestea
s-a depus alunecat de pe peretele
terasei sau adus de vnt Blocurile in curs
de desprindere aveau lungimea de 1,50 m.
0,65 m, grosimea 0,60 m, in
4 intre 1,1 O -
1,20 m lungime, 0,45 m 0,43 - 0,45
m grosime, in 5. Cele de
www.cimec.ro
Arheologia mine lor din Romania - Cariere
dimensiuni mai mari s-a considerat
secolului al li-lea p.Chr , iar celelalte
secolului al III-lea p.Chr. Ceramica in
5, la
datarea aceasta Relieful lui 14ercules
Saxanus din 4,
o zeitate
cu de 0,62 m, in toiagul
purtat in mna in mna
1ne un vas. un kantharos Pe
stng se atarnnd o piele de leu
Tntregul relief este realizat stngaci
in redarea corpului
a ornamentului. Grigore Florescu il
n secolul al 111-lea p.Chr. in a
doua de a carierei Petre
Diaconu. pornind de la aceste
de la unele cu descoperirile din
din cariera de de la
Basarabi cu alte dn
contemporane cu cele de la Basarabi.
crede din a doua a
secolului al X-lea O parte a carierer a
fost de exploatarea
care aproviziona cu
fabrica de ciment. La data
terenul era acoperit cu
din exploatarea fasonarea pietrei.
Datare: epoca
1 Gngore Florescu. Canera romani de la
Cemavodl, Analele Dobrogei 17. 1936, p 33 46
2 Gngore Florescu, Rom1sche Stembruch bet
Cerntvoda. Germanta 21 , 1937, p 108 113
3 P 01aconu, Ctnera de piatrl dm secolul al X-lea
de /a Cemavod! Recenzn arheologice 1,
CAIArlfl , 1994, p 43 52.
Cariera Murfatlari -
Basarabi
Jud. sat- comuna Murfatlar.
Localizare Dealurile Murfatlar, Valea
Carasu. in cadrul ansamblului rupestru,
la nord-vest de sat.
Se in partea de nord-vest a Dealului
la sud-vest de sat se intinde pe o
de 200 x 40 m. Blocurile de
exploatate in au fost utilizate la
construirea zidului de pe coama valului de
pe o Valul
este contemporan cu cariera din
timpul lui Vas1le al Il-lea Bulgaroctonul {976
- 1 025) Au fost inadins
din masivul de Blocurile de fac
dovada au fost exploatate o
tehnologte cu cea de la Axiopolis
(Cemavoda) din secolele II-
III p.Chr., pe princ1piul platformelor dispuse
pe terase de exploatare, de sus in jos Se
blocuri de 0,80 x 0,40 x 0.25 m la O 40
m Cariera se sub forma une1
cu aspectul unui bazin adnc de
la 0,1 O - 0,15 m. Se roca de
adnc1me mar mare, de nuclee de
cremene. Pentru
munca s-a organizat pornindu-se dinspre
poate, avnd un drum de acces Cu
de s-a organizat o de
acces, de pe o parte pe alta Pe platforma
de exploatare puteau fi mai multe sectoare
de lucru, la care se avea acces de pe
fiecare care se cu ct
se adncea. Se foloseau falille
naturale ale masivuiUI,
verticali Pentru desprinderea lespezilor se
utiliza metoda de cu a
unor continue sau paralele, larg1
de 0,78 m, de 0,10 - 0,15 m
Blocurile desprinse goluri de forma
unor umplute cu gropilor
posterioara. S-au observat tret nivele de
terase principale, a trei
momente distincte de activitate. Terasa cea
mai corespunde in
B1, E3 E5. Galeriile G1 - G5 terasa
mijlocte erau la nivelul in B3.
marcate prin anexele respective. Terasa
era cea mai de jos, la ntvelul
B4, de un zid de
bolovam de Pe baza
asupra teraselor a materialelor
arheologice rezultate, prin comparare cu
valul de din apropiere. s-a emis
ipoteza durata de a carierei
nu a fost mai mare de o de secol.
Pe verticali au fost identificate cruci
gamate compuse, pentagrame, rune sau
de anrmale
celor de pe mormintelor. lntre
acestea se impune figura unUl cerb sau a
unui om, reda! in stil naturalist
140
Datare epoca secolele
X-XI.
1 Ion Barnea, V1rg1l 8Jic1urescu.
arheoiCJ91C Buarabl (reg Constanta) Matenale 6,
H159, p 562 563
2 P Bogdan, Graftle/e de It Basarab/. Matenale 6,
1959
3 Ion Barnea, Din tstorla
Dobrogei. III, 1971, p 114. 118, 180.233
www.cimec.ro
Arheologie minelor din Romnia - Cariere
4 G. M1hllllll , /nscnp(/1 slavone vechi de la Basarabi
(regiunea Dobrogea) , Studii Cercetl!rl de
llngVISIIcl! 15, 1964, p 40
ngropate din
cariera de travertin de la
Sndominic
Jud. Harghita, comuna Sndominic
Localizare: Ciucului, bazinul Oltului,
carstul din bazinul Ciucului superior, ver-
santul stng. Extremitatea de sud-vest a

Tn de travertin in care
au grosi mi de 1 O -12 m au fost
identificate cicluri de sedimentare a
proceselor carstice care le-au produs. Ciclul
al 11-lea, la Sndominic, corespunde unei
umpleri carstice. ca urmare a unei
au fost efectuate in 1967.
Reluarea s-a in 1970 a
dus la identificarea unei serii de
colmatate total Stratigrafic. de-
pozitul de umplere, care le
nivele. Primul, gros de 0,50
m. argilo-mlos (tip terra rossa).
cu micromamifere, trei
piese din un fragment de
Nivelul al 11-lea, gros de 1,5 m, mlos, de
culoare cu de crioclaste,
el de micromamifere
piese litice. Piesele litice ar putea
vrsta depozitului apreciat.
din t1mpul Mindel,
une1 probabile industrii din pa-
leolihcul inferior. au fost efec-
tuate de C. P. Samson
Alexandru
Datare: paleolitic inferior.
1 P Samson C Rl!dulescu. Faunele de mamtfere
cuatemare din Bazmele Cwc Borsec (jud.
Harghtta) . lucrl!rile lnsttutului de Speologie . Em11
21 . 1992. p. 8.
2 C Rl!dulescu. P Samson, du
paleoflttque mfeneur en Roumanle, Travaux de
l'lnsttut de Speolog1e . Emil Racovall!" 21 , 1992. p. 53
-62.
Cariera Bejan
Jud. Hunedoara. comuna
municipiul Deva.
Localizare: Depresiunea Valea
141
in hotarul .Bejan
De aici provme piatra in
din de la Micia din alte
de pe Valea In secolul al XIX- lea
se mai vedeau scobiturile in produse
de activitatea din iar in
blocuri de sarcofage coloane in diverse
etape de prelucrare, capiteluri de coloane,
unelte de mmerit, urme de con-
un altar inchinat lui Hercules
Silvanus de o Vexillatio l(egionis) XIII
G(eminae) Ant(oninianae)".
Datare: epoca
1 CIL III , 12565
2. Maha1t Macrea, Tn Dacta
1969, p. 308.
Cariera
Jud. Hunedoara,
Localizare: Poiana ba-
zinul Valea Streiului.
Din se exploata calcar. De
aici sau din apropiere provine cu
numele cioplitorului .Diogenes l(apidarius)"
Datare: epoca
1 CIL, III, 7895
2. M1hall Macrea, V1ata Tn Dacia
1969, p 307.
Cariera Deva- Dealul
Pietroasa
Jud. Hunedoara. municipiul Deva.
Localizare: Poiana Valea
Valea Cemei , 4 km sud de

Se exploata cuprit-andezt!ul care, probabtl,
s-a folosit la construtrea sanctuarelor de la
Muncelului - Sarmizegetusa
Regia.
Datare: epoca epoca
1 Mihail Macrea, l n Dacta
1969, p. 308
Cariera
Jud. Hunedoara, sat Simeria.
Localizare: Depresiunea bazi-
www.cimec.ro
Arheolog/a minelor dm Romnia - Csnere
nul Valea Streiului.
Din se exploata calcar.
Datare: epoca
1 Mha1l Macrea. In Dac1a Romana, Bucure,ll.
1969, p. 307.
Cariera
Jud Hunedoara. sat comuna
localizare Valea in lunea

La o de
in coasta dealului
ea se o cu
este
G. Teglas. 1. Repertoriul arhe-
ologic a/ Romniei, in manuscris (Institutul
de Arheologie Vasile Prvan.
Datare: epoca
1 Oum1tru Tudor. tlrgun sale In Dac1a
Romani , 1968. p 127.
Cariera
Jud. Hunedoara, sat comuna

Localizare Depresiunea ba-
zinul Valea Streiului.
De a1c1 se exploata probabil calcar.
Datare: epoca
M1had Macrea Vtata Tn Dac1a Romana Bucure'll ,
1969, p 307.
Cariera
Jud. Hunedoara, sat comuna

Localizare Depresiunea bazinul
Strei, Valea
Din se exploata piatra.
Datare; epoca
1 M1ha11 Macrea, VtafB In Dac1a Romani ,
1969, p 307.
Cariera Snta Maria de

Jud. Hunedoara, sat de

localizare: Valea Stre-
iului
d1n epoca Tn
punctul numit s-a exploatat piatra in
epoca este
G B Jano dtn Reperlonul arhe-
ologic al Romniei, nepublicat, anat ta
Institutul de Arheologte .Vasile Prvan din

Datare. epoca epoca
1 Oum1tru Tudor, tlrgun ute In Dacii
Romani, 1968, p 118.
Cariera Strei
Jud. Hunedoara, sat Strei,
Localizare Poiana bazmul Mu-
Valea Streiului.
De atei se exploata probabil calcar.
Datare: epoca
1 M1h81l Macrea. In Dacia RomaniJ, 1969,
p 307
Cariera Valea
Sngeorgiului
142
Jud. Hunedoara, sat Valea Singeorgtului,

Localizare: Poiana Rusc, bazi-
nul Valea Streului.
Din se exploata calcar.
Datare: epoca
t Mhail Macrea. V11ta In Dacta Romani ,
1969, p 307.
Cariera Bahna
Jud. sat Bahna, comuna
Localizare: Mehedinti Valea
afluent Bahna, 10 km amonte de
castrul Drobeta.
Pietre din au fost folosite la
construirea podului castrului roman de la
Drobeta la alte obiective strategice din
zona de Fier Calcar cu aspect
nisipos, materialul era transportat pe Du-
nare, cu plute Canera
activitatea pe la anul 150 p Chr , cnd
incepe exploatarea carierei de la
www.cimec.ro
Arheologie mme/or din Romnia - Canere
de la nord de castrul Orobeta.
Datare epoca
1 Mthatl Macrea, Tn Dacia Romanll ,
1969, p 308
2 M Davtdescu, Drobeta. Cra1ova. 1980, p 110.
Cariera Breznita
1
Jud. sat component
mumcipiul Drobeta-Tumu Severin.
Localizare: Valea Du-
la nord de castrul Drobeta, la 10 km
de travertin cu
de Alexandru Canera
incepe activitatea pe la 150 p.Chr. a
durat la retragerea din Dac1a
Cu piatra de aic1 s-au construit cele mai
multe dintre monumentele cas-
trului Drobeta din Era
la c1oplirea statuilor, monumentelor
funerare a Tot din se
ptatra pentru cuptoarele de ars
var.
Datare: epoca
1 Dumttru Tudor O/tenta Romanll . 1968,
p 70
2 Dumttru Tudor tllrguri sate Tn Dacta
Romanll , 1968, p. 301
3 M Davtdescu. Drobeta, Cratova. 1980, p. 11 O-
111
Cariera de Gura

Jud. Gura localitate
a munictp1ulu1 Orobeta-Turnu
Severin.
Localizare: Valea
prul Gura 7 km de
Drobeta-Turnu Severin. Tn castrului
romane-bizantin feudale.
cariere situate pe prul Gura din
care s-a exploatat calcar. Din cea d1n
amonte se exploata un calcar alb zaharoid,
din care se p1ese de
(topoare. in neolitic,
statuete, p1ese de etc . in epoca ro-
Tn cariera din aval se exploata calcar
dolomitic pentru in epoca daco-

Piatra era la castrul roman Dtana.
de pe malul iugoslav. in cetatea romano-
143
din vremea lui lusltntan de pe
Ostrovul Banului la
feudale din secolele XIV - XVII de pe
ostrov.
Datare epoca epoca daco-
epoca epo-
ca
1 Vasile BoroneanJ. M. Davtdescu- cercetAri de
teren efectuate in perioada 1946- 1969, cu ocazia
Tnceperu la Htdrocentrala de fier 1
dtn apropiere.
2 Mthall Macrea. Vtata In Dacia Romanii ,
1969, p 308
Cariera Vrciorova
Jud. localitate
Vrciorova, municipiului Drobeta Turnu-
Severin.
Localizare Valea
17 km de Drobeta
Din se exploata calcar.
Datare: epoca
1 Mthatl Macrea, Viata Tn Dacta Romanii ,
1969, p, 308 ( tnformaJte conltrmatA de
efectuate de M Davtdescu Vastle Boroneanl) .
Cariera Vodita
1
Jud. sat municipiul
Drobeta-Turnu Severin
Localizare Valea
prul la 12 km de Tur-
nu-Severin
Identificarea a fost de Alexandru
Se exploata pentru castrul
Drobeta in secolul al 11-lea p. Chr pentru
construirea in secolul al
XIV-lea.
Datare: epoca epoca medie-

1. Oumtlru Tudor, Oltenia Romanii , 1942,
p 156.
Cariera Mraconia
Jud sat Ogradena
Veche, comuna
Localizare Valea Du-
afluentul Mracon1a
Canera de calcar este in exploatare cel
www.cimec.ro
Cariera de nisip
Cariera de nisip Cipau
.u
Cariera
Jud Mur ,
Cariera Creaca
(Piatra
Jud. S 1 ,
www.cimec.ro
Arheologie minelor dtn Rom,nie - Cariere
putea vedea, in cariera intr-o
o statuie probabil o
zeitate. ln peretele stnCii se afla o
de om pentru uneltelor.
Datare epoca
1 Mthatl Macrn In Dacta Romani. Bucure$11,
1111511, p 308
Cariera Creaca Tic/ar
Jud sat Creaca, comuna Creaca
localizare Depresiunea Va-
lea afluentul AgriJ
ln se exploata aici, in
perete, s-a observat o in
probabil a ca a
supraveghetorulu1 carierei.
Datare epoca
1 Mthatl Macree tn Dacta Romani
111611, p. 308
Cariera -
(Homokos domb)
Jud. Salu Mare, sat - comuna .
localizare. Cmpia Ntrului, bazinul Bar-
la marginea satului, in zona pe-
a necropolei celtice.
de salvare au fost efectuate in
1995 prin Iret in zona a
necropole1 celltce S-au identificat matenale
ceram1ce culturii Baden final,
grupului cultural Hajdubagos un mormnt
celtic (nr. 208) La Tene C1 final .
Datare penoada de de la neo-
litic la epoca bronzului, epoca bronzului,
laTne.
1. 1 N6mett, Cerce/In arheologtce cu Clracter de
111/vare/a .Lutlfle JUd Salu
Mare. Cercetln Arheologice, Campanoa 1995. A
XXXa Suoune NIIOnall de Arheofogoe, BrAola,
11198 p 811
Cariera Ciuperceni
Jud Teleorman, sat- comuna Ciuperceni.
localizare Cmpia Lacul
Getic, Valea intre
Ciuperceni Traianu, terasa a

Arheolog ia 12
In 1975 Vasile in
cariera de la Ciuperceni materiale arhe-
ologice in 1977 un
s1mpoz1on la locului incep
multidiseiplinare cu un colectrv de
din diverse discipline interesate.
in 1982 Situl dev1ne re-
D1n 1995
reincep impreuna cu .Laboratorul de
paleontologie" al din Ltege -
Belgia. Pe mate-rialele arheologice
cultunt de prund, aungnactene,
paleoliticului superior, s-a identificat o
cu specii noi pentru fauna a
continentului, de la inceputul pleistocenului .
Clupercenl Aspecte din timpul lucrarilor
erheologlce
Datare paleohttc rnfenor, paleolitic su-
perior
1 Vaso e Boronean1 1 Vled. Elena Terzea Theodor
Neagu 1. Basarab. Mann Clrc1umaru T Postotache,
H Azvadurov, Cercetlrlle trheologlce
multtdtSCtp/mare cJtn c.".,. de ,. Clupercen jud
Te/eorman, Mater ale, 11182, p 16
2 Elena Te"lea, Vas le Okouvertes
d'une fa11ne je mam1p eres phCIUnes a C1upercen1
(dtp de Tel orman) . Remarques sur deux esp6ces
mconnues en Roumanoe, Travaux de l'lnslltut de
Speologie .Emlle Racovotza 18, 1979, p 171 184
Cariera
Jud. Tulcea, sat comuna Jijila
localizare Malul Balta Crapina,
in Gala 1ulu1
o de calcar din
care provtne roca pentru
medtevale ttmpune, din secolele
XI - XII romano-bizantme dm
secolele IV - VI. Cariera in
secolul nostru, la data cnd se

www.cimec.ro
Arfleotogis minefor din - Csnere
Datare: epoca epoca

1. Ion Barnea, Om 1Ston1
Dobroge , III , Bucure$tl, 1971, p 233
Cariera Uroi
Jud. Hunedoara, sat
Stmena.
Localizare. Depresiunea bazi-
nul Valea StreiuiUI .
Aict se exploata cupnt-andeztt, din care
sunt monumente
din de pe Valea in
special de la Micia
Datare: epoca
1 Mthll M1cre1. Vll/1 Tn Otcia Rom1n, ,
1961l, p 307
dintre Marghita
Ghenetea
Jud. Bihor, sat Ghenetea, comuna
Localizare: Bazinul in hotarul
satului, in dreapta drumulut dintre
arghita Ghenetea.
Clupercenl jud. Teleorman molar de
mutodont
ln de la locul prezentat s-au
vase intregi lucrate la cu
motive imitnd .terra sigilata,
databile in secolele III - IV, de .tip Blazice,
dacilor liberi .
Datare: epoca
1 S Dumtrescu Z. Nanast , Ceram1c' descopent'
'' Gl!eneru (jud 81hor), Studti comun.care. Satu
Mire 1972, p 227-275
2 .... Repertor ut monumentetor dtn j ude u 81hor,
Orldea, 974, p 36
146
Crasna -
Jud. Salu Mare, sat - comuna Urziceni.
Localizare: Ecedului, Valea
Crasnei, afluent al la 150 m
dreapta de la drumul Urziceni -Urztceni

Tn 1984, in punctul .La in mar-
gtnea la baza stratului neohtic
peste ntsip, suprapus peste cel d1n a doua
a fierului, s-au gropi de
cu oase de animale, piese
de stlex
Datare. neolitic, La Tene.
1 1 eme 1, Descoperm dm neoll/,cuttlrz,u In
V1le1 Crasnel. Studu ComuncAn 7-8, Satu Mare
1988. 1987, p 19
Inel slgllar cu numele Principelui
Transilvaniei Pouu descopent In rl$1din a
volvodall de la Cladov Jud. Arad
www.cimec.ro