IT Essentials Capitolul 1: Introducere in calculatoarele personale

Capitolul I

Capitol Introducere 1.1 1.1 Explicarea certificarilor din industria IT 1.1.1 Identificarea nivelului educatiei si certificarilor 1.1.2 Descrierea certificarii A+ 1.1.3 Descrierea certificarii EUCIP 1.2 1.2 Descrierea unui calculator 1.3 1.3 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare 1.3.1 Descrierea carcaselor 1.3.2 Descrierea surselor de alimentare 1.4 1.4 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristilor componentelor interne 1.4.1 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de a!a 1.4.2 E"plicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor procesoarelor 1.4.3 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire 1.4.4 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor #$% si #A% 1.4.& Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de e"tensie 1.4.' Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare. 1.4.( Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ca lurilor interne 1.5 1.& Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si cablurilor 1. 1.' Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispo!iti"elor de intrare 1.# 1.( Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ec$ipamentelor de iesire 1.% 1.) Explicarea resurselor sistemului si rolul acestora

1.& Introducere

*e+nolo,ia Informatiei -I*. repre!inta proiectarea, de!voltarea, implementarea, asistenta si mana,ementul componentelor +ard/are ale unui calculator si al aplicatiilor soft/are. Un profesionist I* este informat in ceea ce priveste sistemele de calculatoare si sistemele de operare. Acest capitol va pre!enta o ima,ine de ansam lu a certificarilor din domeniul I* si a componentelor unui calculator personal de a!a. Dupa parcur,erea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele o iective0 E"plicarea certificarilor din industria I*. Descrierea unui calculator. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristilor componentelor interne. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si ca lurilor. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispo!itivelor de intrare. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ec+ipamentelor de iesire. E"plicarea resurselor sistemului si rolul acestora.

1.1 Explicarea certificarilor din industria IT Acest curs se va concentra asupra calculatoarelor de tip des1top si laptop. 2e va discuta si despre ec+ipamente electronice, precum PDA3urile -personal di,ital assistant. si telefoanele mo ile.

Pagina 1 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

Pre,atirea si e"perienta califica un te+nician pentru a putea opera si depana aceste calculatoare si ec+ipamente electronice personale. 4eti o tine a ilitatile te+nice speciali!ate necesare pentru a instala, intretine si repara calculatoare. $ tinerea unei certificari va va oferi mai multa incredere si va va creste oportunitatile in domeniul I*. Acest curs se concentrea!a pe urmatoarele doua certificari0 Comp*IA A+ *+e European Certification of Informatics Professional -EUCIP. I* Administrator Certification -%odulele 13 3.

Dupa parcur,erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o iective0 Identificarea nivelului de pre,atire si certificarilor. Descrierea Certificarii A+. Descrierea Certificarii EUCIP.

1.1.1 ni"elului educatiei si certificarilor

Identificarea

*e+nolo,ia informatiei -I*. este un termen care cuprinde relatia dintre +ard/are, soft/are, retele si asistenta te+nica acordata utili!atorilor. IT Essentials: 'C (ard)are and *oft)are acopera informatiile de care are nevoie un te+nician pentru a avea succes in domeniul *e+nolo,iei Informatiei. Acest curs acopera urmatoarele teme Calculatoare personale Procedurile de securitate in la orator Depanare 2isteme de operare 5aptop3urile Imprimante si scannere #etele 2ecuritate A ilitati de comunicare

Cursul I* Essentials se concentrea!a asupra a doua certificari din industria +ard/are si soft/are0 Comp*IA A+ si EUCIP. Acest curs este numai o introducere in lumea I*. Un te+nician poate ale,e sa3si continue studiile si sa primeasca urmatoarele certificari0

Pagina 2 din 28

G. Vasilache

IT Essentials
CC6A 7 Cisco Certified 6et/or1in, Associate CC6P 7 Cisco Certified 6et/or1in, Professional CCIE 7 Cisco Certified Internet/or1in, E"pert CI22P 7 Certified Information 28stem 2ecurit8 Professional %CP 7 %icrosoft Certified Professional %C2A 7 %icrosoft Certified 28stems Administrator %C2E 7 %icrosoft Certified 28stems En,ineer 6et/or1+ 7 Comp*IA 6et/or1 Certification 5inu"+ 7 Comp*IA 5inu" Certification

Capitolul I

Certificarile I* pot fi folosite drept acreditari pentru ,rade universitare si de cole,iu in domenii precum telecomunicatiile si informatica.

1.1.2 Descrierea certificarii +, Computin, *ec+nolo,8 Industr8 Association -Comp*IA. a de!voltat pro,ramul de certificare A+. $ certificare Comp*IA A+, pre!entata in 9i,ura 1, atesta faptul ca posesorul ei este un te+nician +ard/are si soft/are calificat. Certificarile Comp*IA sunt recunoscute in intrea,a comunitate I* ca fiind una dintre cele mai une metode de a interactiona cu domeniul te+nolo,iei informatiei si de a construi o cariera solida. Un candidat pentru certificarea A+ tre uie sa treaca doua e"amene. Primul e"amen este Comp*IA A+ Essentials. Al doilea e"amen avansat depinde de tipul de certificare dorit. 9iecare e"amen avansat evaluea!a competente speciali!ate din una din urmatoarele domenii0 *e+nician I* *e+nician de asistenta la distanta *e+nician pentru calculator

Examenul CompTI+ +,: Essentials *oti candidatii tre uie sa treaca e"amenul A+ Essentials -22:3':1.. E"amenul acopera calificarile necesare pentru a instala, repara, confi,ura, depana, optimi!a, dia,nostica si mentine componente +ard/are ale calculatoarelor personale si sisteme de operare. Examenul CompTI+ +,: Te$nician IT E"amenul Comp*IA A+ -22:3':2. evaluea!a un candidat pentru speciali!area te+nician de teren. *e+nicienii de teren lucrea!a atat in medii mo ile cat si in irouri corporative. Examenul CompTI+ +,: Te$nician de asistenta la distanta E"amenul Comp*IA A+ -22:3':3. evaluea!a candidatii pentru speciali!area de te+nician de asistenta la distanta care sunt responsa ili pentru asistenta clientilor fara a avea acces la ec+ipamentele acestora. Un te+nician de asistenta la distanta lucrea!a intr3un call3center unde va re!olva pro leme le,ate de sistemul de operare sau conectivitate folosind o linie telefonica sau Internetul. Aceasta calificare poate fi intalnita si su alte denumiri0 te+nician +elp3des1, te+nician call3center, specialist te+nic sau repre!entant te+nic. Examenul CompTI+ +,: Te$nician pentru calculator E"amenul Comp*IA A+ -22:3':4. e"aminea!a cunostintele unui te+nician pentru calculator. *e+nicianul pentru calculator are o interactiune limitata cu utili!atorul si lucrea!a in ateliere sau in la oratoare. *e+nicianul pentru calculator este denumit si te+nicianul de anca.

1.1.3 Descrierea certificarii E-CI'

Pagina 3 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

Pro,ramul EUCIP I* Administrator ofera o certificare recunoscuta de competenta in domeniul I*. Certificarea acopera standardele descrise de Consiliul European al 2ocietatilor de Informatica Profesionala -CEPI2.. Certificarea EUCIP I* Administrator consta in cinci module, cu un e"amen pentru fiecare modul. Acest curs va pre,ateste pentru modulele 133. .odulul 1: Componentele (ard)are ale Calculatorului %odulul Componentele ;ard/are ale Calculatorului are ca cerinte intele,erea constructiei de a!a a unui calculator personal si functiile componentelor. Candidatul ar tre ui sa poata dia,nostica si repara in mod eficient pro lemele +ard/are. Candidatul ar tre ui sa poata sa dea sfaturi clientilor cu privire la +ard/are3ul potrivit. .odulul 2: *isteme de /perare %odulul 2isteme de $perare are ca cerinte familiari!area cu procedurile de instalare si de aducere la !i a celor mai utili!ate sisteme de operare si aplicatii. Candidatul ar tre ui sa poata folosi uneltele de sistem pentru depanarea si repararea sistemelor de operare. .odulul 3: 0eteaua 1ocala si *er"icii de 0etea %odulul #eteaua 5ocala si 2ervicii de #etea are ca cerinte familiari!area cu procedurile de instalare, utili!are si mana,ement ale retelelor locale. Candidatul ar tre ui sa poata adau,a si ster,e utili!atori si resurse parta<ate. Candidatul ar tre ui sa poata folosi uneltele de sistem pentru depanarea si repararea retelelor.

.odulul 4: -tili!are +"ansata a 0etelelor Acest modul iese din domeniul cursului I* Essentials, desi anumite su iecte sunt acoperite. %odulul Utili!are Avansata a #etelelor are ca cerinte intele,erea comunicarii in 5A6. .odulul 5: *ecuritate IT Acest modul iese din domeniul cursului I* Essentials, desi anumite su iecte sunt acoperite. %odulul 2ecuritate I* are ca cerinte familiari!area cu metodele de securitate si particularitatile disponi ile pentru calculatoare i!olate sau conectate in retea.

1.2

Descrierea unui calculator

Un sistem informatic este alcatuit din componente +ard/are si soft/are. Componentele +ard/are repre!inta ec+ipamentele fi!ice precum0 carcasa, discurile de stocare, tastaturile, monitoarele, ca lurile, o"ele si imprimantele. *ermenul de soft/are include sistemul de operare si pro,ramele. 2istemul de operare da instructiuni de operare unui calculator. Aceste operatii pot include identificarea, accesarea si procesarea informatiei. Pro,ramele sau aplicatiile indeplinesc functii diferite. Pro,ramele sunt e"trem de diverse in functie de tipul informatiei accesate sau ,enerate. De e"emplu, instructiunile pentru verificarea contului ancar sunt diferite de instructiunile pentru a simula o realitate virtuala pe Internet.

Pagina 4 din 28

G. Vasilache

IT Essentials
2ectiunile urmatoare din acest capitol vor pre!enta componentele +ard/are dintr3un calculator. 1.3

Capitolul I

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare

Carcasa calculatorului prote<ea!a si sustine componentele interne ale calculatorului. *oate calculatoarele au nevoie de o sursa de tensiune pentru a transforma curentul alternativ -AC. de la pri!a in curent continuu -DC.. Dimensiunea si forma unei carcase depind de placa de a!a si alte componente interne. Puteti ale,e o carcasa de dimensiuni mai mari in care sa incapa componente suplimentare de care ati putea avea nevoie in viitor. Puteti de asemenea ale,e o carcasa de dimensiuni mai mici care ocupa un spatiu redus. In ,eneral, carcasa tre uie sa fie re!istenta, usor de intretinut si sa ai a spatiu suficient pentru o e"tindere ulterioara. 2ursa tre uie sa asi,ure suficienta ener,ie electrica pentru componentele instalate si pentru a permite adau,area ulterioara de noi componente. Daca ale,eti o sursa care asi,ura doar alimentarea componentelor instalate este posi il sa fie necesara inlocuirea acesteia atunci cand veti adau,a alte componente. Dupa parcur,erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini0 Descrierea carcaselor. Descrierea surselor de alimentare.

1.3.1 Descrierea carcaselor Carcasa unui calculator ofera cadrul pentru componentele interne in timp ce permite inc+iderea necesara pentru un plus de protectie. Carcasele de calculator sunt de o icei facute din plastic, otel si aluminiu si sunt disponi ile intr3o ,ama variata de stiluri. Dimensiunea si aran<area carcasei poarta denumirea de factor de forma. 2unt mai multe tipuri de carcase, dar factorul de forma pentru carcase este de o icei des1top sau turn. Carcasele des1top pot fi su tiri sau de dimensiune normala si cele turn pot fi mini sau de dimensiune normala, asa cum sunt pre!entate in 9i,ura 1. Carcasele au denumiri diferite0 2asiu

Pagina 5 din 28

G. Vasilache

IT Essentials
Ca inet *urn Cutie ;ousin,

Capitolul I

Pe lan,a protectie si sustinere, carcasele asi,ura un mediu proiectat pentru a pastra componentele la o temperatura adecvata. 4entilatoarele de carcasa sunt folosite pentru a misca aerul in interiorul carcasei. Aerul care trece pe lan,a componentele calde, a soar e caldura si apoi iese din carcasa. Prin acest proces este impiedicata supraincal!irea componentelor calculatorului. 2unt mai multi factori care tre uie luati in considerare cand ale,eti o carcasa0 Dimensiunea placii de a!a 6umarul de locuri pentru unitati de stocare interne sau e"terne 2patiul disponi il

In 9i,ura 2 este pre!entata o lista a tuturor detaliilor. Pe lan,a protectie fata de factorii de mediu, carcasele previn deteriorarea componentelor din cau!a electricitatii statice. Componentele interne ale calculatorului sunt impamantate prin atasarea acestora la carcasa. 2/T+: Ar tre ui sa ale,eti o carcasa in functie de dimensiunile fi!ice ale sursei de alimentare si ale placii de a!a.

Pagina 6 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

1.3.2 Descrierea surselor de alimentare 2ursa de alimentare, pre!entata in 9i,ura 1, transforma curentul alternativ -AC., care provine dintr3o pri!a, in curent continuu -DC., care are un volta< mai sca!ut. Curentul continuu este folosit pentru alimentarea tuturor componentelor unui calculator. Conectori %a<oritatea conectorilor din !ilele noastre sunt conectori codati. Conectorii codati sunt proiectati pentru a fi inserati intr3o sin,ura directie. 9iecare parte a conectorului are un fir colorat cu un curent de volta< diferit care il parcur,e, dupa cum este pre!entat si in 9i,ura 2. Conectorii diferiti sunt folositi pentru conectarea anumitor componente si diverse !one de pe placa de a!a0 Un conector %ole" este un conector codat utili!at la conectarea unei unitati optice sau un +ard dis1. Un conector =er, este un conector folosit la conectarea unei unitati de disc+eta. Conectorul =er, este mai mic decat conectorul %ole". Placa de a!a este conectata prin conectori de 2: sau 24 de pini. Conectorul cu 24 de pini are doua randuri a cate 12 pini fiecare si cel de 2: de pini are doua randuri de cate 1: pini fiecare. Un conector de alimentare au"iliar de 4 sau ) pini are cate doua randuri de cate doi sau patru pini si alimentea!a toate !onele de pe placa de a!a. Acesti conectori de patru sau opt pini au aceeasi forma cu conectorul principal de alimentare dar sunt de dimensiuni mai mici.

2tandardele mai vec+i de surse de alimentare foloseau doi conectori numiti P) si P> pentru conectarea la placa de a!a. P) si P> sunt conectori necodati. Din aceasta cau!a puteau fi le,ati invers, putand astfel sa deteriore!e placa de a!a sau sursa de alimentare. Instalarea presupunea alinierea conectorului astfel incat firele ne,re sa fie impreuna la mi<loc.

Pagina din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

2/T+: Daca nu puteti insera un conector, incercati alta directie sau asi,urati3va inainte ca nu e"ista pini indoiti sau o iecte straine care sa va impiedice. Amintiti3va ca daca vi se pare ,reu sa inserati orice ca lu sau componenta este posi il sa fie ceva in nere,ula. Ca lurile, conectorii si componentele sunt proiectate in asa fel incat sa se potriveasca perfect. 6u fortati conectorii sau componentele. Conectorii care sunt inserati in mod incorect vor deteriora pri!a sau conectorul. 6u va ,ra iti si asi,urati3va ca manipulati in mod corect componentele +ard/are. Electricitate si 1e3ea lui /$m E"ista patru marimi de a!a in electricitate0 4olta< 456 Curent 4I6 Putere 4'6 #e!istenta 406

4olta<ul, curentul, puterea si re!istenta sunt termeni electronici pe care un te+nician tre uie sa ii cunoasca0 4olta<ul -tensiunea. este o marime care masoara forta necesara pentru a impin,e electronii printr3un circuit. 4olta<ul se masoara in volti -4.. 2ursa de alimentare a unui calculator produce de o icei mai multe volta<e diferite. Curentul este marimea care masoara cantitatea de electroni care trece printr3un circuit. Curentul se masoara in amperi -A.. 2ursele de tensiune ale unui calculator produc diferite ampera<e corespun!atoare fiecarui volta<. Puterea este marimea care masoara presiunea necesara pentru a impin,e electronii printr3un circuit, numita volta<, inmultita cu numarul de electroni care circula prin acel circuit, numit curent. Unitatea de masura pentru putere este /att -?.. 2ursele de tensiune sunt clasificate in functie de puterea disipata. #e!istenta este masura prin care un circuit se opune trecerii curentului. #e!istenta se masoara in o+mi. $ re!istenta mai mica permite trecerea unui curent mai mare, deci mai multa putere. $ si,uranta una are o re!istenta mica sau masoara apro"imativ : o+mi.

E"ista o ecuatie de a!a care pre!inta relatia acestor marimi. Aceasta ecuatie indica faptul ca volta<ul este e,al cu produsul dintre curent si re!istenta. Aceasta relatie repre!inta 5e,ea lui $+m. 5 7 I0 Intr3un sistem electric, puterea -P. este e,ala cu produsul dintre volta< si curent. '7 5I Intr3un circuit electric, o crestere a curentului sau a volta<ului re!ulta intr3o crestere de putere. De e"emplu, ima,inati3va un circuit simplu care are un ec de > 4 conectat la o aterie de > 4. Puterea disipata de ec este de 1:: ?. 9olosind ecuatia de mai sus, putem calcula valoarea curentului necesar pentru a o tine 1:: ? prin ecul alimentat la > 4. Pentru re!olvarea acestei ecuatii avem urmatoarele informatii0 ' 7 1&& 8 5795 I 7 1&& 8:9 5 7 11.11 +

Ce se intampla in ca!ul in care folosim o aterie de 12 4 si un ec de 12 4 pentru a o tine o putere de 1:: ?@

Pagina 8 din 28

G. Vasilache

IT Essentials
1&& 8:12 5 7 %.33 + 2istemul produce aceeasi putere, dar foloseste mai putin curent.

Capitolul I

Calculatoarele folosesc de o icei surse de alimentare din intervalul 2:: ? 3 &:: ?. *otusi, unele calculatoare au nevoie de putere cuprinsa intre &:: ? si ):: ?. 5a asam larea unui calculator, ale,eti o sursa de alimentare cu o putere suficienta pentru a alimenta toate componentele. Informatii despre puterea componentelor pot fi o tinute din documentatia producatorului. Cand ale,eti o sursa de alimentare, asi,urati3 va ca acea sursa produce suficienta ener,ie pentru a alimenta componentele instalate. +5E0TI*.E2T: 6u desc+ideti sursa de alimentare. Capacitatile din interiorul sursei de alimentare, pre!entata in 9i,ura 3, pot ramane incarcate pentru o perioada lun,a de timp.

Pagina ! din 28

G. Vasilache

IT Essentials
1.4 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne Aceasta sectiune pre!inta numele, scopurile si caracteristicile componentelor interne ale unui calculator. Dupa parcur,erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o iective0 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de a!a. E"plicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor procesoarelor. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor #$% si #A%. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de e"tensie. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ca lurilor interne.

Capitolul I

1.4.1 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de ba!a Placa de a!a este circuitul inte,rat principal si contine ma,istralele, sau caile circuitelor electrice, ce se ,asesc intr3un calculator. %a,istralele permit datelor sa circule intre diferitele componente care alcatuiesc un calculator. 9i,ura 1 pre!inta o varietate de placi de a!a. $ placa de a!a este cunoscuta si su numele de placa de sistem, ac1plane, sau placa principala. Placa de a!a cuprinde unitatea centrala de procesare -UCP., memoria #A%, sloturi de e"tensie, ansam lul format din radiator si ventilator, c+ip3ul =I$2 si circuitele incorporate care interconectea!a placa de a!a cu celelalte componente. 2oc1et3urile, conectorii interni si e"terni si diferitele porturi sunt de asemenea ase!ate pe placa de a!a. 9actorul de forma al placii de a!a depinde de dimensiunea si forma placii. De asemena descrie ase!area fi!ica a diferitelor componente si ec+ipamente pe placa de a!a. E"ista diferiti factori de forma pentru placile de a!a dupa cum se poate o serva si in 9i,ura 2. Un set important de componente de pe placa de a!a il repre!inta c+ip set3ul. C+ip set3ul este compus din diferite circuite inte,rate atasate la placa de a!a cu rolul de a controla modul de interactiune al sistemului +ard/are cu UCP si placa de a!a. UCP este instalata intr3un slot sau soc1et de pe placa de a!a. 2oc1etul de pe placa de a!a determina tipul de UCP care poate fi instalat. C+ip set3ul placii de a!a permite procesorului sa comunice si sa interactione!e cu celelalte componente din calculator si sa sc+im e date cu memoria sistemului sau #A%3ul, +ard dis13uri, placi video si alte dispo!itive de iesire. C+ip set3ul sta ileste cata memorie poate fi adau,ata la placa de a!a. C+ip set3ul determina de asemenea tipul de conectori de pe placa de a!a. %a<oritatea c+ip set3urilor sunt impartite in doua componente distincte0 6ort+ rid,e si 2out+ rid,e. 2copul fiecarei componente varia!a in functie de producator, dar in ,eneral nort+ rid,e3ul controlea!a accesul catre #A% si placa video si vite!ele la care UCP3ul poate comunica cu acestea. Placa video este cateodata inte,rata in 6ort+ rid,e. 2out+ rid,e3ul, in cele mai multe ca!uri, permite procesorului sa comunice cu +ard dis13urile, placa de sunet, porturile U2= si alte porturi de intrareAiesire.

Pagina 1" din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

1.4.2 Explicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor procesoarelor Unitatea centrala de prelucrare -UCP. este considerata creierul calculatorului. Este cunoscuta si su numele de procesor. %a<oritatea calculelor se efectuea!a in procesor. In termeni de putere de procesare, unitatea centrala de prelucrare este cea mai importanta componenta a unui calculator. UCP3urile sunt fa ricate su diverse forme, fiecare stil avand nevoie de un anumit tip de slot sau soc1et pe placa de a!a. Cei mai cunoscuti producatori de microprocesoare sunt Intel si A%D. 2oc1etul sau slotul unui procesor este conectorul care <oaca rol de interfata intre placa de a!a si procesor. %a<oritatea soc1etilor si procesoarelor folosite la ora actuala au la a!a ar+itectura pin ,rid arra8 -PBA., in care pinii de pe partea de dedesu t a procesorului sunt inserati in soc1et, fara a folosi forta -!ero insertion force 3 CI9.. CI9 se refera la forta necesara pentru a insera un procesor intr3un soc1et sau slot de pe placa de a!a. Procesoarele a!ate pe sloturi sunt proiectate in forma de cartus si intra intr3un slot asemanator cu cele folosite de placile de e"tensie. 9i,ura 1 pre!inta cele mai comune specificatii ale unei UCP. Unitatea de procesare e"ecuta un pro,ram, care repre!inta o secventa de instructiuni stocate in preala il. 9iecare model de procesor are un set de instructiuni pe care le e"ecuta. Procesorul e"ecuta pro,ramul prin procesarea fiecarei secvente de date dupa cum este ,+idat de pro,ram si de setul de instructiuni. In timp ce unitatea centrala de procesare e"ecuta un pas din pro,ram, instructiunile ramase si datele sunt stocate in apropiere intr3o memorie speciala numita cac+e. E"ista doua ar+itecturi ma<ore ale setului de instructiuni0 0educed Instruction *et Computer 40I*C6 7 Aceste ar+itecturi folosesc un set relativ mic de instructiuni si c+ip3urile #I2C sunt proiectate sa e"ecute aceste instructiuni foarte rapid. Complex Instruction *et Computer 4CI*C6 7 Aceste ar+itecturi folosesc un set lar, de instructiuni, re!ultand mai putini pasi e"ecutati pentru o operatie.

Unele procesoare incorporea!a +8pert+readin, pentru o crestere de performanta. In ca!ul folosirii te+nicii +ipert+readin,, unitatea centrala de procesare poate e"ecuta simultan mai multe se,mente de cod pe fiecare anda de asam lare. Pentru un sistem de operare, un sin,ur procesor care foloseste +8pert+readin, apare ca doua procesoare. Puterea unui procesor este masurata prin vite!a si cantitatea de date pe care o poate procesa. 4ite!a unui procesor este evaluata in ciclii pe secunda. 4ite!a unui procesor actual este masurata in milioane de ciclii pe

Pagina 11 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

secunda, numiti me,a+ert!i -%;!. sau miliarde de ciclii pe secunda, numiti ,i,a+ert!i -B;!.. Cantitatea de date pe care un procesor o poate procesa la un moment dat depinde de ma,istrala de date a procesorului. Aceasta este numita si ma,istrala procesorului sau front side us -92=.. Cu cat ma,istrala este mai mare, cu atat este mai puternic procesorul. Procesoarele actuale au o ma,istrala de date de 32 sau '4 de iti. $vercloc1in,3ul este o te+nica folosita pentru a determina procesorul sa functione!e la o vite!a mai mare decat specificatiile ori,inale. $vercloc1in,3ul nu este o metoda si,ura de crestere a performantei unui calculator si poate avea ca efect defectarea procesorului.

%%D este un set de instructiuni multimedia incorporate in procesoarele Intel. Procesoarele care suporta %%D pot efectua multe operatii multimedia o isnuite care sunt efectuate de o icei de placi de sunet sau video separate. *otusi, doar aplicatiile soft/are scrise special pentru a apela instructiuni %%D pot folosi avanta<ele acestui set de instructiuni. Cele mai noi te+nolo,ii de proiectare a procesoarelor a re!ultat in ,asirea de noi moduri de a incorpora mai multe unitati centrale de prelucrare pe acelasi cip. %ai multe procesoare sunt capa ile sa procese!e concurent mai multe instructiuni0 'rocesoare *in3le Core 7 Un sin,ur nucleu -core. aflat pe cip se ocupa de toate prelucrarile. Un producator de placi de a!a poate asi,ura soc1eturi pentru mai mult de un sin,ur procesor, dand astfel posi ilitatea de a construi un calculator multi3procesor puternic. 'rocesoare Dual Core 7 Doua nuclee intr3un sin,ur cip in care am ele nuclee procesea!a informatia simultan.

Pagina 12 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

Pagina 13 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

1.4.3 numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire

Identificarea

Componentele electronice ,enerea!a caldura. Caldura este ,enerata la trecerea curentului prin componentele sistemului. Componentele unui calculator functionea!a mai ine intr3un mediu racoros. In ca!ul in care caldura nu este evacuata, este posi il ca sistemul sa functione!e mai lent. Daca se acumulea!a prea multa caldura, componentele calculatorului pot fi deteriorate. Cresterea circulatiei aerului in interiorul carcasei unui calculator permite o evacuare mai eficienta a caldurii. Un ventilator de carcasa, pre!entat in 9i,ura 1, este instalat in carcasa calculatorului pentru a face procesul de racire mai eficient. In plus fata de ventilatoarele de carcasa, radiatorul de pe procesor inlatura caldura de pe nucleul acestuia. Un ventilator aflat deasupra radiatorului, pre!entat in 9i,ura 2, evacuea!a caldura de pe procesor.

Pagina 14 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

Alte componente sunt de asemenea suscepti ile la deteriorare din cau!a caldurii si sunt cateodata dotate cu ventilatoare. Ca si procesorul, placile video produc o cantitate mare de caldura. E"ista ventilatoare dedicate pentru racirea unitatii de procesare ,rafica, precum cele pre!entate in 9i,ura 3. Calculatoarele care au unitati centrale de procesare sau unitati de procesare ,rafica foarte rapide pot folosi sisteme de racire cu apa. $ placa de metal este ase!ata deasupra procesorului si apa este pompata pe deasupra acesteia pentru a colecta caldura produsa de unitatea centrala de procesare. Apa este pompata catre un radiator pentru a fi racita cu a<utorul aerului si apoi este recirculata.

1.4.4 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor 0/. si 0+. 0/. C+ip de memorie #ead3$nl8 %emor8 -#$%. sunt locali!ate pe placa de a!a. C+ip3urile #$% contin instructiuni care pot fi accesate in mod direct de catre unitatea centrala de procesare. Instructiunile de a!a folosite la pornirea - oot. calculatorului si la incarcarea sistemului de operare sunt stocate in #$%. C+ip3urile #$% isi pastrea!a continutul c+iar si dupa ce a fost oprita alimentarea. Continutul acestora nu poate fi sters sau modificat prin mi<loace o isnuite. Diferitele tipuri de #$% sunt pre!entate in 9i,ura 1. 2/T+: #$% poate fi ,asit si su denumirea de firm/are. Acest lucru poate crea confu!ie deoarece firm/are repre!inta de fapt soft/are3ul pastrat intr3un c+ip #$%. 0+. #andom Access %emor8 -#A%. este o memorie care stoc+ea!a temporar datele si pro,ramele care sunt accesate de catre procesor. #A% este o memorie volatila, ceea ce inseamna ca isi va pierde continutul atunci cand calculatorul este inc+is. Cu cat e"ista mai multa memorie #A% in calculator cu atat creste capacitatea de stocare si procesare a pro,ramelor si fisierelor de dimensiuni mari, crescand de asemenea performanta sistemului. Diferitele tipuri de #A% sunt pre!entate in 9i,ura 2. .odule de memorie Primele calculatoare aveau #A%3ul instalat pe placa de a!a ca c+ip3uri individuale. Aceste c+ip3uri individuale, numite c+ip3uri dual inline pac1a,e -DIP., erau ,reu de instalat si se desprindeau de pe placa de a!a destul de des. Pentru a re!olva aceasta pro lema, proiectantii au lipit c+ip3urile pe un circuit special numit modul de memorie. Diferitele tipuri de module de memorie sunt pre!entate in 9i,ura 3. 2/T+: %odulele de memorie pot avea o fata sau doua fete. %odulele de memorie cu o sin,ura fata contin #A% pe o sin,ura fata a modulului. %odulele de memorie cu doua fete contin #A% pe am ele fete ale modulului. Cac$e 2#A% este folosit ca memorie cac+e pentru a stoca datele folosite cel mai frecvent. 2#A% permite procesorului sa accese!e mai repede date pe care in mod normal ar tre ui sa le citeasca din D#A% sau memoria principala, care sunt mai lente. Cele trei tipuri de memorie cac+e sunt pre!entate in 9i,ura 4.

Pagina 15 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

5erificarea erorilor Erorile de memorie se produc in momentul in care datele nu sunt stocate corect in c+ip3urile #A%. Calculatorul foloseste diverse metode pentru a detecta si corecta erorile de memorie. 9i,ura & pre!inta trei moduri diferite de verificare a erorilor de memorie.

Pagina 16 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

1.4.5 numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de extensie

Identificarea

Placile de e"tensie cresc functionalitatea unui calculator prin adau,area de controlere pentru ec+ipamente specifice sau prin sc+im area porturilor defecte. 9i,ura 1 pre!inta diverse tipuri de placi de e"tensie. Placile de e"tensie sunt folosite pentru a e"tinde si personali!a capacitatile unui calculator0 'laca de retea 42et)or; Interface Card < 2IC6 7 Conectea!a calculatorul la o retea folosind un ca lu de retea 'laca de retea pentru conexiune fara fir 7 Conectea!a calculatorul la o retea folosind frecvente radio 'laca de sunet 7 $fera capacitati audio 'laca "ideo 7 $fera capacitati video

Pagina 1 din 28

G. Vasilache

IT Essentials
.odem 7 Conectea!a calculatorul la Internet folosind o linie telefonica +daptor *C*I 7 Conectea!a ec+ipamente 2C2I, cum ar fi +ard dis13uri si unitati de en!i ma,netice la un calculator +daptor 0+ID 7 Conectea!a mai multe +ard dis13uri la un calculator pentru a oferi redundanta si o crestere a performantei 'ort -*= 7 Permite conectarea de ec+ipamente periferice la calculator 'ort paralel 7 Permite conectarea de ec+ipamente periferice la calculator 'ort serial 7 Permite conectarea de ec+ipamente periferice la calculator

Capitolul I

Calculatoarele au porturi de e"tensie pe placa de a!a ce permit instalarea de placi de e"tensie. *ipul de conector folosit de placa de e"tensie tre uie sa coincida cu cel al portului de e"tensie. $ placa de e"tensie poate fi folosita pentru calculatoarele cu un factor de forma 5PD pentru a permite celorlalte placi de e"tensie sa fie instalate ori!ontal. $ placa de e"tensie de acest tip se utili!ea!a de o icei pentru calculatoarele des1top slim3line. In 9i,ura 2 sunt pre!entate diferite tipuri de porturi de e"tensie.

1.4. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare $ unitate de stocare citeste sau scrie informatii pe medii de stocare ma,netice sau optice. $ unitate de stocare poate fi folosita pentru a stoca date permanent sau pentru a citi informatii de pe un +ard3dis1. Unitatile pot fi instalate in carcasa calculatorului, ca de e"emplu +ard3dis13ul. Pentru porta ilitate, unele unitati de stocare se pot conecta la calculator folosind un port U2=, 9ire?ire sau 2C2I. Aceste unitati porta ile sunt numite unitati detasa ile si pot fi folosite de mai multe calculatoare. E"emple de unitati de stocare comune0

Pagina 18 din 28

G. Vasilache

IT Essentials
Unitate de disc+eta ;ard dis1 Unitate optica Unitate flas+ Unitate de retea

Capitolul I

-nitatea de disc$eta $ unitate de disc+eta este un ec+ipament de stocare care foloseste discuri fle"i ile de 3.& inc+. Aceste discuri fle"i le ma,netice pot stoca (2: E= sau 1.44 %= de date. Intr3un calculator, unitatea de disc+eta este confi,urata ca fiind unitatea A0 . Unitatea de disc+eta poate fi folosita pentru a porni calculatorul daca se foloseste o disc+eta de oot. E"ista si disc+ete de &.2& inc+ dar, fiind o te+nolo,ie vec+e, nu mai sunt folosite. (ard dis; ;ard dis13ul este o unitate ma,netica de stocare care este instalata in interiorul unui calculator. Este folosit pentru a stoca date permanent. Intr3un calculator, +ard dis13ul este de o icei confi,urat ca partitia C0 si contine sistemul de operare si aplicatiile. ;ard dis13ul este de o icei confi,urat ca prima unitate in secventa de pornire. Capacitatea de stocare a unui +ard dis1 este masurata in miliarde de iti, adica ,i,a iti -B=.. 4ite!a unui +ard dis1 este masurata in numarul de miscari de revolutie pe minut -#P%.. Pentru a mari capacitatea de stocare se pot adau,a mai multe +ard dis13uri. -nitatea optica $ unitate optica este o unitate de stocare ce foloseste te+nolo,ia laser pentru a citi date de pe mediul optic. E"ista doua tipuri de unitati optice0 Compact disc -CD. Di,ital versatile disc -D4D.

%ediile CD si D4D pot fi inre,istrate anterior -read3onl8., inscripti ile -scriere o sin,ura data. sau reinscripti ile -citire si scriere de mai multe ori.. CD3urile au o capacitate de stocare de apro"imativ (:: %=. D4D3urile au o capacitate de stocare de apro"imativ ).& B= pe o parte a discului. E"ista mai multe tipuri de medii optice0 CD3#$% 7 %ediul CD read3onl8 este inre,istrat in preala il. CD3# 7 %ediul CD3recorda le poate fi inscriptionat o sin,ura data. CD3#? 7 %ediul CD3re/rita le care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat. D4D3#$% 7 %ediul D4D read3onl8 care este inre,istrat in preala il. D4D3#A% 7 %ediul D4D random access memor8 care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat. D4D+A3# 7 %ediu D4D3recorda le care poate fi inscriptionat o sin,ura data. D4D+A3#? 7 D4D3re/rita le care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat.

-nitate flas$ $ unitate de memorie flas+, cunoscuta si ca stic1 de memorie, este un tip de ec+ipament de stocare care se conectea!a la un port U2=. Un stic1 de memorie foloseste un tip special de memorie care nu are nevoie de alimentare pentru a stoca datele. Aceste tipuri de unitati de stocare pot fi accesate de sistemul de operare la fel ca si celelalte tipuri de unitati. Tipuri de interfete ;ard3dis13urile si unitatile optice sunt fa ricate avand diverse tipuri de interfete care sunt folosite pentru conectarea la un calculator. Pentru a instala o unitate de stocare in calculator, interfata de conectare tre uie sa se potriveasca cu controller3ul de pe placa de a!a. E"emple de interfete comune0

Pagina 1! din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

IDE > Inte,rated Drive Electronics, cunoscuta si su denumirea Advanced *ec+nolo,8 Attac+ment -A*A. este un tip de controller mai vec+i care este folosit la conectarea +ard3dis13urilor. Interfata IDE foloseste un conector cu 4: de pini. EIDE > En+anced Inte,rated Drive Electronics, cunoscut si ca A*A32, este o versiune mai noua a controller3ului IDE. EIDE suporta +ard3dis13uri mai mari de &12 %=, foloseste acces direct la memorie -D%A. pentru cresterea vite!ei si foloseste A* Attac+ment Pac1et Interface -A*API. pentru a conecta unitatile optice si cu anda ma,netica la ma,istrala EIDE. Interfata EIDE foloseste un conector de 4: de pini. '+T+ > Parallel A*A este o versiune cu transmisie paralela a interfetei A*A. *+T+ > 2erial A*A este o versiune cu transmisie seriala a interfetei A*A. $ interfata 2A*A are un conector cu ( pini. *C*I > 2mall Computer 28stem Interface este un controller de interfata care poate conecta pana la 1& unitati de stocare. 2C2I poate conecta atat unitati interne cat si e"terne. $ interfata 2C2I foloseste conectori cu &: de pini, ': de pini sau ): de pini.

1.4.# Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor cablurilor interne Unitatile de stocare necesita atat un ca lu de alimentare cat si un ca lu de date. $ sursa de alimentare va avea un conector de alimentare 2A*A pentru unitati 2A*A, un conector de alimentare de tip %ole" pentru unitati PA*A si un conector de tip =er, cu 4 pini pentru unitati de disc+eta. =utoanele si 5ED3 urile de pe fata carcasei se conectea!a la placa de a!a prin ca lurile de pe panoul din fata. Ca lurile de date conectea!a unitatile la controler3ul de disc, locali!at pe o placa de e"tensie sau pe placa de a!a. E"emple de ca luri de date o isnuite0 Cablu de date pentru unitatea de disc$eta 4?DD6 7 Ca lul de date are ma"im doi conectori de 34 de pini pentru unitatea de stocare si un conector de 34 de pini pentru controler3ul de disc. Cablu de date '+T+ 4IDE6 7 Ca lul de date Parallel A*A are 4: de conductori, ma"im doi conectori de 4: de pini pentru unitati de stocare si un conector de 4: de pini pentru controler3ul de disc. Cablu de date '+T+ 4EIDE6 7 Ca lul de date Parallel A*A are ): de conductori, ma"im doi conectori de 4: de pini pentru unitati de stocare si un conector de 4: de pini pentru controler3ul de disc Cablu de date *+T+ 7 Ca lul de date 2erial A*A are sapte conductori, un conector codat pentru unitatea de stocare si unul pentru controler3ul de disc. Cablu de date *C*I 7 E"ista trei tipuri de ca luri 2C2I. Un ca lu de date 2C2I in,ust are &: de conductori, pana la sapte conectori de &: de pini pentru unitatile de stocare si un conector de &: de pini pentru controler3ul de disc, denumit si +ost adapter. Un ca lu 2C2I lat are ') de conductori, pana la cincispre!ece conectori de ') de pini pentru unitatile de stocare si un conector de ') de pini pentru +ost adapter. Un ca lu de date 2C2I Alt34 are ): de conductori, pana la 1& conectori de ): de pini pentru unitatile de stocare si un conector de ): de pini pentru +ost adapter.

Pagina 2" din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

2/T+: Dun,a colorata de pe un ca lu identifica pinul 1 al acelui ca lu. Cand instalati un ca lu de date, asi,urati3va ca pinul 1 de pe ca lu este conectat la pinul 1 de pe unitate sau controller. Unele ca luri pot fi codificate si in consecinta se pot conecta numai intr3un anumit sens la unitatea de stocare sau controler3ul de disc. 1.5 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si cablurilor Porturile de intrareAiesire -IA$. ale unui calculator conectea!a ec+ipamente periferice cum ar fi imprimante, scannere si ec+ipamente porta ile. Urmatoarele porturi si ca luri sunt utili!ate in mod curent0 2erial U2= 9ire?ire Paralel 2C2I #etea P2A2 Audio 4ideo

'orturi si cabluri seriale Un port serial poate fi un conector D=3>, ca cel pre!entat in 9i,ura 1, sau D=32& male. Porturile seriale transmit datele it cu it. Pentru a conecta un ec+ipament serial, de e"emplu un modem sau o imprimanta, tre uie folosit un ca lu serial. Un ca lu serial poate avea o lun,ime ma"ima de 1&.2 metri -&: feet.. Cabluri si porturi -*= Interfata Universal 2erial =us -U2=. este o interfata care are rolul de a conecta ec+ipamente periferice la un calculator. Initial a fost proiectata pentru a inlocui cone"iunile seriale si paralele. Ec+ipamentele U2= sunt +ot3s/appa le, ceea ce inseamna ca utili!atorii pot conecta si deconecta ec+ipamentele si in ca!ul in care calculatorul este pornit. Conectorii U2= sunt folositi de calculatoare, camere, imprimante, scannere, ec+ipamente de stocare si multe alte ec+ipamente electronice. Un +u U2= este folosit pentru a conecta mai multe ec+ipamente U2=. Un sin,ur port U2= al unui calculator poate conecta simultan pana la 12( de ec+ipamente diferite folosind mai multe +u 3uri U2=. Unele ec+ipamente pot de asemenea sa fie alimentate prin intermediul portului U2=, eliminand astfel nevoia unei surse e"terne de alimentare. In 9i,ura 2 sunt pre!entate ca luri cu conectori U2=. U2= 1.1 permitea transmisia la vite!e de pana la 12 % ps in mod full3speed si 1.& % ps in modul lo/ speed. U2= 2.: permite transmisia la vite!e de pana la 4): % ps. Ec+ipamentele U2= pot transfera date pana la vite!a ma"ima permisa de portul la care sunt conectate. 'orturi si cabluri ?ire8ire 9ire?ire este o interfata de mare vite!a, +ot3s/appa le care conectea!a ec+ipamente periferice la un calculator. 5a un sin,ur port 9ire?ire se pot conecta pana la '3 de ec+ipamente. Unele ec+ipamente pot fi alimentate prin portul 9ire?ire, eliminand astfel nevoia unei surse e"terne de alimentare. 9ire?ire foloseste standardul IEEE 13>4 si este cunoscut si su numele i.5in1. 2tandardul IEEE 13>4a permite vite!e de transfer de pana la 4:: % ps si ca luri de lun,ime de pana la 4.& metri -1& feet.. Acest standard poate folosi conectori cu ' pini sau 4 pini. 2tandardul IEEE 13>4 permite vite!e de peste ):: % ps si foloseste conectori cu > pini. In 9i,ura 3 sunt pre!entate ca luri cu conectori 9ire?ire. Cabluri si porturi paralele Un port paralel al unui calculator este un conector standard D=32& female de tip A. Un port paralel al unei imprimante este un conector standard Centronics de tip = cu 3' de pini. Unele imprimante mai noi pot folosi conectori de tip C cu 3' de pini. Porturile paralele pot transmite ) iti de date la un moment dat si folosesc

Pagina 21 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

standardul IEEE 12)4. Pentru a conecta un ec+ipament paralel, cum ar fi o imprimanta, tre uie folosit un ca lu paralel. Un ca lu paralel, ca cel pre!entat in 9i,ura 4, are o lun,ime ma"ima de 4.& metri -1& feet.. Cabluri si porturi *C*I Un port 2C2I poate transmite date la o vite!a care depaseste 32: % ps si poate conecta pana la 1& ec+ipamente. Daca doar un ec+ipament 2C2I este conectat la un port 2C2I, ca lul poate avea pana la 24.4 metri -): feet. lun,ime. Daca mai multe ec+ipamente sunt conectate la un port 2C2I, ca lul poate avea pana la 12.2 metri -4: feet. lun,ime. Un port 2C2I al unui calculator poate fi unul din urmatoarele trei tipuri, pre!entate in 9i,ura &0 Conector D=32& female Conector female de mare densitate cu &: de pini Conector female de mare densitate cu ') de pini

2/T+: Ec+ipamentele 2C2I tre uie sa ai a terminatii la capetele lantului 2C2I. Parcur,eti manualul ec+ipamentului pentru a cunoaste procedurile corecte de terminare. +TE2TIE: Unii conectori 2C2I se aseamana cu cei paraleli. Aveti ,ri<a sa nu conectati ca lul la portul ,resit. 4olta<ul folosit de formatul 2C2I poate defecta o interfata paralela. Conectorii 2C2I ar tre ui sa fie clar etic+etati. Cabluri si porturi de retea Un port de retea, cunoscut si su numele de port #F34&, conectea!a calculatorul in cadrul unei retele. 4ite!a cone"iunii depinde de tipul portului de retea. Un port Et+ernet standard poate transmite la vite!e de pana la 1: % ps, 9ast Et+ernet de pana la 1:: % ps si Bi,a it Et+ernet de pana la 1::: % ps. 5un,imea ma"ima a unui ca lu de retea este de 1:: metri. -32) feet. Un conector de retea este pre!entat in 9i,ura '. 'orturi '*:2 Portul P2A2 este folosit pentru a conecta tastatura sau mouse3ul la calculator. Portul P2A2 este un conector female cu ' pini de tip mini3DI6. De o icei, conectorii pentru tastatura si mouse sunt colorati diferit, ca cei pre!entati in 9i,ura (. Daca porturile nu sunt codificate prin culori, cautati un sim ol de mici dimensiuni repre!entand un mouse sau o tastatura in apropierea fiecarui port. 'orturi audio Un port audio conectea!a ec+ipamente audio la calculator. Cele mai comune tipuri de porturi sunt pre!entate in 9i,ura )0 5ine In 7 Conectea!a calculatorul la o sursa e"terna, cum ar fi un sistem stereo %icrofon 7 2e conectea!a la un microfon 5ine $ut 7 2e conectea!a la o"e sau casti BameportA%IDI 7 2e conectea!a la un <o8stic1 sau un ec+ipament care dispune de o interfata %IDI

'orturi si conectori "ideo Un port video conectea!a un monitor la calculator. 9i,ura > pre!inta doua dintre cele mai comune porturi video. E"ista mai multe tipuri de porturi si conectori video0 5ideo @rap$ics +rraA 45@+6 7 4BA are un conector female cu 1& pini aran<ati pe 3 randuri si asi,ura iesirea analo, spre un monitor. Di3ital 5isual Interface 4D5I6 7 D4I are un conector female cu 24 de pini sau 2> de pini si asi,ura semnal di,ital comprimat de iesire catre un monitor. D4I3I asi,ura atat semnal analo, cat si di,ital. D4I3D asi,ura doar semnal di,ital. (i3$<Definition .ultimedia Interface 4(D.i6 7 ;D%i are un conector cu 1> pini care asi,ura semnale di,itale de iesire atat video cat si audio. *<5ideo 7 234ideo are un conector de 4 pini care asi,ura semnale video analo,.

Pagina 22 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

Component:0@= 7 #B= are trei ca luri ecranate -rosu, verde, al astru. cu mufe #CA si asi,ura semnale video analo,.

1. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispo!iti"elor de intrare Un ec+ipament de intrare este folosit pentru a introduce date sau instructiuni in calculator. E"emple de ec+ipamente de intrare0 %ouse si tastatura Aparat de foto,rafiat di,ital si camera video di,itala Ec+ipament de autentificare iometric *ouc+ screen 2canner

Pagina 23 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

%ouse3ul si tastatura sunt cele mai folosite ec+ipamente de intrare. %ouse3ul este folosit pentru a navi,a prin interfata ,rafica pentru utili!ator -BUI.. *astatura este folosita pentru a introduce comen!ile te"t ce controlea!a calculatorul. Aparatul foto di,ital si camerele video di,itale, pre!entate in 9i,ura 1, creea!a ima,ini ce pot fi stocate pe suport ma,netic. Po!ele sunt pastrate ca fisiere ce pot fi vi!uali!ate, printate sau modificate. Identificarea iometrica foloseste particularitatile fiecarui utili!ator cum ar fi amprente, recunoasterea vocii sau scanarea retinei. In com inatie cu numele de utili!ator normale, iometria ,arantea!a ca numai persoanele autori!ate accesea!a datele respective. 9i,ura 2 pre!inta un laptop care are incorporat un scanner de amprente. Un touc+ screen are un panou transparent sensi il la modificari de presiune. Un calculator primeste instructiuni specifice in functie de !ona de pe ecran care este atinsa de utili!ator. Un scanner produce o ima,ine di,itala a unui document. Ima,inea di,itala este stocata intr3un fisier care poate fi vi!uali!at, printat sau modificat. Un cititor de cod de are este un tip de scanner care citeste coduri universale de are ale produselor. Este folosit la scara lar,a pentru informatii despre preturi si inventar.

1.# Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ec$ipamentelor de iesire Un ec+ipament de iesire este folosit pentru a pre!enta utili!atorului informatii de la un calculator. E"emple de dispo!itive de iesire0 %onitoare si proiectoare Imprimante, scannere si fa"3uri =o"e si casti

.onitoare si proiectoare %onitoarele si proiectoarele sunt principalele ec+ipamente de iesire pentru un calculator. E"ista diferite tipuri de monitoare, dupa cum este pre!entat in 9i,ura 1. Cea mai importanta diferenta intre aceste tipuri de monitoare este te+nolo,ia folosita pentru a crea o ima,ine0 C0T 7 %onitoarele cu tu catodic repre!inta cate,oria cea mai intalnita de monitoare. Undele de electroni de culoare rosie, verde si al astra se deplasea!a pe suprafata im racata in fosfor a ecranului. 9osforul luminea!a la contactul cu undele de electroni. 2uprafata care nu este in contact cu undele de electroni nu luminea!a. Com inatia !onelor luminate si neluminate creea!a ima,inea pe ecran. %a<oritatea televi!oarelor folosesc aceasta te+nolo,ie.

Pagina 24 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

1CD 7 %onitoarele cu cristale lic+ide sunt folosite mai ales la laptop3uri si unele proiectoare. 2unt alcatuite din doua filtre polari!ate cu o solutie de cristale lic+ide intre ele. Un curent electric alinia!a cristalele astfel incat lumina sa fie sau nu lasata sa treaca. Ima,inea este produsa de efectul luminii care trece prin unele !one si prin altele nu. E"ista doua tipuri de monitoare 5CD, cu matrice activa sau cu matrice pasiva. %atricea activa este denumita si *9* -t+in film transistor.. *e+nolo,ia *9* permite controlul fiecarui pi"el, creand ima,ini in culori foarte clare. %onitoarele cu matrice pasiva sunt mai ieftine decat cele cu matrice activa dar nu permit un control al ima,inii la fel de un. D1' 7 Procesarea di,itala a luminii este o alta te+nolo,ie folosita de proiectoare. Proiectoarele D5P folosesc o roata ce contine culori impreuna cu o retea de o,lin!i controlate de un microprocesor numit ec+ipament di,ital de micro3o,lin!i -di,ital micromirror device 3 D%D.. 9iecare o,linda corespunde unui anumit pi"el. 9iecare o,linda reflecta lumina catre sau dinspre sistemul optic al proiectorului. Prin acest proces se creea!a o ima,ine monocromatica cu pana la 1:24 de nuante de ,ri. #oata de culori adau,a informatiile despre culori pentru a completa ima,inea color proiectata.

#e!olutia monitorului se refera la nivelul de detaliu la care poate fi reprodusa o ima,ine. 9i,ura 2 repre!inta un ,rafic al celor mai utili!ate re!olutii. $ re!olutie mai mare produce o ima,ine de o calitate superioara. E"ista mai multi factori care influentea!a re!olutia unui monitor0 'ixel 7 *ermenul pi"el este o a reviere a sinta,mei Gpicture elementG -element al unei ima,ini.. Pi"elii repre!inta punctele mici care compun un ecran. 9iecare pi"el are trei componente0 rosu, verde si al astru. Inaltimea punctului 7 Inaltimea punctului repre!inta distanta dintre pi"eli pe ecran. $ inaltime mai mica a punctului produce o ima,ine de o calitate mai mare. 0ata de reimprospatare 7 #ata de reimprospatare repre!inta frecventa la care ima,inea este reafisata. $ rata de reimprospatare mai mare produce o ima,ine mai una si reduce nivelul de oscilatie al ima,inii. Interlace:2on<Interlace 7 %onitoarele care folosesc te+nica intreteserii -interlace. creea!a ima,inea scanand ecranul de doua ori. Prima scanare acopera liniile impare, de sus in <os si a doua scanare acopera liniile pare. %onitoarele care nu folosesc te+nica intreteserii creea!a ima,inea prin scanarea ecranului o sin,ura data, linie cu linie, de sus in <os. %a<oritatea monitoarelor C#* actuale sunt non3 intretesute. Culori /ri!ontal<5erticale 4(5C6 7 6umarul de pi"eli de pe o linie repre!inta re!olutia ori!ontala. 6umarul de linii de pe ecran repre!inta re!olutia verticala. 6umarul de culori care poate fi reprodus repre!inta re!olutia culorii. 0aportul de aspect 7 #aportul de aspect repre!inta raportul dintre latimea si inaltimea suprafetei monitorului. De e"emplu un raport de aspect 403 este ec+ivalent cu o suprafata de vi!uali!are cu o latime de 1' inc+ si o inaltime de 12 inc+. De asemenea un raport de aspect 403 este ec+ivalent si cu o suprafata de vi!uali!are cu o latime de 24 inc+ si o inaltime de 1) inc+. $ suprafata de vi!uali!are de 22 inc+ latime si 12 inc+ inaltime are un raport de aspect de 110'.

%onitoarele au comen!i care a<ustea!a calitatea ima,inii. In continuare sunt pre!entate cateva e"emple de setari ale unui monitor0 5umino!itatea 7 Intensitatea ima,inii Contrast 7 #aportul intre luminos si intunecat Po!itia 7 5ocali!area in plan vertical si ori!ontal a ima,inii pe ecran #eset 7 #evenirea monitorului la setarile initiale

Imprimante, scannere si fax<uri Imprimantele sunt ec+ipamente de iesire care creea!a copii fi!ice ale fisierelor din calculator. Unele imprimante sunt speciali!ate pentru aplicatii particulare cum ar fi imprimarea foto,rafiilor color. Alte imprimante multifunctionale, ca cea pre!entata in 9i,ura 3, sunt concepute pentru a furni!a mai multe servicii precum imprimare, fa" si functii de copiere. =oxe si casti =o"ele si castile sunt ec+ipamente de iesire pentru semnale audio. %a<oritatea calculatoarelor au suport

Pagina 25 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

audio, fie inte,rat in placa de a!a, fie printr3o placa de e"tensie. 2uportul audio include porturi care permit intrarea si iesirea de semnale audio. Placa de sunet contine un amplificator care permite alimentarea castilor si a o"elor e"terne, care sunt pre!entate in 9i,ura 4.

1.% Explicarea resurselor sistemului si rolul acestora #esursele sistemului au rolul de a reali!a comunicarea intre unitatea centrala de procesare -UCP. si alte componente dintr3un calculator. E"ista trei resurse principale de sistem0 Cereri de intrerupere -I#H. Adresele porturilor de intrareAiesire -IA$. Acces direct la memorie -D%A.

Cereri de intrerupere Cererile de intrerupere sunt folosite de componentele calculatorului pentru a cere informatii de la UCP. Cererea de intrerupere este transmisa printr3un ca la< de pe placa de a!a catre UCP. Cand unitatea centrala de procesare primeste o cerere de intrerupere, aceasta determina cum sa re!olve cererea. Prioritatea cererii este determinata de numarul intreruperii asociate cu acea componenta a calculatorului. Calculatoarele mai vec+i aveau numai opt cereri de intrerupere pe care le puteau asocia ec+ipamentelor. Calculatoarele mai noi au 1' cereri de intrerupere, numerotate de la : la 1&, dupa cum este pre!entat in 9i,ura 1. Ca o re,ula ,enerala, fiecare componenta a calculatorului tre uie sa ai a asociata o cerere de intrerupere unica. Conflictele intre cererile de intrerupere pot face unele componente sa nu mai functione!e sau c+iar sa duca la locarea intre,ului sistem. Avand in vedere numarul mare de componente care pot fi

Pagina 26 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

instalate intr3un calculator, este dificil de asociat o cerere de intrerupere unica pentru fiecare din aceste componente. In !iua de a!i, ma<oritatea numerelor cererilor de intrerupere sunt asociate automat folosind sisteme de operare plu, and pla8 -PnP. si implementarea sloturilor PCI, a porturilor U2= si a porturilor 9ire?ire. +dresele porturilor de intrare:iesire 4I:/6 Adresele de porturi intrareAiesire sunt folosite de comunicatia intre ec+ipamente si soft/are. Adresa portului IA$ este folosita pentru a trimite si primi date pentru o anumita componenta. 5a fel ca in ca!ul cererilor de intrerupere, fiecare componenta are asociata un port IA$ unic. E"ista '&,&3& de porturi de intrareAiesire intr3un calculator si sunt identificate printr3o adresa +e"a!ecimala din intervalul ::::+ pana la 9999+. 9i,ura 2 pre!inta un ,rafic al celor mai des utili!ate porturi IA$. +cces direct la memorie Canalele D%A sunt folosite de ec+ipamente de mare vite!a pentru a comunica direct cu memoria principala. Aceste canale permit ec+ipamentului sa ocoleasca interactiunea cu unitatea centrala de prelucrare si sa stoc+e!e sau sa citeasca informatii direct din memorie. 6umai anumite ec+ipamente pot fi asociate unui canal D%A, cum ar fi adaptoarele 2C2I sau placile de sunet. Calculatoarele mai vec+i aveau numai patru canale D%A care puteau fi asociate componentelor. Calculatoarele noi au opt canale D%A numerotate de la : la (, dupa cum este pre!entat in 9i,ura 3.

Pagina 2 din 28

G. Vasilache

IT Essentials

Capitolul I

1.9 0e!umat Acest capitol pre!inta conceptul de industrie I*, optiunile de formare si an,a<are si cateva dintre certificarile standard. De asemenea, sunt pre!entate componentele care alcatuiesc un calculator personal. %are parte din continutul acestui capitol va va fi de a<utor pe parcursul acestui curs0 *e+nolo,ia Informatiei cuprinde utili!area calculatoarelor, ec+ipamentelor de retea si aplicatiilor soft/are pentru procesarea, stocarea, transmiterea si ,asirea de informatii. Un calculator personal este alcatuit din componente +ard/are si aplicatii soft/are. Carcasa calculatorului si sursa de alimentare tre uie alese astfel incat sa poata sustine componentele +ard/are si sa permita adau,area de componente suplimentare. Componentele interne ale unui calculator sunt selectate conform anumitor particularitati si functii. *oate componentele interne tre uie sa fie compati ile cu placa de a!a. *re uie sa utili!ati tipurile de porturi si ca luri corespun!atoare cand efectuati conectarea ec+ipamentelor. Printre principalele ec+ipamente de intrare se numara0 tastatura, mouse3ul, touc+ screen3ul si camerele di,itale. Printre principalele ec+ipamente de iesire se numara0 monitoarele, imprimantele si o"ele. #esursele sistemului tre uie atri uite componentelor calculatorului. #esursele sistemului includ cereri de intrerupere, adrese de porturi de intrareAiesire si ec+ipamente pentru acces direct la memorie.

Pagina 28 din 28

G. Vasilache