Bunica de Barbu Stefa(nescu Delavrancea

O va(z, ca prin vis. O va(z limpede, as,a cum era. Nalta(, usca(t,iva(, cu pa(rul alb s,i cret,, cu o chii ca(prui, cu gura strnsa( s,i cu buza de sus crestata( n dint,i de pieptene, d e la nas n jos. Cum da(schidea poarta, i sa(ream nainte. Ea ba(ga binis,or mna n sn s,i-mi zicea: Ghici... Alune! Nu. Stafide! Nu. Na(ut! Nu. Turta(-dulce! Nu.

Pna( nu ghiceam, nu scotea mna din sn. S,i totdauna snul ei era plin. i sa(rutam mna. Ea-mi da pa(rul n sus s,i ma( sa(ruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul gra(dinii. Ea s,i nfigea furca cu caierul de in n bru s,i ncepea sa( traga( s,i sa( ra(suceasca( un fir lung s,i subt,ire. Eu ma( culcam pe spate s,i la(sam alene capul n poala ei. Fusul mi sfria pe la urechi. Ma( uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se pa(rea ca( se scutura( o ploaie albastra(. - Ei, ce mai vrei? mi zicea bunica. Sursul ei ma( gdila n cres,tetul capului. - Sa( spui... S,i niciodata( nu ispra(vea basmul. Glasul ei dulce ma( lega(na; genile mi se prindeau s,i adormeam; uneori tresa(re am s,-o ntrebam cte ceva; ea ncepea sa( spuie, s,i eu visam nainte. - A fost odata( un mpa(rat mare, mare... - Ct de mare? - Mare de tot. S,i-s,i iubea mpa(ra(teasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. S, i i pa(rea ra(u, i pa(rea ra(u ca( nu avea copii... - Bunico, e ra(u sa( nu ai copii? - Fires,te ca( e ra(u. Casa omului fa(ra( copii e casa( pustie. - Bunico, dar eu n-am copii s,i nu-mi pare ra(u.

Ea la(sa fusul, rdea, mi da(sfa(cea pa(rul crliont,at n doua( s,i ma( sa(ruta n cres, tetul capului. Cte-o frunza( se da(sprindea din ramuri s,i ca(dea lega(nndu-se. Eu ma( luam cu oc hii dupe ea s,i ziceam: - Spune, bunico, spune. - S,i as,a, i pa(rea grozav de ra(u ca( nu avea copii. S,i... nu mai putea de pa( rere de ra(u ca( nu are copii... ntr-o zi veni la el un mos, ba(trn, ba(trn, ca(-s, i tra barba pe jos de ba(trn s,i de cocos,at ce era. S,i era mic, mic de tot... - Ct era de mic? - Poate sa( fi fost, as,a, cam ca tine. - Va sa( zica(, nu era mic, mic de tot... - Era mic, da' nu as,a mic de tot. S,i cum veni i zise: "Ma(ria-ta, ai doi meri n gra(dina(, unul lnga( altul, ca( nu s,tii care sunt ramurile unuia s,i care sunt ale altuia; s,i cnd nfloresc nu s,tii care sunt florile unuia s,i care sunt ale al tuia; s,i a(s,ti doi meri nfrunzesc, nfloresc, se scutura( s,i mere nu fac. Ma(ria -ta, sa( s,tii ca( atunci cnd or lega rod a(s,ti doi meri, mpa(ra(teasa o sa( ra(mi e grea s,i o sa( nasca( un cocon cu totul s,i cu totul de aur"... Piticul se dus e, s,i mpa(ratul alerga( n gra(dina(, s,i ca(uta(, ca(uta( peste tot locul, pna( de te peste a(i doi meri. Merii se scuturasera( de flori, ca( sub ei parca( ninsese , dar rod nu legasera(. - De ce nu legau rod, bunico? - S,tiu eu?... Dumnezeu s,tie... Era as,a de cald... as,a de bine n poala bunichii... o adiere ncetinica( mi ra(core a fruntea... norii albi, alunecnd pe cerul albastru, ma( amet,eau... nchideam ochi i. Ea spunea, spunea nainte, mulgnd repede s,i us,urel firul lung din caierul de in. - S,i se gndi mpa(ratul ce sa( faca(, ce sa( dreaga( ca merii sa( faca( mere. Unii l sfa(tuiau ca sa(-i ude mereu; s,i i-a udat mereu; alt,ii ziceau sa( le dea mai mult soare; s,i mpa(ratul a ta(iat tot,i pomii de jur mprejur. S,i merii nfloreau n fitece sa(pta(mna(, s,i se scuturau, s,i rod nu legau. ntr-o zi veni la mpa(rat o baba( ba(trna(, ba(trna( s,i zbrcita(, ca mine de zbrcita(, s,i mica(, mica(, ca tin e de mica(... - Ca mos,u de mica(? - Da, ca mos,u... - Atunci nu era mica( de tot... - As,a mica( de tot nu era. S,i zise mpa(ratului: "Ma(ria-ta, pna( n-oi mulge un u lcior de lapte de la Zna Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plngerii, ntr-o cmpie de mus,et,el, s,i n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leaga( rod. Dar sa( te pa(zes,ti, ma(ria-ta, ca( ndata( ce te-or simt,i florile, ncep sa( se mis,te, sa( se bata(, s,i multe se apleaca( pe obrajii ei, s,i ea se da(s,teapta(, ca( doarm e mai us,or ca o pasa(re; s,i vai de cel ce l-o vedea, ca(-l preface, dupe cum o apuca-o toanele, n buruiana( pucioasa( or n floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai mis,ca("... - Dar ce, ai adormit, fla(ca(ul mamei? Tresa(ream. - A, nu... s,tiu unde ai ra(mas... la-a-a... Zna Florilor... Auzisem prin vis.

Pleoapele-mi ca(deau nca(rcate de lene, de somn, de mult,umire. S,i ma( simt,eam us,or, ca un fulg plutind pe o apa( care curge ncet, ncetinel, ncetis,or... S,i bunica spunea, spunea nainte, s,i fusul sfr-sfr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cntece din burienile n care adormisem de attea ori. S,i mpa(ratul a nca(lecat pe calul cel mai bun... Cel mai bun... ngnam eu, de frica( ca sa( nu ma( fure somnul. ... s,-a luat o da(saga( cu merinde s,i a plecaaat... ... s,-a plecaaat... S,i s-a dus, s-a dus, s-a dus... ... s-a dus, s-a dus... Pna( a dat de o pa(dure mare s,i ntunecoasa(... ... ntunecoasa(...

- ... de nu se vedea prin ea. S,i acolo s,i-a legat calul d-un s,tejar ba(trn, s, -a pus da(sagele ca(pa(ti s,i a nchis ochii ca sa( se odihneasca(. S,i... pasa(mit e pa(durea cnta s,i vorbea, ca( era fermecata(. S,i... cum i aducea s,oapte de dep arte, de pe unde ea era ca un fum, mpa(ratul adormi, s,i dormi, s,i dormi... Cnd m-am da(s,teptat, bunica ispra(vise caierul. Dar basmul? Cu capul n poala bunichii, niciodata( n-am putut asculta un basm ntreg. Avea o poala( fermecata(, s,i un glas, s,i un fus cari ma( furau pe nesimt,ite s ,i adormeam fericit sub privirile s,i zmbetul ei.