Tablou clinic MT este de obicei o boala subacuta.

Simptomele sunt prezente pentru o perioada medie de 10 zile (interval de o zi la noua luni) inainte de diagnostic. Debutul este sub 2 saptamani in aproximativ jumatate dintre cazuri. Debutul sub 2 zile este mai rar dar posibil in !" din MT. #olnavii care se prezinta la consultatie la peste $ saptamani de la debut sunt cu determinari initiale extrameningiene. (1%%) & 'aza prodromala de 'ebra stare de rau dureri de cap ameteli varsaturi si ( sau modi'icari de personalitate pot persista timp de cateva saptamani dupa care pacientii pot dezvolta apoi dureri de cap severe mai mult alterarea statusului mental accident vascular cerebral )i'roce'alie si neuropatii craniene. *onvulsiile sunt mai putin 'recvente in MT la adulti si atunci cand este prezent ar trebui sa ne 'aca luam in considerare si alte diagnostice cum ar 'i meningita bacteriana sau virala in sc)imb convulsiile sunt de obicei la copii cu MT care apar in pana la !0" din cazurile pediatrice. +a varstnici semnele de meningita pot 'i absente iar crizele apar mai 'recvent. +a pacientii cu ,-. co/in'ectati 'ebra durerile de cap si meningismus pot 'i absente dar sunt predispusi mai 'recvent la un statut mental alterat. (0atra1 SM S)embal1ar 20 3ij4e S3 #)andar1ar +D. T)e clinical radiological and pat)ological pro'ile o' tuberculous meningitis to patients 4it) and 4it)out )uman immunode'icienc5 virus in'ection. 6 7euril Sci 20008 191:119/2%. ;)iteman M <spinoza + 2ost M6 #ell MD =alcone S. *entral nervous s5stem tuberculosis in ,-. >in'ected patients: *linical and radiograp)ic 'indings. ?673 ?m 6 7euroradiol 1@@!8 1%:1A1@/2B) Doar pe baza caracteristicilor clinice diagnosticul de MT nu poate 'i con'irmat dar nici exclus cu certitudine deoarece caracteristicile clinice sunt nespeci'ice si variaza 'oarte mult este adesea diagnosticata atunci cand leziuni ale creierului sunt deja produse. Testarea la tuberculina este de o valoare limitata. Meningita tuberculoasa nu poate 'i diagnosticata clinic cu un diagnostic sigur si rapid in special la pacientii cu boala de gradul -- si --- este critica pentru initierea interventiilor adecvate pentru a obtine rezultate bune. +a un numar semni'icativ de pacienti diagnosticul de MT este empiric si se bazeaza date clinice de laborator si neuroimagistice. Triada clasica de menigita si anume 'ebra dureri de cap si semne de menigismus nu sunt prezente la toti pacientii. ?lterarea starii mintale este o caracteristica mai 'recventa la copii 'ata de adulti. Meningita tuberculoasa se prezinta in mai mult de jumatate de cazuri sub 'orma unui sindrom meningean 'ebril. +a copii variabile clinice predictive ale MT simptomele persista mai mult de % zile atro'ie optica de'icit neurologic 'ocal miscari involuntare si cu leucocitele din +*3 mai putin de !0" decat neutro'ilele. (1. 0umar 3 Sing) S7 0o)li 7. ? diagnostic rule 'or tuberculous meningitis. ?rc) Dis *)ild 1@@@8 91:221/$.) Sensibilitatea de diagnostic a 'ost de @9" iar speci'icitatea de $$" atunci cand cel putin o caracteristica a 'ost prezenta8 sensibilitatea a 'ost !!" iar speci'icitatea a 'ost @9" in cazul in care trei sau mai multe caracteristici au 'ost prezente. Cn studiu din .ietnam a identi'icat ! variablile clinice predictive de diagnostic al MT: 1. de varsta (D A% ani: 28 E A% ani :0)8 2. numarului de cellule albe (E 1!000:$8 D 1!000:0)8 A. antecedente de boli (E% zile: /!8 D% zile: 0)8 $. +*3 de leucocite (EB!0 : A8 DB!0 :0)8 !. procentul de neutro'ile din +*3 (E@0 :$8 D@0:@)(T)4aites F< *)au TT 8 Stepnie4s1a 0 2)u 7, *)uong +. Sin) DG et al. Diagnosis o' adult tuberculous meningitis b5 use o' clinical and laborator5 'eatures. +ancet 20028 A%0:129B/@2). Cn scor maxim de $ sau mai mult de $ criterii stabileste diagnosticul de MT. ?ceasta regula de diagnostic a avut o sensibilitate de 9%" si o speci'icitate de B@". 1. 2. A. $. !. *aracteristicile clinice ale MT sunt rezultatul urmatorilor 'actori : Marimea exsudatului bazilar (a'ectarea nervilor cranieni )idroce'alia) 8 .asculita si ocluzia vasculara (de'icit neurologic de 'ocar) 8 3eactiile alergice la tuberculoproteina (modi'icari +*3) 8 <demul cerebral (tulburari de constiinta comitialitate cresterea presiunii intracraniene) 8 2rezenta tuberculomului care actioneaza ca proces inlocuitor de spatiu 1.

Meningitele tuberculoase sunt impartite in A stadii clinice :

Stadiu - (earl5)

Sindrom neurologic nespeci'ic (stare generala de rau) semne meningiene

+etargii Meningismus -- (intermediate) de'icite neurologice moderate Moderate 'ocal neurologic de'icits (e.g. cranial nerve palsies) asocierea semnelor neurologice *onvulsii de'icite neurologice severe (pareza) Stupor sau coma asocierea semnelor ence'alitice

--- (advanced)

Tabelul 1 > 'recventa semnelor si simptomelor in MT (dupa 0ent et all 0ent S.6. et al. Tuberculous meningitis: ? A0 >Hear revie4. *lin. -n'. Dis. 1B :@9B 1@@A.) Simptome *e'alee .oma *on'uzie +etargie 3edoarea ce'ei Tuse Dureri paravertebrale <pilepsie -napetenta 2ierdere in greutate Dureri in extremitati " 9% $1 A$ 2$ 2$ 1$ @ B A A A Semne =ebra Meningism Tulburari mentale Somnolenta Semicomatos *oma Modi'icari aparat respirator Semne neurologice de 'ocar ,emipareza 2aralizie nerv .2aralizie nerv .-Tuberculi coroidali &r)i/epididimita ?rtrita cronica septica " !! A% !B $% B A 29 1% ! B 2 2

1.1 Semne generale Debutu MT este acut in !0" dintre cazuri la copii si 1$" dintre adulti. Dastur D.0. and +alit)a ..S. T)e man5 'acets o' neurotuberculosis: ?n epitop o' neuropat)olog5 and pat)ogenesis. 6. 7eurol. 7europat)ol. 2: A!1 1@BA. Fordon si 2arsons au de'init trei stadii de gravitate ale MT: 1. #olnav orientat 'ara semne de 'ocar 8 2. #olnav con'uz cu sau 'ara semne de 'ocar 8 A. #olnav comatos sau cu semne de 'ocar convulsii miscari involuntare. =ebra <ste constanta 'iind semnul cel mai des intalnit. Moderata A9/ A@ c sub 'orma de platou sau oscilanta. 2oate 'i izolata cateva saptamani si precede modi'icarile +*3 . & prima punctie lombara normala nu exclude MT in cursul unei 'ebre prelungite. 7u scade dupa inceperea tratamentului speci'ic. <ste des asociata cu )idroce'alie si scade treptat dupa instalarea suntului. ?lterarea starii generale

Sunt cele mai 'recvente semne ale impregnarii tuberculoase insa tuberculoza nu poate 'i exclusa in cazul unei stari generale aparent buna.

1.2 Semne neurologice Sindromul meningean cuprinde urmatoarele: simptome caracteristice de )ipertensiune intracraniana (ce'alee greata varsaturi in jet 'oto'obie constipatie) poate 'i incomplet in debutul bolii semne ale sindromului de )ipertensiune intracraniana (bradicardie) si asocierea sindromul in'lamator ('ebra). <le se limiteaza la ce'alee sau este precedat de diverse sindroame dureroase (dureri abdominale la copilm oralgii cervicalalgii sciatalgii punand in discutie localizarea temporala spinala sau radiculara). Sindromul meningian poate 'i 'rust sau mascat de semnele neurologice. -n $9" din cazuri lipsesc semnele tipice meningiene. <le lipsesc si in 'ormele comatoase dIemblee cu )ipotonie. (Semnele meningene sunt estompate de coma.) Sindromul inflamator se mani'esta in principal prin 'ebra un simptom major in meningita. 2ot 'i prezente si alte simptome cum ar 'i starea generala alterata inapetenta. Sindromul de hipertensiune intracraniana este cauzat de cresterea secretiei de lic)id ce'alora)idian in conditiilein'lamatiei dar si de edemul la nivel cerebral care poate aparea datorita stazei venoase exudatului in'lamator si vasodilatatiei. Sindromul de )ipertensiune intracraniana se mani'esta prin ce'alee intensa si persistenta greata si varsaturi care pot 'i incoercibile 'oto'obie. Cn semn clinic caracteristic pentru )ipertensiunea intracraniana este bradicardia. ?socierea 'ebrei cu bradicardia este o trasatura caracteristica meningitelor. Sindromul de iritatie meningeana consta in semne si manevre clinice care pun in evidenta prezenta in'lamatiei la nivelul meningelui. 2ozitia de protectie a meningelui a bolnavului este de clinostatism lateral cu tripla 'lexie: genunc)i sold cea'a. Simtome medulare Semnele initiale sunt ra)ialgiile insotite de 'ebra. Dupa un timp variabil de la cateva zile la cateva saptamani sau c)iar luni se instaleaza tulburari mictionale sindroame ocluzive 'ara cauze locale dureri abdominale cu topogra'ie radiculara greutate in gambe. 2araliziile se instaleaza dupa un timp variabil (saptamani sau luni) de la aparitia durerilor. Dupa o anumita perioada in lipsa tratamentului speci'ic apar semnele bazilare si boala se generalizeaza. -n ansamblu prognosticul este sever simptomele initiale intarziind diagnosticul 8 in aceste conditii leziunile anatomice sunt importante (pana la necroza medulara prin isc)emie). Meningitele tuberculoase sunt impartite in A stadii clinice : -n 1@$9 britis) medical researc) council developed a met)od 'or staging t)e severitz o' t)e disease as 'llo4s Stadiu - (earl5) Sindrom neurologic nespeci'ic (stare generala de rau iritabilitate ce'alee anorexie 'ebra voma) semne meningiene

-- (intermediate) +etargii

Meningismus de'icite neurologice moderate Moderate 'ocal neurologic de'icits (e.g. cranial nerve palsies) ?lterarea constiintei 'ara coma si delirium dar cu mici semne neurologice Simptomele si semnele de meningism si meningita sunt prezente Miscari involtuntare 2aralizii izolate asocierea semnelor neurologice *onvulsii Miscari involuntare de'icite neurologice severe (pareza) Stupor sau coma asocierea semnelor ence'alitice

--- (advanced)

=ormele clinice ale MT includ: 1. =orma 'ebrile 2. =orma pur meningiana A. =orma neurologica -n concluzie examenul pacientului presupune o atenta evaluare pentru interpretarea corecta a semnelor clinice din debutul MT.

Diagnostic pozitiv Diagnosticul de MT este di'icil de pus si se poate baza doar pe diagnosticul clinic si examelnul +*3 constatarile 'iind 'acuta 'ara a avea con'irmarea de'initiva a examenului microbiologic. *ea mai importanta c)eie de diagnostic a cauzei tuberculoase este existenta unui contat cu un caz cunoscut de tuberculoza. Dar o aste'el de situati se intalneste rar.(1$B) *onstatarile caracteristice ale +*3 >ului includ urmatoarele : Meningitele tuberculoase continua sa puna probleme in stabilirea diagnosticului. MT trebuie sa 'ie luata in considerare ca diagnostic atunci cand un pacient se prezinta cu un tablou clinic de meningoence'alita in special cei din grupul de risc inclusiv persoane cu malnutritie persoanele care consuma alcool sau droguri cei 'ara adapost pacientii care se stiu cu in'ectia ,-. . & con'uzie de diagnostic exista deseori intre MT si alte meningoence'alite in special cei partial tratati de meningita. -ntr/un studiu ! simptome independente prezic diagnosticul de MT : B zile ?tro'ie optica De'icit neurologice Miscari involuntare Diagnostic di'erential #-#+-&F3?=-< 1. Molavi ?. +e =roc1 6. +. Tuberculous meningitis. Med. *lin. 7. ?m. %@(2) :A1! 1@9!