Clasicismul este un curent literar-artistic - avnd centrul de iradiere n Frana, ale crui principii au orientat creaia artistic european

ntre secolele al XVII-lea i al XVIII-lea. Pornind de la modelele artistice (arhitectur, sculptur, literatur) ale Antichitii, considerate ca ntruchipri per ecte ale idealului de rumusee i armonie, clasicismul aspir s re lecte realitatea n opere de art desvrite ca reali!are artistic, opere care s-l a"ute pe om s atin# idealul rumuse ii morale. $rmrind crearea unor opere ale cror persona"e s ie animate de nalte idealuri eroice i principii morale erme, scriitorii clasici s-au preocupat n mod special de crearea unor eroi ideali, le#a i indisolu%il de soarta statului, n!estrai cu cele mai nalte virtui morale i capa%ili de apte eroice. Aceste persona"e, de re#ul re#i sau repre!entani ai aristocraiei, erau pre!enta i n od, imn, poem epic, ta%lou istoric, tra#edie, socotite ca specii superioare ale literaturii. &odul de via al %ur#he!iei, a lat n plin ascensiune n epoca respectiv, era lsat pe planul doi, de aceasta ocupndu-se speciile literare socotite in erioare (comedia, satira, a%ula). Aceste specii erau considerate modele ne#ative, ele ocupndu-se n special de n ierarea anumitor vicii (comedia era v!ut de Aristotel ca 'n ierare( a viciilor), de pre!entarea unor aspecte ne#ative care tre%uie ndreptate. )lasicismul nseamn n primul rnd ordine (pe toate planurile), echili%ru, ri#oare, norm, canon, ierarhie i credin ntr-un ideal permanent de rumusee. *nseamn ordine o%iectiv, per eciune ormal (care va i #sit n acele modele de rumusee per ecte - modelele clasice), nseamn superioritate a raiunii asupra ante!iei i pasiunii. Printre repre!entan ii de marc amintim pe +icolas ,oileau (Arta poetic, tratat de poetic normativ clasic). P. )orneille ()idul tra#edie), -. .acine (Fedra - tra#edie),&oliere (Avarul - comedie), /a Fontaine (Fa%ule)

Istorie[modificare | modificare surs]

*n contrast cu arta %aroc, n secolul al XVII-lea, n 0uropa, se a irm o art %a!at pe echili%ru i ri#oare1 arta clasic. .e#ulile stricte vin atunci s de ineasc pictura, literatura,mu!ica, sculptura i arhitectura. 0poca de aur a clasicismului este perioada care, n Frana, corespunde re#ilor /udovic al XIII-lea i /udovic al XIV-lea. &arile state ale 0uropa i a irm puterea ncura"nd o art care s respecte ordinea sta%il. 2e e3emplu lui Vel4!5ue! (6788-699:) sau al lui .em%randt (69:9-6998), precum i cel al picturii de #en demonstrea! c trium ul modelului clasic nu este total.

Caracteristici[modificare | modificare surs]

Imitarea naturii n aspectele eseniale ale omului i vieii, dup modelul antic Finalitatea operei clasice este deopotriv estetic i etic )adrul de des aurare a ceea ce #ndesc i n aptuiesc persona"ele este unul decorativ, rece i indi erent, r vreo in luen asupra acestora ;u%lininea! necesitatea de a reali!a o armonie intern a operei, o%li#aia de a nu amesteca #enurile i de a respecta principiul verosimilitii 0roii clasici sunt oameni tari, proprii lor stpni care-i ac ntodeauna datoria, nvin#ndu- i sentimentele potrivnice

Micrile artistice occidentale dup perioad

Secolele al XI-lea al XVIII-lea

.omanic <otic .enaterea timpurie .enaterea &anierism ,aroc Clasicism .ococ

Secolul al XIX-lea

.ealism Prera aeliii Academism Impresionism Post-impresionism +eo-impresionism

Secolul al XX-lea

&odernism )u%ism 03presionism 03presionism a%stract A%stracionism +eue =>nstler

,r>c?e 2adaism Fauvism +eo auvism Art +ouveau ,auhaus 2e ;ti"l Art 2eco Pop

Field &inimalism Instalaie (art) Postmodernism Art conceptual /and art Per orman media @oun# ,ritish Artists ;tuc?ism ;Astems art

Secolul al XXI-lea

Art relaional Arta din "ocurile video

Acest curent literar apare n Frana i are la %a! ideile cuprinse n 'Poetica' lui Aristotel, idei sinteti!ate de +icolas ,oileau-2esprBau3 n lucrarea sa 'Arta poetic'.

Clasicismul - Curentul literar-artistic aparut in Franta

,@1 2C&I+ID ,IEFA - I+1 /IE0.AE$.A <0+0.A/ - : )C&&0+E;

Eermenul desemnea!a un curent literarartistic, care a aparut in Franta si ale carui principii au orientat creatia literar-artistica europeana intre secolele al XVII-lea si al XIX-lea. Pornind de la modelele sculpturii, arhitecturii si literaturii <reciei antice, considerate ca intruchipari per ecte ale idealului de rumusete armonioasa, echili%rata, clasicismul aspira sa re lecte realitatea in opere de arta desavarsite ca reali!are artistica, opere care sa-l a"ute pe om sa atin#a idealul rumusetii morale. .eluand su%iectele si ormele artei antice, scriitorii clasicisti le-au olosit pentru a e3prima idealurile morale si sociale ale epocii lor. )lasicismul pune la %a!a creatiei artistice suprematia ratiunii asupra ante!iei si a pasiunilor, ace ca interesele #enerale in literatura prime!e asupra celor individuale si pune mai presus datoria cetateneasca ata de sentimente personale. $rmarind crearea unor opere ale caror persona"e sa ie animate de inalte idealuri eroice si de principii morale erme, scriitorii clasicisti s-au preocupat in mod deose%it de crearea unor eroi ideali, le#ati de sorta statului, in!estrati cu cele mai inalte virtuti cetatenesti si capa%ili de apte eroice. Aceste persona"e, de re#ul are#i sau repre!entanti ai aristocratiei, erau pre!entati in oda, imn, poem epic, ta%lou istoric, tra#edie G socotite specii superioare ale literaturii. .e lectarea vietii sociale in adevaratele ei con licte, prin tipuri de oameni repre!entativi, era repre!entata in comedie, a%ula, satira G socotite specii in erioare ale literaturii. )onceptia care dusese la aceasta ierarhi!are a diverselor specii ale #enurilor literare in creatia clasica a determinat si ormularea unui sistem de norme, cum ar i, spre e3emplu, respectarea in drama a celor trei unitati1 de timp, de loc si de actiune. $ltima perioda a clasicismului, su% in luenta ideilor revolutiei %ur#he!e, aduce si in creatia literara lupta impotriva despotismului, dra#ostea de li%ertate. In aceasta perioada se deschide drumul a irmarii, in arta, a pasiunilor puternice, iar simplitatea si veridicitatea sunt ridicate la ran# de principii ale creatiei artistice. .epre!entanti ai clasicismului in literatura universala sunt P. )orneille, -. .acine, &olliere, ,oileau, /a Fontaine, iar in literatura romana, in secolul al XVIII-lea si al XIXlea, mai ales, se remarca &ihai 0minescu, I. /. )ara#iale, Ion )rean#a si Ioan ;lavici.

SURSA 02 )lasicismul este un curent literar-artistic ce apare in Franta in a doua "umatate a secolului al XVI-lea in timpul domniei lui /udovic al XIV-lea si se de!volta in perioada dintre secolele XVII-XVIII. )lasicismul pledea!a pentru valori icarea antichitatii si este caracteri!at, in special, prin respectul pentru antichitate. m8iHIil Eermenul J clasicism( vine de la latinul Jclasicus(, ceea ce inseamna -K de prim ran#, in care te poti increde, demn de urmat. )uvintul Jclasic( are mai multe acceptii. ;e considera clasice operele literare si artistice care intrunesc conditiile per ectiunii. In acest sens sint clasici scriitorii si artistii a caror opera isi pastrea!a valoarea de-a lun#ul veacurilor. Ast el, in operele lui /eonardo da Vinci, Iohann Lol #an# <oethe, Victor Mu#o, &ihail 0minescu, <eor#e 0nescu, recunoastem valori clasice. In alta acceptie Jclasic( inseamna ceea ce apartine lumii si culturii antice #reco-latine. )lasicismul este, ast el, un curent literar in operele caruia ratiunea are rolul dominant si care de ineste ansam%lul culturii si literaturii #reco-latine prin e3tensiuni antice. In asa el ideea de clasicism se contopesete cu cea de antichitate. 0ste necesar sa mentionam ca nu e3ista un element clasic pur si ca in ma"oritatea ca!urilor J)lasicismul( este intrepatruns de J.omantism(. /a ori#ine, J)lasicismul( se %a!ea!a numai pe "udecata etica si poate i de init ca o miscare artistica si literara care promovea!a ideile de armonie si echili%ru a iintei umane. Acesta este caracteri!at prin a irmarea sensului moral si estetic al artei, prin con ormarea ata de re#ulile clasice dupa modelul antichitatii #reco-romane, prin im%inarea rumosului cu %inele si adevarul, utilului cu placutul, prin interesul pentru natura umana si prin o%iectivitatea scriitorului. In ormarea esteticii clasiciste distin#em trei perioade importante1 6. Perioada .enasterii rance!e ce cuprinde a II-a "um. a secolului al XVI-lea. Ideea #enerala a esteticii clasiciste este cea a imitasiilor antichitatii. H. )uprinde perioada dintre anii 69::-699: si inlocuieste imporrtanta primordiala a imitatiilor cu primatul re#ulelor. N. Perioada 69N9-6O66 si e remarcata prin aparita satirelor lui ,oileau. <ruparea ideilor clasiciste si trans ormarea lor intr-o unitate de norme estetice constituie opera scriitorilor rance!i din sec. al XVII-lea 1 )orneille, .acine, ,oileau, &oliPre, /a Fontaine, /a ,ruAPre. Pornind de la imitatia anticilor, este promovata o arta cu un scop moral, in centrul careia se a la omul ratiunii si al armoniei universale. )lasicismul reuneste scriitorii care accepta unele le#i comune, care au ca trasaturi #enerale1 claritatea, ordinea si masura. In Franta principalii repre!entanti ai clasicismului sint1 Pierre )orneille, -ean .acine, -ean ,aptiste Po5uelin-&oliPre, /a Fontaine, -ean de la ,ruAPre, ,oileau. In opera JArta poetica( +icolas ,oileau-2esprPau3 sinteti!ea!a principiile clasicismului, pornind de la anumite norme #enerale de creatie, ilustrate apoi pe #enuri si pe specii literare. Alaturi de -ean .acine, Pierre )orneille ilustrea!a tra#edia clasica rance!a in mod stralucit, iind Jdeschi!ator de drumuri( in aceasta directie. )orneille a irma ca1 JEra#edia cere pentru si%iectul ei o actiune mareata, e3traordinara, serioasa(si ca JI!vorul tre%uie cautat in istorie sau le#enda(. )orneille scrie capodopera sa J)idul(. )u J)idul( apare adevaratul stil tra#ic. )orneille ramine, ast el, pictorul maretiei si no%letei umane. -ean .acine este o personalitate marcanta in literatura sec. al XVII-lea. ;e a irma, alaturi de Pierre )orneille, ca dramatur# ormat in spiritul ri#uros al clasicismului. Prin

opera lui .acine si )orneille, tra#edia s-a impus ca #en ma"or in clasicismul modern. Alaturi de ceilalti clasici rance!i se mani esta si -ean ,aptiste Po5uelin-&oliPre, care isi des asoara activitatea in perioada de trium a%solut al calsicismului. Ideile clasice ale lui &oliPre se mani esta, indeose%i, prin respectarea principiului imitarii naturii. +atura umana, cu toate aspectele ei, este tema principala a comediilor lui &oliPre. 2intre cele mai cunoscute comedii putem mentiona1 Eartu e, Avarul, &i!antropul, 2on -uan, Femeile savante, ,olnavul inchipuit .$niversalitatea lui i!voraste din aptul ca a surprins in opera sa aspecte permanent pre!ente, atit in spatiu, cit si-n timp -K sla%iciunile omenesti. &oliPre, ca si ;ha?espeare si ,al!ac, apartine acelei amilii de oameni ai adevarului si ai luciditatii care denunta viciile oamenilor, cu incredere in latura luminoasa a iintei umane. Iohann Lol #an# <oethe spunea1 JIl conosc pe &oliPre si tin la el din tineretea meaK intrea#a-mi viata am avut ce invata de al el . &a armeca nu numai e3perienta lui de artist desavirsit, ci, mai ales, naturaletea lui placuta, inalta cultura a su letului sau de poet.( Alaturi de &oliPre isi ace aparitia si marele a%ulist rance! -ean de la Fontaine, care isi ia ca %a!a operele tatalui a%ulei, 0sop. 2esi /a Fontaine porneste de la modelele inaintasilor, totusi, tratea!a a%ula intr-un stil personal. Fa%ula lui /a Fontaine este comple3a nu numai prin %o#atia tematica, ci si prin caracterul epico-dramatic si mesa"ul adinc umanist. /im%a si stilul lui /a Fontaine atin# per ectiunea prin simplitate si densitate. Prin intermediul lui -ean de la ,ruAPre, in sec. al XVII, alaturi de comedie si a%ula se de!volta si o literatura de ma3ime, de portrete morale. Cpera prin care /a ,ruAPre ramine clasic este J)aracterele(. In unele caractere ii denunta pe impertinenti, #rosolani, palavra#ii, or#oliosi, lin#usitori. 0l nu inventea!a persona"e sau tipuri, ci le crea!a din ceea ce o%serva in "urul sau1 JIi dau indarat pu%licului ceea ce mi-a dat cu imprumutQ( In literatura romana depistam elemente de clasicsim la Ion ,udai 2eleanu (Ei#aniada), la &ihail 0minescu, la Ion /uca )ara#iale, Ioan ;lavici, Ion )rean#a. ;e mani esta interes pentru speciile1 oda, satira, pastorala, epi#rama, idila, epistola, comedia, a%ula, epopeea. C caracteristica #enerala a clasicismului am putea-o ace prin intermediul vi!iunii scriitorului rance! AndrB <ide, care spunea ca1 JAdevaratul clasicism nu este re!ultatul unei constrin#eri din a ara, aceasta ramine arti iciala si nu produce decit opere academice. &i se pare ca acele calitati pe care o%isnuim sa le denumim clasice sint mai cu seama calitati morale si imi place sa consider clasicismul ca un %uchet armonios de calitati dintre care prima este modestia.( SURSA 03 )lasicismul este un curent literar-artistic - avnd centrul de iradiere n FranRa, ale crui principii au orientat creaRia artistic european ntre secolele al XVII-lea Si al XVIIIlea. Pornind de la modelele artistice (arhitectur, sculptur, literatur) ale AntichitRii, considerate ca ntruchipri per ecte ale idealului de rumuseRe Si armonie, clasicismul aspir s re lecte realitatea n opere de art desvrSite ca reali!are artistic, opere care s-l a"ute pe om s atin# idealul rumuseRii morale. $rmrind crearea unor opere ale cror persona"e s ie animate de nalte idealuri eroice Si principii morale erme, scriitorii clasici s-au preocupat n mod special de crearea unor eroi ideali, le#aRi indisolu%il de soarta statului, n!estraRi cu cele mai nalte virtuRi morale Si capa%ili de apte eroice. Aceste persona"e, de re#ul re#i sau repre!entanRi ai aristocraRiei, erau pre!entaRi n od, imn, poem epic, ta%lou istoric, tra#edie, socotite ca specii superioare

ale literaturii. &odul de viaR al %ur#he!iei, a lat n plin ascensiune n epoca respectiv, era lsat pe planul doi, de aceasta ocupndu-se speciile literare socotite in erioare (comedia, satira, a%ula). Aceste specii erau considerate modele ne#ative, ele ocupndu-se n special de n ierarea anumitor vicii (comedia era v!ut de Aristotel ca 'n ierare( a viciilor), de pre!entarea unor aspecte ne#ative care tre%uie ndreptate. )lasicismul nseamn n primul rnd ordine (pe toate planurile), echili%ru, ri#oare, norm, canon, ierarhie Si credinR ntr-un ideal permanent de rumuseRe. *nseamn ordine o%iectiv, per ecRiune ormal (care va i #sit n acele modele de rumuseRe per ecte - modelele clasice), nseamn superioritate a raRiunii asupra ante!iei Si pasiunii. Printre repre!entanRii de marc amintim pe +. ,oileau (Arta poetic, tratat de poetic normativ clasic). P. )orneille ()idul - tra#edie), -. .acine (Fedra - tra#edie), &oliere (Avarul - comedie), /a Fontaine (Fa%ule). Caracteristici T Imitarea naturii n aspectele esenRiale ale omului Si vieRii, dup modelul antic T Finalitatea operei clasice este deopotriv estetic Si etic T )adrul de des aSurare a ceea ce #ndesc Si n aptuiesc persona"ele este unul decorativ, rece Si indi erent, r vreo in luenR asupra acestora T ;u%lininea! necesitatea de a reali!a o armonie intern a operei, o%li#aRia de a nu amesteca #enurile Si de a respecta principiul verosimilitRii T 0roii clasici sunt oameni tari, proprii lor stpni care-Si ac ntodeauna datoria, nvin#ndu-Si sentimentele potrivnice
)lasicismul este un curent literar-artistic care a aparut initial in Franta si a cuprins intrea#a 0uropa in secolele al XVII-lea si al XIX-lea. Aparut ca o e3tensie a culturii <reciei antice, clasicismul reiterea!a idealul de rumusete armonioasa, echili%rata, reluand temele si ormele artei antice pentru a le trans orma in mani estari artistice adaptate realitatilor vremii.

Trasaturi definitorii ale clasicismului ;pre deose%ire de romantism, care pune accent pe simtiri, in operele literare clasice re#asim ratiunea, ca element de initoriu al omului, care primea!a asupra sentimentului. Persona"ele sunt rationale, atrenate de inalte ratiuni eroice si cetatenesti si au principii morale de neclintit.
Aceste persona"e sunt de re#ula re#i sau repre!entanti ai aristocratiei, iind repre!entati in oda, imn, poem epic, ta%lou istoric, tra#edie. Acestea sunt privite ca specii superioare ale literaturii. ;tilul de viata al %ur#he!iei, a lata in plina ascensiune la acea vreme, este pe loc secund, acest tip de persona"e i#urand in speciile literare in erioare, cum sunt considerate comedia, satira si a%ula. Cperele literare clasice au un puternic caracter morali!ator, educativ. In dramatur#ie re#asim re#ula celor trei unitati (de loc, timp, actiune). <enurile si speciile literare sunt pure, nu sunt amestecate si imita modelele #reco-romane. Eotodata, e3ista un cult al adevarului, al re#ulilor si al canoanelor, in unctie de care persona"ele sunt antrenate in actiune. )lasicismul cultiva trasaturi precum cura"ul, vite"ia, #enero!itatea sau lasitatea, avaritia, naivitatea, iar persona"ele sunt adevarate caractere (avarul, dema#o#ul, parvenitul etc) si repre!inta tipolo#ii ale societatii reproduse. ;criitorii clasici se remarca prin ri#oarea compo!itionala, puritatea si claritatea stilului, #ustul dreptei masuri, cautarea naturalului si a verosimilului si inetea anali!ei morale si psiholo#ice. Asadar, scriitorul clasic este dominat de rational, iind intotdeauna lucid, lipsit de ante!ie, prudent. Acesta evita particularul, nu admite o%scurul, va#ul, incertitudinea, diversitatea, replicand autoritar cu un model erm, evident si clar, care tinde spre per ectiune. epre!entanti ai clasicismului in literatura uni"ersala 1 )orneille, .acine, &olliere, ,oileau, /a Fontaine, /a ,ruAere.

Clasicismul in literatura romana# Cara$iale In literatura romana re#asim elemente speci ice clasicismului la autori precum Ion ,udai 2eleanu (Ei#aniada), &ihail 0minescu, Ion /uca )ara#iale, Ioan ;lavici, Ion )rean#a. )a specii mentionam oda,

satira,

pastorala,

epi#rama,

idila,

epistola,

comedia,

a%ula,

epopeea.

2aca in operele lui &ihai 0minescu #asim atat elemente clasice (indeose%i la nivelul ormei, a versurilor), cat si romantice (temele si motivele sunt adevarate sim%oluri ale romantismului), piesele de teatru scrise de )ara#iale intrunesc cele mai multe caracteristici ale clasicismului. 2e e3emplu, comedia 'C scrisoare pierduta' se su%scrie re#ulii celor trei unitati de timp1 6. unitatea de actiune - un sin#ur ir epicK H. unitatea de loc - actiunea sa se des asoare in acelasi spatiuK N. unitatea de timp - actiunea sa se des asoare pe parcursul a HI de ore. Piesa este structurata in patru acte, iecare act iind alcatuit din mai multe scene. )omedia, specie a #enului dramatic, in pro!a sau versuri, provoaca rasul prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, avand un inal ericit. )ontrastul dintre aparenta si esenta, dintre pretentiile pe care le emit persona"ele si realitate repre!inta con lictul comediei. 2aca anali!am de initia comediei, ne intoarcem la ori#inile acestei specii literare. 2upa cum puncta Aristotel, persona"ele comediei sunt in erioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social, iar valorile pentru care se in runta sunt, de apt, non-valori. Asadar, ne intoarcem la sursa de inspiratie a scriitorilor clasici, si anume arta si cultura antica, ceea ce ace din comedie, o specie literara su%ordonata clasicismului. 2upa cum mentionam mai sus, persona"ele operelor clasice sunt dominate de o anumita caracteristica (avaritia, ipocri!ia, #randomania, sno%ismul), caracterele create devenind repre!entative pentru societatea in care traiesc.'C scrisoare pierduta' este prin e3celenta o comedie de moravuri, ce isi tra#e sevele din realitatile romanesti din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. ;criitorul suprinde tipuri umane caricaturi!ate, dintre care1 incornoratul, vicleanul ascuns su% masca decrepitudinii, seducatorul ridicol, slu#arnicul. '+enea Faharia' (Erahanache) este tipul incornoratului, acesta ramanand cele%ru prin ticul ver%al 'Ai putintica ra%dare', e3presie ce tradea!a o #andire plata si o vite!a de reactie domoala. Eipatescu este tipul "unelui prim (amore!ul) si Foe este tipul cochetei, al adulterinei. In cuplul Far uridi ,ran!ovenescu, Far uridi este dema#o# - tipul prostului udul, iar ,ran!ovenescu este ecoul acestuia, placid, moale. +ae )atavencu este tipul dema#o#ului, iar A#amita 2andanache repre!inta tipul prostului ticalos. Pristanda reproduce cu succes tipul politistului slu#arnic, iar cetateanul turmentat, un anonim simpatic si naiv. Asadar, toate persona"ele devin caractere, sunt dominate puternic de o anumita trasatura umana si sunt inspirate din realitatile timpului. Eotodata, aceste caractere sunt comice, detaliu ce se respecta re#ulilor clasicismului. )onclu!ionand, ormula artistica adoptata de )ara#iale este cea a 'realismului critic', respectand estetica clasicismului, in special in crearea de caractere.
Clasicismul este un curent literar-artistic ce apare in Franta in a doua jumatate a secolului al XVI-lea in timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea si se dezvolta in perioada dintre secolele XVII-XVIII. Clasicismul pledeaza pentru valorificarea antichitatii si este caracterizat, in special, prin respectul pentru antichitate. Termenul " clasicism" vine de la latinul "clasicus", ceea ce inseamna demn de urmat. de prim ran!, in care te poti increde,

Cuvintul "clasic" are mai multe acceptii. "e considera clasice operele literare si artistice care intrunesc conditiile perfectiunii. in acest sens sint clasici scriitorii si artistii a caror opera isi pastreaza valoarea de-a lun!ul veacurilor. #stfel, in operele lui Leonardo da Vinci, Iohann $olf!an! %oethe, Victor &u!o, 'ihail (minescu, %eor!e (nescu, recunoastem valori clasice. in alta acceptie "clasic" inseamna ceea ce apartine lumii si culturii antice !reco-latine. Clasicismul este, astfel, un curent literar in operele caruia ratiunea are rolul dominant si care defineste ansam)lul culturii si literaturii !reco-latine prin e*tensiuni antice. in asa fel ideea de clasicism se contopesete cu cea de antichitate. (ste necesar sa mentionam ca nu e*ista un element clasic pur si ca in majoritatea cazurilor "Clasicismul" este intrepatruns de "+omantism".

La ori!ine, "Clasicismul" se )azeaza numai pe judecata etica si poate fi definit ca o miscare artistica si literara care promoveaza ideile de armonie si echili)ru a fiintei umane. #cesta este caracterizat prin afirmarea sensului moral si estetic al artei, prin conformarea fata de re!ulile clasice dupa modelul antichitatii !reco-romane, prin im)inarea frumosului cu )inele si adevarul, utilului cu placutul, prin interesul pentru natura umana si prin o)iectivitatea scriitorului. In formarea esteticii clasiciste distin!em trei perioade importante, -. .erioada +enasterii franceze ce cuprinde a II-a jum. a secolului al XVI-lea. Ideea !enerala a esteticii clasiciste este cea a imitasiilor antichitatii. /. Cuprinde perioada dintre anii -011--001 si inlocuieste imporrtanta primordiala a imitatiilor cu primatul re!ulelor. 2. .erioada -020--3-- si e remarcata prin aparita satirelor lui 4oileau. %ruparea ideilor clasiciste si transformarea lor intr-o unitate de norme estetice constituie opera scriitorilor francezi din sec. al XVII-lea , Corneille, +acine, 4oileau, 'oli5re, La Fontaine, La 4ru65re. .ornind de la imitatia anticilor, este promovata o arta cu un scop moral, in centrul careia se afla omul ratiunii si al armoniei universale. Clasicismul reuneste scriitorii care accepta unele le!i comune, care au ca trasaturi !enerale, claritatea, ordinea si masura. In Franta principalii reprezentanti ai clasicismului sint, .ierre Corneille, 7ean +acine, 7ean 4aptiste .o8uelin'oli5re, La Fontaine, 7ean de la 4ru65re, 4oileau. in opera "#rta poetica" 9icolas 4oileau-:espr5au* sintetizeaza principiile clasicismului, pornind de la anumite norme !enerale de creatie, ilustrate apoi pe !enuri si pe specii literare. #laturi de 7ean +acine, .ierre Corneille ilustreaza tra!edia clasica franceza in mod stralucit, fiind "deschizator de drumuri" in aceasta directie. Corneille afirma ca, "Tra!edia cere pentru si)iectul ei o actiune mareata, e*traordinara, serioasa"si ca "Izvorul tre)uie cautat in istorie sau le!enda". Corneille scrie capodopera sa "Cidul". Cu "Cidul" apare adevaratul stil tra!ic. Corneille ramine, astfel, pictorul maretiei si no)letei umane. 7ean +acine este o personalitate marcanta in literatura sec. al XVII-lea. "e afirma, alaturi de .ierre Corneille, ca dramatur! format in spiritul ri!uros al clasicismului. .rin opera lui +acine si Corneille, tra!edia s-a impus ca !en major in clasicismul modern. #laturi de ceilalti clasici francezi se manifesta si 7ean 4aptiste .o8uelin-'oli5re, care isi desfasoara activitatea in perioada de triumf a)solut al calsicismului. Ideile clasice ale lui 'oli5re se manifesta, indeose)i, prin respectarea principiului imitarii naturii. 9atura umana, cu toate aspectele ei, este tema principala a comediilor lui 'oli5re. :intre cele mai cunoscute comedii putem mentiona, Tartuffe, #varul, 'izantropul, :on 7uan, Femeile savante, 4olnavul inchipuit .;niversalitatea lui izvoraste din faptul ca a surprins in opera sa aspecte permanent prezente, atit in spatiu, cit si-n timp sla)iciunile omenesti. 'oli5re, ca si "ha<espeare si 4alzac, apartine acelei familii de oameni ai adevarului si ai luciditatii care denunta viciile oamenilor, cu incredere in latura luminoasa a fiintei umane. Iohann $olf!an! %oethe spunea, "il conosc pe 'oli5re si tin la el din tineretea mea= intrea!a-mi viata am avut ce invata de al el . 'a farmeca nu numai e*perienta lui de artist desavirsit, ci, mai ales, naturaletea lui placuta, inalta cultura a sufletului sau de poet." #laturi de 'oli5re isi face aparitia si marele fa)ulist francez 7ean de la Fontaine, care isi ia ca )aza operele tatalui fa)ulei, (sop. :esi La Fontaine porneste de la modelele inaintasilor, totusi, trateaza fa)ula intr-un stil personal. Fa)ula lui La Fontaine este comple*a nu numai prin )o!atia tematica, ci si prin caracterul epicodramatic si mesajul adinc umanist. Lim)a si stilul lui La Fontaine atin! perfectiunea prin simplitate si densitate. .rin intermediul lui 7ean de la 4ru65re, in sec. al XVII, alaturi de comedie si fa)ula se dezvolta si o literatura de ma*ime, de portrete morale. >pera prin care La 4ru65re ramine clasic este "Caracterele". in unele caractere ii denunta pe impertinenti, !rosolani, palavra!ii, or!oliosi, lin!usitori. (l nu inventeaza personaje sau tipuri, ci le creaza din ceea ce o)serva in jurul sau, "ii dau indarat pu)licului ceea ce mi-a dat cu imprumut?" In literatura rom@na depistam elemente de clasicsim la Ion 4udai :eleanu Ati!aniadaB, la 'ihail (minescu, la Ion Luca Cara!iale, Ioan "lavici, Ion Crean!a. "e manifesta interes pentru speciile, oda, satira, pastorala, epi!rama, idila, epistola, comedia, fa)ula, epopeea. > caracteristica !enerala a clasicismului am putea-o face prin intermediul viziunii scriitorului francez #ndrC %ide, care spunea ca, "#devaratul clasicism nu este rezultatul unei constrin!eri din afara, aceasta ramine artificiala si nu produce decit opere academice. 'i se pare ca acele calitati pe care o)isnuim sa le denumim clasice sint mai cu seama calitati morale si imi place sa consider clasicismul ca un )uchet armonios de calitati dintre care prima este modestia."