"CINE NU-SI CUNOASTE ISTORIA ESTE CONDAMNAT SA O REPETE" Unul dintre modurile distorsionate ale sistemului comunist de a crea

un sistem de valori copiilor si viitorilor adulti era acela de a-i include in di erite or!ani"atii patriotice# $n %&'( ia natere or!ani"aia )Pionierii Rom*niei+ ca or!an ale Partidului Comunist Rom*n , ost P#M#R#-. pentru care a ost creat/ revista )$nainte+# Ea cuprindea 0n r*ndurile lor copii de v*rst/ 1colar/ ,2-%'ani-#Doi ani mai t*r"iu. 0n %&'3. pionierii au ost 0ncadrai 0n UAER - Uniunea Asociaiilor de Elevi din Rom*nia# Pe 45 aprilie %&'&.
intr-o sedinta estiva. la care a participat toata conducerea de partid si stat. s-a 6otarat in iintarea primelor detasamente de pionieri. care. aveau ca scop educarea comunist/ a elevilor# Era. inceputul masurilor de educare a omului nou # Deci"ia se luase la plenara din 77-7' decem8rie %&'2 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman# $n perioada %&'&-%&99 micarea pioniereasc/ a ost

su8ordonat/ Uniunii Tineretului Comunist# Comitetul Central al PCR va adopta. la plenara din aprilie %&99. 6ot/r*rea: )Cu privire la 0m8un/t/irea activit/ii Or!ani"aiei Pionierilor+. prin care se sta8ilea ca aceasta s/ ai8/ or!ane de conducere proprii ,consilii pioniereti la di erite nivele. 0n runte cu Consiliul Naional al or!ani"aiei-# Sarcina de a coordona detasamentele si unitatile pionieresti. in
calitate de comandanti. le revenea cadrelor didactice# Tot inainte; pentru !loria poporului si in lorirea Romaniei socialiste. pentru cau"a partidului . inainte ;+ ormula asta o rostea pro esorul care era mai marele peste or!ani"atia de pionieri din scoala # $n luna noiem8rie

aceluiai an. a avut loc prima con erin/ naional/ a Or!ani"aiei Pionierilor. la care au ost adoptate principalele documente statutare: )Statutul unit/ilor i detaamentelor de pionieri din Repu8lica Socialist/ Rom*nia+ i )Re!ulamentul Consiliilor Or!ani"aiei Pionierilor din Repu8lica Socialist/ Rom*nia+# $n %&2'. la aniversarea a 4( de la crearea or!ani"aiei. aceasta avea 7#9&(#555 mem8ri# Intrarea 0n cadrul or!ani"aiei se /cea 0ntr-un cadru estiv. prin rostirea urm/torului an!a<ament: Eu, ...(numele si prenumele), intrnd n rndurile Organizaiei Pionierilor, m angajez s-mi iubesc patria, s n bine, s !iu "arnic i disciplinat, s cinstesc cra ata roie cu tricolor.#Imnul ,neo icial al- or!ani"aiei era "Am cravata mea. s0nt pionier"# Or!ani"a=iile de pionieri activau 0n cadrul Casei pionierilor. unde copii 01i petreceau timpul li8er. des /1ur*nd di erite activit/=i practice pe cercuri tematice# >a noi in ?raila Casa Pionierului se a la pe 8ulevardul Al#I#Cu"a# Or!ani"aia Pionierilor acorda distincii individuale i colective# Cele individuale erau: tresele. titlurile )Pionier de runte+. )Cute"/torul+. )Pionier runta 0n munca patriotic/+. )Meritul pionieresc+ i insi!ne pe !enuri de activitate# Cele colective constau 0n diplome cum ar i: )Unitate runta/+. )Detaament runta+ i )@rup/ runta/+.+ Preedini ai Consiliului Naional al Or!ani"aiei Pionierilor+# Ale!erile pentru comandantul de unitate nu erau decat repetitii
!enerale pentru con!resele oamenilor mari# Istoricul or!ani"atiilor de copii din Romania datea"a inca din %&%'. cand este in iintata prima de acest el. care purta numele de Cercetasii Romaniei# Denumirea a ost in luentata de or!ani"atia eAistenta in An!lia# Aceasta usese in iintata in %&53 de catre colonelul Ro8ert ?aden-PoBell. care a or!ani"at primele ta8ere de cercetasi si a scris prima lucrare de !en ,Scountin! or 8oCs - Cercetasia pentru 8aieti-# Pentru a constitui o contrapondere la Miscarea >e!ionara. care se 8ucura de o popularitate eAcesiva in randul tinerilor. in %&43. printr-un decret re!al. Carol al II-lea des iintea"a or!ani"atia Cercetasii Romaniei. mem8rii ei urmand a ace parte din proaspata or!ani"atie in iintata - Stra<a Tarii# Cea mai vec6e or!ani"atie de copii din tarile comuniste este cea din Uniunea Sovietica# Aceasta a ost in iintata in %&77. purtand la inceput numele )Tinerii pionieri Spartacus+. iar din %&7' numele )Or!ani"atia de pionieri D# I# >enin+# A ost incredintata Comsomolului ,or!ani"atia de tineret comunista din URSS-+ Re orma" invatamantului din 4 au!ust %&'2 ,decretul nr# %3'(E%&'2- a repre"entat primul pas spre sovieti"area invatamantului romanesc. con orm instructiunilor primite de la Moscova# Elementele "re ormei" comuniste a scolii din tara noastra au ost urmatoarele: Ideolo!i"area intre!ului sistem de educatie. dupa modelul sovietic; Modi icarea pro!ramelor analitice in vi!oare inainte de "re orma" prin aplicarea directivelor NFDD nr# NFE554E'3 din 7#59#%&'3. care prevad eAplicit diminuarea calitativa a invatamantului. impunandu-se printre altele. reducerea materiilor studiate si a materialului documentar ,se elimina studiul lo!icii. iloso iei. lim8ii latine si !enetica-G Promovarea unor cadre didactice idele re!imului comunist. multe dintre ele scolite la MoscovaG Limitarea accesului la invatamantul mediu si superior a copiilor si tinerilor proveniti din amilii de intelectuali. c6ia8uri si " osti eAploatatori"G Includerea pre erentiala "in sistemul de invatamant superior a tinerilor cu ori!ine sociala "sanatoasa". in acest scop admiterea in invatamantul universitar iind conditionata de un "dosar de cadre" "8un"G in acelasi scop. " acultatile muncitoresti". proaspat in iintate. primeau ca studenti si tineri ara studii mediiG O8li!area elevilor. studentilor si pro esorilor sa e ectue"e "practica in productie" si "munca patriotica". de cele mai multe ori su8 orma unor munci necali icate. in anii dictaturii ceausiste H munca in a!riculturaG Insti!area copiilor H elevi si studenti H impotriva propriilor amilii. con orm metodelor propuse de "peda!o!ul" sovietic Macarenco# Re"ultatul "re ormei" din anul %&'2 si a altor masuri de acelasi el. care au ost aplicate in anii care au urmat. a ost scaderea dramatica a calitatii invatamantului in general. a cadrelor didactice si a a8solventilor scolilor de di erite !rade# S-a a<uns la situatia catastrofala in care un absolvent a primelor 8 clase era semianalfabet. cel de liceu a8ia stia sa scrie si sa citeasca dar ara a i in stare sa

redacte"e sin!ur o cerere sau o scrisoare cat de cat inteli!enta# Ma<oritatea a8solventilor de acultate incompetenti pro esional. la data reparti"arii in productie erau incapa8ili sa lucre"e e icient in domeniile pentru care aveau diplome# Pe parcursul perioadei !uvernarii comuniste. au ost cateva timide incercari de ameliorare a invatamantului romanesc. de iecare data insa ele au ost urmate de noi masuri a8erante care aceau imposi8ila o redresare reala si de durata# In elul acesta. in ultimii ani ai dictaturii ceausiste. cand "savanta de renume mondial" Elena Ceausescu s-a amestecat in pro8lemele invatamantului ,si nu numai- s-a a<uns la o stare deplora8ila a scolii romanesti de toate !radele si de toate specialitatile# Punctual. eAistau desi!ur eAceptii. acolo unde un director de liceu. sau un rector de universitate incerca sa ocoleasca. cu mari riscuri personale. dispo"itiile care veneau "de sus"# Aceste eAceptii nu aceau insa altceva decat sa con irme re!ula# Mentalitatea elevilor. studentilor si cea a parintilor acestora este pro und marcata de conceptiile eAistente in timpul re!imului comunist: contea"a diploma. nu competenta casti!ata in timpul studiilor# Eradicarea acestei mentalitati este esentiala pentru redresarea scolii romanestiG Alocarea 8u!etara pentru invatamant este mult in erioara nevoilor reale. una din consecinte o repre"inta inc6iderea unor scoli ce nu respecta un minim de conditii i!ienice precum si aptul ca dintre cele in unctiune. multe au o in rastructura su8 orice criticaG >a %5 decem8rie %&39. s-a constituit. la nivel central. Comisia pentru 0ndrumarea activit/=ii Or!ani"a=iei Ioimii Patriei. din care /ceau parte adul=i 1i pionieri - mem8ri ai Consiliului Na=ional al Or!ani"a=iei Pionierilor ,CNOP- - precum 1i repre"entan=i ai Ministerului Educa=iei 1i $nv/=/m*ntului. CC al UTC. 1i ai altor ministere. mame eroine etc# Su8 comunism. copiii de v*rst/ pre1colar/ 1i 1colar/ mic/ urmau s/ se inte!re"e 0n procesul de educare "revolu=ionar/" a tinerei !enera=ii# >a primirea 0n r*ndurile pionierilor. onoare ce revenea copiilor de clasa a II-a. care erau primi=i 0n r*ndurile viitoarei or!ani"a=ii de cei de clasa a ID-a. 1colarii depuneau an!a<amentul# $n !eneral. pionieratul Jse purtaK p*n/ la v*rsta de %' ani. dup/ care tinerii deveneau UTC-i1ti# Ii pentru a intra 0n r*ndurile acestora. era nevoie de o selec=ie 8ine !*ndit/. care respecta anumite ri!ori# P/rin=ii tre8uiau s/ ie muncitori. s/ nu ie de alt/ credin=/ dec*t cea ortodoA/. s/ ie oameni simpli# UTC-i1tii runta1i au devenit. ulterior. cola8oratori 1i in ormatori ai Securit/=ii# Uniforma colar, obligatorie n toii anii de coalE!6iletii din ima!ine# Culoarea al8astra era doar pentru comandantul de unitate. respectiv doar pentru un sin!ur comandant pe scoala# Cei mai rari# $n acea vreme. erau o8li!atorii minimum "ece clase# Nu eAistau 1coli 1i acult/=i particulare# $ncep*nd din perioada pre1colar/ 1i continu*nd 0n ciclul primar. !imna"ial 1i liceal. to=i elevii erau o8li!a=i s/ poarte uni orma. iar etele. cordelu=/ cu undi=e al8e# Mai mult. 0n 1coli. copiii erau identi ica=i prin numere matricole. care erau o8li!atoriu s/ ie a i1ate la vedere. pe uni orm/ sau 6ain/# Elevii treceau printr-un control ri!uros 0nainte de a intra la ore# Pro esorii de serviciu r/m*neau a ar/. 0n pau"e. pentru a pre0nt*mpina orice incidente# Liecare elev. la a8solvirea a %7 clase. avea asi!urat un loc de munc/. iar at*t etele. c*t 1i 8/ie=ii /ceau armata 0n timpul acult/=ii# JImperiul comunistK era separat de restul lumii prin "iduri morale oarte !roase# Cel care trecea prin ele era condamnat s/ tr/iasc/ pe veci. departe de cei dra!i# $n calitate de elev. pe vremea aceea. tre8uia s/ ii 0m8r/cat corespun"/tor. la intrarea 0n 1coal/ iind un iltru ormat din pro esorul de serviciu 1i elevii din clasele mai mari care tre8uiau s/ anali"e"e iecare elev 0n parte pentru a i si!ur c/ ace1tia au sara anul ,p*n/ la !enunc6i-. cordelu=a. 0n ca"ul etelor. 8lu"a 8leu cu num/rul matricol 1i carnetul de elev 0n m*n/# O alt/ di eren=/ este 1i ora de practic/. care 0n ora1e era de croitorie. compactorie 1i multe alte activit/=i# - Cravata rosie de pionier# Poate ca era incomoda. dar era rau ara ea# Cand aceai ceva rau la scoala iti luau cravata# Daca vedeai pe vreunul ara cravata. era clar ca acuse ceva. ca era recalcitranPortretele tovarasului ,si ale tovarasei- pe primele pa!ini ale tuturor manualelor scolare# Ca era si 8ancul ca de-aia nu se tipareau reviste porno. ca tre8uia sa ii puna pe ei la inceput# - >a scoala. la prima ora. cand intra tovarasa invatatoare in clasa. saream toti in picioare si cantam imnul: "Trei culori cunosc pe lume E Amintind de-un 8rav popor ###"# - "Matricola" de pe costumul scolar# Prinsa cu ata. cu capse. sau cum avea inspiratie mama iecaruia# - ?entita al8a pe care etele o purtau la scoala si o ascundeau imediat cum ieseau# - Spectacolele de pe stadion pe 74 au!ust# - Mer!eam cu clasa. im8racati in al8. sa acem cu mana pe strada cand trecea Tovarasul# Ser8arile de inceput si s arsit de an scolarG nu stiam de calculator. de 6arC potter. de tele oane mo8ile. de televi"or. si poate era mai 8ine. poate era alt el copilaria. parintii nostrii nu se temeau sa ne lase in ata 8locului.e a reusit sa creee"e sistemul. niste ro8oti care re u"a sa !andesca#desene animate "Mi6aela". ">oleM si ?oleM"- ilme Rac6eta Al8a. Ciresarii. Pistruiatul. Ara8ella- turta dulce care era tare. portocalele de Craciun. pun!ile de cadouri care le primeau la lucru mama si tata pentru noi - reviste o8li!atorii la scoala "Cute"atorii". "Soimii patriei" - centura de pionier. uni ormele de scoala. -carnetul de note. carnetul utc estia M 8entit"ele# Soarta elevilor din mediul rural a ost una mai dur/. ace1tia tre8uiau s/ participe la activit/=i a!ricole or!ani"ate 0n cadrul C# A# P# Hului#Ii pro esorii simt di eren=a dintre perioada comunist/ 1i cea de acum:Nu era at*ta democra=ie ca 1i acum. elevii erau oarte disciplina=i# Statutul de pro esor era di erit a=/ de acum. atunci. pro esorul av*nd o mai mare autoritate# NCarnetul de elev este o!linda activitatii scolare si a conduitei elevului# Calitatea de elev tre8uie sa se re lecte in atitudinea persever enta si entu"iasta ata de invatatura si munca. in comportarea corecta si demna in scoala si societate#"Cu aceste cuvinte se desc6ide Carnetul de elev ,model %&39-. un dreptun!6i cartonat si im8racat in pin"a. de culoare du8ioasa ,!ri sau visiniu- si ormat imposi8il ,prea mare ca sa intre in 8u"unar. prea mic pentru a sta printre caiete-. pe coperta caruia trona stema Repu8licii Socialiste Romania# De pe aceeasi pa!ina. elevul proaspat varat in uni orma si aliniat in 8ancile scolii mai a la ca "este dator" sa ai8a in permanenta carnetul la el ,inclusiv la ora de "educatie i"ica"-. ca "este o8li!at" sa-l pre"inte diri!intelui sau directorului scolii "ori de cite ori i se cere" si. culme a procesului comunist de suprave!6ere si control. impins tovaraseste dinspre spatiul pu8lic spre cel privat. ca "este dator" sa-l arate parintilor "pentru a lua cunostinta si a semna"# Ca sa nu eAiste vreun du8iu. vocea anonima. dar pilduitoare. a educatiei socialiste du8lea"a "datoriile" cu "sanctiuni". in 8una traditie c6ino-coreeana a militari"arii invatamintului: "Pierderea carnetului de elev atra!e dupa sine sanctionarea elevului"#

Asociata atit reeducarii staliniste a epocii De<. cit si disciplinarii "umaniste" a erei Ceausescu. militari"area invatamintului in anii O35 si O25 aparea ca o consecinta ideolo!ica si metodolo!ica ireasca a politi"arii educatiei# In ond. or!ani"ata ca o mini-armata nationala. usor de instruit si de manevrat. masa de pionieri inrolata o8li!atoriu de la virsta de 9-3 ani in sistemul scolar comunist tre8uia sa aca rapid si e icient pasul inainte ,"Tot inainte. mindri pionieri;". suna re renul unui vestit cintec patriotic- catre statutul de 8a"a de cadre a PCR# Portretul elevului socialist arata ca un erotoman national. sociopat mioritic indra!ostit lulea de tara si Partid ,o 8i!amie politica tolerata in comunism-. care. in loc sa invete carte. isi consuma timpul in adoptarea de "atitudini" si "comportamente" ,oricum pre-pro!ramate ideolo!ic si conditionate politic- care sa !lori ice poporul. natia si societatea# Pentru a-si dovedi atasamentul la cau"a la care e impins sa adere. el este dispus sa "munceasca" de mic ,in u"ina sau la ateliere- si sa participe cu a8ne!atie la "actiuni patriotice" ,cum ar i "74 Au!ust" sau "Piua Repu8licii"-# Indatoririle elevului socialist nu se opresc insa aici# Liecare punct statuat in Carnet impune o o8li!atie educativa cu mi"a psi6o-politica# Elevul e urmarit "in scoala si in a ara de scoala". intr-o incercare 8rutala a autoritatilor de a-i ocupa timpul li8er si a-i disciplina propa!andistic !indirea si comportamentul# Ce-i drept. orcin!-ul comunist la care este supus de dimineata pina seara. 49( de "ile pe an. pare adeseori ridicol si intotdeauna stupid# Anali"a rolului ne!ativ pe care l-au <ucat. incepind cu anii O35. preluarea si aplicarea ,deli8erata sau inconstienta- la scara locala sau nationala a Drepturilor si Indatoririlor didactice preva"ute in Carnetul de elev poate i un prim ,si necesar- pas in intele!erea actualei componente psi6o-sociale si a actualelor pre erinte politice ale romanilor# Daca ne intre8am asta"i. la %& ani de la o "revolutie anticomunista". de ce societatea auto6tona este inca impre!nata de persoane si sisteme de putere si in luenta comunisteEsecuriste sau. inca mai !rav. de ce se mai pastrea"a in mentalul individual si colectiv vec6ile re leAe totalitare ale ricii si o8edientei ata de autoritarismul. centralismul si diri<ismul de tip socialistEceausist. unul din raspunsuri poate veni din lectura ultimului para!ra al Carnetului de elev: "?ucurinduse de conditiile minunate create de statul socialist. de drepturile pe care le are si indeplinind cu constiincio"itate indatoririle ce-i revin. elevul va putea deveni un cetatean de nade<de al patriei noastre. Repu8lica Socialista Romania#" Partidul-Stat creea"a "conditiile minunate" ale ormarii individualeG elevului nu-i ramane decit sa le accepte in tacere. din clasa I si pina la maturitate. in drumul sau ascultator spre cetatenia "de nade<de" a sclava!ismului psi6opolitic# DREPTURI>E PIONIERI>OR: Q sa participe la intre!a activitate a !rupei. detasamentului si unitatii din care ac parteG Q sa alea!a si sa ie ales in or!anele de conducere ale Or!ani"atiei PionierilorG Q sa participe la orumurile pionieresti si la con erintele Or!ani"atiei PionierilorG Q sa aca propuneri pentru im8unatatirea muncii pionieresti. sa-si eAprime parerea cu privire la intrea!a activitateG Q sa participe la activitatea cercurilor. clu8urilor si ormatiilor. la concursuri si eApo"itiiG Q pionierul care o8tine re"ultate 8une la invatatura. in activitatea pioniereasca sau apte demne de lauda este recompensat prin: a- evidentierea in ata detasamentului si unitatiiG 8- oto!ra ierea lan!a drapelul unitatii si inscrierea numelui sau in cartea de onoare a unitatii de pionieriG c- acordarea de distinctii pionieresti# INDATORIRI>E PIONIERU>UI DIN C>ASE>E II H ID: Q sa-si iu8easca patria si sa se pre!ateasca sa o slu<easca cu Q sa iu8easca natura. sa participe la in rumusetarea casei in care devotamentG locuieste. a clasei si a scoliiG Q sa invatecu sar!uinta si sa ie un 8un prieten al cartiiG Q sa ie un 8un prieten. sa-i invate pe altii sa aca numai lucruri Q sa participe cu interes si dra!oste la activitatea !rupei si 8une si sa invete si el de la eiG detasamentuluiG Q sa ie respectuos ata de varstnici si ata de cei din <ur. sa-si Q sa-si respecte cuvantul datG iu8easca parintii si invatatoriiG Q sa ie cuminte. in!ri<it si ordonatG Q sa ai8a incredere in ortele sale si ale tovarasilor sai# Q sa spuna adevarulG INDATORIRI>E PIONIERU>UI DIN C>ASE>E D H DIII: Q Indatorirea suprema a pionierului este aceea de a iu8i cu talentele. mani estand intotdeauna initiativa. spiritul creator si ardoare patria sociapista. punand mai presus novator. cute"antaG sa dovedeasca prin apte atasamentul ata de de orice interesele tariiG esti !ata oricand sa-ti aduci intrea!a or!ani"atie. mani estand initiativa si raspundere in indeplinirea contri8utie la apararea ei. cinsteste sarcinilor pionierestiG trecutul ei !lorios. traditiile de lupta ale poporului nostru. ale sa participle activ la viata !rupei. detasamentului si unitatiiG clasei muncitoareG Q ii disciplinat si ordonat. atat la scoala. cat si in a ara ei. Q sa-si eAprime prin apte dra!ostea nemar!inita si in!ri<este-te permanent de mentinerea sanatatii si calirea ta atasamentul pro und ata de Partidul Comunist RomanG i"icaG Q sa invete cu sar!uinta si sa ie un prieten statornic al cartiiG Q ii cinstit. modest si drept. spune adevarul si lupta pentru Q sa iu8easca si sa respecte munca. participand activ la actiunile trium ul acestuiaG de munca patriotica. sa apare si sa pastre"e cu !ri<a avutul Q ii cura<os si demn. ai incredere in ortele tale si ale tovarasilor o8stesc. sa cinsteasca pe cei care auresc 8unurile materiale si tai. ii un spirituale ale tariiG 8un cole! si prietenG lupta 6otarat impotriva lipsurilor. pentru Q in intrea!a activitate de invatatura. munca si pre!atire practica sporirea neintrerupta a onoarei si presti!iului colectivului din productiva. pionierul sa dovedeasca interes si pasiune. na"uinta care aci parteG de a Q iu8este-ti. respecta-ti si a<uta-ti parintiiG o8tine o calitate cat mai inalta a muncii sale. sa-si cultive Q stimea"a-ti invatatorii si pro esorii. respecta pe cei mai in aptitudinile si varsta si ai !ri<a de cei mici# Pionerii. tre8uia sa ie im8race un costum alcatuit din:-snurul rosu -em8lema de pe maneca uni ormei - decoratia de pionier de runte -cordeluta de "i cu "i - cureaua-cravata rosie Insi!ne acordata pionierilor:EAtrasul acordarii distinctiei pionieresti " Prieten al pompierilor " se acorda pionierilor care :- sint mem8ri ai cercurilor " Prietenii pompierilor " G - au o8tinut la toate cate!oriile de pre!atire cali icativul " Loarte 8ine " si s- au cali icat la etapa pe localitate a concursului# Aceata insi!na pioniereasca a ost acordata pionierilor care au ost runtasi in P#C#I# si a ost acordata oarte rar#

API NU SE LACE PO>ITICA IN SCOA>A# Pionieratul a ost o eAperienta utila pentru copiii de atunci. ce incura<a concurenta si asumarea responsa8ilitatii#Nu eAistau dro!uri.violenta intre copii in scoala ca a"i# Acea cravata rosie repre"enta o particica a stea!ului rosu al clasei muncitoare.un sim8ol al le!aturii de nesdruncinat dintre cele trei !eneratii: pionieri. utemisti si mem8ri de partid#

Inca din !radinita. soimii patriei invatau primele notiuni despre partid# $ncep*nd cu clasa a doua. elevii erau coopta=i 0n or!ani"a=iile de pionieri. care au unc=ionat p*n/ 0n %&2&# $n iin=ate 0n anul %&(5. ORG !"# $" %& '"O!"&R" din Rom*nia era.# Era precedat/ de apartenena la or!ani"aia oimilor Patriei i succedat/ de apartenena la Uniunea Tineretului Comunist## Scoala avea ca scop. pe lin!a cel de 8a"a de a te educa. si acela de a te indoctrina# Copiii "Epocii de Aur" aveau in ata un drum pe care Partidul ,unic- il !andise in cele mai mici detalii: vor i soimi ai patriei. pionieri. si utecisti. si. in inal. mem8ri PCR. devenind "oameni de nade<de". ce vor trudi in u"inele si pe o!oarele patriei# Soimii Patriei a ost o or!ani"atie comunista din Romania a copiilor prescolari si scolari. in varsta de '-3 ani. in iintata in anul %&39# Avea menirea de a contri8ui la "educarea moral-civica a copiilor. in spiritul umanismului. al dra!ostei si respectului ata de patrie si popor. ata de Partidul Comunist Roman"# Or!ani"atia Pionierilor a ost o or!ani"atie comunista a copiilor romani de varsta scolara ,2-%'ani-# Era precedata de apartenenta la or!ani"atia soimilor Patriei si succedata de apartenenta la Uniunea Tineretului Comunist# Intrarea in cadrul or!ani"atiei se acea intr-un cadru estiv. prin rostirea urmatorului an!a<ament: )Eu. ###,numele si prenumele-. intrand in randurile Or!ani"atiei Pionierilor. ma an!a<e" sa-mi iu8esc patria. sa invat 8ine. sa iu 6arnic si disciplinat. sa cinstesc cravata rosie cu tricolor#+ Copii incepeau scoala la 9 sau 3 ani# Cand erai acut pionier .erai dus in acea "i in ata unui monument istoric precum monumental eroilor de la Marasesti .de la Sove<a.pentru ca momentul sa capete !reutate# Anul scolar avea trei semestre # Se invata si sam8ata la scoala# In mu"eu e reprodusa o sala de clasa tipica din acea perioada. cu 8anci u"ate si ta8loul lui Nicolae Ceausescu. asupra caruia iece copil din aceasta tara isi ridica oc6ii in cele sase ore "ilnice petrecute la scoala# Clasa erau dotata 8ineinteles cu ta8loul tovarasului Ceausescu care ve!6ea ca pionierii. tinerii care vor duce socialismul si comunismul pe cele mai inalte culmi ale propasirii neamului. sa nu calce stram8#Ta8loul dictatorului. care inlocuise icoana. era incadrat de o stema a RSR ,Repu8lica Socialista Romania- si de si!la Partidului Comunist ,PCR-. secera si ciocanul. care sim8oli"au alianta dintre tarani si clasa muncitoare impotriva eAploatatorului 8ur!6e"# In 8anca. atunci cind nu erai scos la ta8la. tre8uia sa stai cu spatele drept. lipit de 8anca din spate. miinile tinute la spate. cu tinuta corect ase"ata. cu 8entita corect po"itionata pe cap ,daca erai ata- si sa nu vor8esti in timpul orei neintre8at# Prima 8anca era numita 8anca de onoare .in care erau ase"ati cei mai 8uni la invatatura. elevii din ultimele 8anci erau mereu considerati elevii-pro8lema. care nu invata. nu isi ac temele si in !eneral care au un comportament necorespun"ator titlului de pionier# Cei mai silitori primeau insemne aproape militare: trese si snururi de culori di erite: rosu. pentru comandantul de !rupa. !al8en. pentru comandantul de detasament si al8astru. pentru comandantul "pe unitate" ,pe scoala-# Prima ora de clasa incepea cu intonarea imnului de stat NTrei culori cunosc pe lume+ stand drepti si cu miinile pe lin!a corp si 8ar8ia ridicata#Daca tre8uia sau vroiai sa raspun"i la lectie sau daca c6iar era nevoie sa iesi din clasa ca sa te duci la toaleta. tre8uia sa ridici mina si sa tii doua de!ete ridicate ca sa ti se dea cuvantul# EAistau uni orme standardi"ate pentru iecare etapa a scolii: soimi.pionieri.utc-isti de la clasa a A a# Elevii si elevele tre8uiau sa ai8a o uni orma de pionier standardi"ata#Elevul putea i identi icat c6iar si pe strada dupa numarul matricol pe care il avea cusut pe maneca# Cum toata tara era o imensa inc6isoare. trecerea unui numar pe o 6aina. nu mai parea ceva neo8isnuit# Tre8uia sa ii mereu tuns corect. caci daca aveai c"ica erai mustrat in ata colectivului careul scolii#In pau"e se iesea la careuri in care se dadea raportul clasei si unde aceai citiva pasi militareste in ata celorlalti. salutand corect. pioniereste. cu mina dreapta ridicata in ata.

indoita din cot si cu palma intinsa drept si erm#Pe vremea aceea nu eAista manual. revista. almana6 etc care sa nu ai8a pe prima pa!ina c6ipul Nmultiu8itului+#Copii se inscriau la Olimpiadele Scolare # Alta ima!ine ne arata rec6i"itele utili"ate de elevi pe vremea dictaturii .la scoala :penar .creion .creion mecanic cu mine.a8ac de 8u"unar .omnipre"entul stilou c6ine"esc.creioane de colorat marca EAtracolor.creta Nsuper+ pastel.radiera par umata. cu Nmiros comesti8il+# Ca elev. cele mai stresante lucruri erau lucrarile de control. tema pentru acasa si scosul la ta8la# Pentru restul !ri<ilor insa meritai sa risti: soptitul la ta8la cole!ilor ascultati. vor8itul in timpul orei sau !ala!ia de pe culoarele scolii. pentru care erai pedepsit cu trasul de urec6i. lovitul cu linia ,uneori cu dun!a ei- la palma si statul in picioare la unul din colturile clasei# >iteratura de calitate menita sa a<ute copilul sa creasca drept si rumos intr-o societate dreapta si rumoasa#printre lecture studiate amintim : Puiul+ H de Ion AleAandru ?ratescu-Doinesti.N$e!eleaga+ H de Ion A!ar8iceanu, (%a ulturi+ H de @ala @alaction,&andacelul+ H de Elena Lara!o,'le(andru %apusneanu+ H de Costac6e Ne!ru""i) Elevii studiau discipline care asta"i nu se mai ac precum desen te6nic .lim8a rusa introdusa in anulR prin le!e.iar a"i se studia"a discipline care atunci nu eAistau precum educatie te6nolo!ica.in ormatica # Pe lin!a orele de scoala la di erite discipline.diri!entie. lectiile de )n!ormare Politica. lucrarile de P*'P ,Pre!atirea Tineretului pentru Apararea Patriei- tre8uia sa participi la mani estatii sau alte activitati eAtrascolare. pionieresti# Din *+ ,eptembrie pana in % octom8rie. an de an. elevii mer!eau cu scoala la cules mere, mer!ea la plantat copaci. curatat stra"i de !unoaie. culesc carto i sau ceapa. stransul 6artiei. ierului si sticlelor !oale de lapte si iaurt ca sa ie duse la +entrele de reciclare#%e -raciun copii aceau ser8are in cinstea Dictatorului. pentru copiii din acele vremuri o scurt/ 0nt*lnire cu so=ii Ceau1escu era ec6ivalentul 0nt*lnirii cu un idol# %e 8 .artie se aceau ser8ari in cinstea Mamei # De * .ai muncitoresc alte ser8ari# #iua %e * "unie. dedicat/ copiilor de pe 0ntre! mapamondul. era un 8un prile< pentru conducerea comunist/ a Rom*niei. de a elo!ia reali"/rile m/re=e ale re!imului. dar mai ales de a aduce oma!ii iu8i=ilor conduc/tori: Nicolae 1i Elena Ceau1escu, militant de runte al partidului si statului. stralucit om de stiinta de lar!a recunoastere internationala ##iua nationala a Romaniei era sarbatorita pe /0 ugust in cinstea lui 74 au!ust %&'' cand a avut loc insurectia romana in care armele au ost intoarse in ?ucuresti impotriva ocupatiei germane )-opii erau pre1enti pe stadionul municipal al orasului unde efectuau diferite activitati de slavire a conducatorilor tarii) Nu eAista 1coal/. !r/dini=/ sau alt/ institu=ie 1colar/ unde 1oimii 1i pionierii patriei s/ nu participe activ la tot soiul de ser8/ri. unde erau intonate c*ntece speci ice acelor timpuri. 0n care lait motivul era acela1i: partidul 1i Ceau1escu# NPartidul.Ceausescu.Romania;+# Cu aceasta oca"ie Casa de Cultur/ !a"duia o ser8are sau un spectacol 0n care copiii d/deau diverse repre"enta=ii. 0ndruma=i de educatorii sau 0nv/=/torii de la institu=iile 0n care studiau.asa cum avem in ima!ine corul de pionieri #
Cand terminau clasa a opta pionierii intrau la liceu si in clasa a x a dadeau un examen treapta I ,pentru a stabili unde intrau la liceu sau la scoala profesionala,apoi treapta a doua reprezenta bacalaureatul de azi.La 18 ani primeau carnetul de UTC-ist si dupa facultate intra la servici devenind membru al partidului comunist.
Elevii plateau o8li!atoriu semestrial ond scolii.ceea ce a"i nu mai este o8li!atoriu# >a varsta de %5-%7 ani niciun copil. oricat ar i ost el de inteli!ent nu acea nicio le!atura intre pionierat si dictatura politica# Uni orma e un lucru super 8un dupa parerea mea# Nu eAista discriminarea actuala. nu eram <udecati dupa marca pe care o purtam#

Puiul de Ion Alexandru Bratescu-Voinesti rezumat: un pui de prepelita cu o aripa ranita este lasat sa moara in gerul iernii in timp ce mama prepelitoaia isi ia zborul spre tarile calde impreuna cu puii sanatosi. o poveste horror cu sfarsit tragic !Fefeleaga de Ion Agarbiceanu rezumat: o femeie saraca isi vinde calul orb Bator !sireacul ca sa cumpere sicriu fetei moarte la "# ani$ ultimul copil. ceilalti copii ii murisera toti la aceeasi varsta rapusi de o boala misterioasa. !La vulturi de %ala %alaction rezumat: Agripina$ mama a trei copii$ incearca sa-si salveze copiii de furia turcilor care le ataca satul. urca pe munte$ a&unge aproape de o stana$ lasa sugarul de doua luni 'fiind prea obosita sa-l mai care( intr-o capita de fan$ ii duce pe ceilalti doi la stana$ se intoarce dupa sugar$ nu-l gaseste$ sugarul fusese mancat de !pasarile cerului. din aceasta nuvela s-a inspirat$ probabil$ )itchcoc* pentru !+asarile lui. !Gandacelul de ,lena -arago rezumat: un copil omoara un gandacel in pumn. &alea gandacelului mort care-si pomeneste toata familia si evoca durerea membrilor familiei lui la aflarea vestii mortii lui. !Alexandru Lapusneanu de /ostache 0egruzzi rezumat: Alexandru 1apusneanu voievod al 2oldovei omoara boieri cu ran&etul pe buze. punctul culminant: leacul de frica pe care i-l ofera sotiei lui ingrozita de faptele lui de cruzime. omoara 34 de boieri$ le taie capetele pe care le aseaza intr-o piramida$ o cheama pe sotie si-i prezinta opera cu pieptul umflat de mandrie nu se recomanda celor slabi de inger.

6ttp:EEBBB#!oo!le#roEsearc6STUscoalaVcomunistaW6lUroWeiUO3rATF&a<sX"?v4TrPoIWstartU45WsaUN 6ttp:EEBBB#o8servatorcultural#roEEPOCA-DE-AUR-PROPA@ANDA-COMUNISTA-IN-SCOA>APRIMARA#-Cliseele-manualelor-Y72IY7&QarticleIDZ25(3-articlesZdetails#6tml