Sunteți pe pagina 1din 168

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete

n oameni!

SUPORT CURS
Zugrav - Ipsosar - Vopsitor - Tapetar

Iai, 2011

CUPRINS

1. Modulul I - COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA 2. Modulul II - EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE 3. Modulul III IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII 4. Modulul IV APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE CONTROL AL CALITATII 5. Modulul V IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZA, FOLOSITE LA LUCRARILE DE ZUGRAVELI IPSOSARII, TAPETARI SI VOPSITORII 6. Modulul VI UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR SI DISPOZITIVELOR SIMPLE, MANUALE SI MECANIZATE 7. Modulul VII - RESPECTAREA NTSM SI PSI 8. Modulul VIII - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII SIMPLE 9. Modulul IX - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII DE CALITATE SUPERIOARA 10. Modulul X - PREPARAREA SOLUTIILOR SIMPLE DE LUCRU 11. Modulul XI - APLICAREA SI PRELUCRAREA STRATURILOR SUPORT PENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARA SI A ZUGRAVELILOR SPECIALE 12. Modulul XII - EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARA SI A ZUGRAVELILOR SPECIALE 13. Modulul XIII - EXECUTAREA LUCRARILOR COMPLETE DE ZUGRAVELI DE CALITATE SUPERIOARA SI VOPSITORII OBISNUITE IN ULEI 14. Modulul XIV - EFECTUAREA LUCRARILOR DE TAPETARI 15. Modului XV - EFECTUAREA LUCRARILOR DE IPSOSARII 16. Aplicaii 17. Glosar de termeni

pag. 4 pag. 20 pag. 28

pag. 33

pag. 42 pag. 48 pag. 59

pag. 73 pag. 86 pag. 92

pag. 96

pag. 105

pag. 117 pag. 125 pag. 135 pag. 150 pag. 163

MODULUL 1. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNC


Ceva exprimat (spus) nu nseamna neaparat deja ceva auzit. Auzit nu nseamna neaparat deja ceva nteles. Inteles nu nseamna neaparat deja ceva cu care sa fi de acord. A fi de acord nu nseamna deja ceva ce se va aplica. Aplicat nu nseamna nici pe departe mentinut.

CAPITOLUL I

1. Ce este comunicarea?

Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de specialitate. Definiiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom prezenta dou dintre acestea, mai largi ca sfer de cuprindere. Foarte simplu, comunicarea este definit ca un proces prin care sunt schimbate informaii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre dou sau mai multe persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emitori i receptori. Comunicarea este un proces dinamic, aflat ntr-o permanent transformare. Societatea exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut ca un proces care implic participare din partea membrilor unei societi

2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver

Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul comunicarii, s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat mai complet. Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver

RASPUNS (FEED-BACK)
4

Indiferent Indiferent de forma care o imbraca, orice proces de de comunicare comunicare are elemente de forma pe pe care o imbraca, orice proces arecateva cateva caracteristice: elemente caracteristice: existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (cel si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o care primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie;

existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) anumita relatie;

in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de enuntiator simesaj receptor); existenta unui ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scop existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului. are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.
informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.

capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambii capacitatea partenerilor de a ca, emite si recepta semnale intr-un anumit parteneri (de mentionat este faptul in general, in orice proces de comunicare partenerii cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general, joaca pe rand rolul de enuntiator si receptor);

existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului. comunicarii

feedback un Contextul mesaj specific prin care pentru seexistenta realizeaza unui intr-unraspuns anumit context spatio-temporar. este foarte important emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la ca aceleasi cuvinte vor suna mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii
altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.

este influentat de o serie de ca bariere de comunicare , perturbatii care intervin in comunicare foarte important pentru aceleasi cuvinte vor suna si care reduc fidelitatea transferului de mesaj. n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adesea confundai. receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci, n oamenilor relaionarea oamenilor iar comunicarea n relaionarea interpersonal. cu faptele, cu iarfaptele, comunicarea n relaionarea interpersonal

se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este

altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.

este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care intervin comunicare si care se reduc fidelitatea transferului deactiv mesaj. Altfel spus, in termenul de informare refer la situaiile n care rolul i revine exclusiv

Informarea
- tine exclusiv de transferul de continut (emisie si receptare); - se refera la situatiile in care rolul activ ii revine exclusiv receptorului; Informarea functioneaza intrun singur sens, de la emitent catre receptor.

Comunicarea - se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea


comportamentului celuilalt; - vizeaza un sistem de relatii interactive; - consta in relationarea interpersonala.

Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica existenta feedback-ului.

3. Ascultarea activa

3. Ascultarea activ

Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri este ASCULTAREA. De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat. O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii nesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor. NU UITATI!: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un punct castigat ci unul pierdut.

1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodifica mesajul 2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage concluzii. Uneori poate spune mai multe decat mesajul in sine. 3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment. 4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si gesturi). 5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De cele mai multe ori mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt spuse. 6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a fi siguri ca ati inteles corect 7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog 8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea dialogului, memoria vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce confuzie si deruta. 9. Puneti intrebari directe si deschise. 10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului. 11. Nu va prefaceti ca ascultati 12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea mai buna. 13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere. 14. Nu trageti concluzii pripite.

Care sunt calitile unui bun asculttor? Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta. Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta de a primi mesajele sale. Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care comunici. Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau agresivitate. Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca, care este asociata cu o buna toleranta la frustrare. Implicarea si prezenta in relatie, nu doar fizica ci mai ales mentala si emotionala. Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa poata sti ca este ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune. Aceste feedback-uri includ elemente verbale, precum si elemente de mimica si pantomimica si se refera mai ales la adecvarea acestora la situatie si persoana.

Obstacole pentru o buna ascultare:

! ! ! !

mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii esentiale (din cauza copacilor nu se observa padurea); lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort vorbitorului. Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau probleme personale etc; stimulii fizici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel; critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale multi oameni au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in care se infatiseaza si in care vorbesc. Aceasta atitudine de snobism comunicational creeaza artificial categorii de persoane pe care merita sau nu merita sa le asculti; evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare rationala pentru a nu asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului; evitarea ascultarii dificile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte intamplari detaliate care nu ii privesc direct; gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200 de cuvinte pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de rezerva pe care unele persoane o pot utiliza in vederea explorarii viziunii interlocutorului; presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt ascultatorii buni sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigura ca au inteles sensul. Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea este obositoare, consuma energie mentala si solicita sistemul nervos in mare masura.

! ! ! !

CAPITOLUL II

1.Mijloacele de comunicare (prin ce comunicm?)


Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura: scris, verbal sau nonverbal.

Comunicarea scris

Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de urmarit: 1. Evidentierea clara a obiectivelor a. Care este scopul unui document b. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire birocratica. 2. Receptorul mesajului a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa primeasca acest mesaj? b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate in mesaj? Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoane fiecare cu nivelul sau de pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit de abilitati in comunicare. c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului? d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?

e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile lui, ocuparea profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia cu subiectul mesajului, starea de oboseala si de surmenaj, puterea lui de decizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul mesajului). 3. Mesajul in sine a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa? Nu trebuie sa omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere suplimentara fata de interlocutor, poate induce o crestere calitativa a relatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare. b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acest mesaj? c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa admitem ca un
8

document prost intocmit poate produce mai multe daune decat un mesaj transmis verbal chiar cu inadvertentele si punctele slabe pe care le poate avea. d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul rand trairile noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp? Consideraii generale asupra redactrii unui document 1. Stabiliti in scris obiectivele documentului 2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului 3. Ordonati ideile in functie de obiective 4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti in vedere

5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie sa scrieti scurt si concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul mesajului. Incercati sa gasiti o forma de comunicare care sa fie inteleasa de cat mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati nu sunt o masa compacta si reprezinta personalitati distincte. 6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala este aceasta, pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel care receptioneaza mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat sa scada calitatea procesului de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul atunci este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea profesionala si sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre. Oricum hartia nu va reflecta ceea ce traim. 7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul organizatiei. In acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma continutului si calitatii sale si nu va suporta critici legate de forma. Gradul de formalism al unui document trebuie sa fie in stransa corelatie cu relatia pe care o aveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu obiectivele mesajului. n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se concretizeaz n documente precum:

Procesul verbal reprezint un document oficial n care se nregistreaz o anumit constatare sau se consemneaz pe scurt discutiile si hotrrile unei anumite adunri Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri, asemnndu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul c ea nregistreaz si propuneri sau actiuni ntreprinse la un moment dat care urmeaz a fi completate ulterior Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri
9

n legatur cu o anumit problem, precum si propuneri de modificare a situatiei existente. Structura sa este compus din: prezentarea succint a problemei abordate; concluzii si propuneri; semntura. Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup). Se face din oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe cercetri amnuntite, schimburi de experient, diverse documentri.

Structura raportului:
1. Introducere: este obligatorie chiar daca poate fi structurata intr-o singura fraza

poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul managerial; la cerere sau ca urmare a unei initiative proprii precum si contextul in care este realizat 2. Scopul raportului: motivul realizarii raportului obiectivele raportului subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt argumentele

3. Continutul raportului:

poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de activitate, situatie, strategic) sau poate fi un mixt intre acestea pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de la bun inceput care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un raport initial conceput ca unul de activitate sau situatie sa se transforme pe parcurs in unul de tip strategic. In general aceste transformari ar trebui sa aiba loc atunci cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, se intampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu atat primeste mai putine sugestii si cai posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si abordarea logica decat forma pe care o ia redactarea nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau involuntar

4. Concluziile raportului: liste de afirmatii clare si concise care exprima rezumatul cuprinsului nu se vor introduce date sau argumente noi

5. Recomandari: este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune
10

recomandarea va fi insotita de argumentele proprii

se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt sau vor fi implicate in procesul aferent subiectului raportului Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme, a unei situatii. Structura unui memoriu este urmtoarea: formula de adresare; numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit; prezentarea si analiza problemei; solutii preconizate; semntura; functia adresantului si organizatia. Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activittii unei organizatii, ntr-o anumit etap sau justificarea unei gestiuni. Se prezint lunar, trimestrial, semestrial sau anual de ctre conducerea n fata salariatilor sau a actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificulttile si cauzele lor, propunnd totodat si solutii de remediere.

De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot fi:

note, circulare, propuneri, decizii, scrisori, etc.

Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer claritate, precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare. Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile sunt ridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte (arhivare, deteriorarea mediului). Pentru a fi eficient, comunicarea scris trebuie s fie formulata intr-o maniera pozitiv, care ine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod de organizare. Documentele scrise este bine sa fie ntocmite cu multa grij, respectndu-se cateva recomandari: redactare ngrijit si estetic; limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;
11

stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine; evitarea amnuntelor neimportante; evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate; evitarea unor critici nefondate.

Comunicarea verbal

Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd aproximativ 7075% din timpul destinat comunicrii. O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel nct acesta s fie convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.

Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje: schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului, personalizarea relaiei ef-subaltern, flexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei colectiviti), costuri mai reduse etc.

Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la pierdere de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul transmiterii succesive, prin trepte ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor, deoarece sunt filtrate de fiecare ef ierarhic. De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o figur serioas, oficial care provoac o impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici cu ei. Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos nct discutia se desfsoar de la sine. Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul prietenesc, ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme nc de la nceput. Printre regulile unei comunicri eficiente se numr: orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative) comunicarea trebuie s fie bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de ntrebri)

comunicarea sa fie securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupra celorlalti) concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor) evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt) constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)

Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile, dar iat cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii: - fiecare s-si rezerve timp pentru dialog - s se asigure o atmosfera favorabila - s fie obiectivi
12

- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele - s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului - s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia

- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor celor implicati in discutie si de a le accepta dac sunt bune - crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s argumenteze opiniile sale

Comunicarea nonverbal

const n transmiterea mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt ,,mesaje pariale sau adiionale ce completeaz coninutul mesajelor verbale. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj neverbal precum: inflexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele ntre cuvinte etc.) apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care pot avea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt: comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin intermediul simurilor; comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice; comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor (titulatur, decoraii). Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul corpului (expresia feei, a ochilor, poziia fizic, n special a capului i a minilor), decorul biroului, modul de folosire a spaiului i mbrcmintea. Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eficiente sunt ilustrrile (cnd se face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective (stri emoionale, inflexiunea vocii). Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de aspectul grafic al foii, structura i formatul scrierii. Specialitii consider comunicarea neverbal ca fiind subtil i complex, iar gradul ei de contientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea neintenionat. n proporie de 55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38% prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal. Prin urmare, managerii trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a putea comunica eficient cu subalternii. De fapt, eficiena comunicrii depinde de abilitatea managerului de a combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal i paraverbal, pentru a exprima cu claritate sensul mesajului transmis. Tacerea , departe de a fi lipsita de comunicare,este incarcata profund de seminificatii comunicative. Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam implicit ceva. Aceasta tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului plictisit sau de tacerea impusa prin ,,reducerea la tacere. Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o cu pricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si exprima ideile sau sentimentele care astfel ar fi ramas ascunse. Limbajul spatiului. Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta de a-si
13

revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza imaginar, il considera drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau trup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza profound individual, creand discomfort, stanjeneala si chiar stari conflictuale. Fiecare individ tinde sa mentina o distanta intre el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la distanta sau ,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot fi exprimate spatial. In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are determinatii culturale si sociale specifice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul este in relatie directa cu rangul individului; pe masura ce avanseaza in functie, cresc dimensiunile biroului sau. In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine este extreme de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu proprietarul.Unele persoane sunt primate doar in vestibul, altele in bucatarie, altele in sugragerie sau in dormitor. Limbajul trupului are si el o semnificatie aparte. Prin intermediul acestuia putem depista daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu, daca in timpul conversatiei, persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi framanta mainile in mod constant,daca exercita o frecare asupra ochilor, daca is misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu este o persoana sincera in ceea ce ne comunica. Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem descoperi si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu ingrijita si care acorda o atentie modului in care se prezinta in fata celorlalti este clar o persoana care traieste intr-un ambient intelectual, ocupand o functie importanta. Gesturile, cum ar fi miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care suntem asezati), orientarea (daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor), contactul vizual (daca privim spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de timp in care il privim, paralimbajul (vibratii ale vocii, variatii de inaltimii sunetelor, taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii). Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam, trimitem in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand scriem sau vorbim, noi totusi comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar sau inconstient.

Elemente ale comunicarii non-verbale


1. Orientarea corpului: persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii evite; 2. Postura: semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu statutul persoanei 3. Gesturile: frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si disconfort sau lipsa onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza, freaca, strange, culege, inteapa o parte a corpului aceste gesturi sunt descurajate in public 4. Privirea: privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare; privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala; privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.; evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;
14

miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva; miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii. 5. Zambetul: poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie, promisiune, cinism, jena. 6. Mimica: figura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata; fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare; sprancene ridicate: mirare, surpriza; nas incretit: neplacere; buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii. 7. Postura corpului: tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse; aplecarea corpului: - in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare; - relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva; 8. Distanta: zona intima (0 46 cm); zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni converseaza pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se retrage sau face gesturi de distantare, fii sigur ca ai patruns in spatiul sau personal; zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor, vanzarilor, relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale; zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd caracterul interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial, formal, ritual. 9. Gestica: ridicatul din umeri: neintelegere; gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate; gesturi facute cu palma; strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus), palma perpendiculara); frecarea palmelor: asteptari pozitive; inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.
15

egalitatea (cu

2. Comunicarea Organizaional
Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu este un proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:

coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru realizarea scopului final al organizatiei armonizarea: activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun Pentru cursul de fata am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct al acestei categorii deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de organizare a institutiilor, iar aceasta adaptare ajuta la construirea mesajelor de comunicare interna. Astfel:

comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulandu-se de la nivelul managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este dat de decizii, reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informatii. Principala problema a acestui tip de comunicare o constituie marea probabilitate ca mesajul sa fie filtrat in timp ce este vehiculat de la un nivel la altul, deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitati sau obiective; comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati sefilor directi si, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii, nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este esential pentru eficienta procesului de comunicare, deoarece atesta receptarea mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se informeaza managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra obstacolelor din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai frecvent. Faptul ca mesajul circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informatii, rapoarte, sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire ale acesteia, sefii intermediari pot fi incercati de teama ca subordonatii lor ar putea fi apreciati de superiori ca fiind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie un feedback la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o incercare de a-i testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea situatii, se pot instala blocaje cu efecte asupra capacitatii de control si mentinere a procesului de comunicare; comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau compartimente situate la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea activitatilor ce vizeaza obiective comune, excluzand interventia managerilor de nivel superior; comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu pot comunica prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului prin proiecte, apar frecvent comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul compartimentelor structurii. Spre deosebire de comunicarile clasice, acest tip prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor relatii informale, ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.

Stiluri de comunicare organizational

Adriana Ritt aminteste o clasificare a stilurilor de comunicare interna, asa cum este vazuta de catre Smythe si colaboratorii sai: de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le indeplineasca. E o comunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat, desfasurata sub motto-ul Fa asta! informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste doar informatia pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru ca!
16

consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera posibilitatea sa discute cu superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta Sa discutam cum se face asta! de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin indemnul Cum ai face tu asta? participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea intrebarii Cum sa facem asta? Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern mesajele potrivite pe care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre beneficiile programelor de comunicare intern trebuie meionat n primul rand asigurarea eficienei. Stabilirea unui climat de lucru normal, deschis, bazat pe colaborare i nelegere are efect direct asupra eficientizrii activitii. Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fiecrui angajat- care are att informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra organizaiei, asupra direciei n care aceasta se ndreapt, asupra standardelor la care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaiei sunt, de asemenea, membri ai societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt n unele cazuri i clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lor mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea cazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaia n faa societii. Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau nu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu managementul situat la vrful piramidei: (1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i (2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte sau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are propriul su sistem de comunicare: (3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie comunic ntre ei. (4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel (5) i ntre niveluri ierarhice diferite (6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime alte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie de prietenie sau de rudenie cu ali membri ai personalului. (7) Discuiile informale (mica brf) care nflorete n toate organizaiile este o cale sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile. Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se cunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cum pot participa activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria, ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.

17

CAPITOLUL III 1. Blocajele noastre din comunicare


Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu seful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare naste frustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva remedii simple.

In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferit de perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de alta parte, specifice functiei ierarhice (de subordonat sau de manager). In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe cel de langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a fi pseudo-ascultatori din cand in cand. Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este limitata. In probleme importante insa, este bine sa ne ascultam interlocutorul, incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocaj este comparatia. Avem tendinta ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa ne comparam cu el, sa incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate, cine a gresit sau cat de jigniti ne simtim. Mesajul celuilalt ne trece astfel pe langa ureche. Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa fim atenti la interlocutor, ne pregatim in minte un raspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care sa ne transforme in invingatori in discutia respectiva. Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afla ceea ce gandeste sau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica. Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne confirma asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A pune etichete de la bun inceput, a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe interlocutor intr-o categorie pana sa spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare. Identificarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o insatisfactie personala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili pentru ascultare si pentru povestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul unui dialog, mai ales atunci cand suntem obositi sau plictisiti, este un alt blocaj in ascultare. Oricare dintre noi tanjeste dupa aprobare, insa a fi de acord cu absolut orice, incercand sa ne facem placuti cu orice pret sau sa evitam conflictul, este o actiune nesanatoasa pentru ascultare. Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile. Nu mai ascultam ceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de a-l contrazice, de a ne manifesta opozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice sau care au tendinta de a contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj. In ceea ce priveste problemele de comunicare specifice ierarhiei organizationale, in comunicarea managerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta consta in tendinta sefilor de a nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii lor, de a o investi cu valoare negativa, avand tendinta de a comunica cu cei care au acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile conflictuale ale rolului de lider, adica cerinta de a indeplini sarcini specifice de serviciu si de a oferi in acelasi timp suport socio-emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonatii. Tendinta liderului de a evita comunicarea unor vesti proaste, de a aborda o atitudine protectoare fata de subordonati, precum si lipsa de timp reprezinta, de asemenea, obstacole pentru o comunicare eficienta cu subordonatii. Alte probleme in comunicare: Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o proiectare defectuoasa. Ele pot fi grupate in trei categorii, fiind de fapt problemele legate de:
18

1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate uriasa de informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor pe care le emite / recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de informatie sau intermitente in fluxurile comunicationale. La fel de posibil este sa se produca si cazul invers: sistemele proceseaza o cantitate insuficienta de informatii sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazul tipic este cel al directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale. 2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau irelevante pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu accesibile, acest lucru nedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de dinamism a rolurilor de emitator/ receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa de adecvare intre momentul in care este nevoie de anumite date si momentul in care acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiile ajung prea tarziu la beneficiar, ceea ce are un impact negativ asupra eficientei organizatiei. 3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in general prea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date care pot avea o importanta considerabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza propagarea informatiilor pe orizontala, ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct in indeplinirea scopurilor organizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce evident, afecteaza functionarea eficienta a intreprinderii. O alta problema este decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conduce la greseli de interpretare. In loc de concluzie Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca abilitatile personale de comunicare sa fie puse in evidenta si fara a exista proceduri organizationale care sa puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati. Concluziile sunt dramatice Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la alterarea mai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta parte lipsa unor abilitati si a culturii organizatiei privitoare la aceste componente invalideaza constant procesul de comunicare. Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este nevoie de o comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege exact cum se manifesta toate elementele unei comunicari. Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele sale esentiale au aratat ca: 55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica 38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam 7% este comunicat prin cuvinte

Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe, prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca, bazata pe respect reciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati, experienta si fler. Intotdeauna trebuie sa ne fie clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare trebuie adaptat la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la partenerul de dialog.

Cel mai important aspect al unui proces este informaia, iar comunicarea este modalitatea prin care o obinem.

19

MODULUL 2 EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE


Cap. I ALGEBRA

1. MULTIMI Multimea numerelor naturale = {0, 1, 2, 3, ...} Multimea numerelor intregi = {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}. Multimea numerelor rationale

Multimea numerelor reale = (-; +) 2. PROPORTII Definitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie. Exemplu :

2 4 = 3 6
Pentru proportia

a c = , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei. b d

-a si d se numesc termeni extremi -b si c se numesc termeni mezi Proprietatea fundamentala a proportiilor: produsul extremilor = produsul mezilor.
a b = c d

Modalitati de calcul: x= x= x= x=

3. MEDIA ARITMETICA lor. Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si numarul
20

Media aritmetica =

a+b+c+d 4
4. MARIMI DIRECT PROPORTIONALE

Definitie: Numerele a,b,c sunt direct proportionale cu numerele x,y,z

Regula de trei simpla:

a b c = = x y z
2,5 lei..............1 kg cuie 1,5 lei............... x kg cuie

2,5 lei..............1 kg cuie 6 lei............... x kg cuie

5. MARIMI INVERS PROPORTIONALE Definitie: a,b,c sunt invers proportionale cu x,y,z ax = by = cz

Regula de trei simpla: 8 zile..............10 muncitori X zile...............14 muncitori 15 zidari..............30 zile 20 zidari............... x zile 1530 = 20x

810 = x14 6. PROCENTE P% =

Definitie :

Exemple: 5% = 3,78% = X% din Y se scrie X%Y Exemplu : 5% din 30 se scrie 5%30 = Cat la suta reprezinta X din Y? ?% Y=X Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20? ?% 20 = 5 ?% = 5:20 = 0,25 = 25 %
21

= 1,5

7. UNITATI DE MASURA 7.1.Unitati de Lungime km hm dam 10n m dm cm mm unde n = numarul de pasi urcati sau coborati. Exemple : 3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam : 10n

7.2.Unitati de Masa kg hg dag 10n g dg cg mg : 10n

Exemple : 4 g = 4000 mg 1 tona = 1000 kg

7,2 kg = 720000 cg

50 dg = 0,05 hg

7.3.Unitati de suprafata km2 hm2 dam2 102n m2 dm2 cm2 mm2


22

: 102n

Exemple: 1 m2 = 1m 1m 1m2 = 100cm 100cm = 10000cm2 7.4.Unitati de volum km3 hm3 dam3 103n m3 dm3 cm3 mm3 Exemple: 1 m3 = 1m 1m 1m 1m3 = 100cm 100cm 100cm = 1000000cm3 1m3 = 1000 litri m = v , unde m = masa, = densitatea, v = volumul : 103n

Cap. II GEOMETRIE 1.Geometrie plan 1.1. Triunghiul Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

1.2. Paralelogramul Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

23

1.3. Dreptunghiul Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

1.4. Patratul Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2. 1.5. Trapezul Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)x inaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

1.6. Cercul Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

24

2.Geometrie n spaiu

2.1. Corpuri - Poliedre Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulat. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

2.1.1.Piramida

2.1.2.Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.

25

2.1.3.Trunchiul de piramida Avem: AB - Muchia bazei mari AB - Muchia bazei mici OO - Inaltime (not. h) AA - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) OM - Apotema bazei mici (not. ab) MM - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala Volumul Vtrunchi de piramida=

2.2.Corpuri - Corpuri rotunde

2.2.1.Cilindrul Avem: AA - generatoare (not. g) OO - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala: Aria total: Volumul cilindrului:
26

2.2.2.Conul Avem: VA - generatoare (not. g) VO - inaltimea conului (not. h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului:

2.2.3.Trunchiul de con Avem: AA - generatoare (not. G) OO - inaltimea trunchiului de con (not. I) AO - raza bazei mari(not. R) AO - raza bazei mici(not. r) Aria laterala: Aria totala: Volumul:

2.2.4.Sfera Avem: OA - raz (not. r) Aria sferei: Volumul sferei:


27

MODULUL 3 IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII


Lucrrile care alctuiesc o cldire se pot grupa n mai multe categorii : Lucrri de fundaii - Lucrri prin care se realizeaz infrastructura cldirii Lucrri de rou i acoperire - Lucrri prin care se realizeaz suprastructura cldirii Lucrri de finisaj Lucrri prin care se definitiveaz aspectul exterior i interior al cldirii Lucrri de instalaii Lucrri prin care se realizeaz dotarea construciei cu utiliti Zugravii i vopsitorii intervin la lucrrile de finisaj . Unele din ele , de exemplu tmplria i lucrrile de tencuieli interioare nu-i capt aspectul definitiv i nici nu sunt apte pentru folosirea ndelungat, dect dup vopsirea sau zugrvirea lor. ROLUL ZUGRVELILOR Foarte multe din materialele de construcii, sub influena agenilor mediului ambiant, cu timpul i pierd calitile i pn la urm se distrug. Cele mai influenabile sunt oelul i lemnul pentru c oelul ruginete i lemnul crap sau putrezete. Aceste fenomene se observ cel mai uor la nvelitori din tabl neagr, sau la tmplriile din lemn de la ferestre. Monumentele vechi de arhitectur au suferit n timp numeroase degradri datorit efectului distructiv ai agenilor atmosferici. Agenii atmosferici care produc degradri sunt : precipitaiile , vntul , soarele prea puternic, zpada. Astfel a rezultat nevoia de a lua msuri prin care s se nlture sau s se ntrzie aceste efecte duntoare. n ansamblul lucrrilor construciei zugrvelile i vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri i anume : de protecie, estetic i igienic. 1. ROLUL DE PROTECIE este un rol de baz prin care se realizeaz un strat protector al suportului pe care se aplic. Protecia realizat poate fi anticorosiv, ignifug, hidrofug, sau antiacid. 2. ROLUL ESTETIC este asigurat prin faptul c zugrvirea unei cldiri care poate fi i chiar netencuit i d un aspect uniform , care acoper crmida , rosturile sau betonul, iar vopsirea acoper imperfeciunile stratului suport. 3. ROLUL IGIENIC este asigurat prin faptul c faa pojghiei fiind neted i continu reine mai puin praful i alte impuriti din aer , deci ntreine suportul ntr-o stare de igien mai bun. ROLUL VOPSITORIILOR n ansamblul lucrrilor de finisaj vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri i anume: Rolul de protecie prin faptul vopsirea poate fi anticorosiv, hidrofug, ignifug, antiacid Rolul estetic prin faptul c vopselele sunt opace i acoper imperfeciunile stratului suport, iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplic i pun n valoare anumite detalii sau pri de construcie.
28

Rolul igienic prin faptul c faa pojghiei fiind neted i continu, reine mai puin praful i alte impuriti. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR - inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje, instalatii sanitari, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate. De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv lustruirea. - in incaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri pentru protejarea stratului suport al imbracamintei, pentru a l feri de umiditate si de murdarire, care poate compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi. in cazul pardoselilor cu strat suport din placi fibro lemnoase poroase bitumate, zugravelile se vor executa inainte de montarea stratului suport. - Tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv; accesoriile metalice la tamplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei. - La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire), luandu se masuri de protejare contra murdaririi imbracamintei pardoselilor. - inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca: jghiaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri, socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc. precum si trotuarele.

IDENTIFICAREA SARCINILOR
Modulul descrie ndeplinirea sarcinilor i planificarea activitilor zilnice, pentru executarea lucrrilor de zugrveli, tapetri i vopsitorii si planificarea n timp a realizrii acestor lucrri. Identificarea sarcinilor de efectuat i cerinele legate de acestea. Sarcinile, procedurile i instruciunile referitoare la lucrarea de executat trebuie identificate corect i complet. Clarificarea eventualelor nenelegeri privind sarcinile, procedurile, instruciunile identificate / primite, apelnd la persoanelor competente. Identificarea cu responsabilitate a frontului de lucru i obiectivele de realizat.

Sarcinile se refer la: - pregtirea locului de munc - executarea lucrrilor propriu-zise - curarea locului de munc Frontul de lucru presupune:
29

- echipament de protecie, sigurana la locul de munc - unelte, scule, dispozitive - materiale necesare executrii lucrrilor de placare - ci de acces, aprovizionare ritmica cu materiale, front de lucru degajat Situaii care pot afecta desfurarea activitii: defeciuni ale instalaiilor lipsa unor materiale, scule, echipamente calamitai naturale accidente de munc discontinuiti n aprovizionare echip de lucru incomplet nerespectarea SSM i PSI nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice Persoane competente: - efi ierarhici - specialiti

PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC 1. Cnd se lucreaz cu substane inflamabile s se interzic fumatul i amestecul substanelor s nu se fac pe foc sau n preajma focului. 2. Depozitarea materialelor inflamabile s se fac n ncperi speciale bine aerisite. 3. n imediata apropiere a locului de munc cu substane inflamabile s fie puse afie uor de citit cu inscripiile ,, Fumatul strict interzis, ,,Nu v apropiai cu foc deschis i ,,Nu sudai, ,,Nu mpucai cu pistolul pentru boluri. 4. Muncitorii trebuie instruii zilnic. 5. n cazul lucrului n spaii nchise trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschise. 6. Transportul molozului i a resturilor materialelor de zugrvit s se fac cu mijloace speciale destinate acestui scop n spaii special amenajate depozitrii acestora. 7. Materialele rmase neutilizate la locul de munc se vor depozita n magazii speciale n vederea utilizrii lor pentru schimburile urmtoare. 8. Nu se vor deversa pe pmnt, n fntni sau n ape de suprafa deeurile i molozul rezultat n urma lucrrilor de vopsitorii. 9. Ambalajele rezultate n urma folosirii materialelor de vopsitorii vor fi transportate cu mijloace speciale n spaii destinate acestui scop 10. Sculele i dispozitivele ce nu se mai folosesc datorit deteriorrii lor vor fi ransportate i depozitate n spaiile destinate deeurilor pe categorii

30

Tipurile de structuri organizatorice A. STRUCTURA IERARHIC a) este adoptat de ntreprinderile mici b) fiecare persoan este subordonat unui singur ef c) numr redus de compartimente operaionale n care se desfoar principalele activiti, B. STRUCTURA FUNCIONAL a) conductorii pot fi specializai pe domenii ,beneficiind de asistena compartimentelor funcionale, b) executanii primesc decizii i nu rspund dect n raport cu eful ierarhic C. STRUCTURA IERARHIC- FUNCIONAL a. alctuit din compartimente funcionale i operaionale b. executanii primesc ordine i rspund att fa de efii ierarhici, ct i fa de efii compartimentelor funcionale, fiind dublu subordonai Productivitatea muncii maxim Executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii dup metoda n lan este cea mai corespunztoare naturii lucrrilor i realizrii unor termene mai reduse. Formaia minim de lucru care st la baza alctuirii echipelor pentru lucrri manuale are un singur muncitor. Aceast formaie poate fi folosit numai la lucrri de mic importan i de un volum redus. Pentru executarea vopsitoriilor mecanizat formaia minim este alctuit din doi muncitori: unul mnuiete aparatul de pulverizat, iar cellalt alimenteaz cu compoziie, prepar compoziia. Pentru lucrrile mari se alctuiesc brigzi complexe n funcie de frontul de lucru disponibil i a metodei de lucru adoptate pe antierul respectiv. Locul de munc trebuie nzestrat i aprovizionat periodic cu materiale pentru a se asigura continuitatea procesului tehnologic. Dispunerea materialelor, dispozitivelor, sculelor i utilajelor la locul de munc trebuie fcut astfel nct s nu fie stnjenit circulaia i micrile muncitorilor i s se evite deplasrile inutile sau prea lungi. Aezarea muncitorului fa de frontul de lucru trebuie s asigure acestuia un cmp vizual corespunztor, o poziie comod care s-i confere libertate de micare, cmpul vizual trebuie s prind pereii ncperii n care lucreaz, pentru a putea supraveghea tehnic i coloristic calitatea muncii.

31

PL ANIFICAREA ACTIVITAILOR SPECIFICE LOCULUI DE MUNC


Planificarea unei activitati curente.

Identificarea corecta i realista a timpului necesar pentru realizarea lucrrii. Stabilirea etapelor de lucru i modul de abordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i de timpul alocat. Planificarea succesiunii fazelor, n conformitate cu cerinele procedurii de lucru i de eventualele situaii cere pot interveni. accidente de munc discontinuiti n aprovizionare echip de lucru incomplet nerespectarea SSM i PSI nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice Pentru programarea activitilor specifice locului de munc, este necesar cunoaterea urmtoarelor elemente: a) b) c) d) e) desenul de execuie; volumul produciei; semifabricatul folosit; utilajul de care se dispune; calificarea personalului muncitor;

a) Desenul de execuie trebuie s cuprind toate datele i indicaiile necesare executrii corecte a lucrarii. b) Volumul produciei reprezint cantitatea de lucrari ce trebuie realizate ntr-un interval de timp i este unul dintre factorii principali care determin procesul tehnologic. c) Forma i dimensiunile elementelor determin tehnologia de execuie. d) n cadrul analizrii unei tehnologii, trebuie s se in seama de posibilitile reale de lucru ale utilajului existent. e) Calificarea personalului muncitor trebuie cunoscut i utilizat raional. Categoria de ncadrare a lucrrii se va stabili n concordan strict cu complexitatea lucrrilor ce trebuie efectuate de fiecare muncitor la locul de munc. Fiecare operaie va fi repartizat muncitorului care are calificarea corespunztoare lucrrii respective. Concluzie, Pentru identificarea sarcinilor si planificarii activitatilor trebuiesc stiute urmatoarele: - sarcinile de realizat identificarea sarcinilor i obiectivelor de realizat evaluarea n mod realist a complexitatii sarcinilor i termenele de finalizare - etapele fiecrei lucrri ntocmirea programului de activiti (stabilirea etapelor, alocarea resurselor, corelarea n etape, identificarea prioritarilor) - normele de timp corespunztoare diferitelor tipuri de lucrri ncadrarea n normele de timp pentru realizarea sarcinilor de lucru mobilitatea i flexibilitatea la adaptarea programului n cazul unor situaii neprevzute fr a fi afectat termenul de finalizare a lucrrii.
32

MODULUL 4 APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUIE I DE CONTROL AL CALITII


1. Noiuni de calitate

Controlul calitii, asigurarea calitii i managementul calitii sunt noiuni care se contureaz ntr-o msur tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientate spre viitor, indiferent de produs, ramur, locaie sau mrime. Controlul calitii se concentreaz asupra controlului produselor sau operaiilor, adic accentul se pune pe verificarea sau msurarea produselor sau operaiilor i cele necorespunztoare sunt sortate i ndeprtate. Asigurarea calitii se refer la calitatea produselor dar sunt incluse i elemente de dirijare pentru conducerea acestei caliti. Calitatea produselor i serviciilor, are o importam central n orice organizaie. Aceasta a devenit o chestiune de supravieuire pe piaa intern i internaional, cu o competiie din ce n ce mai puternic. Pentru realizarea unei nelegeri corespunztoare a conceptului de calitate este necesar s se ia n considerare toate prile interesate. Cele mai importante grupe de pri interesate sunt: clienii; angajaii; furnizorii/partenerii; proprietari/acionarii; societatea; 1.1. Conceptul de asigurare al calitii

ASIGURAREA CALITII reprezinta ansamblul activitilor preventive prin care se urmrete n mod sistematic s se asigure corectitudinea i eficacitatea. Aceste activitati preventive sunt: - Planificare - Organizare - Coordonare - Antrenare - Tinere sub control

33

Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit. ASIGURAREA CALITII

REALIZAREA UNOR OBIECTIVE EXTERNE

REALIZAREA UNOR OBIECTIVE INTERNE

EXTERNE

INTERNE

Reprezint activitile desfurate, n scopul de a da ncredere clienilor c sistemul calitii furnizorului permite obinerea calitii cerute

Reprezint activitile desfurate pentru a da ncredere conducerii firmei c va fi obinut calitatea cerut

1.2. Conceptul de control al calitii 1.2. Conceptul de control al calitii Supravegherea calitii reprezint monitorizarea i verificarea continu a strii unei entiti, Supravegherea reprezint monitorizarea i verificarea continu a strii n scopul asigurrii c cerinelecalitii specificate sunt satisfcute. unei entiti, n scopul asigurrii c cerinele specificate sunt satisfcute. Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n ce msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specificate . Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a Inspecia reprezint activitile prin cares sesatisfac msoar, examineaz, ncearc una determina calitii n ce msur o entitate este capabil cerinele specificate . sau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele specificate, n 2 scopul determinrii conformitii acestor caracteristici Verificarea calitii reprezint confirmarea conformitii cu cerinele specificate, prin examinarea i aducerea de probe tangibile. Frecvenele verificrilor sunt menionate n prescripiile tehnice i n caietele de sarcini din proiect. n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor depete n sens defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea fi luat dect pe baza acordului scris dat de beneficiar i proiectant. 1.3. Documentele calitatii specifice locului de munc DOCUMENTELE CALITII - reprezint documente de lucru detaliate

Pentru lucrrile de finisaje care constau n zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, documentele specifice locului de munc, care trebuie prelucrate de conductorul lucrrii i nsuite de personalul
34

executant constau n: tabelele de finisaje din proiect; planele cu detalii de arhitectur pentru ornamente deosebite; extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrrile de finisaje; normativele tehnice de execuie referitoare la genul de lucrri de executat;

procedurile de execuie proprii din cadrul sistemului de management integrat al organizaiei; instruciunile de depozitare, manipulare, transport i aplicare a materialelor cuprinse n Fiele tehnice ale produselor, emise de furnizor; Instruciuni de lucru Instruciunile de lucru se refer la activitatea restrns, limitat uneori la un singur post de lucru/ utilaj etc. Acestea prezint modul cum se realizeaz cu consecven activiti i procese. Instruciunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizrii acelor activiti, care ar fi afectate de lipsa unor astfel de instruciuni. Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activitii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce nevoia de instruciuni detaliate, sub rezerva c personalul afectat deine informaiile necesare pentru a-i executa corect sarcinile. Indiferent de format sau combinaia aleas, instruciunea de lucru trebuie s fie n ordinea operaiilor, si s reflecte cerinele i activitile relevante. Formulare Formularele sunt proiectate i meninute pentru nregistrarea datelor, care demonstreaz conformitatea cu cerinele SMC. Formularele trebuie s conin : 1. titlul, 2. numrul de identificare, 3. revizia i data reviziei. Formularele trebuie s fie menionate sau ataate la manualul calitii, la procedurile documentate i / sau la instruciunile de lucru. Specificaii tehnice/ desene Specificaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele. Specificaiile sunt unice pentru produs/ organizatie, de aceea standardul de referin nu le detaliaz.
35

Caiet de sarcini poate fi considerat o specificaie. Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC Desenele tehnice sunt documente ale produsului. i poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul Desenele clienilor fac parte din documentaia extern. cere n mod explicit, de exemplu: fac parte din documentaia extern. nu le Cerinele legale i ale autoritilor harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri poate ale proceselor; Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia mbunti SMC i poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu le cere n mod specificaii; explicit, exemplu: de instruciuni de lucru i/ sau de testare; harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor; documente coninnd comunicri interne; specificaii; programe de producie; instruciuni de lucru i/ sau de testare; documente lista furnizorilor aprobai; coninnd comunicri interne; programe planuri de testare i inspecie; de producie; furnizorilor aprobai; lista planuri ale caliti i. planuri de testare i inspecie; planuri ale calitii. Proceduri documentate Proceduri documentate Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti sau a sau a unui proces. unui proces. n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise. n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise. Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care definesc cum se realizeaz o Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care definesc cum se realizeaz o anume anume .activitate. activitate Procedurile descriu n general activitile, care traverseaz mai multe funcii. Structura unei proceduri poate exprimat: Structura unei proceduri poate fi fi exprimat: - n text, - n text, - diagrame flux, - diagrame flux, - tabele, - tabele, - combinaie a acestora. - combinaie a acestora. Coninutul procedurii va descrie activitile. Nivelul Coninutul procedurii van descrie de detaliu poate varia functie activitile. de: - complexitatea Nivelul de activitatii, detaliu poate varia n functie de: utilizate, activitatii, - metodele - complexitatea - metodele utilizate, Instruciunile de lucru se refer mai curnd la activiti n cadrul unei singure funcii.

- nivelul de instruire si capacitatea de ntelegere a personalului, care va executa activitatea respectiva.


36

1.4. Standarde de calitate. C3 76 Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii; C4 77 Instruciuni tehnice pentru aplicarea tapetelor C56 85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente construciilor; Se ntocmesc obligatoriu 6 proceduri,capitole ale standardului SR EN ISO 9001 :2000: controlul documentelor, controlul nregistrrilor, auditul intern,controlul produsului neconform,aciuni corective, aciuni preventive n cadrul unei organizaii care se aliniaz la modelul SR EN ISO 9001:2000, se pot elabora proceduri pentru fiecare capitol i subcapitol din standard

2. Condiii de calitate a lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete -Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica ur matoarele: a) corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora; b) aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa precum si a celor in calcio vechio; - ele trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau urme de la pensula sau bidinele; - urmele de bidinea sunt admise numai daca sint vizibile pana la o distanta de cel mult 1m de la suprafata zugravita; nu se admit corecturi sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1m; - pe suprafetele finisate prin stropire trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform, exceptand cazul cand prin conditiile speciale ale lucrarii s a prescris o repartizare neuniforma; c) uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete sau panza de sac; - nu sunt admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; - in cazul executiei desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura fasii vecine, dar pe o latime de cel mult 1 mm. - Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma. - Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara innadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor. Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. Zugrvelile, vopsitoriile i tapetele fiind lucrri care rmn vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect. Verificarea calitii zugrvelilor i tapetelor se face numai dup uscarea complet. Este interzis a se ncepe executatea oricror lucrri de zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, nainte ca suportul s fi fost verificat cu atenie de eful punctului de lucru privind ndeplinirea
37

condiiilor de calitate (aspect, planeitate, umiditate, rezisten). Verificri prealabile nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii este necesar a se verifica dac au fost executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (nvelitoare, steain, izolaii terase) sau a cror execuie ulterioar ar putea s le deterioreze ( conducte pentru instalaii ngropate, tmplrii etc.) precum i c au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, supori pentru obiectele sanitare sau elemente de nclzire colare, cornize etc.). Toate materialele pot fi introduse n lucrare numai dac n prealabil s-a verificat de eful punctului de lucru c sunt livrate cu declaraii/certificate de conformitate care s confirme c sunt corespunztoare cu prevederile proiectului, au paletarul coloristic cerut i nu au termenul de valabilitate depit. Verificri pe parcursul lucrrilor Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar s se verifice respectarea tehnologiei de execuie, prevzut n prescripiile tehnuice i fiele de utilizare date de furnizor, utilizarea reetelor i compoziiei amestecurilor indicate n aceleai prescripii tehnice. La aplicarea straturilor succesive este necesar a se urmri respectarea timpilor de uscare ntre straturi i intreprinderea msurilor de protecie impotriva uscrii brute, splrii prin ploaie i impurificrii cu praf sau vapori de substane chimice. n perioada de lucru pe timp friguros se vor asigura i temperaturile critice pentru depozitare, preparare, aplicare i uscare prevazute n normativul C 16 84.

Verificri pe faze de lucrri Zugrveli Prin examinare vizual se verific urmtoarele: a) Corespondena zugrvelilor cu prevederile priectului i cu dispoziiile ulterioare; b) Aspectul suprafeelor zugrvite care trebuie s aib un ton de culoare uniform, s nu prezinte pete, scurgeri, stropi, bici, cojiri, fire de pr sau urme de pensul sau bidinea; nu se admit corecturi sau returi locale care distorsoneaz cu tonul general; pe suprafeele stropite stropii s fie repartizai uniform; c) Uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu role; Aderena zugrvelilor se verific prin frecare uoar cu palma pe perete . O zugrveal aparent nu trebuie s se ia pe palm. Rectilinitatea liniaturilor de separaie se va verifica cu ochiul i cu un dreptar de lungime adecvat. Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm. Vopsitorii nainte de nceperea verificrii calitii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile n ulei sau la cele pe baz de polimeri s-a format pelicula de rezisten, fapt ce se constat prin
38

ciocnirea uoar a vopselei cu degetul n mai multe puncte. Prin examinare vizual se verific aspetul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmtoarele: a) Suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat, conform monstrelor stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie s fie aplicat pn perfect curat, adic s nu prezinte straturi strvezii i nici pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de pelicul, crpturi, aglomerri de pigmeni neregulariti generate de chituire sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul sau urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare. b) La vositoriile executate pe tmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul de vopsea a suprafeelor de lemn sau metal, bine chituite i lefuite n prealabil iar accesoriilemetalice vizibile (ilduri, drucre, cremoane, oliere etc.) s nu fie ptate de vopsea; c) Nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tmplrie vopsite, sau care urmeaz s fie vopsite; d) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tmplrie naintea vopsirii (curirea, lefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verificri naintea aplicrii primului strat de vopsea; e) Se va examina vizual dac evle, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele, etc. sunt vopsite n culorile prescrise i vopseaua are culoare uniform, fr pete, urme de pensul, crpturi sau alte defecte. Cu aceeai atenie se verific dac pregtirea suprafeelor laterale i spatele aestor piese sunt vopsite , cu respectarea condiiilor de mai sus. f) Bordurile, frizurile i liniatura trebuie s fie de aceeai lime pe toat lungimea, s nu prezinte curburi sau frnturi pe acelai aliniament, iar nndirile s nu fie vizibile de la distan mai mare de 1 m. g) Separaiile dintre vopsitorii i zugrveli pe un acelai perete, precum i cele dintre zugrveala pereilor i tavanelor trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc. Verificarea rectilinitii liniilor de separaie se face cu un dreptar ct mai lung. La aceast verificare trebuie ca pe un ntreg perete s nu existe mai mult de dou devieri izoalte i care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm. Calitatea vopsitoriilor executate pe alte piese metalice (balustrzi, grilaje etc.) se va verifica n acelai mod ca la vopsitoriile executate la tmplrie. Tapete

Verificarea calitii lucrrilor de tapetare se va face numai dup ce timp de 14 zile de la aplicare, temperatura aerului din camer a fost de minim 180C, iar umiditatea relativ a aerului de 50 60%. Temperatura i umiditatea vor fi msurate cu termometre i umidiometrede ctre laboratorul de antier. Se va controla dac s-a respectat tehnologia de execuie privind pregtirea i amorsarea suprafeelor i aplicarea hrtiei de ziar peste care se fixeaz tapetul. Tapetele aplicate trebuie s fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu monstrele convenite
39

cu beneficiarul. Toate fiile trebuie s aib aceeai culoare, nuan i model. Lipirea tapetelor trebuie s fie realizat uniform pe ntreaga suprafa a fiecrei fii, fr s existe poriuni neaderente, umflturi, cute sau neregulariti cauzate de pregtirea necorespuntoare a stratului suport. Fiile de tapet trebuie s fie dispuse vertical, verificarea fcndu-se cu firul cu plumb i neadminduse nici o abatere de la verticalitate. La suprapunerea fiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fiei de deasupra s fie orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast condiie nu este aplicat la pereii paraleli cu cei pe care se afl ferestre dar trebuie ca pe tot peretele suprapunerea s se fac n acelai sens. La suprapunerea de fii desenul clor dou fii trebuie potrivit exact. n puncte izolate se admite o nepotrivire de maximul 1 mm. La lipirea cap la cap fiile trebuie s fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaie s nu poat fi observat dect pn la cel mult 2 m distan. La muchiile intrnde sau ieinde ale ncperilor rosturile verticale dintre fii trebuie realizate la 10 - 15 cm de la muchia respectiv. Nu se admit suprafee neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau exfolieri pe lng pervazuri, ntreruptoare, prize etc. 3. Condiii de calitate a lucrrilor de ipsosrii La recepia calitativ a lucrrilor de ipsosrii se verific: - corespondena ntre prevederile proiectului i modul de prelucrare sau decorare a suprafeei; - aspectul suprafeelor gletuite i ornamentelor, care trebuie s fie uniform pe toat suprafaa; - abaterile de la planeitate, orizontalitate i verticalitate a tencuielilor gletuite i a muchiilor; - grosimea medie a tencuielilor, care nu trebuie s depeasc 2 cm, i numai n poriuni mici i izolate se admit grosimi pn la 2,5 cm; 3.1. Aspectul suprafeelor. Suprafeele gletuite precum i cele ale profilurilor i pieselor decorative nu trebuie s prezinte umflturi, tirbituri, lovituri, lipsuri, asperiti i zgrieturi. Verificarea se face vizual i prin plimbarea palmei pe suprafaa ipsosriei. Muchiile la coluri, palei, glafuri, la ui i ferestre trebuire s fie vii sau rotunjite, conform prevederilor proiectului. 3.2. Planeitatea suprafeelor. Suprafeele gletuite, la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime aplicat n orice direcie nu trebuie s prezinte mai mult de dou neregulariti cu adncimea sau nlimea de 2 mm. 3.3. Verticalitatea tencuielilor gletuite. Abaterile fa de vertical ale tencuielilor gletuite se verific cu firul cu plumb. Acestea nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat nlimea pereilor , pn la 3,5 m i 3 mm la cele mai nalte.
40

3.4. Orizontalitatea tencuielilor gletuite ale tavanelor. Abaterile fa de orizontal ale tencuielilor gletuite ale tavanelor se verific cu ajutorul unui dreptar i al nivelei. Aceste abateri nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maximum 5 mm ntr-o ncpere sau pe cmpul dintre grinzi. 3.5. Orizontalitatea i verticalitatea diverselor elemente. Abaterile fa de vertical sau orizontal ale unor elemente ca: intrnduri, ieinduri, glafuri, muchii, ornamente, coloane, etc. se verific cu firul cu plumb i, respectiv, al unui dreptar i al nivelei. Aceste abateri nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat inlimea sau lungimea elementului. 3.6. Curbura suprafetelor curbe. Abaterile fa de curbura proiectata a suprafetelor curbe, tencuite si gletuite, nu trebuie sa depaeasc 3 mm. Deficiente Remedierea defectelor se face cu promptitudine i sim de rspundere. Calitatea remedierilor este verificat atent i cu profesionalism Defectele lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete Tulburarea Formarea de coji Sedimentarea materiilor solide n dispersie Gelificarea Spargerea emulsiei Rezisten la ntindere cu pensula a compoziiei Urme de pensul care se menin i dup uscarea stratului de compoziie. Adeziune slab Scurgeri i perdele Coaj de portocal Pelicul aspr la pipit. Bici i bule de aer, Uscare ntrziat a peliculei. Putere slab de acoperire. Pierderea luciului. Aderen slab. Rezisten insuficient a peliculei. Aspect grunos. Apariia porilor. Crpturi. Exfolieri. Apariia ruginii. Defectele lucrrilor de ipsosrie Cocovire. Fisuri. Crpturi. Pete de rugina.mpucturi pe suprafeele tencuite Suprafee degradate i fr rezisten. Desprinderea tencuielii de pe suport. Zgrieturi, denivelri, asperiti ale suprafeelor. Linii tremurate sau neregulate. INTRETINERE - Zugravelile cu lapte de var si huma, calcio vechio nepatinat si patinat cu ceara, se intretin prin curatarea de praf cu perii cu coada lunga, cu fire de par sau sintetice. - Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, supra lejele finisate cu calcio vechio patinat cu vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se spala cu carpa sau buretele cu apa calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti, dupa care se revine si se sterge cu o carpa curata uscata. in cazul in care spalarea nu este necesara suprafata se poate sterge direct cu o carpa uscata flanelata. Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile. - Suprafetele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea definitiva in relief se pot spala cu o carpa muiata in apa si stoarsa. Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa in relief, nu se vor spala inainte de 30 zile de la realizarea lor.
41

MODULUL 5 IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE ZUGRVELI, IPSOSRII, TAPETRII I VOPSITORII
Modulul face referire la identificarea i alegerea materialelor adecvate, de bun calitate i n cantiti suficiente folosite la realizarea lucrrilor de finisaje, asigur succesul n realizarea unei zugrveli, tapetri sau vopsitorii, la nivelul cerinelor proiectului de execuie sau dorinei beneficiarului.

Identificarea materialelor folosite la lucrrile de zugrveli, ipsosrii tapetri i vopsitorii Alegerea i folosirea corect a a materialelor, n baza caracteristicilor acestora.

Materialele se refer la materialele specifice fiecrei operaii executate de zugravul- tapetar, ipsosar i anume: ipsos, ciment, var, tapet i vopsele lavabile, vopsele n ulei, tapet, pentru executare propriu-zis a lucrrilor de zugrveli, tapetri i vopsitorii. Identificarea materialelor care nu corespund din punct de vedere calitativ.

Sunt necesare cunotine despre materialele de construcii utilizate i cunotine despre respectarea reglementrilor interne, privind aprovizionarea i gestionarea materialelor. In timpul executiei trebuie avut in vedere: - identificarea corect a materialelor adecvate i de bun calitate - stabilirea necesarului pentru executarea finisajului - modul de aprovizionare i depozitare a materialelor etc

MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE ZUGRVELI CLASIFICAREA LUCRARILOR DE COLORARE La executarea lucrarilor de colorare se folosesc materiale diverse. Pentru tehnologia executarii lucrarilor de colorare este necesara clasificarea lor dupa functiunile ndeplinite n alcatuirea compozitiilor de lucru. 1. LIANTI 2. PIGMENTI 3. DILUANTI SI SOLVENTI 4. MATERIALE AJUTATOARE LIANTII Liantii sunt substante care n stare lichida sau vscoasa daca sunt ntinsi n straturi subtiri pe o suprafata oarecare se ntaresc si dau nastere unei pelicule care leaga ntre ei pigmentii cu care au fost amestecati si i lipeste de suprafata suport. Liantii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt ei se mai numesc si substante peliculogene. Dupa provenienta, liantii pot fi :
42

Organici, atunci cnd sunt extrasi din plante sau din produse animale Anorganici, atunci cnd sunt extrasi din substante minerale, sau sunt produse sintetice

GRUPE DE LIANTI: 1. Liantii de apa - sunt substante care pentru a fi folositi trebuie nmuiati si diluati n apa 2. Uleiurile sunt substante grase de provenienta vegetala sau sintetica 3. Rasinile sunt substante complexe naturale si mai ales sintetice 4. Bitumurile sunt substante provenite din zacaminte naturale sau ca subproduse de la distilarea titeiurilor 5. Derivatii celulozici sunt compusi celulozici obtinuti pe cale industriala 6. Emulsiile- sunt dispersiuni fine de lianti n medii lichide , n general apa. Denumirea de COLORARE se refera la acoperirea unei suprafete cu un strat subtire care i schimba culoarea indiferent de substantele cu ajutorul carora se obtine acest efect, ca si modul de aplicare a lor. PIGMENTII Substantele colorate, insolubile n lianti si n diluanti mpreuna cu care se folosesc se numesc pigmenti. Prin macinare se aduc n stare de pulbere foarte fina. Amestecati cu liantii se alcatuiesc astfel suspensii. Dupa natura lor pigmentii pot fi: - Anorganici minerali naturali sau artificiali, cei naturali fiind obtinuti din roci sau pamnturi colorate, iar cei artificiali pot fi obtinuti din diversi compusi ai metalelor, oxizi, metale si aliaje ale lor n pulberi fine.(ex. pamntul de Sienna, Miniul de plumb,Galbenul crom, Praful de Al) - Organici naturali sau sintetici, cei naturali fiind obtinuti din plante, animale , insecte (ex. Carmin natural, Indigoul, Rosu de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obtin din hidrocarburi cu nuante de la galben la maron nchis Pigmentii ntrebuintati la zugraveli si vopsitorii au de nfruntat actiunea vatamatoare a multor agenti exteriori, printre care lumina solara, actiunea apei si a substantelor dizolvate n ea, a prafului etc. Cteva din principalele calitati ale pigmentilor sunt: - Stabilitatea la lumina este proprietatea pigmentilor de a nu se decolora, adica de a-si pastra vreme ndelungata culoarea - Insolubilitatea n apa, fara de care ploile si apa n general, dizolvnd pigmentii, ar pata suprafetele colorate si ar altera culoarea lor initiala, reducndu-le rezistenta si stabilitatea si ar curata elementele vopsite. - Stabilitatea la actiunea acizilor - Rezistenta la intemperii adica la actiunea combinata si repetata de umezire-uscare, frig-cald, nghet-dezghet. Lipsa acestei calitati face ca pigmentul sa nu poata fi folosit dect la colorarile de interior. - Puterea de acoperire se exprima prin cantitatea de pigment masurata n grame, necesara ca sa acopere 1 m2 de suprafata, astfel nct sa nu se mai vada o vopsea anterioara, de contrast, data pe sticla. - Capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este proprietatea acestuia de a transmite culoarea si nuanta lui unui amestec de pigment alb
43

DILUANTI SI SOLVENTI Substantele lichide usor volatile , care dizolva substantele peliculogene , modificndu-le prin aceasta vscozitatea n sensul de a le subtia (fluidiza) se numesc solventi. Aceste substante se folosesc la vopsitorii avnd un rol important n uscarea si formarea peliculei. MATERIALE AJUTATOARE n categoria materialelor ajutatoare sunt cuprinse mai multe tipuri de materiale cum ar fi : - Materiale de umplutura sunt acele substante organice, natural sau artificiale, care au n general putere mica de acoperire si o capacitate de absorbtie mica. Ele se amesteca cu vopselele pentru a economisi uleiurile, pentru a atenua nuantele prea tari ale unor pigmenti, pentru a conferi vopselelor o durabilitate mai mare n timp. - Sapunuri fie cele de menaj fie cele pasta se folosesc pentru curatarea suprafetelor de praf si de funingine , la prepararea grundurilor pentru zugraveli , ct si, mpreuna cu uleiurile vegetale , la mbunatatirea calitatii varuielilor si a vopsitoriilor. - Plastifianti sunt substante nevolatile sau foarte greu volatile, care ramn dupa alcatuirea peliculei, facnd ca ceasta sa aiba elasticitatea corespunzatoare. - Decapanti sunt amestecuri de solventi, cu adaosuri de parafina sau naftalina, care se folosesc pentru curatirea si ndepartarea straturilor vechi de grunduri, chituri, sau vopsele. - Materiale de slefuit (abrazivi) sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme : pietre, paste, praf sau fixate pe un suport de hrtie sau pnza. Ele servesc la netezirea si uniformizarea suprafetei ct si a grundului, sau a chitului. - Diferite alte materiale ajutatoare soda (carbonatul de sodiu) se dizolva n apa si serveste la curatarea suprafetelor afumate sau patate de grasimi si la curatirea suprafetelor de vopsele de ulei. - Soda caustica (hidratul de sodiu) se foloseste n solutii ca si decapant si la curatirea petelor grase. - Piatra vnata (sulfatul de cupru), n solutie apoasa, aplicata pe suprafete tencuite, sau de lemn distruge sporii de ciuperca si de muschi, cum si unele microorganisme si mpiedica formarea lor acestea fiind materiale fungicide. El poate intra n compozitia unor zugraveli. Depozitarea materialelor pentru zugraveli - se pastreaza n lazi de lemn simplu geluite sau captusite la interior cu tabla zincata. Substantele vscoase, lichide si emulsiile se pastreaza n cutii speciale, n bidoane sau n butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata. Pentru substantele volatile se va avea grija ca vasele sa se nchida ermetic, pentru a nu se produce vapori n magazie. Substantele caustice vor fi pastrate nchise ermetic n ambalaje proprii fiecaruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate n magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru nu se confunda continutul. Se mai pot folosi pentru depozitare si pastrare sacii speciali de hrtie. Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru zugraveli se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cu solventi volatili vor fi manipulate n vase nchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum
44

si cele toxice. La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de material necesara ntr-un schimb. Pentru substantele n praf fin sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de protectie. Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau murdarirea materialelor sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior. MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE IPSOSERII IPSOSUL pentru prefabricarea ipsosurilor se foloseste roca numita ghips, formata din sulfat de calciu dihidratat care la o incalzire treptata la temperaturi care din ce in ce mai ridicate (95-120C) pierde trei sferturi din apa de cristalizare si se transforma in sulfat de calciu semihidratat component principal al ipsosului . Materia prima sufera urmatoarele operati: macinarea fina a ipsosului incalzirea pana la 300 grade C., in cazane prevazute cu agitare mecanice spre a realiza o deshidratare uniforma a produsului macinat. In raport cu culoarea timpul de priza, de macinare, rezistentele si puritatea ipsosului de constructisi cel de modelat se livreaza in trei calitati. Ipsosul de constructi de calitatera I este folosit singur sau amestecat cu var; la prepararea mortarelor pentru tencueli si pastelor pentru glet Ipsosul de constructi de calitatea II a se intrebuinteaza singur sau amestecat cu var Ipsosul de constructi de calitatea a-III-a poate fi folosit la piese prefabricate care nu au de suportat sarcini in constructie sau conditi de umiditate variabile Cantitatea de apa necesara prepararii unei paste bune de prelucrat este de 50-60% din greutatea ipsosului Ipsosul find sensibil la umiditate, nu se intrebuinteaza la exterior si in incaperi umede. Saci de ipsos se pastreaza in magaziI curate si ferite de umezeala si se transporta in mijloace de transport acoperite, ipsosul trebuie ferit de ploaie, zapada sau umezeala. MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE VOPSITORII Materialele de vopsitorie sunt materialele peliculogene utilizate pentru protectia si finisarea constructiilor si elementelor de constructii. Materialele de vopsitorie au in compozitie substante solide (pigmenti) si substante lichide (ulei, solventi, apa etc.), dintre care cel putin una este peliculogena. Principalii componenti ai materialelor de vopsitorie sunt: 1. substantele peliculogene: sunt substante solide sau lichide care prin intarire formeaza pelicule pe suprafata suportului. 2. sicativi: sunt substante solubile in uleiuri vegetale care accelereaza uscarea uleiurilor. 3. solventi: sunt lichide volatile, iar prin evaporarea lor micsoreaza timpul de uscare al peliculei.
45

4.

diluanti: sunt amestecuri de solventi necesari aplicari pe suport

si sunt produse si utilizate pentru diluarea produselor peliculogene pana la obtineri vascozitati corespunzatoare in functie de metoda de aplicare 5. plastifianti: sunt substante greu volatile care confera peliculei plasticitate, micsorand astfel pericolul de fisurare. 6. substantele de umplutura: sunt pulberi fin macinate care pot inlocui o parte din pigment micsorandu-se astfel pretul de cost al proudului. Prin denumirea de VOPSEA se ntelege materialul lichid vscos,care ntins n straturi subtiri pe o suprafata alcatuieste dupa uscare o pojghita fina, durabila, stabila, aderenta si care i schimba aspectul (culoarea,gradul de netezire, duritatea COMPOZITIA DE VOPSEA este un amestec bine omogenizat ntre un element de colorare, pigmentul si unul peliculogen, liantul si are o consistenta de lucru proprie n functie de modul de lucru adoptat. CONSISTENTA DE LUCRU a unei compozitii este starea de fluiditate (de curgere, sau de subtirime) necesara ca ea sa se poata aplica cu modul de executie stabilit. Dupa liantii si diluantii folositi avem zugraveli care folosesc ca si diluant, apa, sau vopsitorii de ulei, care folosesc alte tipuri de diluanti. La vopsitoriile n ulei liantul folosit este un ulei vegetal natural, un nlocuitor sintetic sau o emulsie de ulei cu apa. Alaturi de vopsitoriile n ulei se mai folosesc si lacurile care sunt solutii de rasini sau alte substante cu solventi volatili. Lacurile sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvati organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetale Lacurile pot fi incolore sau colorate dar n general ele sunt transparente. Lacurile colorate cu un pigment prin care ele devin opace (acoperitoare) se numesc emulsii. Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri Emailurile sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici

Emailurile se utilizeaza ca strat intermediar sau final, pentru protejarea sau / si decorarea suprafetelor. se aplica pe suprafetele din metal, peliculele sunt semilucioase, aderente si rezistente uscare la aer (temperature de 20 2C) la atingere 5 ore de aplicare finala 24 ore de la aplicare aplicare: cu pensula, trafalet, prin pulverizare randament de aplicare: 811 m/kg si strat, in functie de metoda de aplicare si support. Vopsea lucioasa pentru metal-este deosebit de lucioasa, recomandata mai ales pentru ramele exterioare ale ferestrelor si usilor din metal sau a balustradelor ( de exemplu de la balcoane). Se poate folosi si la interior. Excelenta putere de aplicare: are rezistenta la agentii chimici si fizici.
46

Vopsea mata pentru metal - nu-si schimba culoarea in timpul si are o excelenta putere de aplicare. Depozitarea materialelor pentru vopsitorii, precum si a vopselelor se pastreaza n locuri uscate, bine aerisite si ferite de variatii mari de temperatura. Substantele vscoase, lichide si emulsiile se pastreaza n cutii speciale, n bidoane sau n butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata. Pentru substantele volatile se va avea griji ca vasele sa se nchida ermetic, pentru a nu se produce vapori n magazie. Substantele caustice vor fi pastrate nchise ermetic n ambalaje proprii fiecaruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate n magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru nu se confunda continutul. Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru vopsitorii se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cu solventi volatili vor fi manipulate n vase nchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum si cele toxice. La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de material necesara ntr-un schimb. Pentru substantele n praf fin sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de protectie. Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau murdarirea materialelor sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior. MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE TAPETARE

Prin tapetare se obtine o suprafata neteda, usor de intretinut si decorative. Tapetele pot fi de hartie, material textile, material de polimeri, tesatura din fibre de sticla etc. Sunt materiale care se prezinta sub forma unor fasii subtiri, livrate in suluri cu latimea pana la 75 cm. Se aplica prin lipirea cu un clei slab (de oase sau din faina) sau alt tip de adeziv pe perete in prealabil tencuit.

47

MODULUL 6 UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE


Modulul descrie tehnologia de folosire a uneltelor i echipamentelor, care au fost special create pentru o anumit operaiune i modul de ntreinere a acestor unelte i echipamente pentru a le prelungi durata de folosire. Utilizarea uneltelor simple i mecanizate Identificarea cu atenie a uneltelor simple manual i mecanizate, necesare realizrii lucrrilor specifice. Uneltele i dispozitivele trebuiesc folosite corect i cu atenie. Uneltele i dispozitivele sunt ntreinute n bun stare, conform instruciunilor de lucru. Utilizarea de scule, unelte i dispositive pentru curarea suprafeelor Folosirea n mod corect dispozitivul cu flacr, paclul, peria de srm etc. Respectarea regulilor de protecia muncii i PSI. Regulile de protecia muncii sunt respectate pe toat durata activitii. ntreinerea, n buna stare de funcionare sculele, uneltele i dispozitivele din dotare. Utilizarea aparatelor mecanizate de vopsit Folosirea corecta a pistolului acionat electric sau cu aer comprimat.

ntreinerea n bun stare de funcionare a aparateleor mecanizate din dotare Noiunea de unelte, scule i dispozitive simple manuale i mecanizate se refer la: bidinele, pensule, pacluri, pompa de zugrav, pistolul pentru pulverizarea vopselei, cuite pentru tiat tapetul, rigle de trasare, dreptar, nivele cu bula de aer, trafalei etc. Dup folosire aceste unelte i dispozitive de lucru vor fi curate i ntreinute pentru prelungirea duratei de folosire. Este necesar cunoaterea uneltelor i instrumentelor pentru verificarea, msurarea, trasarea, marcarea i pregtirea suprafeelor de lucru, dar i pentru executarea propriu-zis a lucrrilor de zugrveli, ipsosrii, tapetari i vopsitorii, folosirea corect a acestora i ntreinerea lor n bun stare de funcionare.
48

In timpul executiei trebuie avut in vedere: - identificarea i utilizarea corect a uneltelor manuale si mecanizate, - modul de ntreinere a acestora, etc. - modul de folosire al uneltelor. SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU ZUGRAVELI Pentru prepararea culorilor cnd aceasta se face pe loc este nevoie de:

- cani metalice de 0,5 -1 si 2 l; - cilindrii gradati pentru dozarea materialelor; - cancioc; - aparat manual de frecat vopsele; - site cu ochiuri de diferite dimensiuni (300 900/cmp); - strecuratori pentru vopsele; - vas de emulsionare; - cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare; - vase pentru fiert cleiul. Pentru executarea manuala uneltele folosite n aceste scopuri sunt:

- rascheta (spaclu) pentru ndepartarea stratului vechi de culoare; - perii de srma de diferite forme, normale si cu mner lung; - perii cu fibre vegetale; - perii de par pentru ndepartarea prafului; - spacluri de lemn, metalice, de cauciuc; - drisca de lemn si drisca metalica; - lampa de benzina pentru ars vopseaua veche; - cutit pentru deschiderea crapaturilor n tencuiala sau lemn; - dispozitiv pentru fixarea pietrei sau a bucatii de lemn necesare frecarii suprafetelor; - ciocane; - ticling; - razuitoare metalica; - dalta; - crpe; - scari duble; - schele de inventar, de lemn sau metalice. La aplicarea diferitelor compozitii se mai folosesc: - bidinele patrate sau rotunde; - bidinea cu coada lunga; - pensule rotunde pentru zugraveli; - pensule late pentru zugraveli; - tufere de par, de burete sau de cauciuc;
49

- rigle pentru tras liniaturi si despartituri dintre doua culori; - fir - sfoara decu 20plumb; m pentru nsemnat; - metru; - role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugraveli; - burete si crpe.

Manevrarea paclului la pacluire

50

Diferite pensule

Cuit de desfcut crpturile

51

- fir cu plumb; - metru; - role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugraveli; - burete si crpe. Pentru executarea mecanizata: La executarea mecanizata se folosesc aparate pulverizatoare precum si aparate electrice pentru zugravit. Aparatele de pulverizat pot fi: -cu actiune discontinua la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de zugraveala este necesara intreruperea lucrului. -cu actiune continua la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului printr-un furtun dintr-un vas alimentat continu. Aparatul cu actiune discontinua este aparatul tip calimex iar aparatele cu actiune continua sunt aparatele electrice . Aparatele de pulverizat se compun in principal din: un dispozitiv de actionare care este fie o manivela fie un motor electric si o pompa cu membrane, pus in functiune direct, de u sistem bilamanivela sau prin intermediul unui reactor. Sistemul de aspirare-refulare la aparatele calimax si AEZ-1 este constituit din supapele de tip cu bila, furtunul cu sorb la sita si recipientul tampon cu monometru indicator. APARATUL TIP AEZ-1 se poate utiliza si la aplicarea zugravelilor si stropirilor pe baza de acetat de polivinil cu o diluatie in apa de 60-70% si respectiv de 50%, corespunzatoare straturilor 1 si 2. Forma jetului de material pulberizat este un con: dimensiunile acestuia sunt in functie de natura materialului si de marimea orificiului dozei utilizate. Stropirea trebuie sa se realizeze de la o anumita distanta de perete specifica tipului de aparat si compozitiei folosite.Aceasta distanta se stabileste prin incercari.Trebuie ca stropii de pozitie sa nu cada inainte de a atinge peretele, nici chiar partial dar nici sa nu ricoseze de pe fata acestuia.In amele cazuri se risipeste compozitia si se creaza in aer o ceata pigmentata care este daunatoare. Astfel, s-a constatat practic ca cele mai bune rezultate se obtin cand baza conului de material are un diametru de 30-40 cm si o inaltime de 70-75 cm ceea ce corespunde cu distanta la care se tine pulberizatorul fata de perete. Pentru o aplicare uniforma de zugraveala se executa cu duza pulverizatorului miscari in spirala. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea stratului precedent.Dupa terminarea lucrului se spala aparatul, in interior cat si in exterior, furtunul si pulberizatorul prin introducerea unei cantitati de apa in interiorul aparatului, creandu-se din nou presiune. La aparatul AEZ-2 monometrul este montat langa capacul pulverizatorului iar supapele sunt in forma de pastile de cauciuc care rezema pe scaune metalice, aspiratia facandu-se prin furtun. Aparatele electrice au o supapa de siguranta si un circuit de retur. Sistemul de pulverizare se compune din furtun, tija metalica cu robinet si capacul portduza cu duzele . Aparatele sprijina pe o placa metalica. Duzele au forma unor pastile metalice cu un orificiu central calibrat, cu diferite dimensiuni. Pentru punerea in functiune aparatele electrice se racordeaza la reteaua electrica de alimentare printr-o fisa cu contactul de protectie. Se prepara solutia de zugravit care urmeaza a fi aplicata si se toartna intr-un vas curat, printr-o sita deasa. Se amorseaza apoi pompa si se introduce robinetulacestuia
52

in vasul cu solutie. Prin actionarea manetei la aparatul manual sau prin conectarea intrerupatorului motorului la aparatele electrice, solutia este absorbita din vas si poi refulata prin furtun la dispozitivul pulverizator . La aparatele electrice surplusul de material se introduce pe circuitul retur . Suprafata de lucru fiind pregatita, se pulverizeaza apoi materialul de zugravit cu particule fine. Productivitatea teahnica este de circa 100 mp/h, la aparatul manual Calimax si de 200-250 mp/h la aparatele AEZ1si AEZ-2. Pentru laptele de var in vederea amestecarii si omogenizarii solutiilor se executa urmatoarele operatii: - se alege tija cu lungime corespunzatoare varului in care este solutia; - se alege tipul de agitator si se asambleza la tija; - se fixeaza tija in mandrina corpului masinii de gaurit; - se agata intregul amestecator de un cadru sau de un carlig deasupra varului cu solutie; - se porneste motorul electric si se introduce agitatorul in solutie, Amestecatorul poate fi mentinut in stare de functionare, fie numai atat timp cat se apasa pe butonul de functionare amplasat la manerul de apucare, fie permanent cand se blocheaza butonul printr-un dispozitiv special. Forma agitatorului care trebuie utilizat este impusa de natura materialului Inainte de a fi intrebuintata compozitia se strecoara prin site fine prin tesatura din sarma de alama, pentru retinerea impuritatilor si a particulelor de var nestins sau de pigment.Sita vibranta se compune din urmatoarele elemente: vibratorul, recipientul si stratul-suport. Vibratorul este actionat de un motor electric monofazat. Aparatele de pulverizat pot fi: cu actiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de zugraveala este necesara intreruperea lucrului; cu actiune continua, la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului, printrun furtun, dintr-un var alimentat continuu. Aparatul de pulverizat cu actiune discontinua folosit curent este APARATUL CALIMAX, iar aparatele cu actiune continua sunt aparatele electrice. Pentru punerea in functiune aparatele de tip electric se racordeaza la reteaua electrica de alimentare printr-o fisa cu contact de protectie.Apoi se prepara solutia de zugravit, care urmeaza a fi aplicata si se toarna intr-un vas curat, printr-o sita deasa. Se amorseaza pompa si se introduce robinetul acestuia in vasul cu solutie. La aparatele cu recipient se creeaza o perna de aer comprimat, a carei presiune este indicata de monometru si care are rolul de a mentine constanta presiunea solutiei de zugravit. Jetul de material pulverizat are forma unui corn cu dimensiunile in functie de natura materialului si de marimea orificiului dozei utilizate. Stropirea se executa de la o anumita distanta de perete, care difera de tipul de aparat si compozitia folosita si se stabileste prin incercari. Trebuie ca stropii de compozitie sa nu cada inainte de a atinge peretele dar nici sa ricoseze de pe fata acestuia. Cazuri cind s-ar risipi din compozitie si s-ar creea in aer o ceata cu pigmenti care este daunatoare sanatatii muncitorilor . Pentru aplicarea uniforma a compozitiei de zugraveala se executa cu duza pulverizatorului miscari in spiral. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea aluia precedent. Dupa terminarea lucrului se spala aparatul atat in interior cat si in exterior precum si furtunul si pulverizatorul prin
53

introducerea unei cantitati de apa in aparat . SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU IPSOSERII - perii de srma de diferite forme, normale si cu mner lung; - perii cu fibre vegetale; - perii de par pentru ndepartarea prafului; - spacluri de lemn, metalice, de cauciuc; - ticling; -glet metallic -tipare SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU VOPSITORII Pentru prepararea culorilor cnd aceasta se face pe loc este nevoie de: - cntare (zecimal si de farmacie); cani metalice de 0,5 -1 si 2 l; - cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare; cancioc; - cilindrii gradati pentru dozarea materialelor; - aparat manual de frecat vopsele; strecuratori pentru vopsele; - amestecatori pentru omogenizarea vopselelor;

- vas de emulsionare

Vopsirea se poate executa manual sau mecanizat Vopsirea se poate executa manual sau mecanizat La un volum mic de lucrari si in cazuri cand se vopsesc obiecte marunte sau suprafete mici, La vopsirea un volum mic deIn lucrari si in cazuri cand vopsesc obiecte marunteintrucat sau este indicata manuala. toate celelalte cazuri estese indicata vopsirea mecanizata, suprafete mici, este indicata vopsirea In toate celelalte cazuri este indicata astfel se ridica cu mult productivitatea munciimanuala. si se scurteaza timpul de executie a lucrarilor. vopsirea mecanizata, intrucat astfel se ridica cu mult productivitatea muncii si se 54 scurteaza timpul de executie a lucrarilor.

Vopsirea mecanizata se face pe santierele noastre in general prin pulverizare cu pistoale cu aer comprimat si, mai restrans, prin procedeul fara aer (airless) sau cu pistoale electromagmetice. Se obtine o executie rapida, importante economii de materiale si manopera, precum si calitate superioara a lucrului. Inainte de inceperea lucrului vopsitorul impreuna cu un mecanic verifica aparatele si instalatia. Se stabileste apoi consistenta vopselei. Vopseaua nu trebuie sa fie consistenta, pentru a nu infunda aparatul, dar nici prea lichida, pentru a acoperi bine suprafata de vopsit. Consistenta se stabileste prin probe. Rezervorul se incarca cu vopsea inainte de inceperea lucrului. Apoi pe o foaie de placaj sau pe un perete, se face o proba, spre a regla pistolul pentru o anumita finete de pulverizare si latimi a jetului de vopsea. Aceasta operatie este de mare importanta si de ea depinde, in mare masura, calitatea vopsitoriei executate. La vopsirea cu pistoalele pulverizatoare trebuie sa se respecte regulile prevazute pentru aparatele de pulverizare cu mentiunea ca in timpul lucrului, pistolul trebuie tinut la o anumita distant de suprafata care se acopera si care depinde de marimea duzei. Astfel, se recomanda ca la folosirea duzelor de 0,5-1,8 mm, distanta intre duza pistolului suprafata sa fie de 10-15 cm, iar la folosirea celor de 1,8-2,5 mm, distanta sa fie de 15-30 cm. Mana care tine pistolul trebuie sa se miste vertical, de sus in jos si de jos in sus, compozitia aplicandu-se in fasii, care se acopera una pe alta cu 4-5 cm. La vopsirea tavanelor, pistolul se tine sub un unghi de 45 grade fata de acestea. In orice incapere se executa intai vopsirea tavanelor si apoi vopsirea peretilor; vopsirea peretilor se incepe de la colturile incaperii. EXECUTAREA VOPSITORIILOR CU MIJLOACE MECANIZATE In general, vopseaua se aplica in doua sau in mai multe straturi; de regula statul urmator se aplica dupa uscarea celui precedent. Lucrarile de volum mare si cu suprafete intinse executa mecanizat, procedeu care permite marirea productivitatii muncii, scurtarea duratei de executie si imbunatatirea calitatii. La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, se iau masuri pentru executarea mecanizata in primul rand a lucrarilor de pregatire prin slefuire. Pentru acesta se folosesc unealta electrica de slefuit, care se compune din: motorul electric, reductorul, manierele de manipulare, discul abrazic, aparatorea, conductorul electric cu fisa si intrerupatorul. Pentru punerea in functiune a uneltei de slefuit este necesara mai intai introducerea fisei in priza speciala a unei transformator si apoi recordarea cestuia la reteaua electrica. Unealta electrica portabila de slefuit cu disc abraziv se utilizeaza, atat pe santierele de constructii, cat si in atelierele anexa, pentru curatirea si slefuirea suprafetelor de lemn si de metal ce urmeaza a fi vopsite. Operatia de curatire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii, prin indepartarea, fie a statului de vopsea veche care s-a degradat si prezinta crapaturi, cojiri etc., fie a unor materiale staine provenite de la alte operatii tegnologice (mortar de la tencuire, var sau huma de la zugraveli etc.), fie a stratului de oxizi (rugina) de pe suprafetele metalice. Operatia de slefuire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii primului strat de vopsea si pentru finisarea ultimului strat de vopsea. Operatia se executa atat dupa chituire,
55

pentru egalizarea suprafetelor in vederea vopsirii (denivelari, urme de lovituri, gauri de astupat, crapaturi la obiecte de lemn etc.), cat si dupa aplicarea stratului de baza (grund). Vopsirea se executa cu compozitii speciale gata preparata pentru vopsirea manuala, care se diluiaza inainte de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii (sub forma unei pulberi fine si uniforme), adaugand diluant in proportie de 1015% din cantitatea vopselei. Pentru prepararea si omogenizarea vopselelor, lacurilor, materialelor pentru zugraveli, materiale pe baza de rasini expoxidice, materialelor pentru hidroizolatii, se utilizeaza omogenizatorul de lacuri, vopsele si chituri. Omogenizatorul de lacuri, vopsele si chituri se compune din: carcasa, motor electric de actionare, reductor, echipament de lucru (utilizat in fuctie de natura materialului ce se omogenizeaza), maner auxiliar si cablu de alimentare. Vopsirea se executa cu aparatul decu vopsit de inalta presiune. Cu presiune. acest aparat se pot executa Vopsirea se executa aparatul de vopsit de inalta Cu acest aparat si seexterioare, pot executa si zugraveli si exterioare, si lucrari de curatire si zugraveli interiare precum si interiare lucrari de curatire aprecum vopselii (utilizand decanpanti). a vopselii (utilizand decanpanti). Acest aparat poate lucra simultan cu doua pistoale. Acest aparat poate lucra simultan cu doua pistoale. Inainte de a fi Inainte utilizata, strecoara printr-o sita de sita matase cu 900 de vopseaua a fi utilizata,se vopseaua se strecoara printr-o de matase cuochiuri/cm2. 900 Pentru executarea vopsitoriei, se racordeaza prin furtunul de aspiratie pistolul la sursa de aer ochiuri/cm2. executarea vopsitoriei, se racordeaza prin furtunul aerului de aspiratie pistolul comprimat, se apasa Pentru pe tragaciul pistolului permitand mai intai trecerea si apoi a materialului la sursa de aer comprimat, se apasa pe tragaciul pistolului permitand mai intai cara este pulverizat pe suprafata de vopsit. trecerea aerului si apoi a materialului cara este pulverizat pe suprafata de vopsit. La utilizarea pistolului au pistolului o deosebire importanta forma si dimensiunile fetului, in funetie de La utilizarea au o deosebire importanta forma si dimensiunile fetului, natura materialului pulverizat. in funetie de natura materialului pulverizat. Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea si Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, grunduirii, chituirii si chituirii suprafetei, ca si in suprafetei, ca si in cazul vopsitoriilor executate manual. cazul vopsitoriilor executate manual. Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare intre Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul dede uscare straturi, numarul straturi, numarul staturilor, pastrarea materialelor la locul lucru, intre intretinerea staturilor, pastrarea materialelor lala locul de lucru, intretinerea santca, cele de la vopsirea sculelor, sant cele de vopsirea manuala. In plus, sesculelor, va avea grija la orice intrerupere a lucrului la la terminarea lucrului, pistolul sa fiesi bine curatat cu solvent manuala. In plus, se va avea grija si ca, orice intrerupere a lucrului la terminarea lucrului, pistolul (benzina sau white-spirit (s)), atat la interior, prin pulverizarea unei mici cantitati de sa fie bine curatat cu solvent (benzina sau white-spirit (s)), atat la interior, prin pulverizarea unei mici solvent, cat si la exterior. cantitati de solvent, cat si la exterior. Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fiprintr-un protejate ecran printr-un ecran Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate esparator (carton, esparator (carton, placaj, tabla etc.). placaj, tabla etc.).

56

57

SCULE DISPOZITIVELOR SIMPLE SI SI MECANIZATE PENTRU TAPETE SCULELOR I I DISPOZITIVELOR SIMPLE MECANIZATE PENTRU TAPETE - Pensule late; - - Bidinea; Pensule late; - Site cu 600 de ochiuri pe cm2; - Bidinea; - sau Site cu 600 de ochiuri pe cm2; - Perie carpe; - Perie sau carpe; - Spaclu; - Spaclu; - Hartii slefuit; - deHartii de slefuit; - Foarfeca - Foarfeca lunga lunga

Masa de lucru pentru tapetrie

-- Trasarea pe perete perete Trasareafiilor fiilorde deptapet tapet pe 58

MODULUL 7 RESPECTAREA NORMELOR DE DE SECURITATEA SI SNTATE N MUNC SPECIFICE SPECIALITATII: ZUGRAV-IPSOSAR-VOPSITOR-TAPETAR

Legea securitii i sntii n munc nr.319/2006 Dispoziii generale Art. 1 Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr.319/2006. Art. 2 n sensul prezentelor norme, termenii i expresiile de mai jos au urmtorul neles: 1. autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc - reprezint asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de vedere al securitii i sntii n munc; 2. serviciu intern de prevenire i protecie - reprezint totalitatea resurselor materiale i umane alocate pentru efectuarea activitilor de prevenire i protecie n ntreprindere i/sau unitate; 3. comitet de securitate i sntate n munc - este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, n vederea participrii i consultrii periodice n domeniul securitii i sntii n munc, n conformitate cu art.18 alin.(1)-(3) din Legea securitii i sntii n munc nr.319/2006; 4. zone cu risc ridicat si specific - sunt acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile respectiv, deces sau invaliditate; 5. accident care produce incapacitate temporar de munc (ITM) - accident care produce incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin certificat medical fiind ca urmare a accidentului suferit; 6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmat prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept; 7. accident mortal (D) accident n urma cruia se produce decesul accidentatului confirmat, imediat sau dup un interval de timp, n baza unui act medico-legal; 8. accident colectiv accidentul n care au fost accidentate cel puin trei persoane, n acelai timp i din aceleai cauze, n cadrul aceluiai eveniment; 9. accident de munc de circulaie - accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dac persoana vtmat se afla n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu; 10. accident de munc de traseu: a) accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la domiciliu i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul; b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas n locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde ia masa i invers, i care a antrenat vtmarea sau decesul; c) accident survenit pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde i
59

ncaseaz salariul i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul; 11. accident n afara muncii accident care nu ndeplinete condiiile prevzute de prevederile art. 5 lit. g) i art. 30 din Legea nr. 319/2006; 12. invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii de munc, confirmat prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept; 13. invaliditate evident pierdere a capacitii de munc datorat unor vtmri evidente, cum ar fi un bra smuls din umr, produse n urma unui eveniment, pn la emiterea deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate de ctre organele medicale n drept; 14. intoxicaie acut profesional - stare patologic aprut brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de munc; 15. ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munc, regulamentele de ordine interioar, regulamentele de organizare i funcionare, fia postului, deciziile scrise, dispoziiile scrise sau verbale ale conductorului direct sau ale efilor ierarhici ai acestuia; 16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunic producerea unui eveniment, de ndat, autoritilor prevzute la art.27 alin.(1) din Legea nr.319/2006; 17. eviden procedura prin care se stabilesc mijloacele si modalitile de pstrare a informaiilor referitoare la evenimentele produse; 18. cercetare a bolilor profesionale procedur efectuat n mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate; 19. semnalare a bolilor profesionale - procedur prin care se indic pentru prima oar faptul c o boal ar putea fi profesional; 20. declarare a bolilor profesionale - procedur prin care se transmit informaii referitoare la bolile profesionale nregistrate, de angajator, la Centrul naional de coordonare metodologic Bucureti i la Centrul de Calcul i statistic sanitar Bucureti.

NOIUNI DE IGIENA MUNCII 1. OBIECTUL I IMPORTANA IGIENEI Igiena este tiina pstrrii i ntririi sntii omului. Ea se ocup cu studiul factorilor de mediu care influeneaz creterea i dezvoltarea organismului, cauzele care produc bolile i metodele folosite pentru combaterea lor. Dac nu se cunosc i nu se respect regulile igienice, funcionarea normal a organismului poate fi deranjat i apare starea de indispoziie, de boal. Igiena ne nva cum s prevenim mbolnvirile, cum s ne pstrm sntatea. Este deci o tiin a sntii. Igiena ne nva nu numai cum s prevenim starea de boal a organismului, ci si cum sa ntrim starea de sntate. Ea ne arat care sunt factorii duntori i folositori de care depinde sntatea noastr. Aceti factori sunt multipli i acioneaz diferit asupra organismului. De asemenea, igiena ne ajut s ne formm i dezvoltm o personalitate echilibrat emotiv,
60

stpn pe sine n faa situaiilor dificile, cu o inteligen capabil s rezolve diferite probleme pe care viaa le ridic. O consecin fireasc a cunoaterii i aplicrii n practic a principiilor i regulilor igienei este prelungirea duratei de via a omului. Aplicarea i respectarea regulilor de igien de care depinde sntatea noastr, cer un efort mult mai mic dect cel pe care l depunem ncercnd s ne vindecm de o boal dup ce a aprut. Boala aduce suferine fizice i psihice, ntreruperea activitilor zilnice, separarea de cunoscui i prieteni, cheltuieli pe medicamente etc. Chiar dup ce s-au vindecat unele boli, las urme care slbesc capacitatea de munc i rezistena organismului. Omul sntos muncete cu plcere i spor, se poate bucura de via, privete cu ncredere viitorul. Omul bolnav sufer mult, devine nencreztor n puterile proprii i n ali oameni, e nefericit. Igiena muncii este tiina care se ocup de pstrarea i ntrirea sntii lucrtorilor la locul de munc, de msurile de securitate a muncii i de prevenirea i combaterea bolilor profesionale. 2. Igiena muncii n sectorul industrial. Combaterea noxelor indust Mediul industrial trebuie s ndeplineasc anumite condiii igienice care s asigure pstrarea sntii i a puterii de munc a lucrtorilor. Msurile de protecie i organizare a muncii, au ca scop s asigure, n primul rnd lucrtorilor, microclimatul corespunztor. a.Condiiile igienice ale microclimatului n sectorul industrial. Microclimatul se refer la: ncperile unde se desfoar activitatea care trebuie s fie mari, spaioase, bine ntreinute i curate, care s favorizeze micarea liber a lucrtorilor i evitarea accidentrilor i a noxelor profesionale (nox orice agent vtmtor organismului). Temperatura aerului trebuie s fie de 18-20 0C. n unele sectoare industriale, cum ar fi cele din industria prelucrrii metalelor (turntorie, forje) temperatura aerului este mai ridicat dect cea normal. n aceste condiii pentru a se apra mpotriva cldurii, organismul elimin o mare cantitate de ap i sruri, meninnd astfel temperatura constant a corpului. n aceste situaii lucrtorii vor bea sifon sau ap la care adaug 0,2% - 0,5% sare. Aciunea vtmtoare a temperaturii nalte se poate atenua prin folosirea ventilatoarelor, aerisirea prin oberlichturi etc. Deosebit de importante sunt costumele de protecie. Muncitorii vor purta o mbrcminte uoar din bumbac sau din ln, de culoare deschis care reflect radiaiile calorice. Cei care lucreaz n imediata apropiere a sursei de cldur, trebuie s poarte mbrcminte de azbest. Exist i situaii n care muncitorii trebuie s lucreze la temperaturi mai joase, ceea ce poate determina scderea rezistenei naturale a organismului la diferite boli: reumatismul, amigdalitele, bronitele etc. n aceste situaii mbrcmintea de protecie se compune din haine, nclminte i mnui confecionate din materiale rele conductoare de cldur i umiditate, dar permeabile pentru aer. Starea de umiditate a aerului. Umiditatea normal variaz ntre 50 i 70%. n afara acestor limite aerul se consider uscat, respectiv umed. Curenii de aer n industrie se produc n mod special n atelierele cu surse puternice de cldur (forje, turntorii, cuptoare). Presiunea atmosferic care normal este de 760 mmHg, iar variaiile mici nu sunt resimite de organismul uman.
61

Prevenirea accidentelor i mbolnvirilor profesionale datorate factorilor de microclimat se realizeaz prin msurile tehnico-organizatorice adecvate situaiei respective, i anume: modificare procesului tehnologic sau a utilajului; ventilarea general, parial, local sau combinat; izolarea spaiului de lucru i amenajarea de spaii speciale pentru repaus n condiii climatice normale; duuri de ap, de aer, perdele de ap, rcirea pardoselilor cu aer sau cu ap b.Noxele chimice. Un important factor de risc care apare n mediul fizic ambiant l constituie noxele chimice, reprezentate de substanele nocive care se degaj n atmosfera locurilor de munc: gaze, vapori, aerosoli, pulberi. Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaiile, arsurile chimice i exploziile. Se deosebesc urmtoarele categorii de ageni chimici nocivi: - substane toxice sunt acelea care ptrund n organism (prin inhalare, prin piele sau prin ingerare), i afecteaz funciunile i provoac intoxicaiile; - substane caustice sunt cele care n contact cu organismul provoac arsuri (clorul, oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric). Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai periculoase ale cilor respiratorii i ale tubului digestiv; - substane inflamabile sunt cele cu pericol de incendiu, dac ntlnesc condiii prielnice; - substane explozive sunt cele la care n urma unor reacii chimice foarte rapide, ntr-un timp scurt rezult produi noi cu degajare de cldur. Numeroase substane n contact cu aerul pot provoca amestecuri explozive (benzina, toluenul, acetona, acidul etilic, acidul acetic, pulberea de crbune, pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu). Prevenirea se caracterizeaz n cazul noxelor prin: msuri tehnice: - mecanizarea i ermetizarea proceselor tehnologice; - nlocuirea substanelor toxice cu altele mai puin toxice sau chiar netoxice; - nlocuirea unor metode cu altele nepericuloase (de exemplu sablajul cu nisip se nlocuiete prin curare cu alice sau curare hidraulic); - nlocuirea unor procedee uscate cu procedee umede; - ventilarea general, parial, local sau combinat; - echipamente de protecie i de lucru adecvate etc. msuri organizatorice: - examen medical la angajare i periodic; - depozitarea i manipularea corespunztoare a substanelor; - curarea atelierelor; - alimentaia de protecie; - instructajul muncitorilor etc. c. Pulberile industrale. Praful industrial apare n cursul desfurrii unor procese de lucru, datorit diferitelor utilaje sau instalaii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.). Pulberile acioneaz asupra organismului
62

pe cale mecanic sau chimic. Cele care constituie noxe chimice au fost prezentate anterior. Aciunea mecanic a prafului industrial asupra organismului se manifest sub form de iritri ale pielii, ale ochilor i ale cilor respiratorii. Iritaiile cilor respiratorii se por datora urmtoarele pulberi: - azbest (azbestoza); - crbune (antracoza); - siderit (sideroza); - ciment (silicatoza); - siliciu (silicoza cea mai rspndit). Prin normele de igien sunt stabilite limite privind concentraia pulberilor n atmosfera zonei de lucru. Una dintre msurile de reducere a prafului industrial este ermetizarea locului unde se produc pulberi. Acesta este un sistem de protecie care acoper perfect locurile periculoase, nepermind ieirea n afar a agenilor vtmtori. O alt msur este ventilaia corespunztoare cu aspiratoare speciale. d.Zgomotul i trepidaiile. Zgomotul este un factor nociv, frecvent ntlnit ntr-o serie de activiti industriale, cum sunt pilirea i tierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, ncercarea motoarelor etc. Este o aciune duntoare asupra ntregului organism, dar n special asupra sistemului nervos. Lucrtorii supui la zgomot continuu devin somnoleni, neateni, nervoi, au dureri de cap i poft de mncare redus. Din cauza unor stimuleni continui i neregulai cauzai de zgomot, urechea pierde treptat funciunea normal i n civa ani se instaleaz aa numita surditate profesional. Trepidaiile sunt micri vibratorii produse de la mainile aflate n funciune. Aciunea lor ndelungat i de o anumit intensitate, provoac aa numita boal a vibraiilor. Boala ncepe cu oboseal, dureri la nivelul umerilor, slbire, somn agitat. Se instaleaz apoi dureri la degete i articulaii, dureri care se accentueaz mai ales noaptea e. Radiaiile. n cursul activitilor industriale sunt prezente adesea anumite radiaii. Radiaiile, n funcie de natura, intensitatea, frecvena i durata aciunii lor, pot avea diverse influene nocive asupra organismului, i anume: arsuri, oboseal, somnolen, lein, ocuri calorice, pigmentarea pielii, cderea prului, tulburri ale sngelui, boli de iradiere, leucemie etc. Prevenirea se poate face prin izolarea surselor de radiaii prin ecranare, etanare, ermetizare i automatizare, telecomand, echipament de protecie, examinare medical periodic a muncitorilor etc. f. Iluminatul la locul de munc. Un iluminat necorespunztor produce oboseala ocular i nervoas a muncitorilor. Iluminatul poate fi natural i artificial. Cel natural are avantajul c nu obosete vederea, ns prezint inconveniente n ceea ce privete repartizarea neuniform, variaia n timpul zilei, fenomene de orbire provocate de razele solare etc. Iluminatul artificial igienic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s asigure un nivel suficient de iluminare; - s creeze o repartizare uniform a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire; - s nu impurifice i s nu nclzeasc aerul din ncpere. O parte interesant a tehnicii iluminatului o constituie cromatica la locul de munc. Asupra culorilor s-au fcut urmtoarele constatri generale: - culoarea este cu att mai cald, cu ct se apropie de rou i cu att mai rece, cu ct este

63

mai dominant albastr; - culorile nchise au efect depresiv, descurajant, negativ i dau senzaia de apsare; - culorile prea vii genereaz: stari de agitatie, de nervozitate, surescitare, distragerea cu usurinta a atentiei, obosirea aparatului vizual, etc.; - culorile deschise au efect stimulant, vesel, pozitiv. NOIUNI DE PROTECIA MUNCII 1. OBIECTUL I IMPORTANA PROTECIEI MUNCII Ca disciplin tiinific, protecia muncii, face parte din ansamblul tiinelor muncii, avnd Ca disciplin tiinific, protecia muncii, face parte din ansamblul tiinelor muncii, ca obiect studierea legitilor fenomenelor de accidentare i mbolnvire profesional, precum i a avnd ca obiect studierea legitilor fenomenelor de accidentare i mbolnvire mijloacelor i msurilor de prevenire a acestora. profesional, precum i a mijloacelor i msurilor de prevenire a acestora. Ca instituie de de drept, reprezint un ansamblu de norme Ca instituie drept, protecia protecia muncii muncii,, reprezint "un ansamblu de norme legalelegale i imperative , avnd ca obiect reglementarea relaiilor ce se formeaz n legtur cu i imperative" , avnd ca obiect reglementarea relaiilor sociale sociale ce se formeaz n legtur organizarea, conducerea i realizarea procesului de munc, n scopul accidentelor i cu organizarea, conducerea i realizarea procesului de munc, n prevenirii scopul prevenirii bolilor profesionale. accidentelor i bolilor profesionale. Ca activitate metodologico-aplicativ, protecia muncii este parte integrant a conceperii, Ca activitate metodologico-aplicativ, protecia muncii este parte integrant a organizrii i desfurrii proceselor de producie i cuprinde ansamblul de aciuni i msuri prin conceperii, organizrii i desfurrii proceselor de producie i cuprinde ansamblul de care aciuni se realizeaz efectiv securitatea muncii. i msuri prin care se realizeaz efectiv securitatea muncii.
1. OBIECTUL I IMPORTANA PROTECIEI MUNCII NOIUNI DE PROTECIA MUNCII

Deci, scopul final al al activitii de protecia vieii i i Deci, scopul final activitii de protecia muncii muncii este este asigurarea asigurarea vieii integritii anatomo-funcionale a omului n procesul muncii. integritii anatomo-funcionale a omului n procesul muncii. 2. ELEMENTELE PROCESULUI MUNC INTERACIUNEA LOR 2. ELEMENTELE PROCESULUI DE DE MUNC I I INTERACIUNEA LOR

SISTEM DE MUNC
Executant

Sarcina de munc

Mijloace de producie

PROCES DE MUNC

Mediu de munc

64

Procesul de munc reprezint succesiunea n timp i n spaiu a activitilor executantului i mijloacelor de producie n sistemul de munc. Sistemul de munc reprezint totalitatea aciunilor pe care trebuie s le efectueze executantul prin intermediul mijloacelor de producie, pentru realizarea scopului sistemului de munc i a condiiilor impuse de realizare a acestora. Executantul este omul implicat nemijlocit n realizarea sarcinii de munc. Mijloacele de producie reprezint totalitatea mijloacelor de munc (unelte, mijloace de transport i comunicaie, recipiente i depozite pentru pstrarea produselor etc.) i a obiectelor muncii (materiile prime) pe care oamenii le folosesc n procesul de producie. Mediul de munc reprezint totalitatea condiiilor fizice, chimice, biologice i psihologice n care executantul i desfoar activitatea. 3. Factorii de risc de Accidentri i mbolnviri profesionale Sunt factori (nsuiri, stri, pocese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munc, ce pot provoca n anumite condiii, accidente de munc sau boli profesionale. La modul cel mai general se clasific astfel: Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factori de risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc. Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest prin dou forme: - coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc ce are la baz o insuficient cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc; - sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n considerare a posibilitilor fizice i psihice ale omului. Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi: fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric), chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive) i biologici (microorganisme). Factorii de risc poprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc inadecvate.

4. Clasificarea accidentelor de munc Conform legislaiei n vigoare, n ara noastr se nelege prin accident de munc vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care se produc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de cel puin o zi, invadilitate sau deces. Dup numrul persoanelor afectate, accidentele pot fi: -individuale, cnd este afectat o singur prsoan; -colective, cnd sunt afectate cel puin trei persoane.
65

Dup urmrile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi: -care produc incapacitatea temporar de munc; -colective, cnd sunt afectate cel puin trei persoane. -care produc invadilitate; Dup urmrile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi: -care-ca produc deces. re produc incapacitatea temporar de munc; Dup-care natura cauzelor directe care provoac vtmarea exist accidente mecanice, electrice, produc invadilitate; -care producprin deces. chimice, termice, radiaii sau complexe (datorate unor cauze directe combinate). natura cauzelor directe care provoac vtmarea exist accidente mecanice, DupDup natura leziunilor provocate asupra organismului , accidentele de munc se mpart n contuzii, electrice, chimice, termice, prin radiaii sau complexe (datorate unor cauze directe plgi, nepturi, tieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputri, leziuni ale organelor interne, combinate). intoxicaii acute, asfixii, electrocutri, insolaii, leziuni multiple. , accidentele de munc se Dup natura leziunilor provocate asupra organismului n contuzii, nepturi, tieturi, striviri, la arsuri, entorse, fracturi, amputri, Dupmpart locul leziunii , pot plgi, fi accidente la cap, la trunchi, membrele superioare, la membrele leziuni ale organelor interne, intoxicaii acute, asfixii, electrocutri, insolaii, leziuni inferioare, cu localizri multiple. multiple. DupDup momentul care ,se resimpt efectele , exist accidente efect imediat i accidente locul n leziunii pot fi accidente la cap, la trunchi, cu la membrele superioare, la cu efectmembrele ulterior. inferioare, cu localizri multiple. Dup momentul n care se resimpt efectele, exist accidente cu efect imediat i accidente cu efect ulterior. 5. Clasificarea bolilor profesionale 5. CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE Conform definiiei date de Organizaia Mondial a Sntii, bolile profesionale constituie afeciuni ai cror ageni specifici sunt prezeni la locul de Conform definiiei date de Organizaia Mondial a Sntii, munc, asociai cu anumite operaii industriale sau cu exercitarea unor probolile profesionale constituie afeciuni ai cror ageni specifici sunt prezeni la locul fesii. La noi n ar, prin cu boal profesional nelege afeciunea ce se pro-unor de munc, asociai anumite operaiise industriale sau cu exercitarea duceprofesii. ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de factori nocivi fizici, chimici biologici, caracteristicile locului de munc, precum i La noi sau n ar, prin boal profesional se nelege afeciunea ce se suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de factori munc. nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristicile locului de munc, precum i suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de Bolile profesionale declarabile prevzute de legislaia din Romnia sunt date n munc. Bolile profesionale declarabile prevzute de legislaia din Romnia sunt date n tabelul urmtor: Nr. Noxele profesionale care provoac crt Denumirea bolii boala . 1. 2. Intocicaii (acute, subacute sau cronice) i consecinele lor. Pneumoconioze (fibroze pulmonare cauzate de pulberi minerale) cum sunt: silicoza, azbestoza, aluminoza, precum i forme mixte simple sau asociate cu tuberculoza. nbolnviri respiratorii cauzate de pulberi organice (bisinoz, bronit cronic). mbolnviri respiratorii cronice cauzate de substane cronice iritante. Substane cu aciune toxic cunoscut. Pulberi de bioxid de siliciu, silicai, azbest, crbune i altele n atmosfera locurilor de munc.

tabelul urmtor:

3. 4.

Pulberi vegetale textile (bumbac, in cnep i altele). Substane toxice iritante (bioxid de sulf, oxizi de azot etc.) n atmosfera locurilor de munc.

66

5.

6.

7. 8.

9. 10.

11. 12. 13. 14.

15.

16. 17.

Cancer pulmonar al mucoasei sinusurilor Inhalarea gazelor i pulberilor paranazale. radioactive, inhalarea vaporilor i pulberilor de compui cancerigeni ai cromului i nichelului. Nevroze de coordonare. Micri numeroase i frecvent repetate. ncordarea sistematic a muchilor i ligamentelor sau presiune pe tendoane. Boal de vibraii (angionevroze i Vibraii i trepidaii legate de munca cu modificri osteoarticulare). instrumente care vibreaz puternic. Dermite acute i cronice, ulceraii, Contact prelungit cu substane chimice melanodermii i leucodermii. iritante (lacuri, solveni, uleiuri minerale, hidrocarburi clorate etc.) Hipoacuzie i surditate de percepie. Aciunea prelungit a zgomotului intens. Cataract. Aciunea ndelungat i intensiv a energiei radiante (radiaii infraroii, unde electromagnetice de nalt frecven etc.). Electrooftalmie. Aciunea radiaiilor ultraviolete. Conjunctivite. Substane toxice iritante i pulberi iritante n zonele de munc. Boal de iradiaie. Aciunea radiaiilor ionozante. Nistagmus. ncordarea ndelungat a aparatului vizual n condiii defavorabile de iluminat. oc caloric, colaps caloric, crampe Expunerea la condiii meteorologice calorice. defavorabile care provoac supranclzirea organismului. Psihonevroze. ngrijirea ndelungat a bolnavilor psihici n uniti de psihiatrie. Sindrom cerebroastenic i tulburri de Aciunea prelungit a undelor termoreglare. electromagnetice de nalt frecven.

Descrierea ocupaiei Descrierea ocupaiei


Zugravul, ipsosar, tapetar, vopsitor este muncitorul n construcii, a crui activitate se compune Zugravul, ipsosar, tapetar, vopsitor este muncitorul n construcii, a crui activitate din realizarea finisajelor. se compune din realizarea finisajelor.

Lucrrile de finisaj prinse care se aplic pe suprafaa elementelor de construcie Lucrrile de finisaj prin care aplic pe suprafaa elementelor de construcie un strat un subire strat subire dintr-o suspensie de pigmeni n ap se numesc zugrveli. dintr-o suspensie de pigmeni n ap se numesc zugrveli. Dac stratul este alctuit dintr-o suspensie de pigmeni n ulei sau emulsii de liant nDac ap, lucrrile de finisaj sedintr-o numesc vopsitorii.de pigmeni n ulei sau emulsii de liant n ap, stratul este alctuit suspensie suprafeelor se poate face prin tapetare. lucrrile de Finisarea finisaj se numesc vopsitorii. Aceste lucrri se execut n scopul protejrii hidrofuge, ignifuge i antico rozive a Finisarea suprafeelor se poate face prin tapetare. suportului pe care se execut. Delucrri asemenea, executarea zugrvelilor, vopsitoriilor se face nascopul Aceste se execut n scopul protejrii tapetrilor hidrofuge, i ignifuge i anticorozive suportului meninerii suportului n condiii de igien i pentru a crea un aspect decorativ. pe care se execut. De asemenea, executarea zugrvelilor, tapetrilor i vopsitoriilor se face n scopul meninerii suportului n condiii de igien i pentru a crea un aspect decorativ.
67

Dotarea cu echipament individual de protecie se face cu scopul pevenirii accidentelor de munc. Echipamentele individuale de protecie trebuie s fie utilizate atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecie colectiv sau prin msuri , metode sau procedee de organizare a muncii . Angajatorul este obligat s ntocmeasc o list intern de dotare cu echipament individual de protecie adecvat executrii sarcinilor de munc n condiii de securitate. nainte de alegerea unui echipament individual de protecie angajatorul trebuie s evalueze n ce msur, echipamentul individual de protecie pe care intenioneaz s-l utilizeze.

Msuri de securitate i sntate n munc specifice specialitii: zugrav


Sculele de mna trebuie sa fie ntregi, n buna stare si corespunzatoare operatiei respective. Lucratorii sa poarte ochelari de protectie cnd lucreaza cu aparate de pulverizat si masti, cnd n compozitia zugravelii intra substante toxice. ncaperile pentru prepararea compozitiilor sa fie bine aerisite. La prepararea solutiilor cu acizi sa nu se toarne apa n acizi ci invers si lucrarea sa se faca de lucratori experimentati. Este interzisa executarea de lucrari la naltime stnd pe scnduri isolate sau pe scari atrnate. Zugravii care lucreaza la naltime n locuri care nu pot fi ngradite, vor purta centuri de siguranta legate cu cabluri verificate, de partile solide ale cladirii. Se interzice ca n acelasi timp sa se lucreze la naltimi diferite pe aceiasi verticala. Lucrarile interioare, la naltime, se vor executa de pe esafodaje de inventar sau de pe scari reglementare, verificate nainte de fiecare ntrebuintare. Se interzice folosirea podinilor impovizate. Schelele fixe precum si cele agatate trebuie executate si verificate conform prevederilor privind montarea schelelor fara ca acestea sa aiba balansuri. Popii schelelor trebuie sa fie verticali si solidarizati ntre ei, att n plan vertical ct si cel orizontal, cu diagonale. Nodurile trebuie montate cu grija, astfel nct sa excluda deplasarea pieselor. Podinele trebuie sa aiba latimea de cel putin 1 m, sa nu aiba capete lasate libere n consola si sa fie astfel montate nct sa excluda posibilitatea alunecarii sau deplasarii lor. n zona n care se monteaza schele metalice, firele electrice trebuie scoase din circuit pe timpul montajului. Consolele de care se agata schelele atrnate trebuie sa se sprijine solid de ziduri prin intermediul unei talpi de dulap de lemn. Schelele atrnate trebuie sa fie asigurate contra balansurilor prin tiranti de cablu sau srma
68

legati de elementele solide ale cladirii. Muncitorii care lucreaza n leagane trebuie sa poarte centuri de siguranta. Sunt interzise scarile portative cu trepte batute doar n cuie, fara a fi si rezemate n praguri pe ramele longitudinale. nnadirea scarilor se admite daca mbinarea se face prin eclise prinse n buloane pentru a evita desprinderea sau alunecarea. Paza si stingerea incendiilor si protectia mediului Cnd se lucreaza cu substante inflamabile sa se interzica fumatul si amestecul substantelor sa nu se faca pe foc sau n preajma focului. Depozitarea materialelor inflamabile sa se faca n ncaperi speciale bine aerisite. n imediata apropiere a locului de munca cu substante inflamabile sa fie puse afise usor de citit cu inscriptiile ,, Fumatul strict interzis, ,,Nu va apropiati cu foc deschis si ,,Nu sudati, ,,Nu mpuscati cu pistolul pentru bolturi. Muncitorii trebuie instruiti zilnic. n cazul lucrului n spatii nchise trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise. Transportul molozului si a resturilor materialelor de zugravit sa se faca cu mijloace speciale destinate acestui scop n spatii special amenajate depozitarii acestora. Materialele ramase neutilizate la locul de munca se vor depozita n magazii speciale n vederea utilizarii lor pentru schimburile urmatoare. Nu se vor deversa pe pamnt, n fntni sau n ape de suprafata deseurile si molozul rezultat n urma lucrarilor de zugraveli. Ambalajele rezultate n urma folosirii materialelor de zugravit vor fi transportate cu mijloace speciale n spatii destinate acestui scop. Sculele si dispozitivele ce nu se mai folosesc datorita deteriorarii lor vor fi transportate si depozitate n spatiile destinate deseurilor pe categorii.

Msuri de securitate i sntate n munc specifice specialitii: vopsitor


La lucrrile de vopsitorii trebuie aplicate urmtoarele msuri: muncitorii care lucreaz cu vopsele preparate cu solveni inflamabili i cei care lucreaz temporar n zona respectiv trebuie instruiti zilnic. n imediata apropiere a locului unde se lucreaz cu lacuri i vopsele, trebuie s existe stingtoare de incendii, n numr suficent la loc vizibil i uor acesibile iar pe o raz de cel puin 10 metri s fie puse afie uor de citit de la distana, cu inscripiile FUMATUL STRICT INTERZIS! NU V APROPIAI CU FOC DESCHIS I NU SUDATI! NU MPUCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLURI! n cazul lucrului n spaii nchise, trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschise este
69

strict interzis s se lucreze cu foc deschis sau s se sudeze, la oricare din nivelurile cldiri, iar n cazul cnd nu se poate asigura ventilarea natural, trebuie realizat obligatoriu ventilarea artificial: la terminarea lucrului n fiecare zi toate ambalajele de la materialele inflamabile trebuie transportate cu capacul fixat ermetic, trebuie nchise n magazii, n mod special destinate avnd scris pe u: PERICOL DE INCENDIU! NU FUMAI! NU INTRAI CU FOC DESCHIS! recipentele cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solventi inflamabili trebuie s fie acoperite n timpul transportului iar muncitori care le transport s nu treac cu ele prin locuri cu foc deschis i s nu fumeze: muncitorii care prepar amestecurile de lacuri i vopsele cu toluen sau cu ali solveni inflamabili ori le transvazeaz din butoaie sau bidoane trebuie s poarte ochelari de protecie i s efectueze aceste operaii n locuri ferite de surse de foc muncitorii care lucreaz la nlime trebuie s verifice i s asigure stabilitatea podinelor, scrilor de acces a eafodajelor etc. cnd se folosesc instalaii mecanice sub presiune, acestea trebuie prevzute cu aparatele de msurat i controlul necesar funcionrii lor n condiii de securitate. n cursul aplicarii cu mijloace mecanizate a materialelor de vopsitorie interioar care conin solveni toxici muncitori trebuie s poarte mti cu filtre adecvate ori semimasc i ochelari de protecie.

Msuri de securitatea i sntate n munc specifice specialitii: ipsosar


La executarea lucrrilor de ipsosarie se interzice: executarea de podine proviziorii aeazate pe reazeme ocazionale (butoaie, crmizi etc.), n loc de schele regulamentare, executare lucrrilor stnd pe podine de scnduri izolate, nelegate ntre ele i prezena munictorilor pe schele mobile in timpul deplasarii lor. schelele mobile trebuie s se mute lin fr zguduiri naintea lucrrilor, se verific de ctre personalul tehnic de specialitate, starea schelelor de pe care se execut lucrrile. n timpul lucrrilor muncitorii trebuie s poarte mnui i ochelari de protecie iar dup terminarea lucrrii s-i spele bine prile expuse ale corpului pentru a le feri de praf, de var nestins deoarece acesta atac mucoasa cilor respiratorii, ochii i pielea. golurile din planeele rmase pentru scri se acoper cu panouri de scnduri. atelierele de ipsoserie trebuie s aib o bun ventilaie artificial sau natural. la turnarea tiparelor de clei se iau msuri necesare pentru a se evita oprirea muncitorilor ct i la manipularea lor n cofrajul de ipsos. piesele decorative grele turnate n ateliere se manipuleaz cu grij cu trgi care s reziste la greutatea lor i s se monteze cu o deosebit atenie manual sau cu ajutorul unor dispozitive de ridicat, care se prind de elementele de rezisten pe care se fixeaz innd seama de
70

toate prevederile proiectului.

Masuri de securitatea si siguranta muncii specifice specialitatii: tapetar.


La executarea lucrarilor de tapetare trebuie respectate urmatoarele masuri: insecticidele se introduc n cleiul de fin numai dup terminarea fierberii acestuia, stingerea focului i luarea de pe foc a vaselor n care a fost fiert cleiul; vasele n care se pstreaz insecticidele se in departe de orice surs de foc, scntei etc., iar ambalajele care se pstreaz insecticidele inflamabile (Lindatox i Carbetox), se inchid bine cu capace dup fiecare folosire. n zona n care se lucreaz la montarea tapetelor, sunt interzise fumatul, lucrrile la care se folosete focul, nclzirea cu flacra cuplarea i decuplarea circuitelor electrice etc. stingtoare de incendiu n funcie de natura materialelor sau subsantelor combustibile, care pot fi implicate n procesul de ardere, incendiile au fost clasificate astfel:

clasa A incendii de materiale solide, n general de natur organic, a cror combustie are loc n mod normal cu formare de jar. Exemple: lemn, hrtie, materiale textile, rumegu, piele, produse din cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la cldura etc; clasa B incendii de lichide sau de solide lichefiabile. Exemple: benzin, petrol, alcooli, lacuri, vopsele, uleiuri, gudroane, cear, parafin, materiale plastice care se topesc uor, etc; clasa C incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de sond etc.; clasa D incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc, titan etc.; clasa E incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.

Stingtoarele presurizate permanent cu pulbere, spum aeromecanic i CO2 pot fi portative i transportabile. Stingtoarele presurizate permanent cu pulbere, spum aeromecanic i CO2 pot fi portative i transportabile. Tip stingtor Temperatura de pstrare (oC) +4 +60 (-15)* +4 +60 Lungime jet (m) 68 68 Timp descrcare (s) 40 60 40 60 10 30 06 30

Spuma chimic Spuma mecanic Dioxid de carbon -20 +55 14 (CO2) Pulbere -20 +55 36 Nota: * - valori caracteristice solutiilor aditivate pentru sezonul rece. Nota: * - valori caracteristice solutiilor aditivate pentru sezonul rece.

Recipientul executat din tabl deprin oelprocedee prin procedee de sudur omologate, pe maini Recipientul esteeste executat din tabl de oel de sudur omologate, pe maini automate. automate. Protecie anticoroziv exterioar EPOXI. Protecie anticoroziv exterioar EPOXI. Stingatoare presurizate cu spuma aeromecanic tip SM3, SM6, SM9, SM 50, Stingatoare presurizate cu spuma aeromecanic tip SM3, SM6, SM9, SM 50, SM 100. SM 100. PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR (I)
71

Prevenirea incendiilor i a exploziilor (i) Msuri i mijloace de prevenire a incendiilor i exploziilor 1. nlturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor i exploziilor, prin proiectarea procesului tehnologic. 2. Evitarea formrii n hale de producie a amestecurilor explozive prin curarea n mod periodic a prafului de pe toate suprafeele ncrcate cu electricitate static. 3. Mrirea umiditii relative a aerului, acolo unde produsele permit. 4. Prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie. 5. Prevederea n depozitele de materiale combustibile a instalaiilor speciale de declanare automat a stropirii cu ap la ridicarea temperaturii. 6. Amenajarea unor spaii pentru fumat. 7. Asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de incendiu. 8. Instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.). 9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite n construcii. 10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri i asigurarea unor bune condiii pentru intervenia rapid la stingerea incendiilor. 11. Organizarea de formaii de pompieri voluntari i special angajai. 12. Interzicerea folosirii flcrii deschise, a fumatului n medii periculoase. 13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea i combaterea incendiilor i asigurarea prelucrrii i afirii lor. 14. Instruirea muncitorilor i rspndirea cunotinelor tehnice referitoare la cauzele i prevenirea incendiilor. 15. Dotarea cu utilaje i materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopei, pompe de mn, stingtoare manuale, motopompe, autopompe, instalaii cu reele de ap etc.). Prevenirea incendiilor i a exploziilor (iI) Obligaii i rspunderi 1. Conductorii unitilor sunt obligai s ia msuri pentru: constituirea i funcionarea comisiilor tehnice de prevenire i stingere a incendiilor i a formaiilor civile de pompieri, dotarea cu mijloace tehnice adecvate produciei i activitii ntreprinderilor respective, stabilirea sarcinilor care revin personalului de la locurile de munc i asigurarea instruirii i controlului ntregului personal. 2. Obligaiile comisiilor tehnice sunt: ntocmirea planului de aprare contra incendiilor, efectuarea de propuneri pentru nlturarea cauzelor care pot nlesni producerea unor incendii, verificarea modului de nreinere i de de funcionarea a instalaiilor de semnalizare i stingere a incendiilor. 3. Formaiile civile se organizeaz cu sprijinul unitilor militare de pompieri i desfoar activitatea de prevenire, intervine la stingerea incendiilor, salveaz oamenii i bunurile materiale. 4. Provocarea de incendiu sau neluarea msurilor prevzute de lege pentru nlturarea pericolului de incendiu se sancioneaz disciplinar, contravenional sau infracional, dup gravitatea cazului.

72

MODULUL 8
PREGTIREA SUPRAFEELOR SUPORT PENTRU LUCRRI DE ZUGRVELI I VOPSITORII SIMPLE
Aceast modul descrie tehnologia de pregtire al suprafeelor suport, prin deschiderea fisurilor i crpturilor, execuia reparaiilor, lefuirea suprafeelor chituite, desprfuirea i umectarea suprafeelor ce urmeaz a fi zugrvite i vopsite. Curarea suprafetei suport pe care se vor executa zugrveli i vopsitorii simple o Deschiderea fisurilor i curarea cu minuiozitate a prafului i molozului. o Rzuirea umflturilor sau a altor denivelri ale suprafeei suport, ori de cate ori este nevoie o Curarea integral a straturilor vechi de finisaje i se scoate petele de pe suprafeele suport. Cuiele sunt scoase cu atenie pentru a nu deteriora suprafaa.
Executarea de mici reparaii la suprafeele suport curate.

a asigura planeitatea.

Chituire si netezire a suprafeelor ce urmeaz a fi zugrvite sau vopsite pentru lefuirea suprafeelor chituite i desprfuirea lor, naintea fiecrei operaii.
Pregtirea suprafeelor de lemn sau metal, pentru vopsitorii n ulei.

Suprafeele sunt curate de impuriti dup fiecare operaie de lefuire. Calitatea suprafeei pregtite este verificat cu atenie i n totalitate.

Este necesar a se cunoaste urmatoarele etape: - identificarea defectelor existente pe o suprafa suport - folosirea corect a uneltelor adecvate pregtirii suprafeelor suport - prepararea materialelor necesare executrii reparaiilor - desprfuirea suprafeelor In timpul executiei este necesar a se urmari: - pregtirea unor suprafee suport netede, rigide si rezistente - planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafeelor ce urmeaz a fi finisate - modul n care se chituiete i se netezete suprafeele - atenia cu care se cura de praf suprafeele Lucrri care trebuie terminate nainte de nceperea zugrvelilor. nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli trebuie s fie terminate toate lucrrile i

73

reparaiile de tencuieli, get, placaje, instalaii sanitare, electrice i de nclzire. De asemenea, trebuie s fie terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.) exclusiv lustruirea. n ncperile prevzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrvelile se execut naintea aplicrii mbrcamintei pardoselii. La executarea zugrvelilor se iau msuri pentru protejarea stratului-suport al mbrcamintei pentru a-l feri de umiditate i de murdrire care poate compromite aderena mbrcmintei n special n cazul aplicrii acesteia prin lipirea cu adezivi. n cazul pardoselilor cu strat-suport din plci fibro - lemnoase poroase bitumate, zugrvelile se execut nainte de montarea stratului suport. Tmplria de lemn i cea metalic trebuie s fie montate definitiv, accesoriile metalice la tmplrie trebuie s fie montate corect i buna lor functionare s fie verificat, cu excepia drucrelor i a ildurilor care se fixeaz dup vopsirea tmplriei. La lucrrile de vopsitorie, ultimul strat se aplic numai dup terminarea complet a zugrvelilor i nainte de finisarea mbrcminilor de pardoseli (rachetarea, curirea, lustruirea) lundu-se msuri de protejare contra murdririi pardoselilor. nainte de nceperea lucrrilor de zugravire a faadelor, trebuie s fie complet executate toate lucrrile de la faada construciei, ca: jgheaburi, burlane, streini, cornie, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaii electrice sau de gaz etc. precum i trotuarele. PREGATIREA SUPRAFETEI SUPORT Pregtirea suprafeelor depinde de structura acestora care poate fi de: tencuial, beton, crmid, sticl, metal, carton etc. n funcie de structura i de tipul lucrrilor executate, suprafaa suport se pregtete prin ndeprtarea tencuielii slab prinse pe suport, prin adncirea fisurilor i crpturilor n vederea reparaiilor ulterioare, curarea de praf a ntregii suprafee n vederea realizrii unei bune aderene, umectarea i chituirea suprafeelor etc. Curirea suprafeelor Prin procedee manuale se ndeprteaz prin frecare cu ajutorul periilor de srm, a rzuitoarelor de oel i a paclurilor de oel, precum i prin ciocnire cu ajutorul dlilor i ciocanelor, stratul subire de rugin i oxozi, noroiul i mortarul. Procedeul manual de curire a suprafeelor este simplu i d rezultate bune. Are dezavantajul ns c acest procedeu cere o cantitate de manoper mare, cu o productivitate mic. n generalacest procedeu se utilizeaz la lucrrile cu un volum redus. Prin procedee mecanizate se efectueaz aceleai operaii, ns procedeele mecanizate au avantajul unei productiviti mai mari i a unei caliti superioare. Procedeele mecanizate sunt: prin sablare i prin frecare cu perii de srm mecanice. Cel mai eficace procedeu este cel prin sablare, care, n afara ndeprtrii impuritilor, asigur o suprafa mai uniform i o aderen mai bun a peliculei de vopsea. Piesele care urmeaz s fie lcuite se spal cu solveni organici neutralizani. Un alt procedeu pentru curirea suprafeelor metalice este i acela cu ajutorul periilor de srm mecanice sau ale discurilor cu material abraziv prinse n polizoarele electrice de col sau maini de gurit portabile.

74

Viteza de rotaie a periilor este de 1500 2800 rot/min. n timpul lucrului sunt necesare ntreruperi de cte 15 min. dup fiecare 45 min. de funcionare, pentru ca motorul s se rceasc. n timpul ntreruperii se cur de praf prile prelucrate i se verific calitatea prelucrrii. Pentru a se reduce cantitatea de praf, suprafeele metalice care se cur, se ud cu past de lefuit sau soliie de sod calcinat. Dup curire se spal cu ap cald la 50 600C, apoi cu ap rece i se usuc. Prin procedeul termic se ndeprteaz oxizii metalici, underul, grsimile, murdriile etc. Procedeul nu se folosete la profilele cu perei subiri, sau table, care pot suferi deformaii din cauza cldurii sau acolo unde ar putea produce schimbri de form sau de rezistene ale pieselor; deasemenea unde este pericol de incendiu sau explozie. Aparatele care se pot ntrebuina sunt lampa de benzin, arztorul cu flacra oxiacetilenic sau aparatul electric cu jet de aer cald. Procedeul se bazeaz pe dilatarea diferit a oxidului sau underului i metalului n timpul nclzirii, fapt care uureaz desprinderea i nlturarea lor de pe metal. Procedeele fozico-chimice sunt: decaparea, degresarea i neutralizarea. Prin decapare se ndeprteaz straturile de oxozi , pelicilele vechi de vopsea i alte murdrii, cu soluii acide, alcaline sau paste. Decaparea cu soluii acide sau alcaline se aplic pieselor mici n bi, iar cu paste se aplic pieselor mari care nu mncap n bi. Aceast soluie se aplic cu prioritate n fabrici. Prin degresare se cur piesele i elementele metalice care n timpul prelucrrii, manipulrii, transportului sau montrii s-au murdrit cu uleiuri sau alte substane grase. Degresarea cu solveni se face pe suprafee izolate cu tampoane din crpe sau perii nmuiate n acetia. Dup degresare, piesele se las s se usuce prin evaporarea solvenilor n aer sau cu jet de aer cald. Solvenii ntrebuinai de obicei sunt: white-spirt, benzin, terebentin sau diluani. Deoarece degresarea cu solveni prezint pericol de explozie, incendiu i toxicitate, este necesar s se ia toate msurile de securitate, sntate n munc i situaii de urgen Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita - in vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cit mai putin vizibile; toate reparatiile necesare trebuie sa fie executate ingrijit, terminate si uscate. - in cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede (exemplu: panouri mari), toti perii ramasi de la turnare sau gaurile survenite de la transport, montaj ori turnare (in cazul peretilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment var, dupa ce in prealabil bavurile si dungile iesinde in relief au fost indepartate, astfel ca sa rezulte suprafete netede. De asemenea, betele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perii de sarma. Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie sa indeplineasca conditiile de planeitate si netezire prevazute in "Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari" P.4271. Suprafata se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. - in cazul suprafetelor de zidarie netencuita, care urmeaza sa fie zugravite direct, se vor curata cu atentie stropii si resturile de mortar, si se vor completa rosturile care prezinta goluri in mortar Pregatirea suprafetelor gletuite - Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie sa

75

fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin14 zile. - Toate fisurile, neregularitatile etc, se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin amestecare rapida (in intervalul de maximum 1 minut de la presarare). Pasta se va prepara in cantitati care sa poata fi folosite inainte de sfarsitul prizei ipsosului (circa 6 minute). Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsosvar, in proportie de 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var (in volume). Compozitia se va prepara in cantitati care sa poata fi folosite in cel mult 20 minute de la preparare. Compozitiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) si aracet sunt indicate in Caietul V. - Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuiesti cu hartie de slefuit (in cazul peretilor incepand de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. - in cazul cand pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuiisa fie de maximum 8%. Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL - Tamplaria verificata de catre tamplar in privinta bunei executii si functionari, si reparata in ceea ce priveste degradarile survenite in timpul transportului sau montajului, este luata in primire de vopsitor. Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate etc. - Umiditatea tamplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 15%. Verificarea umiditatii se poate face cu aparatul electric tip "Hygromette". - Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite cu grund anticoresiv si vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email. Pregatirea suprafetelor metalice - Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheata, zapada etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu perii de sarma, spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara ; in cazuri speciale se vor folosi bai de spalare si decapare acida, in instalatii industriale sau paste decapante. Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate in solventi (whitespirit, terebentina, benzina usoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot inlesni coroziunea metalului. - Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticorosiv corespunzator vopselei care se aplica. Pregatirea suprafetelor cu un finisaj vechi Se verific mai nti, prin ciocnire, pentru a se constata starea tencuielii; poriunile care se desprind se nltur, se cur i se refac, muchiile lovite se repar, iar cepturile se lrgesc pentru reparare.

76

- Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii si tavanele se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi. - Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, dupa care vor fi indepartate cu spaclul inainte de rarirea lor. indepartarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu piste decapante. Pasta se intinde cu un tampon, se lasa sa se inmoaie pelicula cateva minute, dupa care se curata cu spaclul. Daca gletul de vopsea este prea crapat sau sa cojit odata cu scoaterea cu spaclul a vopselei, gletul se va reface complet. Dupa aceasta, pregatirea pentru vopsire se face ca pentruun glet nou. - Vopsitoriile vechi degradate, de pe tamplaria metalica sau de lemn, se curata in mod similar ca de pe suprafetele gletuite. Dupa indepartarea vopsitoriilor vechi, pregatirea suprafetelor se va face la fel ca in cazul unor finisaje noi. CONDITII DE EXECUTIE - Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul normativ. - Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperatura a aerului, in mediul ambiant, de cel putin + 5C, in cazul zugravelilor pe baza de apa si de cel putin + 15C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor. - Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetei); de asemenea,se va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic, pentru a evita uscarea accelerata si craparea peliculelor. - inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport au atins umiditatea de regim (suprafetele de beton sau zidarie tencuita 3% si suprafetele gletuite 8%). Aceasta se obtine in conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului de60% si temperatura + 18...20X), dupa cea. 30 zile de la executarea mortarelor si dupa circa 2saptamani de la executarea gletului. Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip "Hygromette" (bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor functie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar (aparatul cu carbid tip C.M.).in cazul cand pe santier nu se gasesc aparatele indicate, se poate verifica daca stratul suport de mortar sau beton sa uscat suficient prin urmatoarea metoda: cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (cea. 2x5 cm) din suprafata suport 0 solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz suport are o umiditate mai mare de 3%. - Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu trebuie nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor. - La executarea finisajelor se va tine seama de indicatiile date la fiecare caiet, in ceea ce priveste compatibilitatea dintre natura fiecarui tip de finisaj si stratul suport pe care se aplica, precum si compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcatuiesc finisajul. - Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit; acestea vor putea fi folosite numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate a pastrarii ca racteristicilor vopselelor in limitele prevazute in standardele si normele interne de fabricatie.

77

Lucrri de etanare CHITUIREA CRAPATURILOR SI STIRBITURILOR DIN TENCUIALA Pentru chituirea crapaturilor si a diferitelor lipsuri din tencuiala, acestea se deschi cu cutitul sau cu coltul spaclului. Ele se umezesc cu apa stropita cu bidineaua si se umplu cu urmatoarea compozitie: chit pentru varuieli ipsos 1 kg, creta macinata (huma) 2 kg, solutie de clei 2% pna la consistenta de lucru. Modul de preparare: - se prepara nti cleiul - n solutia apoasa ipsosul se amesteca bine - se adauga creta sau huma continund amestecarea pna la omogenizare si consistenta de lucru potrivita Dupa uscarea locurilor chituite se poate trece la umezirea suprafetei. Defectele lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete. DEFECTE Defecte ce apar n timpul pstrrii compoziiilor. a) Tulburarea se produce datorit n ambele cazuri, pentru remediere, se depozitrii la o tempratur sub +50C, fie din recomand o uoar nclzire a compoziiei cauza unui coninut prea mare de sicativ. la 20 250C, prin introducerea vasului n ap cald. b) Formarea de coji se produc datirit nchiderii neetane a vasului sau ambalajului respectiv, a excesului de sicativ din compozitie sau din cauza unei temperaturi excesive din depozit. Coaja va fi ndeprtat cu grij nainte de utilizarea produsului . Coaja nu trebuie spart sau frmiat n masa compozitiei deoarece acestea nu se mai dizolv. Se produc n schimb defecte ale aspectului i o cdere a rezistenei peliculei. c) Sedimentarea materiilor solide n dispersie se produce datorit greutii specifice mari a pigmenilor, vscozitii prea mici a liantului, omogenizrii necorespunztoare la prepararea sau depozitarea compoziiilor un timp mai ndelungat dect cel prescris Se recomand o energic i complet amestecare a compoziiilor n vasele n care se pstreaz, pn la obinerea unui aspect omigen, nainte de utilizare sau transvazare. Amestecarea compoziiilor se poate face manual sau mecanic. REMEDIERI

78

Manual se face astfel: - se ndeprteaz orice urm de coaj; - se scoate din vas circa un sfert din coninutul plin al vasului; - cu o lopic de lemn geluit se dizloc straturile depuse pe fundul vasului de jos n sus, treptat, pe ntreaga suprafa; dup aceea se imprim lopelei o micare de rotaie de jos n sus i de sus n jos astfel ca toat masa compoyiiei s se pun n micare. Aceast operaie dureaz 10 - 30 minute n funcie de cantitatea de depuneri i de natura lor. Dup ce compoziia a fost omogenizat i sedimentul nglobat n amestec, se adaug n vas i restul de compoziie scos la nceput, amestecndu-se continuu. Omogenizarea mecanic se face cu ajutorul amestectoarelor prinse n maina de gurit, cu o durat de 5 10 minute, pentru o cantitate de 50 kg, asigurnd o productivitate ridicat i o compoziie de cea mai bun calitate. d) Gelificarea se datoreaz unui nceput Compoziia nu poate fi remediat i trebuie de alterare a liantului i se consider defect returnat furnizorului de fabricaie e) Spargerea emulsiei (separarea celor n cazul separrii emulsiei nu exist doi componeni lichizi ap-ulei care posibiliti de remendiere. Produsul nu mai constituie emulsia. Cauzele pot fi: poate fi utilizat. - pstrarea necorespunztoare a componenilor emulsionai la temperatuei mai mici de + 50C; - durata de depozitare a emulsiei depete termenul de folosin prescris de productor Defecte ce apar n timpul aplicrii compoziiilor.

79

a) Rezisten la ntindere cu pensula a compoziiei. Cauzele pot fi: - consistena prea mare a compoziiei; - temperatura prea sczut a produsului; - folosirea unor pensule nepotrivite; - aplicarea compoziiei pe un strat umed; - se dilueaz cu diluant corespunztor; - se nclzete produsul n ap cald; - se folosesc pensule corespunztoare; - se usuc stratul suport cu jet de ar cald;

- aplicarea compozitiei pe un strat pregtit - se pregtrte corespunztor stratul suport necorespunztor; prin lefuire i tergere de praf; - aplicarea compoziiei pe timp excesiv de cald, sau sub aciunea direct a razelor de - se amenajeaz paravane de protecie pentru umbrirea zonei de lucru. soare;

b) Urme de pensul care se menin i Se netezesc prin repensulare pe proaspt. dup uscarea stratului de compoziie. Cauzele care produc acest defect pot fi: - consisten prea mare a compoziiei; - viteza mare de absorbie a liantului n - se dilueaz cu diluant corespunztor; stratul suport; - se aplic un strat de amors pentru - compoziia folosit are un timp de uscare impermeabilizarea suportului; prea scurt; - se dilueaz cu diluant corespunztor;

c) Adeziune slab cnd compoziia ader cu greu la suport. Cauzele care produc acest defect pot fi: - pregtirea necorespunztoare a suprafeei suport (urme de grsime, praf, - se pregtete corespunztor stratul suport prin lefuire i tergere de praf; umezeal); - urme de ap n pensul sau n aerul de pulverizare; - utilizarea pensulelor uscate sau purjarea rezervorului compresorului de aer; - utilizare de diluani necorespunztori; - produsul diluat nu se mai utilizeaz i se folosete diluantul indicat n fia tehnic a produsului;

80

d) Scurgeri i "perdele" pot aprea att la Se netezesc prin pensulare pe proaspt. aplicarea cu pensula i cu pistolul din urmtoarele cauze: - utilizarea unei ompoziii prea diluate; - aplicarea unui strat prea gros; - se modific consistena compoziiei; - se ntinde mai bine stratul:

- utilizarea unei duze cu diametrul pea - se schimb duza sau se mrete viteza de aplicare; mare la pistolul de pulverizare; - aplicarea unui strat de compoziie peste o - se mtuiete stratul lucios prin mtuire; suprafa lucioas; e) "Coaj de portocal" La aplicarea cu Se netezete prin pensulare pe proaspt. pistolul pelicula are aspect ondulat, insuficient egalizat. Cauzele care produc acest defect pot fi: - consistena prea mare a compoziiei; - pulverizarea compoziiei cu aer compri- - se dilueaz compoziia; mat sub presiunea normal; - se mrete preiunea aerului la pistol; - pulverizarea se face de la distan prea mare; - adaos prea mare de sicativ n compoziia vopselei;

- se ine pistolul la distana optim;

- nerespectarea temperaturii minime de - se reduce compoziie; aplicare;

dozajul

de

sicativ

din

- se nclzete spaiul de lucru pn la temperatura critic de aplicare i uscare; f) Pelicul aspr la pipit. Cauzele care produc acest defect pot fi: - compoziia conine impuriti; - se strecoar compoziia; Se netezete prin pensulare pe proaspt.

- depuneri de praf pe parcursul aplicrii i - se nltur sursele de praf din spaiul de uscrii compozitiei; lucru;

g) Bici i bule de aer,

Se strpung cu acul naite de uscare

81

Apar la suprafaa peliculei atunci cnd: - suprafaa care se acoper este nc umed; - stratul de compozitie are grosime prea mare;

- se usuc suprafaa,

- se reduce grosimea stratului;

- nu se folosete filtrul la instalaia de aer - se monteaz filtrul; comprimat; h) Uscare ntrziat a peliculei. Acest defect mpiedic desfurare Dac se lucreaz cu produse noi, nainte normal a lucrrilor, fiind produs de de utilizare, se efectueaz probe pe urmtoarele cauze: elemente etalon conform specificaiilor din fiele de utilizare date de furnizor. - aplicarea unui strat prea gros; - temperatura mediului de lucru mai mic de + 150C; - umiditatea mediului de lucru mai mare de 65%; - ncpere neventilat; - compoziia folosit conine un liant greu volatil; Majoritatea defectelor artate pot fi evitate prin cunoaterea compoziiilor i a componenilor lor, cunoaterea folosirii uneltelor, aparatelor i instalaiilor de vopsit, a tehnologiilor de aplicare precum i cunoaterea influenei temperaturii i umiditii mediului de lucru. Defecte ce apar dup uscarea peliculei. a) Putere slab de acoperire. Cauzele care produc acest defect pot fi: - folosirea unei compoziii foarte diluate; - folosirea prii de deasupra a compoziiei neomogenizate din vasul n care s-a pstrat, avnd un procent mai mic de pigmeni datorit sedimentrii; - aplicarea compoziiei n straturi prea subiri; Se remediaz prin refacerea vopsitoriei cu acelai tip i nuan de vopsea.

82

b) Pierderea luciului. Mtuirea peliculei poate avea mai multe cauze i anume: - aplicarea compoziiei pe o suprafa negrunduit sau grunduit insuficient sau peste grund insuficient uscat; - aplicarea umed; compoziiei pe suprafa

Se remediaz prin refacerea vopsitoriei cu acelai tip i nuan de vopsea.

- aplicarea compoziiei pe suprafa ptat cu grsime sau uleiuri minerale; - folosirea unei compoziii cu coninut exagerat de diluant sau cu diluant nepotrivit;

c) Aderen slab.

Se remediaz prin nlturarea peliculei neaderente i refacerea vopsitoriei cu Cauzele care produc acest defect sunt: acelai tip i nuan de vopsea, cu - aplicarea compoziiei n straturi prea respectarea tehnilogiei de execuie. groase; - aplicarea umed; compoziiei pe suprafa

- aplicarea compoziiei pe suprafa ptat cu grsime sau uleiuri minerale; - aplicarea compoziiei de acoperire peste un strat de grund de mbibare prea uscat sau murdar; d) Rezisten insuficient a peliculei. Se remediaz prin nlturarea peliculei cu rezisten insuficient i refacerea Obinerea unei pelicule de acoperire a vopsitoriei cu acelai tip i nuan de suprafeelor cu o duritate insuficient este vopsea, cu respectarea tehnologiei de cauzat de: execuie. - aplicarea compoziiei de acoperire peste un strat de grund de mbibare insuficient uscat sau murdar de ulei; - utilizarea unui diluant necorespunztor cu vopseaua;

83

e) Aspect grunos.

Se remediaz prin nlturarea peliculei cu aspect necorespunztor i refacerea Acest aspect poate avea urmtoarele vopsitoriei cu acelai tip i nuan de cauze: vopsea, cu respectarea tehnologiei de - aplicarea unei compoziii nestrecurate de execuie. eventuale impuriti; - nglobarea n compoziie de frmturi de coaj de vopsea, format la suprafaa vasului n care s-a pstrat; - aplicarea compoziiei peste o suprafa insuficient lefuit; f) Apariia porilor. Se remediaz prin frecarea peliculei cu aspect necorespunztor i refacerea Acest defect care apare dup uscarea vopsitoriei cu acelai tip i nuan de peliculei rezult din urmtoarele cauze: vopsea, cu respectarea tehnologiei de - aplicarea compoziiei pe un suport umed; execuie. - executarea lucrrilor sub aciunea razelor solare sau n apropierea surselor de cldur; - aplicarea compoziiilor pe suprafee de lemn insuficient grunduit cu grund de mbibare; - la omogenizarea compoziiei s-a efectuat cu maini cu turaie mai mare de 400 rot/min care au introdus bule de aer n amestec; g) Crpturi. Se remediaz prin frecarea peliculei cu aspect necorespunztor i refacerea Apariia lor pe suprafaa peliculei provine vopsitoriei cu acelai tip i nuan de din urmtoarele cauze: vopsea, cu respectarea tehnologiei de - aplicarea chiturilor n straturi prea groase; execuie. - aplicarea peliculelor n straturi groase; - uscarea se face prea rapid datorit expunerii la raze solare sau surse de cldur excesiv; - alegerea neportivit a vopselelor sau lacurilor;

84

h) Exfolieri.

Se remediaz prin nlturarea peliculei neaderente i refacerea vopsitoriei cu Pelicula se desprinde de pe suport din acelai tip i nuan de vopsea, cu urmtoarele cauze: respectarea tehnologiei de execuie. - aplicarea peliculei peste un strat existent incompatbil sau care nu a fost prelucrat; - aplicarea compoziiei peste un suport de lemn cu umiditate mai mare de 12%, sau peste un strat de mucegai; - aplicarea chitului direct pe lemn fr o prealabil tratare cu grund de mbibare;

i) Apariia ruginii.

Se remediaz prin nlturarea peliculei , pregtirea suprafeei i refacerea Aceasta se datoreaz aplicrii compoziiei vopsitoriei cu acelai tip i nuan de pe o suprafa metalic pregtit vopsea, cu respectarea tehnologiei de insuficient. execuie. Remedierea propriuzis a defecteloraprute dup uscarea recomandabil, deoarece locurile reparate vor rmne vizibile. peliculei nu este

TRANSPORTUL Sl DEPOZITAREA MATERIALELOR PE SANTIER --Varul gras in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul livrat in saci de hartie se transporta in vagoane inchise. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in depozite inchise sau acoperite si ferite de umezeala. --. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii, produse de MICh livrate in bidoane de tabla, cu capacitate de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de PVC cu saci de polietilena la interior cu capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de inghet. -- Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitati impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7C si + 200C. -- in timpul depozitarii se va urinari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.

85

MODULUL 9 PREGTIREA SUPRAFEELOR PENTRU LUCRRI DE ZUGRVELI / VOPSITORII DE CALITATE SUPERIOAR


Modulul descrie tehnologia de pregtire a suprafeelor suport, n vederea executrii zugrvelilor si a vopsitoriilor de calitate superioar Curarea suprafeelor Curarea cu ajutorul flcrii straturile vechi de vopsea n ulei, prin mnuirea corect a utilajului. lefuirea suprafeelor pereilor i tavanelor, ori de cte ori este nevoie. Curarea cu paclu i lefuirea tmplriei, cu grij nealternd suportul. Pregtirea suprafeelor pentru executarea lucrrilor de calitate superioar Grunduirea suprafeelor ce vor fi vopsite, folosind grundul adecvat tipului de vopsea. Gletuirea suprafeelor, folosind uneltele adecvate. Activitile se refer la pregtirea unor suprafee suport vechi care au mai fost zugrvite sau vopsite, prin folosire, pentru ndeprtarea vechiului finisaj, a dispozitivului cu flacr, a paclului, a hrtiei abrazive. Echipamentul de protecia muncii i PSI este format din: salopet, bocanci, masc, ochelari de protecie, extinctoare, hidrai etc. Sunt necesare cunotine de: norme generale i specifice de protecia muncii i PSI, sistemele de siguran i protecie ale uneltelor folosite, toxicitatea materialelor folosite, modul de pregtire i aplicare a grundului pe suprafee ce vor fi vopsite. In executie este necesar a se cunoaste: - normele de protecie a muncii i PSI n cazul lucrului cu flacr deschis - modul de utilizare a sculelor i dispozitivelor din dotare necesare grunduirii suprafeelor In executie este necesar a se urmari: - planeitatea, orizontalitatea, verticalitatea si rezistena suprafeelor suport - corectitudinea grunduirii suprafeelor ce vor fi vopsite - ntreinerea aparaturii din dotare. Clasificarea lucrrilor de finisarea dup domeniul de aplicare Zugrveli cu var lavabil; Zugrveli cu silicai; Zugrveli cu cazein; Vopsitorii pe baz de ulei; Vopsitorii pe baz de bitum Vopsitorii cu compoziii pe baz de emulsii din rini polimerice; Emailri pe baz de lacuri i pigmeni. Biuirea; Finisarea cu relief calcio vechio

86

PREGTIREA SUPRAFEELOR SUPORT PENTRU APLICAREA ZUGRAVELILOR Suprafee suport ale lucrrilor de finisaje: 1. Suprafee tencuite cu : a. mortar de var; b. mortar de var i adaos de ipsos; c. mortar de var cu adaos de ciment; d. tencuieli cu mortar de ciment; e. tencuieli gleduite; f. tencuieli decorative. 2. Suprafee de beton; 3. Suprafee de ipsos; 4. Suprafee metalice; 5. Suprafee de lemn. PREGATIREA SUPRAFETEI SUPORT: a. Se face sumar cel putin o curatire de praf, altfel se slabeste aderenta stratului de varuiala si pot aparea pete; b. Nu se pune problema netezirii riguroase a suprafetei si nici problema gletuirii sau a spacluirii; c. Tencuiala trebuie sa fie uniform uscata pentru a evita patarea mai ales daca varuirea va fi colorata; d. Daca tencuiala este veche si a fost zugravita cu zugraveli de clei, acestea trebuie sa fie complet curatite altfel varuiala nu adera; e. Daca anterior stratul a fost tot var si prezinta pete, suprafata trebuie spalata cu sapun; f. Cnd straturile de varuiala s-au ngrosat si nu mai sunt aderente la suport, ele trebuie razuite cu spaclul; UMEZIREA SUPRAFETEI Timpul propriu pentru varuieli nu este nici cel prea umed, nici cel cu calduri prea mari, nici arsita soarelui deoarece procesul chimic de transformare care se produce la trecerea compozitiei de varuit din lichida n pelicula tare si aderenta la suport, impune aceste conditii deoarece o evaporare prea rapida a apei produsa fie din cauza suportului care daca este uscat devine prea absorbant fie din cauza arsitei soarelui sau a caldurii excesive mpiedica totala carbonatare si deci varuiala se sterge, se sterge usor. Excesul de umezeala mpiedica evaporarea apei din compozitie ct si a apei produse din procesul chimic astfel nct pojghita de calcar formata se va dizolva si varuiala se va sterge usor. Umezirea prealabila a suportului se face cu bidineaua sau cu aparatul Vermorel, pulveriznd apa n mod egal pe toata suprafata. GRUNDUIREA SUPRAFETEI La lucrarile simple grundul si varuiala au aceiasi compozitie si se dau de cel putin trei ori pna ies curate. Compozitia grundului: - pasta de var (concentratie 50%) 2,5 kg - sare de bucatarie 0,100 kg - apa pna ce se completeaza 10 l de compozitie Mai nti pasta de var se dilueaza cu 5 l de apa. Se dizolva sarea n apa clocotita si se adauga la solutia de var amestecndu-se bine. Se adauga diferenta de apa pna la 10 l de compozitie. Amestecul obtinut n continuarea se strecoara prin sita cu 225 ochiuri pe cmp. Se aplica pe perete cu bidineaua mare rotunda sau patrata. Se varuiesc nti tavanele. Compozitia se aplica de fiecare
87

data dupa ce a fost agitata pentru a nu se depune. Se scurge pe marginea galetii excesul de lichid si se aplica pe perete prin miscari uniforme de dus-ntors n aceiasi directie, n straturi subtiri si ct mai egale, avnd grija sa nu ramna dre de bidinea sau scurgeri. Pe plafoane se aplica cu miscari perpendiculare pe directia luminii, iar pe pereti prin miscari orizontale. Dupa uscare si ntarire urmeaza al doilea si al treilea strat astfel nct suprafata sa fie complet acoperita, aspectul uniform si albirea integrala. Pregtirea suprafeelor tencuite.

Se verific mai nti, prin ciocnire, pentru a se constata starea tencuielii; poriunile care se desprind se nltur, se cur i se refac, muchiile lovite se repar, iar cepturile se lrgesc pentru reparare. Splarea suprafeelor este o operaie care se practic n cazul zugrvelilor, avnd ca scop ndeprtarea zugrvelii vechi de pe perei i de pe tavane. Pentru splare se execut urmtoarele operaii: - se nmoaie suprafaa cu ap cald din abunden, prin pensulare cu bidineaua sau prin stropire cu vermorelul; - dup nmuiere se freac suprafaa cu un burete ud, care se spal des de depunerile de pe el ntr-o gleat cu ap curat. Operaia se repet de mai multe ori pn cnd nu mai rmn urme din zugrveala veche pe perei; Rzuirea suprafeelor este operaia prin care se ndeprteaz, total sau parial, straturile de zugrveal veche, atunci cnd sunt cocovite sau cnd nu mai pot suporta un nou strat de zugrveal, ntruct ar duce la cocovirea lor. Rzuirea se execut cu un cuit de oel triunghiular, sau chiar cu paclul cu lama de oel, avnd grij ca n timpul rzuirii s nu se degradeze tencuiala. Rzuirile pot fi simple sau integrale. Rzuirile simple se execut pe poriuni rzuindu-se cu cuitul triunghiular partea cocovit pn la poriunea care este bine fixat pe tencuial. Se netezesc apoi mrginile zugrvelii vechi care rmne, astfel ca s se racordeze cu tencuiala descoperit prin rzuire. Dac grosimea rzuielii este prea mare, pe suprafaa respectiv se aplic glet. Rzuirile integrale se execut atunci cnd se cer licrri foarte ngrijit executate sau cnd peliculele vechi sunt constituite din materiale incompatibile incompatibile cu materialele din zugrvelile vechi. Pentru rzuirea integral se execut urmtoarele operaii: - se nmoaie suprafaa cu ap cald din abunden, prin pensulare cu bidineaua sau prin stropire cu vermorelul, pentru a uura lucrul i a preveni formarea de praf; - rzuirea zugrvelii cu paclul de oel. Dac stratul de zugrveal veche este mai gros, operaia de umezire se repet de mai multe ori pn cnd se produce nmuierea lor pn la tencuial. - dup rzuire suprafeele se spal cu ap curat cu ajutorul buretelui. PREGTIREA SUPRAFEELOR SUPORT PENTRU APLICAREA VOPSITORIILOR. Clasificarea lucrrilor de vopsitorie. Dup felul materialelor utilizate vopsitoriile se mpart n: - vopsitorii cu vopsele de ulei, care sunt cel mai frecvent folosite, fiind mai ieftine i n aceli timp satisfcnd condiiile de aspect cerute pentru cldiri cu finisaje obinuite; - vopsitorii cu lacuri care se folosesc n special la finisarea suprafeelor de lemn, deoarece, fiind transparente, pstreaz aspectul natural al lemnului, deasemenea, se aplic peste vopsitoria n ulei pentru a-i da un aspect mai frumos. Lcuirea se ntrebuineaz la construcii la care se cer finisaje mai pretenioase; - vopsitorii cu emailuri, care se folosesc la cldiri de locuit, social culturale, pentru a obine finisaje de calitate superioar.
88

Calitatea vopsitoriilor, se verific numai dup uscarea lor complet i are ca scop principal depistarea defectelor care depesc abaterile admisibile, n vederea efectuarii remedierii lor i a lurii de masuri pentru ca defectele s nu se repete n continuare. naintea nceperii lucrrilor de vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja precum i dac au fost montate toate piesele auxiliare, suporturi pentru obiecte sanitare sau elemente de nclzire. Prin examinarea vizual se verific aspectul vopsitoriilor, avndu-se n vedere ca suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat. Pregtirea suprafeelor const n curirea i rzuirea acestora, aplicarea grundului, chituirea i n unele cazuri, pcluirea total a suprafeelor PREGTIREA SUPRAFEELOR Suprafeele gletuite cu ipsos trebuie s fie plane, netede fr exfolieri i fisuri. Eventualele crpturi i fisuri se deschid pe adncimea de 2 mm. Micile neregulariti, gurile i fisurile, prelucrate dup cum s-a artat mai nainte se pcluiesc cu past de ipsos. Dup uscarea poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit iar praful rezultat se ndeprteaz cu perii sau cu bidinele. Dac umiditatea tencuielii nu depete 8%, se poate trece la aplicarea grundului de imbibare, avnd compozitia 1 kg ulei in fiert i 0,05 kg pigmenti. n cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei i acelor cu emailuri suprafaa respectiv se acoper cu unul sau cu dou straturi de grund de ulei: la vopsitoriile cu emailuri de baz de grund alchidic. Suprafeele care au mai fost vopsite se rzuiesc fcndu-se mici reparaii cu chit. Pe poriunile de vopsea degradat (crpat, cocovit) stratul de vopsea se nltur prin ardere cu lampa de benzin i apoi prin rzuirea cu paclu metalic. Locurile respective se pcluiesc cu chit. Dac suprafaa se ndeprteaz complet suprafaa se pregtete ca i n cazul suprafeelor noi. Cnd se cere o vopsitorie de calitate superioar ntreaga suprafa se pcluiete cu chit de pcluit i apoi se lefuiete. Suprafeele metalice care au mai fost vopsite se pregtesc dup procedeele descrise pentru suprafeele gletuite. n afar de arderea cu flacra, vopseaua se poate ndeprta i prin nmuierea acesteia cu paste decapante sau cu soluii alcaline (1 kg sod la 4 l ap) aplicate cu pensula apoi curindu-se cu paclu metalic. Pregatirea suprafetelor metalice Suprafetele metalice se curata de rugina, mortar, noroi, grasimi etc. Rugina se indeparteaza cu perii de sarma, cu spaclul metalic, prin sablare sau prin ardere cu flacara. Suprafetele se curata de grasimi prin ardere cu flacara sau prin frecarea suprafetei cu carpa inmuiata in solventi; nu se va folosi petrol lampant, deoarece inlesneste coroziunea metalului. Pe suprafetele astfel pregatite se aplica cu pensula un strat de grund pe baza de miniu de plumb iar dupa uscarea acestuia, defectiunile mici se chituiesc cu chit de ulei sau cu chit de lac, respectiv cu chit de achidal. Chitul pentru chituirea suprafetelor metalice se compune din: 1kg de in fiert, 4kg creta, 1 kg
89

miniu de plumb ( sau miniu de fier). In ulei se introduc treptat creta si miniu, amestecandu-se pana al omogenizare. Suprafetele metalice care au mai fost vopsite se pregatesc dupa procedeele descrise pentru gletuite. In afara de ardere, vopseaua se poate indeparta si prin inmuierea acesteia cu paste capante sau cu solutii alcaline (1kg soda la 4L apa), aplicarea cu pensula apoi curatindu-se cu spaclul. Suprafetele trebuie curatate in prealabil (mecanic sau solutii speciale) pentru indepartarea ruginii. Rugina I. Exista un produs cu dublu scop: inhibitor de rugina si estetic. Puteti fi sigur de rezistenta in timp si la intemperii a acestei vopsele deoarece este folosita la vopsirea docurilor, a unor portiuni ale vapoarelor si a unor parti ale podurilor care leaga marile orase. si rezistenta la temperature este in avantajul dumneavoastra: vopseaua poate suporta 90 grade C caldura uscata. Este indicat sa folositi acest produs si in cazul in care casuta dumneavoastra este situate intr-o zona cu umiditate mare, pentru ca acest produs este rezistent la muncegaiuri si alege. Si obiectele din PVC , tabla galvanizata si aluminiu pot fi vopsite dar numai dupa aplicarea unui grund de rezistenta. Daca vopsiti o suprafata metalica este necesar sa aplicati mai inainte un grund alchidic. Theoretic cu un litru de vopsea puteti acoperi 10,5mp, dar practice consumul depinde de porozitatea substratului. Important! Deoarece temperature aerului, a substratului si a materialului trebuie sa fie intre 5 si 35 grade C, fiti atenti caci o bucata de tabla expus este disponibil intr-o paleta larga de culori, este ambalata in cutii de 1litru. Rugina II. Exista un grund care se aplica direct pe rugina. Acest primer (grund) este realizat pe baza uleiului de peste. Consumul teoretic este de 1 litru pentru 14,5mp insa practic consumul depinde de ruginozitatea stratului si pierderile de material ce pot aparea la aplicare. Condiii de calitate a lucrrilor de zugrvire i vopsitorie Executarea zugrvelilor i vopsitoriilor pe timp friguros; Defecte ce apar n timpul pstrrii compoziiilor; Defecte ce apar n timpul aplicrii compoziiilor; Defecte ce apar dup uscarea peliculei. Lucrri de etanare Executarea lucrrilor de etanare prin intermediul : profirurilor de etanare; chituri de etanare CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR - Controlul in timpul executiei se face de catre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant, urmarindu se respectarea prevederilor din prezentul normativ. -Pe parcursul executarii lucrarilor zugraveli vopsitorii, se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru: a) indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, conform pct. 4; in cazuri de importanta deosebita consemnandu se acestea in procese verbale de lucrari ascunse; b) calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor interne de fabricatie respective,
90

c) respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; d) corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecarui caiet. -Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere. -Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. Prezentarea transport i depozitarea materialelor de finisaj Pentru depozitare materialele n prafuri pentru zugraveli se pastreaza n lazi de lemn simplu geluite sau captusite la interior cu tabla zincata. Substantele vscoase, lichide si emulsiile se pastreaza n cutii speciale, n bidoane sau n butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata. Pentru substantele volatile se va avea grija ca vasele sa se nchida ermetic, pentru a nu se produce vapori n magazie. Substantele caustice vor fi pastrate nchise ermetic n ambalaje proprii fiecaruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate n magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru nu se confunda continutul. Se mai pot folosi pentru depozitare si pastrare sacii speciali de hrtie. Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru zugraveli se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cu solventi volatili vor fi manipulate n vase nchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum si cele toxice. La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de material necesara ntrun schimb. Pentru substantele n praf fin sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de protectie. Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau murdarirea materialelor sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior.

91

MODULUL 10 PREPARAREA SOLUIILOR SIMPLE DE LUCRU


Modulul descrie tehnologia de preparare a materialului pentru zugrvit sau vopsit conform reetelor din proiect sau instruciunilor care nsoesc aceste materiale. Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor interne specificate in caietele respective. Prepararea soluiilor pentru lucrri de zugrveli si vopsitorii La prepararea soluiilor,se respect reetele i dozajele / proporiile indicate. Prepararea soluiilor se face respectnd ordinea de amestecare a materialelor componente. Prepararea soluiilor se face conform indicaiilor proiectului sau dorinei beneficiarului. Verificarea calitatii soluiilor Soluiile sunt verificate conform procedurilor i instruciunilor specifice. Soluiile sunt verificate cu instrumente adecvate. Remedierea neconformitilor Soluiile i compoziiile preparate sunt remediate n conformitate cu reetele de preparare. Soluiile i compoziiile sunt remediate n vederea obinerii lucrrilor de calitate. Noiunea de soluii simple pentru zugrveli i vopsitorii se refer la: soluii de clei, lapte de var, vopsea lavabil, vopsea n ulei, hum, vopsele din polimeri sintetici, etc MATERIALE PENTRU ZUGRAVELI SIMPLE n constructii, cnd colorarea se face cu compozitii din care nu lipseste apa, independent de orice alte caracteristici , ea se numeste ZUGRAVEALA. CONSISTENTA DE LUCRU a unei compozitii este starea de fluiditate (de curgere sau de subtirime) necesara ca ea sa se poata aplica cu modul de executie stabilit. Pentru ca amestecul format dintr-un pigment si un liant sa se poata ntinde trebuie ca el sa aiba un anumit grad de fluiditate care se obtine adaugarea n masura potrivita a unui DILUANT care este o substanta care subtiaza compozitia , n cazul zugravelilor acesta este APA. n functie de liantul folosit zugravelile pot fi : Zugraveli cu clei de provenienta animala ( razaturi de piele, oase) Zugraveli de cazeina, cu clei de cazeina sau clei vegetal Zugraveli cu lianti anorganici (sticla solubila) Zugraveli cu var sau varuieli, colorate sau albe n care liantul este pasta de var. Pentru zugraveli se folosesc solutii apoase pe baza de var sau pe baza de clei si huma . Aceste zugraveli se aplica in doua-trei straturi pe peretii tencuiti cu mortar de ciment si avand suprafata driscuita .
92

Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluarea pastei de var cu apa in proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa (in volume) si amestecare pana la perfecta omogenizare. In caz ca nu exista pe santier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din bulgari (2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari in volume). Nu se va face prepararea in recipiente (butoaie, galeti) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var. Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3-5 zile de la preparare. Laptelui de var i se adauga, amestecand continuu, pana la omogenizare, grasimi (ulei de in, de rapita sau de floarea soarelui), in proportie de 1...2% (in volume). Se poate folosi si seu topit tehnic, in aceeasi proportie, care insa se va incalzi pana la topire si se va amesteca numai in cazul prepararii laptelui din var bulgari si anume inainte de racirea amestecului. In cazul unor zugraveli colorate se adauga pigmenti in praf, pana la nuanta dorita. Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 ore inainte de strecurare. Este necesar ca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru zugravirea cel putin a unei incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior), pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil. Inainte de intrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2), cu tesatura din sarma de alama, pentru retinerea atat a impuritatilor cat si a particulelor de var nestins sau de pigment. La locul de munca, compozitia din zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de tabla zincata. Retetele pentru prepararea soluitiei cu var sunt urmatoarele: pentru stratul de baza(grund) se utilizeaza 2.5 kg pasta de var, 0.1 kg sare si 7.4 litri apa; pentru stratul vizibil se utilizeaza 2.5-3.5 kg pasta de var, 0.1 kg sare, maximum 0.3 kg pigment colorat si 6.2-7.2 litri apa. La prepararea solutiei varul se dizolva in 5 l apa la care se adauga sarea dizolvat in apa fiarta.Pigmentul se dizolva in apa cu cel putin 24 ore inainte de utilizare si se adauga treptat in solutie pana la obtinerea nuantei de culoare dorita. Solutiile pentru zugravit se strecoara de 1-2 ori printr-o sita deasa cu 900 ochiuri/cm2.Varul in care se toarna solutia trebuie sa fie curat, iar acesta se amesteca din cand in cand pentru a evita sedimentarea. VARUIREA Varuirea poate fi si colorata cu compozitia urmatoare: - pasta de var 2,5 3,5 kg; - sare de bucatarie 0,100 kg; - pigmenti pna la obtinerea culorii cerute maxim 0,300 kg; - apa pna la 10 l de compozitie. Exemple de pigmenti utilizati: galbenul de crom, ocruri, umbra, miniu de fier, ultramarinul, verdele de crom.
93

ZUGRAVELI SIMPLE CU HUMA Se aplica la constructiile provizorii, auxiliare si la dependintele celorlalte feluri de constructii. Ordinea de executie a diferitelor operatii este identica cu cea de la varuieli. Prepararea compozitiei: huma nmuiata n apa n proportie de 2 l de apa la 1 kg de huma bulgari framntati marunt. Bulgarii se lasa n apa timp de 5 pna la 24 de ore dupa care amestecul se omogenizeaza bine. Pigmentii trebuie nmuiati n apa cu 24 de ore naintea de prepararea compozitiei. Solutia de clei se prepara din clei si apa n proportie de 1 kg de clei la 5 l de apa. Placutele de clei sparte n bucati sau cleiul granulat se nmoaie n apa timp de 24 de ore. Dupa aceea, amestecul se fierbe, introducndu-se vasul cu clei n alt vas cu apa care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie sa atinga fundul vasului cu apa. Se toarna n amestecul de huma cu apa solutia de clei, n proportie de 100 g solutie de clei la 1 l de huma cu apa; dupa aceea se adauga pigmentii nmuiati n apa pna se obtine nuanta ceruta. ntreaga compozitie se strecoara prin sita de 900 de ochiuri pe cmp. n acelasi timp se prepara o solutie de sapun cu apa, n proportie de 1 kg sapun la cca 16 l de apa. Se introduce sapunul pasta sau bucati) ntr-o cantitate de apa calda, amestecnd pna la dizolvarea completa a sapunului. Se adauga apoi restul de apa calda, se omogenizeaza si se strecoara prin sita de 900 de ochiuri pe cmp. GRUNDUIREA SUPRAFETEI Grunduirea consta n aplicarea unui strat subtire de compozitie care n general este de aceiasi natura cu stratul de finisare. Stratul de grund trebuie sa egaleze absorbtia suportului, aplicarea se poate face manual sau cu aparate de pulverizat. Consistenta grundurilor trebuie potrivita porozitatii tencuielii pe care se aplica si metodei de lucru alese facnd ncercari pe portiuni mici astfel ca sa nu ramna dre. n mod obisnuit se aplica doua straturi de grund si unul de zugraveala. Compozitia grundului: - pasta de var (concentratie 50%) 2,5 kg - sare de bucatarie 0,100 kg - apa pna ce se completeaza 10 l de compozitie Mai nti pasta de var se dilueaza cu 5 l de apa. Se dizolva sarea n apa clocotita si se adauga la solutia de var amestecndu-se bine. Se adauga diferenta de apa pna la 10 l de compozitie. Amestecul obtinut n continuarea se strecoara prin sita cu 225 ochiuri pe cmp. Pentru ca amestecul pigment-liant sa se poata ntinde, trebuie sa aiba un anumit grad de fluiditate care se obtine prin adaugarea n masura potrivita a unui diluant. Vopseaua lucioasa pentru metal - aplicarea se face in doua straturi . la 1 litru de vopsea aplicata cu rola sau pensula se adauga 150 200 ml diluant. La 1 litru de vopsea pulverizata cu pistolul se adauga 300-400 ml diluant. Inainte de aplicare cu 24 de ore. Vopseaua mata pentru metal - aplicarea se face in doua straturi la interval de 24 de ore. La un litru de vopsea aplicata cu rola sau pensula se adauga 50-100 ml diluant, iar la aplicarea cu pistolul de pulverizat 100-500ml. Soluii alcaline =1 kg sod la 4 l ap
94

CHITUIREA CRAPATURILOR SI STIRBITURILOR DIN TENCUIALA Compozitie: chit pentru varuieli ipsos 1 kg, creta macinata (huma) 2 kg, solutie de clei 2% pna la consistenta de lucru. Modul de preparare: - se prepara nti cleiul; - n solutia apoasa ipsosul se amesteca bine; - se adauga creta sau huma continund amestecarea pna la omogenizare si consistenta de lucru potrivita. Verificarea proprietatilor vopselelor Verificarea proprietatii vopselelor este obligatorie pentru asigurarea calitatii lucrarilor de vopsitorie in constructii.Pe langa certificatele de calitate de la producator pe santierul de constructii inaintea inceperii lucrarilor de vopsitori se vor verifica proprietatile vopselelor mai ales in cazul cantitatilor mari. Principalele verificari privind proprietatile de vopsea sunt: 1) Pentru faza dinainte de aplicarea prorpiu-zisa: - timpul de scurgere - tendinta de sedimentare - finetea pigmentilor 2) Pentru verificarea comportarii vopselei in timpul aplicarii: - puterea de acoperire - aptitudinea de intindere - grundul de uscare 3) Verificarea calitatiii vopselei dupa aplicare: - flexibilitatea - rezistenta la frecare - rezistenta la coroziune Fiind produse industriale de larga folosinta vopsele si materiale auxiliare pentru vopsitori.Vor avea un sistem unic de montare si identificare indiferent de producator.Forma generala de denumire a unei vopsele este: - felul produsului - denumirea comerciala - culoare - nuanta - simbol Pastrarea vopselelor si a produselor auxiliare se fac astfel: - pentru vopsele=cutii de tabla inchise ermetic,de capacitate intre 0,5 si 25 de litri. - pentru diluanti=cutii sau bidoane de tabla cu capacitatea de 0,5 si 25 litri. Produsele pentru vopsitori si cele auxiliare sunt de regula usor inflamabile si de aceea se pastreaza in incaperi uscate,bine aerisite si ventilate la temperaturi intre 5 si 25 grade C si max 40.

95

MODULUL 11 APLICAREA I PRELUCRAREA STRATURILOR SUPORT PENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOAR I A ZUGRVELILOR SPECIALE
Modulul descrie tehnologia de aplicare a materialelor necesare operaiunii de zugrvire sau vopsire, adecvate i de bun calitate, preparate respectndu-se n totalitate reetele, astfel nct s se realizeze zugrveli i vopsitorii de foarte bun calitate, rezistente, durabile i aspectuoase. Prepararea materialelor pentru executarea straturilor suport ale zugrvelilor special Preparare pasta/glet, conform indicaiilor din reet Preparare pasta n cantitatea necesar executrii straturilor suport. Pregtirea stratului suport pentru zugrveli special Executarea gletului pe suprafaa pregtit a tencuielii. Grosimea stratului realizat este uniform pe ntreaga suprafa a stratului suport. Pregtirea suprafeelor suport interioare pentru vopsitorii cu vopsele din polimeri sintetici Aplicarea grundului la pereii si tavanele ce necesit aceast operaie. pcluirea i reparaiile sunt executate folosind chitul special. Amorsarea suprafeelor se face n funcie de tipul zugrvelii de executat. Pregtirea tmplriei, pentru vopsitorii in ulei Tmplria este chituit i pcluit complet. Grunduirea tmplriei cu materialul necesar. lefuirea tmplriei pe toat suprafaa. Pregtirea tmplriei, pentru vopsitorii cu vopsele din polimeri sintetici Executarea reparaiilor folosind chit special. Aplicarea grundului incolor de mbinare se execut cu atenie. Tmplria este chituit i pcluit cu atenie.lefuirea tmplriei se face pe ntreaga suprafa. Materialele pentru executarea straturilor suport se refer la gletul de ipsos, var sau ipsos-var, folosite la pregtirea pereilor i tavanelor i la grundul folosit la grunduirea suprafeelor din lemn. Amorsarea suprafeelor se face n funcie de tipul i structura acestora. Sunt necesare cunotine referitoare la: - tipurile de materiale folosite - prepararea si aplicarea amorsei, gletului, grundului sau materialului de pcluit - structura suprafeei care se pregtete - tipul i starea fizic a suprafeelor support In timpul executiei se va urmri:
96

- modul de pregtire i aplicare a chiturilor pe suprafeele suport - depistarea eventualelor defecte ale fiecrui strat aplicat i corectarea defectelor nainte de aplicarea straturilor urmtoare - folosirea corect a uneltelor adecvate fiecrei operaiuni executate - folosirea materialelor adecvate tipului de suprafee, in vederea pregtirii - modul de aplicare a grundului incolor - modul de execuie a gletului cu var - corectitudinea lefuirii tmplriei VARUIELI (SPOIELI) Spoielile sunt zugraveli de apa n care liantul este de natura minerala, var, ntrebuintat sub forma de lapte de var. La spoielile simple necolorate ele tin loc si de pigment, dnd peliculei o culoare alba. Acest mod de zugravire este usor si ieftin cu o durata de serviciu scurta pentru ca se murdareste repede sau se pateaza usor la umezeala. Se aplica pe: tencuieli, zidarie de caramida, betoane sau pe lemn cnd nu este rindeluit. Domeniul de utilizare este preponderent pentru cladiri din mediu urban sau rural, att la interior ct si la exterior, la mprejmuiri, baracamente, cladiri provizorii. Prin mprospatarea varuielii de doua ori pe an si prin culoarea sa alba lucioasa spoielile creaza o atmosfera de curatenie care lumineaza mult ncaperile. Operatiile tehnologice sunt simple si mult reduse fata de zugraveli. Ordinea operatiilor: 1. Pregatirea suprafetei suport; 2. Chituirea crapaturilor si stirbiturilor din tencuiala; 3. Umezirea suprafetei; 4. Grunduirea suprafetei; 5. Varuirea propriu-zisa. PREGATIREA SUPRAFETEI SUPORT a. Se face sumar cel putin o curatire de praf, altfel se slabeste aderenta stratului de varuiala si pot aparea pete; b. Nu se pune problema netezirii riguroase a suprafetei si nici problema gletuirii sau a spacluirii; c. Tencuiala trebuie sa fie uniform uscata pentru a evita patarea mai ales daca varuirea va fi colorata; d. Daca tencuiala este veche si a fost zugravita cu zugraveli de clei, acestea trebuie sa fie complet curatite altfel varuiala nu adera; e. Daca anterior stratul a fost tot var si prezinta pete, suprafata trebuie spalata cu sapun; f. Cnd straturile de varuiala s-au ngrosat si nu mai sunt aderente la suport, ele trebuie razuite cu spaclul; CHITUIREA CRAPATURILOR SI STIRBITURILOR DIN TENCUIALA Pentru chituirea crapaturilor si a diferitelor lipsuri din tencuiala, acestea se deschi cu cutitul sau cu coltul spaclului. Ele se umezesc cu apa stropita cu bidineaua si se umplu cu compozitie. Dupa uscarea locurilor chituite se poate trece la umezirea suprafetei.
97

UMEZIREA SUPRAFETEI Timpul propriu pentru varuieli nu este nici cel prea umed, nici cel cu calduri prea mari, nici arsita soarelui deoarece procesul chimic de transformare care se produce la trecerea compozitiei de varuit din lichida n pelicula tare si aderenta la suport, impune aceste conditii deoarece o evaporare prea rapida a apei produsa fie din cauza suportului care daca este uscat devine prea absorbant fie din cauza arsitei soarelui sau a caldurii excesive mpiedica totala carbonatare si deci varuiala se sterge, se sterge usor. Excesul de umezeala mpiedica evaporarea apei din compozitie ct si a apei produse din procesul chimic astfel nct pojghita de calcar formata se va dizolva si varuiala se va sterge usor. Umezirea prealabila a suportului se face cu bidineaua sau cu aparatul Vermorel, pulveriznd apa n mod egal pe toata suprafata. GRUNDUIREA SUPRAFETEI La lucrarile simple grundul si varuiala au aceiasi compozitie si se dau de cel putin trei ori pna ies curate. Compozitia grundului se aplica pe perete cu bidineaua mare rotunda sau patrata. Se varuiesc nti tavanele. Compozitia se aplica de fiecare data dupa ce a fost agitata pentru a nu se depune. Se scurge pe marginea galetii excesul de lichid si se aplica pe perete prin miscari uniforme de dusntors n aceiasi directie, n straturi subtiri si ct mai egale, avnd grija sa nu ramna dre de bidinea sau scurgeri. Pe plafoane se aplica cu miscari perpendiculare pe directia luminii, iar pe pereti prin miscari orizontale. Dupa uscare si ntarire urmeaza al doilea si al treilea strat astfel nct suprafata sa fie complet acoperita, aspectul uniform si albirea integrala. VARUIREA Spoielile si zugravelile de var se executa in 2-3 straturi.Primul strat are rol de grund(construind stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugraveala); el creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absortie si culoare. Primul strat se aplica imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare cel putin dupa 2-4 ore. De la inceput se delimiteaza suprafetele care trebuie zugravite diferit prin trasarea unor linii subtri intre suprafetele respective Aplicarea se face ca si pentru grund si pe aceleasi directii, avnd nsa grija sa se ntinda apoi compozitia pe pereti cu miscari perpendiculare pe primele, adica pe tavane n directia luminii si pe pereti vertical. n cazul n care aplicarea se face mecanizat este nevoie de un zugrav operator si de un ajutor care sa supravegheze presiunea din aparat urmarind manometrul, sa pompeze la timp pentru ca ea sa nu scada sub 4 atmosfere, sa mute aparatul dupa cum se misca zugravul, sa alimenteze rezervorul cu compozitie si sa o agite din timp n timp. Zugravul tine lancea cu mna stnga n dreptul robinetului de oprire si o manevreaza dirijnd-o cu mna dreapta. El potriveste distanta dintre duza si suprafata astfel nct sa obtina o stropire optima fara ceata si fara stropi ricosati (75 - 100 cm). Distanta se mentine aceiasi pe toata suprafata de varuit. Miscarile trebuie sa fie uniforme, circulare, cu deplasare fie orizontala fie verticala si se pulverizeaza pna cnd suprafata capata un aspect lucios. Defecte: urmele de pensula, petele datorita tencuielii sau chitului uscat neuniform sau timpului friguros sub 5C, petele de rugina sau de ulei de la instalatii si conducte, pete dintr-o
98

preparare necorespunzatoare a compozitiilor. Remedierea presupune varuirea din nou, deci risipa de materiale, manopera si timp. ZUGRAVELI SIMPLE CU HUMA Se aplica la constructiile provizorii, auxiliare si la dependintele celorlalte feluri de constructii. Ordinea de executie a diferitelor operatii este identica cu cea de la varuieli. Grunduirea consta n aplicarea unui strat subtire de compozitie care n general este de aceiasi natura cu stratul de finisare. Stratul de grund trebuie sa egaleze absorbtia suportului, aplicarea se poate face manual sau cu aparate de pulverizat. Consistenta grundurilor trebuie potrivita porozitatii tencuielii pe care se aplica si metodei de lucru alese facnd ncercari pe portiuni mici astfel ca sa nu ramna dre. n mod obisnuit se aplica doua straturi de grund si unul de zugraveala. ZUGRAVIREA PROPRIU-ZISA Cantitatea de compozitie colorata trebuie sa fie suficienta pentru zugravirea cel putin a unei ncaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior), pentru a se evita variatiile de nuante n cadrul aceluiasi cmp vizibil Se aplica un prim strat de sapun dupa care se reparadefectele marunte la tavan si pereti cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuireareparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate. Se aplica compozitiade zugraveli n trei straturi pe ntreaga suprafata. Stratul de sapun si primul stratde zugraveala se aplica cu bidineaua, iar ultimele doua straturi de zugraveala seaplica mecanizat cu aparatele de pulverizat. MODUL DE REALIZARE A VOPSITORIILOR Grunduirea suprafetei : Grundul este primul strat care se aplica pe suport. El este alcatuit dintr-o suspensie de pigmenti si materiale de umplutura ntr-un liant care poate fi firnis,lac,derivat celulozic. Dupa uscare grundurile dau pelicule dure, cu aspect mat. Aplicarea se face cu pensula rotunda sau lata, n functie de dimensiunile suprafetei pentru vopsit. El trebuie sa adere bine la suport, sa asigure netezimea si sa uniformizeze suprafata suportului. Aplicarea straturilor vopsitoriei : Executarea lucrarilor se face ngrijit, alegndu-se pensulele de lucru n concordanta cu suprafata de vopsit. Vopseaua se tine ntr-un vas metalic portativ. Se ia vopseaua cu pensula si se scurge de surplus apasnd-o pe marginea vasului. Se respecta operatiile de lucru n ordinea lor si anume . 1. aplicarea 2. ntinderea 3. netezirea vopselei Finisarea se aplica de obicei la ultimul strat prin netezirea vopselei cu o pensula lata cu par moale, trecnd usor vrful pensulei peste vopsea, cu miscari uniforme perpendiculare pe directia de aplicare a ei.

99

Pregtirea suprafeelor gletuite. Suprafeele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (sau ipsos) cu aracet, trebuie s fie plane i netede, fr desprindere sau fisuri. n acest scop, toate fisurile, neregularirile ect. se chituiesc sau se pcluiesc cu past de aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituirea defectelor izolate se prepar din dou pri ipsos i o parte ap. Pasta se realizeaz prin presrarea ipsosului n ap, dup care se omogenizeaz prin amestecare rapid (n interiorul de maximum 1 min de la presrare). Pasta se prepar n cantiti care s poate fi folosite nainte de sfritul prizei ipsosului (circa 6 min). Pentru pcluirea suprafeelor mai mari se folosete i pasta de ipsos-var, n proporie de o parte ipsos i o parte lapte de var. Compoziia se prepar n cantiti care s poat fi folosite n cel mult 20 min de la preparare. Dup uscarea poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit dup care se cur de praf cu perii sau cu bidinele curate i uscate. Pregtirea suprafeelor suport pentru aplicarea vopsitoriilor. Pregtirea suprafeelor const n curirea i rzuirea acestora, aplicarea grundului, chituirea i n unele cazuri, pcluirea total a suprafeelor. Pregtirea suprafeelor tencuite i gletuite. Suprafeele gletuite cu ipsos trebuie s fie plane, netede fr exfolieri i fisuri. Eventualele crpturi i fisuri se deschid pe adncimea de 2 mm. Micile neregulariti, gurile i fisurile, prelucrate dup cum s-a artat mai nainte se pcluiesc cu past de ipsos. Dup uscarea poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit iar praful rezultat se ndeprteaz cu perii sau cu bidinele. Dac umiditatea tencuielii nu depete 8%, se poate trece la aplicarea grundului de imbibare, avnd compozitia 1 kg ulei in fiert i 0,05 kg pigmenti. n cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei i acelor cu emailuri suprafaa respectiv se acoper cu unul sau cu dou straturi de grund de ulei: la vopsitoriile cu emailuri de baz de grund alchidic. Suprafeele care au mai fost vopsite se rzuiesc fcndu-se mici reparaii cu chit. Pe poriunile de vopsea degradat (crpat, cocovit) stratul de vopsea se nltur prin ardere cu lampa de benzin i apoi prin rzuirea cu paclu metalic. Locurile respective se pcluiesc cu chit. Dac suprafaa se ndeprteaz complet suprafaa se pregtete ca i n cazul suprafeelor noi. Cnd se cere o vopsitorie de calitate superioar ntreaga suprafa se pcluiete cu chit de pcluit i apoi se lefuiete. Suprafeele metalice care au mai fost vopsite se pregtesc dup procedeele descrise pentru suprafeele gletuite. n afar de arderea cu flacra, vopseaua se poate ndeprta i prin nmuierea acesteia cu paste decapante sau cu soluii alcaline (aplicate cu pensula apoi curindu-se cu paclu metalic. Executarea vopsitoriilor cu mijloace mecanizate. n general vopseaua se aplic n dou sau mai multe straturi, de regul stratul urmtor se aplic dup uscarea celui precedent.
100

Lucrrile de volum mare i cu suprafee ntinse execut mecanizat un procedeu care permite mrirea productivitii muncii, scurtarea duratei de execuie i mbuntirea calitii. La executatrea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, se iau msuri pentru executarea mecanizat n primul rnd a lucrrilor de pregtire prin lefuire. Pentru aceasta se folosete unealta electric de lefuit care se compune din: motor electric, reductor, mnere de manipulare, disc abraziv, aprtoarea, conductorul electric cu fi i ntreruptorul. Pentru punerea n funciune a uneltei de lefuit este necesar mai nti introducerea fiei n priza special a unui ransformator i apoi rcordarea acestuia la reeaua electric. Unealta electric portabil de lefuit cu disc abraziv se utilizeaz, att pe antierele de construcii, ct i n atelierele anex, pentru curirea i lefuirea suprafeelor din lemn i din metal ce urmeaz a fi vopsite. Operaia de curire se execut pentru pregtirea suprafeelor n vederea vopsirii, prin ndeprtarea, fie a unui strat de vopsea veche care s-a degradat i prezint crpturi, cojiri etc., fie a unor materiale strine provenite de la alte operaii tehnologice sau a stratului de oxizi de pe suprafeele metalice. Operaia de lefuire se execut pentru pregtirea suprafeelor n vederea aplicrii primului strat de vopsea i pentru finisarea ultimului strat de vopsea. Operaia se execut att dup chituire, pentru egalizarea suprafeelor n vederea vopsirii (denivelri, urme de lovituri, guri de astupat, crpturi la obiecte de lemn etc.) ct i dup aplicarea stratului de baz (grund). Vopsirea se execut cu compoziii speciale gata preparate pentru vopsirea manual, care se dilueaz nainte de ntrebuinare pn la consistena necesar stropirii (sub forma unei pulberi fine i uniforme) adugnd diluant n proporie de 10 15% din cantitatea vopselei. Pentru prepararea i omogenizarea vopselelor, lacurilor, materialelor pentru zugrveli, materialelor de baz de rini epoxidici, materialelor pentru hidroizolaii, se utilizeaz omogenizatorul de lacuri, vopsele i chituri. Omogenizatorul de lacuri, vopsele i chituri se compune din: carcas, motor electric de acionare, reductor, echipamente de lucru (utilizate n funcie de natura materialului ce se omogenizeaz) muner auxiliar i cablu de alunecare. Vopsirea se execut cu aparatul de vopsit de nalt presiune. Acest aparat se pot executa i zugrveli interioare i exterioare precum i lucrri de curire a vopselei. Vopsirea propriu-zis se execut dup terminarea grunduirii, chituirii i lefuirii suprafeei ca i n cazul vopsitoriilor executate manual. Succesiunea operaiilor i restul prevederilor privind timpul de uscare ntre straturi, numrul straturilor, pstrarea materialelor la locul de lucru, ntreinerea sculelor, sunt cele de la vopsirea manual. n plus se va avea grij ca la orice ntrerupere a lucrului i la terminarea lucrului, pistolul s fie bine curat cu solvent, att la interior, prin pulverizarea unei mici cantiti de solvent, ct i la exterior. Suprafeele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran separat (carton, placaj, tabl etc.) REMEDIEREA DEFECTELOR VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRU LA VOPSITORII. Prin examinarea vizual se verific aspectul vopsitoriilor, avndu-se n vedere ca suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare
101

i acelai aspect lucios sau mat. Vopseua de orice fel nu trebuie s prezinte straturi strvezii sau pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, pturi ori fesuri, care pot genera n viitor desprinderea stratului, neregulariti cauzate de chituire sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul, urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare etc. La vopsitoriile executate pe tmplrie se verific vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeelor de lemn sau metal, bine chituite i lefuite n prealabil i se controleaz ca accesoriile metalice vizibile s nu fie ptate de vopsea. O atenie deosebit se va acorda s nu existe pete de mortar, zugrveal pe suprafeele de tmplrie vopsite. Liniile de separaie dintre vopsitorii i zugrveli pe acelai perete precum i cele dintre zugrveala pereilor i tavanelor trebuie fie fr suprapuneri, ondulaii etc., astfel ca pe un perete ntreg s nu fie mai mult de dou devieri izolate i care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm. DEFECTE CARE APAR LA VOPSITORII I REMEDIEREA LOR DEFECTE CARE APAR LA APLICAREA MANUAL CU PENSULA. Rezistena la ntindere. Vopseaua se ntinde mai greu dect n mod obinuit sau nu ine cu uurin de pe pensul pe suprafaa de vopsit, datorit mai multor cauze i anume: - consistena prea mare a compoziiei n acest caz se procedeaz imediat la diluarea cu solvent potrivit; - utilizarea unui diluant nepotrivit compoziiei care o altereaz, o face nefolosibil; - folosirea unei pensule nepotrivite operaiei; - temperatura prea sczut a compoziiei care se aplic n care cutia cu compoziii se cufund ntr-un vas cu ap fiart; - suportul prea rece n raport cu mediul nconjurtor. ntinderea defectuoas este un defect care se caracterizeaz prin operaia pe suprafa a urmelor de pensul datorit existenei prea vscoas a compoziiei sau aplicrii unui loc cu email cu uscare rapid pe o suprafa prea mare, care se susc nainte de a se fi putut ntinde. n anumite cazuri pentru remediere se dilueaz compoziia. Suprafeele suport prea aspre i nelefuite provoac de asemenea ntindere necorespunztoare. O ntindere defectuoas rezult i pe suprafeele suport umede; aceste suprafee trebuie uscate i pregtite din timp. FORMAREA PERDELELOR. Uneori n timpul vopsirii manuale sau chiar mecanizate, apar pe suprafaa vopsit scurgere sau perdele de vopsea care se preling. Cauza acestui defect poate s fie folosirea unei compoziii cu vascozitate prea mic ori prea mare sau temperatura prea ridicat n care se lucreaz. Acelai defect duntor mai poate s apar din cauza folosirii unei vopsele care nu a fost bine amestecat i care a fost aplicat ntr-un strat mai gros. n acest caz se oprete lucrul, se terge poriunea defectuoas se remediaz cauza care a provocat-o dup care se termin lucrul.
102

Slaba adeziune la suprafeele suport poate s fie provocat din mai multe cauze, ca: - starea necorespunztoare a suprafeei suport, care poate fi murdar de grsimi, de praf, de zgur de la sudur etc.; - temperatura prea sczut a suprafeei suport; - folosirea de diluani necorespunztori compoziiei cu care se lucreaz; - prezena urmelor de ap n pensula de lucru sau n aerul folosit la pulverizarea vopselei. Uscarea ntrziat a vopselei este provocat de obicei, de folosirea unui diluant greu volatil. Alte cauze mai pot fi aplicarea unui strat prea gros de vopsea pe suprafaa suport, temperatur prea sczut i umiditatea prea mare la locul de lucru sau lipsa de aer proaspt, deci loc de munc neaerisit. Dei slaba adeziune i uscarea ntrziat nu se pot constata n timpul lucrului, muncitorul atent constat uor prezena cauzelor care le-ar putea provoca i le nltur imediat. DEFECTE CARE APAR LA APLICAREA MECANIZAT Picturile prea mari pulverizate de pistol se produc din cauza compoziiilor prea reci insuficient de diluate sau din cauza presiunii de lucru prea mari. Pentru remediere se reduce presiunea pn ce probele fcute dau satisfacie. Pulverizarea uscat. n acest caz, vopseua ajunge pe suprafaa suport fr cantitatea de solvent necesar i formeaz acolo o pelicul zgrunuroas. Cauza poate fi distana prea mare de la care se stropete sau temperatura ridicat din ncperea de lucru. n ambele cazuri, solventul se evapor nainte de timp. Defectul este imediat vizibil i uor de remediat. Coaja de portocal este un defect produs de presiunea de lucru prea sczut, temperatura prea sczut la locul de lucru, adaosul prea mare de sicativ n compoziie, o viscozitate prea mare a acestuia sau o distan prea mare de la care se pulverizeaz. Striurile sunt cauzate de micorarea prea rapid sau neregulat a pistolului pulverizator sau de imbibarea necorespunztoare a suprafeei suport, care ami are poriuni neuniforme absorbante. n primul caz se recomand pstrarea unei viteze convenabile i a unei direcii corecte de lucru astfel se aplic un nou strat perpendicular, ca direcie de aplicare, pe primul. n cazul al doilea se aplic un nou grund de mbinare. Bicile sau petele diverse se datoresc faptului c aerul de la compresor este umed, deci nu funcioneaz bine separatorul de ap i ulei, sau suprafaa suport este nc umed i deci mai trebuie lsat s se usuce. Datorit defectuoasei funcionri a separatorului, pe suprafaa vopsit mai pot aprea pete uleioase din cauza uleiului din aerul comprimat, nereinut de filtru. DEFECTE CARE APAR DUP USCAREA PELICULEI DE VOPSEA Aspectul granulos al peliculei poate fi provocat de: aplicarea unei vopsele insuficient frecate, aplicarea unei vopsele din care nu s-a scos coaja format deasupra ei s-a amestecat mpreun cu aceasta sau aplicarea compoziiei pe o suprafa nelefuit sau necurat de praf. Soluia de remediere const n ndeprtarea tencuielii atacate de rugin pn la elementul care provoac curirea acestuia, nglobarea lui la motor de evacuat i apoi refacerea tencuielii i a zugrvelii. Puterea slab de acoperire a unei vopsele este rezultatul unei diluri prea puternice al aplicrii ntrun strat prea subire sau a unei grunduiri defectuoase care nu a reuit s umple suprafaa suport. Pierderea rapid a lucrului i pierderea compoziiei pentru umplerea porilor se datoresc unei
103

preagtiri necorespunztoare a suprafeei suport grundul neacoperind integral suprafaa de vopsit sau aplicrii vopselei peste un grund necomplet uscat. La acelai rezultat se ajunge i dac este vopsit pe o suprafa umed sau dac s-a folosit o compoziie prea diluat. Pelicula sfrmicioas este un indiciu c proporia constituenilor sau a emailurilor nu este just, avnd un coninut prea mare de rin sau c pelicula normal nainte de a se usca complet a fost expus la ploaie sau cldur. Slaba aderen a peliculei de suprafaa suport se poate datora: petelor de grsime sau de ulei mineral care nu au fost ndeprtate sau curirea nu a fost complet aplicrii compoziiei pe suprafaa suport cu umiditate mai ridicat dect cea permis pentru fiecare program al aplicrii vopsitoriei n straturi prea groase care nu se mai pot usca integral n adncime; aplicrii straturilor de finisaj fr s se fi executat grunduirea: aplicrii pe un strat de grund care este prea tare uscat. Apariia crpturilor n pelicul poate avea cauze diferite ca: aplicarea necorespunztoare a straturilor succesive care alctuiesc vopsitul (ca de exemplu folosirea unui strat de fuial rigid peste un grund elastic), folosirea n compoziie a unor cantiti prea mari de sicat, chituirea executat n straturi prea groase sau prezena gazelor de ardere n ncperea n care se usuc vopsitoria n cauz. Apariia beicilor pe suprafaa vopselei uscate poate avea urmtoarele cauze: vopsirea unui suport de lemn sau chiar de tencuial nc umed, vopsirea pe timp de cea sau de ploaie, existena apei n comprimat cu ajutorul cruia s-a facut pulverizare; expunerea pe suprafee proaspete la acionarea direct a razelor solare sau a alte surse de cldur; existena n lemnul vopsit a unor uleiuri eterice care prin evaporare lipesc i leica pelicula etan de vopsea, infiltraii de ap produselor superioare n zidrie Exfolierea peliculei poate avea cauze diferite ca: aplicarea unei vopsitorii peste straturi mai vechi care nu au fost prelucrate corespunztor, influena umiditii ptrunse n suprot prin faa opus celei vopsite.

104

MODULUL 12 EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOAR I A ZUGRVELILOR SPECIALE


Aceast modul descrie tehnologia de realizare a vopsitoriilor de calitate superioar i cele speciale ct i zugrvelile speciale prin utilizarea corect a aparatelor mecanizate, a materialelor de buna calitate, prin pregtire foarte bun a unei suprafee (planeitate, orizontalitate, verticalitate, rezistenta, rigiditate, etc.) i executarea n condiii de calitate a zugrvelilor i vopsitoriilor. Identificarea de stiluri si efecte de arhitectura Stilul arhitectonic este identificat cu discernmnt. Selectarea corecta a procedeului de vopsire corespunztor stilului arhitectonic identificat.

Prepararea materialelor pentru executarea vopsitoriilor de calitate superioar si a vopsitoriilor cu efecte speciale La prepararea vopselelor, utilizeaz colorani si diluani caracteristici lucrrilor executate. Materialele sunt preparate, inndu-se seama de influena agenilor atmosferici i de temperatura optim la care se folosesc materialele. Prepararea sau corectarea vopselelor de ulei i lacurile, folosind metodele cunoscute. Executarea de lucrri de vopsitorii de calitate superioar i vopsitorii cu efecte speciale Finisarea prin vopsire manual a tmplriei din lemn, se face prin proceduri specifice. Vopsirea manual, n culori de ulei i lefuirea suprafeelor metalice vopsite se face cu unelte adecvate. Executarea vopsitoriilor cu efecte speciale se face, folosind tehnicile specifice. Executarea vopsitoriilor n ulei sau n culori de ap, n degradeuri i n imitaie de tapet etc se face folosind tehnicile specifice. Vopsirea manual, n culori de ulei i lefuirea suprafeelor metalice vopsite se face cu unelte adecvate. Executarea lucrrilor de vopsitorii Executarea de vopsitorii duco, folosind materialele adecvate. Aplicarea staturilor de grund colorant sau de email se face corespunztor tipului de vopsea. Prepararea materialelor pentru executarea zugrvelilor speciale Prepararea compoziiilor pentru zugrveli n culori de ap, respectnd reetele stabilite. Prepararea cu atenie a pastei de ipsos pe baz de clei diluat pentru zugrveli in relief sau n culori de ulei. Realizarea de zugrveli speciale Aplicarea uniforma a zugrveli n culori de ap la perei i tavane, folosind tehnicile adecvate
105

Aplicarea de zugrveli decorative prin tufuire.

Noiunea de zugrveli speciale se refer la zugrveli in relief (calcio- vecchio), zugrveli cu praf de mtase, zugrveli cu ablonul etc. Noiunea de efecte speciale de vopsire reprezint adugarea unei alte texturi suprafeelor din lemn sau peretelui, aplicnd vopsele de decorat normale, sau luciu transparent, dar folosind alte metode. Aceste tehnici au ca scop producerea unui finisaj, departe de cel al unei suprafee netede opace. Vopseaua i luciul, aplicate cu metode speciale, dau un aspect total nou zugrvelii tradiionale, obinndu-se finisri unice, inedite. Exemple de zugrveli cu efecte speciale: efect de marmur, aspect nvechit, stampilarea, zugrvirea cu puncte etc. Se pot crea efecte profesioniste de vopsire cu ajutorul abloanelor. Utilizarea mai multor culori, aplicarea de umbre pe unele zone cu ajutorul vopselei sau luminarea, scoaterea in evidenta a unor pri din ablon in comparaie cu altele, pot crea un efect de lumini si umbre, care produc o nfiare tridimensional Umbrirea accentuat unei anumite pi din ablon produce efectul de lumina solar direct i indic direcia din care vine acesta. n mod alternativ, pronunarea marginilor unui desen floral, d via modelului, fcndu-l mai vibrant. Sunt necesare cunotine de: - folosire a aparatelor mecanizate din dotare - alegerea materialelor in cantiti suficiente pentru realizarea compoziiilor - sunt necesare noiuni de, chimie, design (armonizarea culorilor) - se vor folosi pe lng pensulele standard utilizate la ablonare si alte unelte : burei naturali de mare, aerosoli, creioane, beioare etc. - modul de preparare si aplicare a compoziiilor pentru realizarea zugrvelilor speciale i a vopsitoriilor de calitate - finisarea acestor lucrri - folosirea corect a uneltelor i dispozitivelor manuale i mecanizate - ntreinerea si curarea uneltelor folosite - modul n care prepar pastele de pri, de ipsos - ndemnarea cu care aplic toate tipurile de zugrveli - minuiozitatea cu care finiseaz lucrrile, prin vopsire manual In timpul executiei se va urmri: - respectarea tehnicilor de creare a efectelor - folosirea echipamentului profesional de lucru - producerea unor efecte de zugrvire i vopsire de bun calitate - alegerea corect a coloranilor i diluanilor caracteristici lucrrilor - modul n care se execut vopsitorii n laifac i n imitaie de lemn, n degradeuri i n imitaie de tapet. - profesionalism in reparaiile la lucrrile realizate .

106

ZUGRAVELILE IN CULORI DE APA, ZUGRAVELI IN RELIEF Zugravelile in culori de apa preparate cu huma sau caolina, se aplica in interiorul constructiilor, in incaperi cu umiditate relatiava a aerului sub 60%, pe suprafete gletuite cu glet de var sau de ipsos la cladiri de locuit si social-culturale, constructii industriale, agrozootehnice, precum si la lucrari provizorii. Amestecurile preparate cu culori de apa trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca la zugravelile cu lapte de var cu deosebirea, ca in compozitia lor se introduce un adaos preparat din clei de oase si de piele. Zugraveli in culori de apa cu huma Pentru prepararea compozitiei de zugravit se folosesc huam inmuiata in apa, pigmenti si solutie de clei. Huma se inmoaie cu apa, in proportie de 2 l apa la un kg de huma framantai marunt.Canttatea de apa poate varia in functie de calitatea humei.In acest scop se toarna intai apa atat cat sa acopere bulgarii de huma iar restul de apa se adauga dupa inmuierea acestora. Pentru inmuiere bulgarii se lasa in apa timp de 5-24 ore dupa care amestecul se omogenizeaza bine. Prepararea compozitiei de zugraveala se realizeaza astfel: se toarna in amestecul de huma cu apa solutia de clei, in proportie de 100 g solutie clei al 1 l de huma cu apa; dupa care se adauga pigmenti inmuiati in apa pana se obtine nuanta ceruta.Compozitiile colorate trebuie preparate in cantitai suficiente pentru zugravirea cel putin a unei incaperi sau a unei fatade, pentru a se evita variatiile de nuante in cadrul aceluiasi camp vizibil. La aplicarea zugravelii se procedeaza duap cum urmeaza: se aplica un prim strat de sapun preparat cum s-a aratat mai sus, dupa care se repara defectele marunte la tavan si pereti, cu pasta de ipsos.Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate duap care cumpozitia de zugraveli se aplica in trei straturi pe intreaga suprafata.Stratul de sapun si primul strat de zugraveala se apoliaca cu bidineaua, iar ultimile doua straturi de zugraveala mecanizat cu aparatele de pulverizat, in cazuri speciale, pe suprafete mici, tot cu bidineaua. Compozitia de zugraveala dupa ce a fost amestecata se intrebuinteza in timp de 24-48 ore de la preparare intrucat se altereaza cu timpul, in special vara. Tehnologia de executie a zugravelilor cu culori de huma este identica cu cea folosita la zugravelile cu lapte de var. Zugravelile in culori de apa cu caolina Zugravelile in culori de apa cu caolina se utilizeaza de obicei, fara pigmenti, spre a se obtine o compozitie de zugraveala cu culoare alba pentru zugravirea tavanelor.Mai rar, aceasta se intrebuinteza impreuna cu diversi pigmenti, la compozitiile de zugravit pereti, in locul humei. Zugraveala cu caolina se executa pe suprafete gletuite ,tehnologia de aplicare fiind aceasi ca la zugravelile cu huma si clei. Zugravelile cu desene, liniaturi si stropite Zugravelile cu desene liniaturi si zugraveliel sropite se executa pe suprafete zugravite in prealabil intr-o singura culoare, care constituie fondul.In acest caz tehnologia de executie este identica cu cea de la zugravelile in culori de huma. Compozitia se prepara din solutie de clei cu adaos de apa si pigmenti minerali.
107

Solutia de clei se dilueaza cu apa in proportie de 100 g solutie de clei la un litru apa. In locul solutie de clei se poate folosi lapte animal si aceeasi proportie. Pigmentii se adauga pana la obtinerea nuantei dorite. Desenele realizate cu compozitiile preparate astfel pot fi completate cu un desen in culoare de bronz(galben sau alb). Compozitia in culoare de bronz se prepara din: 100 g bronz; 100g amidon; 50 g gelatina si 500-600 ml apa. Se dizolva intai amidonul in putina apa calda si se amesteca pana la desfacerea cocoloaselor, apoi se adauga apa pana se obtine o solutie consistenta laptelui (circa 400-500 ml) gelatina dizolvandu-se in restul de 100-200 ml apa calda. Desenul se aplica purtand rola pe perete de sus in jos ,avandu-se grija ca benzile cu desen obtiunute sa fie perfect verticale si sa nu apara zone neacoperite intre benzile cu desen Desenul se executa si cu apnza de sac ,de in sau cu piele de caprioara ,prin inmuierea acestora in prealabil ,in vasul cu compozitia de zugravit ,stoarcerea si rasucirea in forma de sul . Desenul se mai poate executa si prin folosirea sabloanelor.se traseaza in prealabil liniile de reper -una orizontala la partea superioara a pereteluii si altele verticale la colturile camerei Liniile de reper se traseaza cu o sfgoara trecuta prin praf de pigmenti. Sabloanele se confectioneaa din carton presat ,protejat cu un strat de ulei de in si cu 2 straturi de vopsea de culoare inchisa . Centrarea sabloanelor pe liniile de reper se asigura cu ajutorul unor semne taiate in colturile lor. Dupa fixarea sablonului pe perete ,se aplica culoarea cu ajutorul unei bidinele speciale pentru lucrari cu sablon (cu parul fin si scurt cu lungimea de 2-3 cm),peste locurile taiate ale sablonului ,prin miscari circulare ale acesteia. Se folosesc culori de apa ,cu o consistenta marita ,iar desenele compuse din cateva culori se realizeaza cu sabloane diferite cu desene corespunzatoare fiecarii culori. Zugravelile stropite se executa cu culori de apa ,pe suprafetele pe care sa aplicat in prealasbil o culoare de fond. Pentru zugravirea in mai multe culori stropite ,operatiile se executa succesiv stropirea unei culori executandu-se dupa ce s-a uscat culoarea precedenta.prin stropirea a 3-4 culori ,se pot realiza imitatii de mozaic, granit. Zugraveli stropite (sprituite) Zugravirea peretilor cu compozitii de apa si clei si dupa uscarea ultimilui strat de zugraveala aplicata, se impestriteaza suprafata zugravita, stropindu-se cu alta nuanta de culoare care armonizeaza cu nuanta fondului. Lucrarea se executa de zugravi priceputi cu ajutorul pensulei pentru zugravit cu sabloane. Dupa ce este inmuiata in compozitia de zugrait pensula se loveste usor de o bagheta, astfel ca stropii sa cad ape suprafata respective. Pentru stropire se poate utilizeze o singura compozitie de zugravit cu clei, sau doua, trei compozitii de culori diferite. Stropirea cu fiecare culoare se face in trei reprize, prima se face aplicand stropii perpendicular pe suprafata de finisat, a doua oblic din partea dreapta si a treia tot oblic insa din partea stanga. In acest fel stropii sunt aplicati uniform pe suprafata de finisat.
108

Un mijloc mai potrivit pentru executarea zugravelii stropite, productivitatea mare este si aparatul manual de stropit. Invartind manivela se roteste peria cilindrica care atingand parul pensulei cu par plat formeaza stropii care se proiecteaza uniform pe suprafata care se finiseaza; peria este umezita tot timpul de compozitia de zugravit care se afla in rezervorul de la partea inferioara a aparatului. Mecanizat stropirea se poate face in bune conditii si cu ajutorul pistolului pulverizator actionat cu aer comprimat. Prin micsorarea accesului aerului in pistol cu ajutorul regulatorului respectiv, dimensiunea particulelor pulverizate se mareste transformandu-se in stropi mici care se proiecteaza uniform pe pereti, rezultand o zugraveala stropita cu apect placut. Zugravelile stropite se aplica cu ajutorul unei bidinele cu parul scurt (6 cm) sau vcu un dispozitiv special. Stropirea se executa prin lovirea usoara a bidinelei de mana sau de o rigla ,pastranduse acelasi sens de aplicare ,astfel ca sa se obtina o aplicare cat mai uniforma a suprafetei ce se zugraveste. Portiunile care nu trebuie stropite se acopera cu hartie,panouri sau rigle de protectie. Zugraveli decorative Zugravelile executate intr-o singura culoare se numesc zugraveli simple. Daca zugravelile se decoreaza cu diferite desene, prin anumite procedee, se obtine asanumitele zugraveli decorative . Zugravelile simple pot ramane definitive, sau pot constitui fondul zugravelilor decorative. Decorarea peretilor se face in asa fel incat imbinarea dintre culoarea fondului zugravelii si culoarea desenelor sa se faca cat mai armonioasa. Potrivirea nuantei fondului, a culorii desenelor si executarea zugravelii se incredinteaza zugravilor cu o calificare superioara, care cunosc bine reguli de combinare a culorilor si in special regulile armoniei culorilor. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZUGRAVELILOR TUFUITE Zugravelile tufuite se obtin prin aplicarea usoara pe suprafata fondului a unui burete inmuiat intr-o compozitie asortat . Urmele lasate de burete sunt cu contur diferit ca marime si forma. Acelasi efect se obtine si cu o rola speciala din burete de cauciuc, in locul celui cu model. Zugraveli tufuite cu burete Dupa executarea si uscarea zugravelilor simple, care formeaza fondul, se aplica pe suprafata zugravita lovituri usoare si uniforme cu burete lat sau peria de bureti. Buretele este in prealabil inmuiat usor intr-o compozitie de zugraveala de apa si clei de alta nuanta decat a cea a fondului. Urmele lasate de burete pe pereti apar ca niste pete pitoresti, care difera ca marime si ca forma. Cand combinatia de culori si pete reuseste, se obtine un interior cu aspect foarte placut. Pentru obtinera unei productivitati marite se poate intrebuinta o rola, la care rola propriu-zisa de cauciuc pe care este imprimat desenul, este inlocuita cu o rola de burete de cauciuc, aceasta aplicata peste suprafata zugravita lasa urme ca niste pete. Lucrarea de finisare se executa in felul urmator: burete se aplica pe supafata care se finiseaza printr-o apasare usoara; aplicarea urmatoare a buretelui se face prin suprapunerea urmei noi peste cea precedenta, astfel ca sa o acopre pe jumatate. In acest fel se obtine o raspandire uniforma a petelor pe suprafata care se finiseaza.
109

TIPURI DE TUFERE

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE MACANIZATA A ZUGRAVELILOR

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE MACANIZATA A ZUGRAVELILOR


Zugraveli cu lapte de var

Zugraveli pentru cu lapte de var trebuie sa fie rezistente la lumina Amestecurile cu lapte de var preparate zugraveli si la actiune mediului, sa aiba o astfel de consistenta incat acoperirea suprafetelor sa se poata Amestecurile cu lapte de var preparate pentru zugraveli trebuie sa fie rezistente la fixati, in efectua fara ca materialul sa curga sau sa ramana urme vizibile, pigmentii sa fie bine lumina si la actiune mediului, sa aiba o astfel de consistenta incat acoperirea suprafetelor acest scop in compozitia acestora se introduc uleiuri. sa se poata efectua fara ca materialul sa curga sau sa ramana urme vizibile , pigmentii sa In vederea amestecarii si omogenizarii solutiilor se executa urmatoarele operatii: fie bine fixati, in acest scop in compozitia acestora se introduc uleiuri. - se alege tija cu lungime corespunzatoare varului in care este solutia; In vederea amestecarii si omogenizarii solutiilor se executa urmatoarele operatii: - se alege tipul de agitator si se asambleza la tija; - se alege tija cu lungime corespunzatoare varului in care este solutia; - se fixeaza tija in mandrina corpului masinii de gaurit; - se alege tipul de agitator si se asambleza la tija; - se agata intregul amestecator de un cadru sau de un carlig deasupra varului cu solutie; - se fixeaza tija in mandrina corpului masinii de gaurit; - se porneste si se introduce in solutie. - se agatamotorul intregul electric amestecator de un cadru agitatorul sau de un carlig deasupra varului cu Amestecatorul poate fi mentinut in stare de functionare, fie numai atat timp cat se apasa pe solutie; butonul de functionare amplasat la manerul de apucare, fie permanent - se porneste motorul electric si se introduce agitatorul in solutie, cand se blocheaza butonul printr-un dispozitiv special. Amestecatorul poate fi mentinut in stare de functionare, fie numai atat timp cat se Forma agitatorului care trebuie amplasat utilizat este impusa de natura fie materialului. apasa pe butonul de functionare la manerul de apucare, permanent cand se Pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil, compozitiile colorate blocheaza butonul printr-un dispozitiv special. trebuie preparate in cantitati suficiente, cel putin pentru zugravirea unei incaperi (la interior) sau a Forma agitatorului care trebuie utilizat este impusa de natura materialului. unei fatade (la exterior). Pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil, compozitiile colorate trebuie preparate in un cantitati suficiente, cel putin pentru zugravirea unei incaperi Vibratorul este actionat de motor electric monofazat. (la interior) sau a unei fatade (la exterior). Vibratorul este actionat de un motor electric monofazat. 110

APLICAREA ZUGRAVELII

Spoielile si zugravelile de var se executa in 2-3 straturi.Primul strat are rol de grund(construind stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugraveala); el creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absortie si culoare. Primul strat se aplica imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare cel putin dupa 2-4 ore. De la inceput se delimiteaza suprafetele care trebuie zugravite diferit prin trasarea unor linii subtri intre suprafetele respective. VOPSITORII DECORATIVE Prin acoperirea elementelor de constructii cu pelicule de vopsea sau email se realizeaza un finisaj cu aspect placut. Daca peste acest finisaj se aplica lianturi sau desene ca si la zugraveli se obtin vopsitoriile decorative care,atunci cand sunt executate cu pricepere,au valoare artistica. In afara de vopsitoriile decorative executate cu liniatura, stropite, rolate, cu sablonul si similare sunt folosite curent pe santiere vopsitoriile care imita, pe suprafete de lemn, fibratura diverselor esente de lemn valoroase, pe tencuielile gletuite, marmura,iar pe metal, florile de gheata si loviturile de ciocan. Vopsitorii in imitatii de lemn Vopsitoriile in imitatii de lemn se executa pentru a da suprafetelor finisate aspectul unui lemn de esente superioare (stejar, nuc, paltin, etc.). Procedeul consta in vopsirea suprafetei respectiva in culoarea lemnului imitat, desenarea pe aceasta a fibrelor si nodurilor si acoperirea cu un strat protector transparent (lac sau lazur). Culoarea de fond a lemnului se executa la fel ca si la vopsitoriile obisnuite,aplicandu-se cel putin doua straturi de vopsea. Pentru imitatia de lemn de stejar fondul este galben, pentru nuc este brun si pentru apltin, ocru. Imitatia fibrelor se realizeaza prin urmatoarele procedee: cu pensula, cu pieptenele si cu rola. Imitatia cu pensula se executa desenand pe fondul uscat fibrele si nodurile esentei respective cu o vopsea de culoare mai inchisa. Inainte de uscarea vopselei, se trece usor peste liniile desenului, cu pensule late sau cu piepteni de metal, pentru a obtine intinderea acesteia pe culoarea de fond. Dupa uscare, intreaga suprafata se acopera cu lac. Imitatia cu pieptenele se executa aplicand pe culoarea fondului un strat continuu de vopsea de culoare mai inchisa; imediat dupa aplicare, fibrele si nodurile se scot in evidenta prin stergerea partiala a vopselei cu bucati de cauciuc si cu piepteni de cauciuc. Peste desenul obtinut se trece usor cu pensula lata si apoi cu un pieptene metalic des si subtire. Dupa uscare suprafaa se acopera cu lac. Imitatia cu rola se obtine prin imprimarea structurii lemnului cu ajutorul unor role metalice (sau de cauciuc) pe care este gravat desenul fibrelor.operatia se executa similar cu zugravelile rolate. Vopsitorii in imitatii de lemn (FLADER)
111

Uneori suprafata se vopseste astfel incat sa imite diferite specii de lemn: de stejar paltin, nuc, etc. In acest caz, al treilea strat se aplica cu vopsea de flader in culoarea lemnului care trebuie imitat.de exemplu, pentru a imita lemnul de nuc se foloseste n amestec de ulei de fiert, pamant de mbra si putin negru de fum. Inainte de uscarea fladerului, se trage peste el cu un pieptene de cauciuc sau de otel, cimitandu-se fibrele lemnului.Dupa uscare se aplica un strat de lac incolor. Executarea imitatiei se face de obicei manual cu ajutorul pensulelelor si este o lucrare migaloasa si complicata. EXECUTAREA VOPSITORIILOR CU MIJLOACE MECANIZATE In general, vopseaua se aplica in doua sau in mai multe straturi; de regula statul urmator se aplica dupa uscarea celui precedent. Lucrarile de volum mare si cu suprafete intinse executa mecanizat, procedeu care permite marirea productivitatii muncii, scurtarea duratei de executie si imbunatatirea calitatii. La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, se iau masuri pentru executarea mecanizata in primul rand a lucrarilor de pregatire prin slefuire. Pentru acesta se folosesc unealta electrica de slefuit, care se compune din: motorul electric, reductorul, manierele de manipulare, discul abrazic, aparatorea, conductorul electric cu fisa si intrerupatorul. Pentru punerea in functiune a uneltei de slefuit este necesara mai intai introducerea fisei in priza speciala a unei transformator si apoi recordarea cestuia la reteaua electrica. Unealta electrica portabila de slefuit cu disc abraziv se utilizeaza, atat pe santierele de constructii, cat si in atelierele anexa, pentru curatirea si slefuirea suprafetelor de lemn si de metal ce urmeaza a fi vopsite. Operatia de curatire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii, prin indepartarea, fie a statului de vopsea veche care s-a degradat si prezinta crapaturi, cojiri etc., fie a unor materiale staine provenite de la alte operatii tegnologice (mortar de la tencuire, var sau huma de la zugraveli etc.), fie a stratului de oxizi (rugina) de pe suprafetele metalice. Operatia de slefuire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii primului strat de vopsea si pentru finisarea ultimului strat de vopsea. Operatia se executa atat dupa chituire, pentru egalizarea suprafetelor in vederea vopsirii (denivelari, urme de lovituri, gauri de astupat, crapaturi la obiecte de lemn etc.), cat si dupa aplicarea stratului de baza (grund). Vopsirea se executa cu compozitii speciale gata preparata pentru vopsirea manuala, care se diluiaza inainte de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii (sub forma unei pulberi fine si uniforme), adaugand diluant in proportie de 1015% din cantitatea vopselei. Pentru prepararea si omogenizarea vopselelor, lacurilor, materialelor pentru zugraveli, materiale pe baza de rasini expoxidice, materialelor pentru hidroizolatii, se utilizeaza omogenizatorul de lacuri, vopsele si chituri. Omogenizatorul de lacuri, vopsele si chituri se compune din: carcasa, motor electric de actionare, reductor, echipament de lucru (utilizat in fuctie de natura materialului ce se omogenizeaza), maner auxiliar si cablu de alimentare. Vopsirea se executa cu aparatul de vopsit de inalta presiune. Cu acest aparat se pot executa si zugraveli interiare si exterioare, precum si lucrari de curatire a vopselii (utilizand decanpanti).
112

Aparatul de vopsit se compune din urmatoarele ansambluri principale: motor electric, pompa hidraulica, pompa de vopsea, sistem de alimentare, furtunuri de inaltare presiune, carucior de deplasare, pistol de vopsit, set de duze (in fuctie de materialul de pulverizat), accesorii. Caracteristicile tehnice ale aparatului de vopsit sant: diamentrul duzei: 0,23.0,88 mm; debit pompa vopsea: 2 dm3/min -+ 0,1; presiunea maxima, 230 daN/cm2; furtun de refulare (2 buc.), cu diamentrul interior de 3,75 mm si lungimea de 23,5 m; furtunul de aspiratie cu lungimea de 0,9 m; motor electric de actionare cu puterea de 0,75 kW si tensiunea de alimentare de 380/220 V; dimensiunea de gabarit, 88 * 395 * 650 mm; masa (cu accesorii), 38 (53) kg. Acest aparat poate lucra simultan cu doua pistoale. Inainte de a fi utilizata, vopseaua se strecoara printr-o sita de matase cu 900 ochiuri/cm2. Pentru executarea vopsitoriei, se racordeaza prin furtunul de aspiratie pistolul la sursa de aer comprimat, se apasa pe tragaciul pistolului permitand mai intai trecerea aerului si apoi a materialului cara este pulverizat pe suprafata de vopsit. La utilizarea pistolului au o deosebita importanta forma si dimensiunile fetului, in funetie de natura materialului pulverizat. Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii si suprafetei, ca si in cazul vopsitoriilor executate manual. Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare intre straturi, numarul staturilor, pastrarea materialelor la locul de lucru, intretinerea sculelor, sant cele de la vopsirea manuala. In plus, se va avea grija ca, la orice intrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul sa fie bine curatat cu solvent (benzina sau white-spirit (s)), atat la interior, prin pulverizarea unei mici cantitati de solvent, cat si la exterior. Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran esparator (carton, placaj, tabla etc.). Vopsitorii cu emailuri si lacuri Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate si lacuri transparante se executa atat manual cat si mecanizat. Modul de lucru este acelasi ca in cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei, folosindu-se insa produsele alchidice. In cazul finisarii cu email a suprafetelor de lemn sau cu glet de ipsos, succesiunea staturilor este urmatoarea: grund de imbibare, chit de cutit (chit de stropit), grund mat colorat si email (1.2 staturi). In cazul finisarii cu lac se folosesc: grund de imbibare, lac diluat in proportie de 1015% si lac (12 staturi). Pe suprafetele metalice se aplica aceleasi staturi ca la finisarea cu email pe suprafete de lemn sau de glet de ipsos, grundul de imbinare fiind inlocuit cu un grund anticorosiv. La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operatia de netezire cu pensule fine sau operatia de tufuire ca la vopsirea cu vopsea de ulei, deoarece produsese alchidice au proprietatea de a se inchide superficial, uniformizand ultimele urme de pensula. In vederea aplicarii, emailul se dilueaza in asa fel incat sa nu fie prea subtire si sa curga din pensula si nici prea gros ca sa retina pensula la intindere. Se foloseste diluant gata preparat si numai in lipsa acestuia white-spirt (s) sau terebentina.
113

La terminarea lucrului se inchid bine capacele bidioanelor, pentru a se evita formarea pe pojghite la suprafata. Deoarece vopselele pe baza de alchidal incleiaza puternic parul pensulelor acestea se curata de 23 ori pe zi cu unul din diluanti, precum si la incetarea lucrului. Vopsitorii cu email polilac. Polilacul se aplica manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul cu aer comprimat, in mod similar ca la vopsitoria de ulei. Dupa terminarea operatiilor de pregatire a suprafetelor, se aplica un prim strat de polilac sau de vopsea de ulei colorata, iar dupa 24 de ore se aplica al doilea strat de polilac. La aplicarea manuala al doilea strat se aplica pe directia perpendiculara fara de primu. Ultimul strat trebuie sa fie aplicat pe peretii fletuiti de sus in joc, iar pe suprafetele de lemn, de-a lungul fibrelor. Emailul se poate aplica in strat subtire (circa 100g/m2 pentru un strat), fara a micsora calitatea finisajului. Emailul polilac, fiind preparat pe baza de rasini alchidice, se dilueaza cu white-spirit (s), atat la aplicarea manuala, cat si la aplicarea mecanizata (procentul maxim de solvent admis este acelasi ca la vopsitora pe baza de alchidal). Vopsitorii cu email imitatie lovituri de ciocan si bronz aliminiu. Vopsitoriile imitatie lovituri de ciocan se obtin cu emailuri speciale pe baza de alchidal, cu anumite adaosuri, care dupa uscare peliculei dau aspectul unui metal lovit cu ciocanul; se aplica pe suprafete metalice si mai rar pe suprafete de lemn sau pe glet de ipsos, folosindu-se numai emailuri cu uscare la aer. Emailurile se prepara astfel: se amesteca emailauri cu solutiile de intarire respective, in proportie de 5% (5g intaritor la 100 email) si se aplica manual sau mecanizat in maximum o ora de la preparare (din accesta cauza, se prepara o cantitate de email necesara pentru o folosire de maxim o ora). Timpul de uscare la suprafata peliculei este de o ora, iar cel de uscare totala este de 24 de ore. Emailul bronz aluminiu se aplica in doua straturi pe suprafetele metalice grunduite, in prealabil, anticorosiv, obtinandu-se o pelicula cu aspect de aluminiu. Vopsitorii cu vopsea pe baza de derivati celulozici. Pe suprafetele de lemn sau de tencuiala gletuita se aplica mai intai un grund de imbibare pe baza de ulei sau alchidal, iar pe suprafetele metalice un grund anticorosiv de ulei sau achidal, iar pe suprafetele metalice un grund anticorosiv de unei sau alchidal si apoi un chit care se slefuieste dupa uscare. Dupa accea, se aplica mecanizat 2.6 staturi de email (in fuctie de calitatea ceruta), ultimele straturi de email putand fi slefuite dupa uscare cu pasta si lichid pe baza de nitroceluloza. Dupa slefuire se sterge suprafata cu un tampon de vata sau pasla. Timpul de uscare pentru un strat de chit este de 24 de ore, iar al unui strat de email este de o ora. Cand stratul de email se lustruieste cu pasta de lustruit sau apa de lustruit, aceasta se lasa sa se usuce 24 de ore DEFECTE CARE POT APAREA LA VOPSIREA CU PISTOLUL PULVERIZATOR Defecte care apar in timpul pulverizarii compozitiilor pot avea in general 2 cauze principale: - Defecte provenite din manevrarea necorespunzatoare a pistolului de pulverizat; - Defecte datorate unor cauze mecanice. Prin manevrarea necorespunzatoare a pistolului se disting: - Lucrul cu pistolul in forma de semi cerc, ca se obtine o pelicula de vopsea mai subtire la
114

capete si mai groasa pe centru; - Distanta prea mare pana la obiect circula tare, datorita presiunii aerului face ca pe suprafata care se vopseste sa apara efectul de coaja de portocala si, uneori, chear pierdele de scurgeri accentuate. Scurgerile de vopsea mai pot aparea si atunci cand a fost marita presiunea vopselei din recipient fara o crestere corespunzatoare a vitezei de trecere a pistolului pe suprafata obiectului. Se produc astfel aglomerari locale de vopsea care prin scurgere degradeaza suprafata vopsita. Aparitia unor fasii aparente, vizibile in pelicula de vopsea se datoreaza de obicei defectului de suprapunere a fiecarui treceri a pistolului cu trecerea anterioara. Toate aceste defectiuni, se remediaza printr-o instruirea atenta a muncitorilor-vopsitori, prin respectarea regulilor de vopsire, prin exemplificari practice demonstrative, facute de cei mai experimentati vopsitori. Printre defectele principale de pulverizare cauzate de factori mecanici se enumera: - Distributia inegala a vopselei la pulverizare si pulverizarile ei deplasate datorita infundarii unuia din orificiile laterale de aer ale duzei sau unei deschideri necorespunzatoare a acului obturator, astfel incat aceasta este trecuta nesimetric prin orificiu si deviata intr-o parte. Daca prin rotirea duzei cu 180 grade, defectiunea se roteste odata cu duza, cauza este asupra unuia din orificiile laterale de aer. Daca, cu toata rotirea duzei, defectiunea ramane in aceias zona a conului de pulverizare, inseamna ca se datoreaza unei deschideri defectuase a acului si trecerea nesimetrica a compozitiei prin orificiul duzei; - Vopsirea neuniforma cu margini subtiate si centru incarcat se poate produce printr-o reglare necorespunzatoare a acului obturator care, la apasarea pe tragaci, lasa sa treaca prin orificiul o cantitate prea mica de vopsea, obtinand in acest fel o pulverizare neuniforma ingrosata in centru si subtiata pe margini. Aceasta defectiune mai poate aparea datorita unei presiuni prea mari in vopseaua din recipient. In acest caz, presiunea aerului comprimat este insuficienta pentru o pulverizare corecta a vopselei, in special in zonele marginale ale conului de pulverizare. Prin remediere se va regla la inceput deschiderea acului obturator, pentru a permite trecerea prin orificiu a unei cantitati mari de vopsea. Daca dupa acest reglaj defectiunea nu dispare se va reveni cu acul obturator la pozitia initiala si se va reduce presiunea vopselei. Prin incercari repetate se regleaza presiunea in vopsea si, eventual deschiderea acului obturator pana se optine o pulverizare corespunzatoare; - Vopsirea neuniforma cu margini incarcate, se datoreaza unei necorespondente la pulverizare intre cantitatea de vopsea si presiunea aerului comprimat. Remedierea se face prin reglarea alternative a acului obturator si presiunii de aer pana la o pulverizare corespunzatoare. Daca vopseaua este trimisa la pistol intru-un recipient se verifica si presiunea acestuia, regland-o daca este necesar. DEFECTELE CARE APAR LA APLICAREA MECANIZATA. Picaturile prea mari pulverizate de pistol se produc din cauza compozitiei prea reci insuficient de diluate sau din cauza presiunii de lucru prea mari. Pentru remediere se reduce presiunea pana ce probele facute dau satisfactie. Pulverizarea sucata. In acest caz, vopseaua ajunge pe suprafata suport fara cantitatea de solvent necesara si formeaza acolo o pelicula zgrunturoasa. Cauza poate fi distanta prea mare de la care se tropeste sau temperature ridicata din incaperea de lucru. In ambele cazuri, solventul se
115

evapora inainte de timp. Defectul este imediat vizibil si usor de remediat. Coaja de portocala este un defect de micsorarea prea rapida sau neregulata a pistolului pulverizator sau de imbibarea necorespunzatoare a suprafetei suport, care mai are portiuni neuniforme absolbante. In primul caz se recomanda pastrarea unei viteze convenabile si a unei directii corecte de lucru astfel se aplica un nou strat perpendicular, ca directie de aplicare, pe primul. In cazul al doilea se aplica un nou stat de grund de imbinare. Basicile sau petele diverse se datoaresc faptului ca aerul de la compresor este umed, deci nu functioneaza bune separatorul de apa si ulei, sau suprafata suport este inca umeda si deci mai trebuie lasata sa se usuce. Datorita defectuasei funcionari a separatorului, pe suprafata vopsita mai pot aparea pete uleioase din cauza uleiului din aerul comprimat, neretinut de filtru. CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR - Controlul in timpul executiei se face de catre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant, urmarindu se respectarea prevederilor din prezentul normativ. -Pe parcursul executarii lucrarilor zugraveli vopsitorii, se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru): a) indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, conform pct. 4; in cazuri de importanta deosebita consemnandu se acestea in procese verbale de lucrari ascunse; b) calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor interne de fabricatie respective, c) respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; d) corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecarui caiet. -Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere. -Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

116

MODULUL 13 EXECUTAREA LUCRRILOR COMPLETE DE ZUGRVELI DE CALITATE SUPERIOAR I VOPSITORII OBINUITE N ULEI
Aceast modul descrie tehnologia de alegere si aplicare a materialelor necesare operaiunii de zugrvire sau vopsire, adecvate i de bun calitate, preparate respectndu-se n totalitate reetele, astfel nct s se realizeze zugrveli i vopsitorii de calitate superioar, rezistente, durabile i aspectuoase. Preparea materialelor pentru executarea acestor tipuri de lucrri Prepararea de vopsele pe baz de ap / lavabile i vopselele n ulei, pentru executarea lucrrilor de finisaje de calitate superioar, respectnd reeta; Prepararea de soluii pentru zugrveli, respectnd reetele; Se dilueaz i coloreaz vopselele gata preparate, conform cerinelor zugrvelii; Prepararea de soluii n culori de clei., innd cont de proprietile acestora; Executarea de zugrveli simple Grunduire si pcluire /gletuire cu atenie a suprafeelor ce urmeaz a fi zugrvite; lefuire cu minuiozitate a suprafeelor suport; Curare de praf a suprafeelor lefuite, folosind unelte potrivite; Amorsarea suprafeelor suport, folosind tehnicile potrivite; Se aplica manual zugrveli in culori de ap; Executarea de zugrveli de calitate superioar Zugrvirea pereilor si tavanelor manual sau cu aparatul de stropit.; Aplicarea de modele simple cu ablonul peste zugrveal; Executarea de liniaturi simple la perei i tavane, innd cont de compoziia materialelor; Executarea de vopsitorii obinuite n ulei Aplicarea de vopsitorii n ulei, innd cont de tipul zugrvelii; Vopsirea cu atenie a tmplriei i suprafeelor metalice cu vopsele n ulei; Executarea de vopsitorii simple n ulei pe alte suprafee suport Grunduirea i lefuirea cu atenie a suprafeelor ce urmeaz a fi vopsite.; Aplicarea vopselei, n ulei ntr-o singur culoare, pe alte suprafee suport;

Noiunile de scule manuale i mecanizate pentru executarea zugrvelilor si vopsitoriilor se refer la: role clasice pentru executat desene, trafalei, tuiere, aparate de pulverizat de tip vermorel sau pistolul de pulverizat vopselele. Este necesar a se cunoaste: - tehnologia de execuie a lucrrilor de zugrveli sau vopsitorii realizate manual sau mecanizat pe diferite structuri ale stratului suport - modul de prepararea a soluiilor pentru zugrveli i vopsitorii,
117

- modul de execuie a zugrvelilor i vopsitoriilor speciale In timpul executiei se va urmri: - modul de folosire a uneltelor si dispozitivelor manuale i mecanizate de aplicare a compoziiilor pe suport - respectarea etapelor de executarea lucrrilor - respectarea reetelor de preparare a compoziiilor - combinaia culorilor - aplicarea cu atentie a reetelor pentru obinerea materialelor de grunduit - aplicarea corecta a vopselei n ulei VOPSITORII IN ULEI In general, vopseaua se aplica in doua sau mai multe straturi; de regula stratul urmator se aplica dupa uscarea celui precedent. Vopsitorii obisnuite In cazul lucrarilor de volum redus, precum si in cazul vopstoriilor pe suprafete mici, vopsirea se executa manual. Vopseaua se aplica cu pensula pentru vopsit, intr-un strat cat mai subtire si intins uniform pe suprafata respectiva. Stratul aplicat se netezeste apoi cu pensula, intr-o singura directie pe toata suprafata vopsita; stratul urmator se netezeste pe directie perpendiculara celui precedent. Directia de netezire a primului strat se alege astfel incat ultimul strat sa se netezeasca vertical pe pereti, in directia luminii la tavane, in lungul fibrelor pe suprafete de lemn si in lungul pantei la invelitori de tabla. Vopsitoria se incepe intotdeauna cu portiunile mici si speciale: profiluri, chenare, borduri, ornamente etc., si apoi se vopsesc suprafetele mari-campurile. Vopseaua este tinuta la locul de munca intr-un vas de lucru metalic, portativ, cu toarta, pentru a putea fi agatat de scara prin intermediul unui carlig de sarma. Vopsirea consta din trei operatii:aplicarea vopselei pe suport, intinderea ei pentru a alcatui o pelicula subtire, densa si continua si finisarea ultimului strat, care poate fi lucios sau mat. Vopsitoriile in ulei la pereti se aplica cel mai des la interior, coridoare, sali de clasa, etc. sub forma de lambriu de 1,5-1,8 m inaltime, spre a proteja suprafetele expuse la uzura prin frecare sau loviuri sau in incaperi umede (bai, spalatorii, bucatarii, etc.) Pensula se inmoaie in vopsea si apoi se scurge de surplus, apasand-o (storcand-o) pe marginea vasului sau pe lopatica de lemn cu care se amesteca compozitia, in timpul lucrului, pensula trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata care se vopseste si apasata astfel incat sa ia contact cu aceasta pe lat, nu pe varf. Pensula se poarta pe o directie in ambele sensuri (de exemplu, de sus in jos si de jos in sus) ,prin miscari repetate, scurte si apasate, efectuate din incheietura mainii, bratul ramanand oarecum fix. In aceste conditii, vopsirea se executa cu latul pensulei si cu cat se freaca mai insistent, cu atat compozitia va fi intinsa mai bine, mai subtire, iaraderenta de suport va fi mai buna. Pentru ca stratul aplicat sa fie mai neted,mai uniform ca grosime, fara urme de pensula sau scurgeri, se continua prelucrarea lui prin intinderea compozitiei. Aceasta se realizeaza prin aceleasi miscari ale pensulei, schimband directia de lucru, perpendiculara pe cea de aplicare. Stratul obtinut
118

trebuie sa fie acoperitor (sa nu se vada prin el culoarea suprafetei-suport), neted si totodata cat mai subtire, ceea ce mareste rezistenta si durabilitatea. Directia de miscare a pensulei, cu care s-a inceput aplicarea si intinderea vopselei, se pastreaza aceeasi pe toata suprafata. La lucrarile de calitate se finiseaza fiecare strat de vopsea aplicat,iar la lucrarile obisnuite se finiseaza numai ultimul strat. Pentru a se obtine o vopsitorie de calitate,stratul de vopsea finisat prin netezire trebuie lasat sa se usuce 24 de ore. Dupa aceasta,suprafatase slefuieste fin cu hartie sticlata,se curata de praf si se aplica stratul urmator de vopsea. La lucrarile pretentioase, dupa slefuire se executa o spacluire si o slefuire si apoi se aplica stratul urmator de vopsea. In vederea sporirii calitatii vopselei, timpul lasat intre operatiile succesive trebuie marit.

ZUGRVELI DE CALITATE SUPERIOAR EFECT SOTRON UNELTE PENTRU APLICARE Burete marin Banda de hartie cerata MOD DE APLICARE Se recomanda folosirea a doua sau mai multe nuante de Iris Creative Effect Lazura, din aceeasi gama cromatica, dar care sa nu aiba intensitati foarte apropiate. Efectul se realizeaza metru cu metru astfel: se umezeste buretele marin si se stoarce bine de apa, folosind o carpa absorbanta. Apoi se incarca buretele marin cu lazura nediluata de nuanta deschisa si se tamponeaza de doua-trei ori pe o tavita de plastic, pentru indepartarea excesului de lazura. (Buretele se tine in podul palmei. Daca va fi tinut numai cu degetele, este posibil sa lasati urme pe perete in timpul urmatoarei aplicari). Aplicarea lazurii pe perete se face prin apasari usoare, perpendiculare pe perete. Daca buretele marin nu mai lasa urme, el se incarca din nou cu lazura, se descarca pe tavita si se reia aplicarea. Este recomandat sa se evite apasarea puternica pe burete in timpul aplicarii. Daca buretele s-a incarcat cu lazura (a devenit greu), acesta se spala cu apa si sapun, se descarca intr-o carpa absorbanta si se reia aplicarea. Pentru realizarea efectului se foloseste o banda de hartie cerata. Cu o mana se tine banda, iar cu cealalta se aplica lazura deasupra benzii, insistand la marginea acesteia. Apoi se indeparteaza banda si se continua in alta zona, in acelasi fel. Pentru realizarea acestui efect pe o suprafata de 15 m este nevoie de o bucata de 60 cm de banda de hartie cerata. Rezultatul va fi un efect de grila, cu dungi verticale si orizontale.

119

GEOMETRIE UNELTE PENTRU APLICARE Spaclu de inox flexibil MOD DE APLICARE LAZURA Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca doua sau trei nuante de lazura: una deschisa, una de intensitate medie si una intensa. Se recomanda alegerea celor trei nuante respectand o anumita gama de culori, in asa fel incat prin amestecarea lor sa se obtina culori din aceeasi gama. Daca se vor alege culori complementare, se va avea grija ca acestea sa nu se amestece pe perete in timpul aplicarii. Se lucreaza metru cu metru, urmarind urmatoarele etape: Se incarca spaclul cu lazura de nuanta deschisa si se aplica pe perete prin depunere. Apoi se intinde urmarind un joc geometric de linii in diferite directii (stanga - dreapta; sus - jos). Se realizeaza astfel un model pe aproximativ 70% din suprafata metrului patrat aflat in lucru. Apoi se foloseste nuanta de intensitate medie. Urmarind modelul anterior se realizeaza un alt model suprapus. Lazura se depune peste si langa lazura aplicata anterior, folosind spaclul de inox. Cu lazura de nuanta intensa se umplu spatiile ramase libere. In ultima etapa se va face o uniformizare a nuantelor folosite, prin stergerea surplusului de lazura de pe toata suprafata aflata in lucru, folosind spaclul de inox. Rezultatul va fi un efect tabla de sah, care va prezenta denivelari de lazura vizibile, dupa cum a fost efectuata uniformizarea in ultima etapa. IMBINAREA ZONELOR DE LUCRU Trebuie avut in vedere ca limita imaginara a zonei de lucru sa nu fie bine delimitata si sa fie realizata cu lazura de nuanta deschisa. La urmatorul metru patrat se va reveni cu nuanta deschisa in continuarea celei deja existente la limita de imbinare. Apoi se va continua in aceeasi maniera ca la primul metru patrat. IARBA UNELTE PENTRU APLICARE Trafalet cu blana scurta Trafalet de efect vertical

MOD DE APLICARE LAZURA Pentru realizarea acestui efect se lucreaza in echipa de doi aplicatori. Primul va aplica lazura diluata pe perete cu ajutorul trafaletului cu blana scurta, in mod uniform. Celalalt aplicator va realiza efectul in urma primului, prin roluirea trafaletului de efect pe verticala sau in toate directiile, pentru a realiza urme care imita aspectul ierbii. MURANO Efect decorativ recomandat spatiilor in care se vor regasi decoruri vegetale. Conjugarea culorii cu estetica curbilinie pune in evidenta o lume a sticlei topite de un rafinament propriu atelierelor venetiene.

120

IMPRESIONIST Acest efect elegant si sofisticat se obtine folosind partea de blana a unei manusi de efect. Tehnica folosita este cea a stergerii. Nu uitati sa folositi o baza semnificativ mai deschisa decat lazura. UNELTE PENTRU APLICARE Manusa de blana Pensula Acest model se realizeaza in functie de marimea suprafetei pe care se aplica dupa cum urmeaza: Tehnica suprafetelor mari (pereti) . Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca doua sau mai multe nuante de Iris Creative Effect Lazura. Se recomanda alegerea nuantelor respectand o anumita gama de culori, in asa fel incat prin amestecarea lor sa se obtina culori din aceeasi gama cu cele alese. Mod de aplicare lazura: Peretele se imparte in mod imaginar in 6 zone: Prima etapa: Se dilueaza lazura de nuanta deschisa, in functie de gradul de absorbtie al peretelui, cu pana la 1 L de apa la 2,5 L de lazura daca peretele absoarbe mai mult se va dilua mai putin, daca acesta absoarbe mai putin se va dilua mai mult. Folosind pensula, se incarca manusa de blana cu lazura diluata si se aplica pe perete cu miscari largi, circulare, pana se acopera toata suprafata zonei de lucru. Consum etapa 1: Iris Creative Effect Lazura acopera 10 15 m2/ L/ strat. A doua etapa: In acesta etapa se va folosi numai lazura nediluata. Folosind pensula se incarca manusa de blana cu lazura nediluata si se aplica pe perete cu miscari largi, circulare, respectand zonele de lucru. Culorile vor fi aplicate asfel incat sa avem un echilibru cromatic. Imbinarea zonelor de lucr In zonele de imbinare se trece usor manusa de blana, dintr-o parte in alta a nervurii, penru a realiza o trecere graduala de la o nuanta la alta. Se recomanda ca nuantele folosite la imbinare sa fie apropiate. Consum etapa 2: Iris Creative Effect Lazura acopera 8 - 10 m2/ L/ strat. Tehnica suprafetelor medii si mici (scafe, stalpi, tablouri) Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca doua sau mai multe nuante de Iris Creative Effect Lazura. Se recomanda alegerea nuantelor respectand o anumita gama de culori, in asa fel incat prin amestecarea lor sa se obtina culori din aceeasi gama cu cele alese. Mod de aplicare lazura: Se lucreaza metru cu metru aplicand lazura nediluata in forma dorita, cu o pensula, vand grija ca intotdeauna limita ramasa sa fie umeda. Apoi, folosind manusa de blana, se realizeaza trecerea graduala de la o nuanta la alta, cu miscari largi, circulare (se obtine un efect asemanator acuarelei). SFATURI UTILE Se recomanda inceperea lucrului cu o manusa uscata de pe care au fost indepartate scamele
121

(care pot deranja aplicarea). Pentru a fi siguri ca veti obtine efectul dorit, testati mai intai pe o suparafata mica. Astfel testati daca suprafata este mai absorbanta sau mai putin absorbanta, iar acest lucru este important pentru obtinerea efectului dorit. Manusa de blana nu se spala cu apa in timpul lucrului! Ea se descarca pe perete sau se stoarce in galeata cu lazura diluata. Lucrul se incepe din partea de sus a peretelui pentru a evita deteriorarea accidentala a modelului deja realizat (in cazul in care ati fi inceput de jos). BAMBUSUL UNELTE PENTRU APLICARE - Pieptene de cauciuc MOD DE APLICARE LAZURA Se recomanda folosirea a doua nuante de Iris Creative Effect Lazura, din aceeasi gama cromatica dar care sa nu aiba in tensitati foarte apropiate. Se lucreaza pe benzi verticale avand latimea de aproximativ un metru si inaltimea variabila in functie de aplicator. Ea trebuie aleasa in asa fel incat sa permita trasarea modelului dintr-o singura miscare, cu ajutorul pieptenelui de cauciuc. Se incarca pensula cu lazura nediluata de nuanta deschisa si se aplica pe perete, pe aproximativ 70% din suprafata zonei aflata in lucru. Se va controla strict cantitatea de lazura depusa pe perete. Aceasta trebuie intinsa foarte bine, pentru a simplifica pasii urmatori in realizarea efectului. Se aplica cealalta nuanta putin suprapusa peste cea aplicata anterior. Pentru uniformizare se revine cu pensula incarcata cu lazura de nuanta deschisa peste modelul realizat, cu miscari care urmaresc desenul cromatic, pe toata suprafata zonei aflate in lucru. Modelul se realizeaza prin trasare pe verticala, cu ajutorul partii semicilindrice a pieptenului de cauciuc. Acesta se inclina pe verticala in timpul trasarii, pentru a realiza nodurile lemnului. Rezultatul va fi un efect care imita desenul lemnului (cu noduri) si care va prezenta denivelari de lazura vizibile, dupa cum a fost realizata trecerea cu pieptenele de cauciuc. SFATURI UTILE - Pensula folosita trebuie sa fie uscata la inceputul lucrului. - Iris Creative Effect Lazura se depune pe perete, cu ajutorul pensulei, in cantitate potrivita: in asa fel incat pieptenele sa lase urma, dar sa nu se incarce prea mult in timpul trasarii. - Stergeti pieptenele de cauciuc cu o carpa umeda, absorbanta, dupa fiecare trasare. - Pentru a fi siguri ca veti obtine efectul dorit, testati mai intai pe o suparafata mica. Suprafetele, chiar curatate si amorsate, pot fi mai absorbante sau mai putin absorbante, iar acest lucru este important pentru obtinerea efectului dorit. ZI CETOASA UNELTE PENTRU APLICARE - Gletiera de inox - Spaclu de inox flexibil MOD DE APLICARE LAZURA Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca doua sau trei nuante de
122

Iris Creative Effect Lazura: una deschisa, una de intensitate medie si una intensa. Se recomanda alegerea celor trei nuante respectand o anumita gama de culori, in asa fel incat prin amestecarea lor sa se obtina culori din aceeasi gama. Daca se vor alege culori complementare, se va avea grija ca acestea sa nu se amestece pe perete in timpul aplicarii. Se lucreaza ,,metru cu metru urmarind urmatoarele etape: Se incarca gletiera de inox cu lazura de nuanta deschisa si se aplica pe perete prin depunere.Apoi se intinde cu miscari in forma literei S,avand grija ca la sfarsitul acestei etape suprafata in lucru sa fie uniform acoperita pe aproximativ 70%. Apoi se foloseste nuanta de intensitate medie. Urmarind modelul anterior se realizeaza un alt model suprapus. Lazura se depune peste si langa lazura aplicata anterior folosind gletiera de inox. Cu Lazura de nuanta intensa se umplu spatiile ramase libere. In ultima etapa se va face o uniformizare a nuantelor folosite, prin depunerea lazurilor de intensitate medie si deschisa, alternativ, in forma literei S. Rezultatul va fi un efect nedefinit, care va prezenta denivelari de lazura vizibile, in functie de cum a fost efectuata uniformizarea in ultima etapa. Daca s-a lucrat corect, la sfarsit trebuie sa se poata observa distinct toate nuantele de lazura folosite la realizarea efectului,iar trecerea de la o nuanta la alta sa fie placuta si graduala. IMBINAREA ZONELOR DE LUCRU Trebuie avut in vedere ca limita imaginara a zonei de lucru sa nu fie bine delimitata si sa fie realizata cu lazura de nuanta deschisa. La urmatorul metru patrat se va reveni cu nuanta deschisa in continuarea celei deja existente la limita de imbinare. Apoi se va continua in aceeasi maniera ca la primul metru patrat. SFATURI UTILE Pentru realizarea acestui efect nu se dilueaza lazura. Lucrul se incepe din partea de sus a peretelui pentru a evita deteriorarea accidentala a modelului deja realizat (in cazul in care ati fi inceput de jos). Lazura se aplica metru cu metru daca se lucreaza individual. Pe zone mari se lucreaza in echipa, deoarece uscarea produsului nu mai permite efectuarea modelului. Pentru a fi siguri ca veti obtine efectul dorit, testati mai intai pe o suprafata mica. In cazul in care se lucreaza in echipa de 2 lucratori: primul lucrator traseaza modelul folosind lazura de nuanta deschisa, iar celalalt revine peste modelul realizat anterior cu celelalte doua nuante de lazura si relizeaza uniformizarea culorilor. Daca la etapa de uniformizare se insista prea mult, cele trei nuante de lazura folosite se vor amesteca si vor forma o singura culoare. In acest caz efectul este compromis. Pentru a evita acest lucru se urmareste ca uniformizarea sa fie realizata printr-o singura trecere sau doua. Aveti grija ca intotdeauna gletiera de inox sa fie curata atunci cand schimbati nuanta de lazura. Este de preferat ca amestecarea sa se faca pe perete si nu pe uneltele de lucru. CURCUBEU UNELTE PENTRU APLICARE Pieptene de cauciuc Pensule inguste (2) Pensula lata (4)
123

MOD DE APLICARE LAZURA Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca cat mai multe nuante de Iris Creative Effect Lazura. Se lucreaza pe o banda cu latimea de aproximativ un metru, adica atat cat se poate trasa dintr-o singura miscare cu piptenele de cauciuc. Se incarca pensula ingusta cu lazura si se aplica pe perete, alternativ, toate culorile alese pentru realizarea modelului, miscari in forma de arc de cerc, pentru a imita cat mai bine un curcubeu.Uniformizarea se face cu o pensula lata, foarte putin incarcata cu lazura de nuanta cea mai deschisa, prin treceri usoare, urmarind liniile de culoare. In ultima etapa se trece cu pieptenele de cauciuc peste modelul realizat anterior, urmarind liniile de culoare. Rezultatul va fi un efect care imita curcubeul si care va prezenta denivelari de lazura vizibile, in functie de modalitatea in care a fost realizata trecerea cu pieptenele de cauciuc. IMBINAREA ZONELOR DE LUCRU Nu se poate realiza o imbinare eficienta pentru acest model! El poate fi realizat numai pe zone mici (scafe, stalpi) sau in zone special delimitate. Lazura se depune pe perete in forma dorita, respectand trecerea graduala de la o culoare la alta.

124

MODULUL 14 EFECTUAREA LUCRRILOR DE TAPETRI


Modulul descrie tehnologia de pregtire a suprafeelor, a materialelor pentru lucrrile de tapetare, explic modul de realizare a tapetrii elementelor de construcie i realizarea propriu-zis a tapetrii. Pregtirea suprafeelor ce urmeaz a fi tapetate Curarea pereilor prin ndeprtarea vechiului finisaj; Fisurile i crpturile sunt reparate prin acoperire cu chit; lefuirea reparaiilor executate cu hrtie sticlat; Aplicarea i prelucrarea straturilor suport Executarea izolarii /amorsarii cu grund de ulei a suprafeelor ce urmeaz a fi tapetate; Aplicarea straturilor de cptuire a pereilor, dup ungerea acestora cu past adeziv; Aplicarea tapetului Aplicarea straturilor / fiilor de tapet, prin respectarea regulilor de aplicare succesiv, n

etape; Tapetarea zonelor dificile, se face cu atenie; Planeitatea suprafeelor este verificat permanent;

Verificarea lucrrilor de tapetare Verificarea lipirii corecte a tapetului; Lipirea tapetului se face conform instruciunilor / tipului de tapet; Verificarea cu atenie a corectitudinii mbinrilor fiilor; Executarea reparaiilor locale sau refacerea tapetarii acolo unde nu a fost corect fcut; Reparaiile sunt executate la sfritul fiecrei lucrri;

Activiti pregtitoare: - ndeprtarea finisajului vechi, - verificarea rezistenei stratului suport, - ndeprtarea zonelor cu aderen slab, - repararea zonelor afectate, - verificarea planeitii, - corectarea abaterilor de la planeitate, - pregtirea suportului, - croirea fiilor de tapet, Tapetarea presupune: -aplicarea adezivului pe dosul fiilor de tapet; -aplicarea tapetului pe elementului de construcie.
125

Cunotinele necesare se refer la: - procedurile de verificare a planeitii suprafeelor suport, - amorsarea suprafeelor - aplicarea fiilor de maculatur i a fiilor de tapet pe stratul suport prin respectarea regulilor de aplicare succesiv. In timpul executiei se va urmri: - modul de pregtire a suprafeelor pentru tapetare - modul de aplicare a adezivului - modul de lipire a tapetului - corectitudinea mbinrilor fiilor - executarea unor operaii locale dac este cazul pentru remedierea eventualelor defecte de lucru - folosirea corect a echipamentului profesional de lucru TAPETE Prin tapetare se obtine o suprafata neteda, usor de intretinut si decorative. Tapetele sunt materiale care se prezinta sub forma unor fasii subtiri, livrate in suluri cu latimea pana la 75 cm. Se aplica prin lipirea cu un clei slab sau alt tip de adeziv pe perete in prealabil tencuit . Pot fi: - din hartie, - material textile, - material de polimeri, - tesaturi din fibre de sticla etc. Tapete de hartie - Pot fi simple, lavabile si semilavabile; - Cele simple se pot curate numai prin periere prin aplicarea unui strat de poliacetat de vinil pe un support de hartie; si curatate cu burete umed sau prin stergere cu radiere; Tapetele din tesatura de sticla. - Sunt executate dintr-o tesatura foarte fina din fire de sticla, tesuta cu diferite modele. - Nu permit asezarea prafului si sunt ignifuge; - Se aplica foarte usor; Dupa aplicare pot fi vopsite in diferite culori. S.D.V.-URI - Pensule late; - Bidinele; - Site cu 600 de ochiuri pe cm2; - Perii sau carpe; - Spaclu; - Hartie de slefuit; - Foarfeca lunga
126

TEHNOLOGIA DE APLICARE A TAPETELOR Pregatirea suprafetelor Pregatirea suprafetelor peretilor gletuiti in vederea aplicarii tapetului se relizeaza prin amorsarea acestora cu o solutie de clei de oase, pe care se lipeste un strat de hartie de ziar. In continuare urmeaza lipirea tapetelor cu un clei format dintr-un amestecde clei de oase si faina, la care se adauga un insecticid (lindatox sau carbetox) sau, dupa caz, un fungicid. Pregatirea materialelor Solutia de clei de oase se prepara la fel ca cea de la zugravelile in culori de apa. Inainte de folosire, solutia se strecoara prin site cu 600 ochiuri pe cm2 si se incalzeste la 40 500C. Cand au ramas neconsumate cantitati care sau racit, la continuarea lucrarilor solutia se incalzeste din nou cu un adaos redus de apa. Cleiul de faina, pentru lipirea hartiei de ziar si a tapetului se prepara astfel: -se cerne faina prin sita cu 600 ochiuri pe cm2; -se fierbe apa in cantitate de 4 - 5 litri pentru un kg faina; -se toarna circa 1/3 din cantitatea de apa clocotita intr-un vas si apoi treptat se varsa faina, amestecandu-se continuu; -se adauga restul de apa clocotita, amestecandu-se in cntinuare si apoi se lasa la inmuiat timp de 24 de ore, dupa care amestecul se fierbe pana la completa desfacere a cocoloaselor. Cleiul se strecoara prin sita cu 600 ochiuri pe cm2, trecandu-se intr-un alt vas curat. Dupa racire cleiul tebuie sa aiba consistenta astfel incat sa permita sa fie intins usor cu bidineaua, in start uniform. Cleiul de fain preparat se amesteca cu 2 - 4% solutie de clei de oase (0,200 - 0,300 l soluie la o galeata de 10 litri clei de faina), dupa care se considera bun pentru a fi folosit la aplicarea hartiei de ziar si a tapetelor. Cleiul de faina trebuie pregatit intr-o cantitate care sa fie consumata in cel mult 3 zile de la preparare. Cand se foloseste cleiul de fain la un interval mai mare de 3 zile de la preparare, pentru a impiedica aparitia mucegaiului in vasul cu clei, se adauga in compozitia sa, dupa racire, o cantitate de funigicid -25g acid fenic la o galeata de 10 litri clei (0,25% funigid). Pentru protectia impotriva insectelor se adauga in cleiul de faina o cantitate de 0,15 litri insecticid de tipul Lindatox sau Carbetox la 10 litri clei de faina. Insecticidele respective fiind produse inflamabile nu se introduc in clei decat numai dupa racirea acestora, spre a nu da nastere la accidente. Cleiul de oase si cleiul de faina se fierb in vase de tabla zincata, departe de obiecte sau materiale inflamabile si cu luarea masurilor de paza contra incendiilor. Cand tapetul nu se aplica pe pereti pana la muchia de intersectie cu tavanul, inainte de incepere lucrarilor de tapetare, in incaperea respectiva se traseaza inaltimea prevazuta in proiect printr-o linie orizontala de reper pana la care peretii se acopera cu tapete. Suprafata de la aceasta linie de reper pana la tavan se zugraveste in tonul tavanului. Amorsarea suprafetelor de tapetat Amorsarea suprafetelor de tapet se executa prin aplicare cu bidineaua a unui strat de soluie calda din clei de oase.
127

Hartia de ziar se aplica intr-un strat dupa ce stratul de amorsare sa uscat (la 24 de ore de la aplicarea cestuia). Hartia de ziar (livrata in coli sau suluri, in care cazse taie in fasii egale cu 1/3 din inaltimea peretelui), se aseaza pe masa de lucru in topuri se unge pe o fata cu clei de faina, folosind o bidinea sau pensula lata. Taierea si ungerea acestuia cu clei de faina se executa in camera care se tapeteaza, pe mese demontabile (plansete de lemn sprijinite pe capre). Dupa ungere, fasiile de hartie se pliaza in 2, cu partea unsa spre interioar. Astfel se pregatesc 2-4 fasii de hartie de ziar care apoi se desfac si se aplica lipindu-se pe perete. Aplicarea fisiilor de hrtie de ziar Aplicarea fasiilor de ziar se executa de pe scari sprijinite pe pereti incepand de sus in jos si de la un colt al camerei, fara a se supraune intre ele (fara distanta intre ele) si se netezesc cu peria. Netezirea se face de la mijlocul fasiei spre margine pentru inlaturarea completa a bulelor de aer ramase sub hartie daca totusi mai raman basici aceste se inteapa cu un ac, si apoi hartia se preseaza cu peria sau cu carpa pana se lipeste de perete. La peretii de beton netencuiti, in cazul cand este necesara a se corecta planeitatea pe onele izolate, se aplica 2 straturi de hartie se ziar (al doilea strat se aplica dupa ce primul s-a uscat). Rosturile dintre fasiile de ziar care au o deschidere de 1-2mm se spacluiesc cu pasta de ipsos si se netezesc cu hartie de slefuit dupa uscarea pastei, iar la cele cu deschiderea mai mare de 2mm se ridica hartia de ziar si se lipeste din nou cu muchiile alaturate. Portiunile ude dupa aplicarea hartiei de ziar au aparut asperitati, datorita unor granule de nisp, stropi de mortar sau cocoloase de clei nedesfacute complet, se slefuiesc, avandu-se grija ca praful rezultat se fie indepartat cu o bidinea curata si uscata. Inainte de aplicarea tapetelor se verifica verticalitatea muchiilor peretilor la colturile camerelor si se traseaza pe fiecare perete cu o sfoara unse cu creta sau cu pigmenti minerali, linii verticale de reper, pentru lipirea corecta a fasiilor de tapet. Aplicarea tapetului Aplicarea tapetului se incepe prin taierea hartiei de tapet,din suluri, in fasii de lungime egala cu inaltimea peretelui sau a portiunii de perete care se acopera cu tapet, indreptandu-se cu o foarfeca lunga eventuale margini rupte. Fasiile astfel pregatite se aseaza pa masa de lucru,in teancuri, cu fata nevopsita in sus. Cleiul de faina se aplicape fasiile de tapet in modul urmator: - se intinde cleiul de faine (cu o bidinea sau o pensula lata) pe o jumatate de lungimea fasiei, avand grija ca pasta sa fie uniforma ca grosime, sa nu ramana locuri neacoperite si sa nu depaseasca marginile, pentru a nu se murdari foile dedesubt; se unge de la mijloc spre margini; - partea pe care s-a aplicat cleiul se indoaie apoi in doua, cu fata unsa spre interior, evitandu-se suprapunerea peste jumatatea neunsa si formarea de cute; - se ridica pe planseta partea pe care nu s-a aplicat inca cleiul si se procedeaza la fel si cu cealalta jumatate din lungimea fasiei de tapet; - se mai indoaie o data fasia de tapet, suprapunandu-se cele 2 jumatati deja indoite si se aseaza timp de 5-10 min pe o suprafata curata si uscata pentru ca astfel cleiul de faina sa poate patrunde in hartie.
128

Dupa ce s-au pregatit 4 sau 5 fasii de tapet, ele se aplica pe perete, de pe scari duble. Pentru tapetele grele (peste 200 grame/m2) este necesar sa se unga cu un strat de clei si suprafata hartiei de ziar aplicata, in prealabil, pe perete. Tapetul se aplica dupa ce stratul de clei s-a zvantat, astfel ca sa nu mai umuzeasca degetul, insa sa mai aiba suficienta putere de lipire. Prima fisie de tapet se lipeste dupa una din cele doua linii verticale de reper trasate pe acelasi perete, ca capatul potrivit pe linia orizontala de reper iar fisiile urmatoare de tapet se aplica cu marginele suprapuse. Daca coltul camerei nu este vertical, locul ramas intre linia verticala de reper si linia coltului se completeaza prin croirea corespunzatoare a ultimei fisii de tapet. In jurul strapungerilor prin suprafata tapetata (tevi de radiatoare , doze slectrici,etc.), tapetul se taie dupa dimensiunile tevilor care il strapung sau ale golului, astfel ca sa se lipeasca exact pe conturul tevii sau a golului decuparea pe masura golului se executa , dupa caz, inainte sau dupa lipire tapetului. De asemenea, in cazul golurillor, acesta se mascheaza de capacele intrerupatoarelor prizelor etc . Aplicarea pe perte a fisiilor de tapet se executa de catre doi tapetari.Unul urcat pe o scara dubla , dezdoaie o jumatate din fisia de tapet si ii potriveste capatul la linia orizontala pe reper , celalant tapetar dezdoaie si intinde de-a lungul linie verticale de reper sau a marginii verticale a fisiei de tapet alaturate, celalanta jumatate a fisiei de tapet, aplicand-o pe pereta pana la nivelul pardoselii. Apoi se netezeste tapetul cu ajutorul unei perii late, de sus in jos si de la mijlocul fisiei inspre margini, pentru a se obtine o buna lipire prin eliminarea eventualelor bule de aer, dupa care se sterg marginele fisiior cu o carpa moale , curata si uscata pentru inlaturarea eventualului exces de ulei. Dupa terminarea lipirii tapetului in intreaga camera , la partea superioara a peretilor se aplica baghete de hatie sau material plastic, dupa linia orizontala de reper . Aplicarea baghetelor se realizeaza prin lipire , in cazul baghetelor de hirtie pe pereti de beton, sau prin batere in tinte , in cazul baghetelor de material plastic, pe pereti tencuiti sau pe pereti din elemente de beton celular autoclavizat. La intersectia cu pardoseala, se monteaza pervazul de lemn sau de material plastic, care se aplica prin batere in cuie in pardoseala sau prin lipire cu adezivi de pardoseala si de perte (oeste tapet) . daca este prevazut sa se monteze plinta , inainte de tapetare , in perete se monteaza dibluri, locurilor lor sant marcate in cuie subtiri deoarece, acoperindu-se cu tapete, nu s-ar mai sto unde sa se introduca suruburile de fixare a plintei. Intretinerea tapetelor semilavabile se realizeaza prin stergere de praf cu perii sau cirpe moi, curate si uscate. Eventualele pete sau zone innegrite, in functie de natura si de marimea lor, se pot curata cu guma de sters sau cu o cirpa moale umezita cu apa calda si sapun sau cu detergenti. Tapetul nu se lasa umed, ci se stege cu o crpa moale si uscata. Tipuri de tapet la moda Ultimele tendinte in designul de interior readuc in prim plan tapetul, destul de ocolitin anii trecuti. Tapetul ofera o imagine mai dinamica, alternativa pentru suprafetele unicolore aleperetilor zugraviti. Pe piata exista foarte multe tipuri de tapet din diverse materiale si cu diverse modele. Sunt producatori care pot face tapet personalizat pe baza unei imagini cerute chiar de dumneavoastra. De la modele geometrice sau florale pina la imprimeuri cu dungi sau suprafete puternic texturate,
129

tapetul are calitatea de a pune in valoare o incapere si de a corecta defecte de constructie. Nu trebuie neglijata nici posibila combinatie intre tapet si zugraveala. De exemplu, pentru o camera foarte inalta se zugraveste zona inferioara a peretilor si se aplica tapet cu imprimeu in partea superioara. Pentru o proportie reusita, aceste doua zone nu trebuie sa fie egale. Un truc pentru efectul invers, cel de inaltime, poate fi obtinut daca tapetul va fi asezat la o distanta de 10-20 cm fata de limita cu plafonul. Aceasta banda rezultata va fi zugravita in aceeasi nuanta cu tavanul. Pentru a da adincime unei incaperi, puteti opta pentru tapet numai pe unul dintre pereti, avind grija ca fundalul acestuia sa fie intr-un ton apropiat de cel al zugravelii. Perete principal tapetat Pentru camere mici trebuie un tapet cu imprimeuri la o scara redusa, in timp ce pentru camere mari modelele largi sint de efect. Stilul rustic mizeaza, in schimb, pe ct mai multe tipuri de imprimeuri, cele florale fiind combinate cu cele in carouri sau dungi, dar intr-o singura gama cromatica. Tapetul este ideal pentru acoperirea unor pereti care nu sunt tocmai netezi. Dar, asta nu inseamna neaparat tapetarea tuturor peretilor. Este suficient sa l puneti in valoare pe cel din dreptul coltului de interes al incaperii. Nici nu e nevoie sa tapetati un perete intreg, fiind destul un straif in dreptul patului, de exemplu. Cu adevarat indraznete sunt fasiile de tapet puse sub forma de dungi orizontale. Bordurile pentru tapet sunt fasii mai inguste sau mai late din tapet, disponibile intr-o gama foarte variata de nuante si modele. Se pot folosi la imbinarea diferitelor modele de tapet, dar si la intalnirea dintre pereti si tavane, sau se pot aplica fara tapet, pe peretii zugraviti pentru a elimina monotonia. Tipuri de imprimeuri pentru tapet Tapetul imprimat manual are un aspect mai special, dar este si mai scump, datorita calitatii finisarii si procedeului special de realizare. Desenele sint taiate in planse de lemn si apoi, cu o solutie speciala, sint imprimate manual pe hirtie groasa. Rezultatul este un relief delicat si culori naturale, a caror intensitate nu se va estompa in timp. Tapetul imprimat mecanic este mult mai accesibil ca pret si se gaseste intr-o mare varietate. Tapetul lavabil este acoperit cu un film subtire de plastic, ceea ce permite curatarea cu apa (fara detergent). In aceeasi categorie intra si tapetul pe baza de vinil, tipul cel mai rezistent si mai usor de intretinut. Tapetul textil da o imagine luxoasa oricarei incaperi. La acest tip de tapet sint folosite tesaturi extrem de variate: matasuri, tafta, brocart etc. Un astfel de tapet este recomandat pentru spatiile generoase, avind un aspect extrem de pretios. Fibrele naturale au o frumusete aparte. Simplitatea si naturaletea texturii le fac placute privirii si usor de asortat cu orice culoare. Pentru fabricarea tapetului se folosesc rafia, inul, diferite ierburi uscate (alge), pinza de sac etc. Se pot folosi pentru un singur perete sau pentru toata camera. Mai puteti gasi in magazinele specializate si alte tipuri de materiale pe baza de fibra de sticla sau chiar de lemn, dar la preturi ceva mai mari. In plus, acestea necesita si conditii speciale de montaj si intretinere. Saptamana viitoare o sa va dam cateva sfaturi practice cu privirea la alegerea si montarea tapetului in functie de camera careia ii este destinat si de tipul de material ales.
130

ALEGEREA SI MONTAREA TAPETULUI Alegerea si montarea tapetului in locuinta Daca in camere exista grinzi, incercati sa le puneti in evidenta aplicand pe suprafata lor tapet intr-o alta nuanta, derivata a culorii folosite in restul camarei, mai inchisa sau mai deschisa. In incaperile dinspre nord nu este indicat sa folositi verdele, ci nuante calde: bej, galben, portocaliu etc. Verdele este potrivit pentru camerele cu orientare spre vest. La fel ca in cazul unei zugraveli, culorile deschise creeaza senzatia de spatiozitate si invers in cazul culorilor inchise. In camerele copiilor sunt recomandate culorile vii, vesele, care sunt adecvate temperamentului lor, in dormitorul bunicilor nuante mai pale, iar in dormitorul matrimonial- un bleu odihnitor sau, daca spatiul permite, rosu - este mai greu, dar extrem de elegant. Efectul unei culori prea monotone poate fi diminuat aplicand fasii de tapet de alta culoare. Daca vreti, intr-adevar, sa fiti in pas cu ultima tendinta a modei, aplicati tapet care imita zidaria rosie (caramida netencuita) in holul de la intrare. Insa, un astfel de model este extrem de potrivit si in balcon - mai ales cand este plin cu ghivece cu flori. Trebuie sa stiti ca tapetul cu model floral este mai usor de asortat, cel din foite de metal sau din rafie este mai delicat si mai greu de curatat: de aceea, este indicat sa nu il asezati in zone foarte expuse. Tapetele din vinilin sunt cele mai recomandate pentru zonele cu trafic intens, cum ar fi vestibulul sau bucataria. Tapetul din fibre naturale are o textura foarte simpla, dar totodata foarte placuta ochiului. Putem folosi cu succes tapete din fire de matase, de rafie sau ierburi uscate. Tapetele din pluta sunt indicate in camera copiilor, mai ales pentru agatatul posterelor, protejand astfel peretii. Totusi, sunt destul de perisabile. Totodata, trebuie sa fim atenti la faptul ca fibrele naturale nu pot fi combinate intre ele. Inainte de a cumpara intreaga rola de tapet, e bine sa luati o mostra mai mare. Prindeti-o de peretele camerei si studiati-o atat in lumina naturala, cat si artificiala. Inainte de a cumpara, masurati dimensiunile peretilor, de la tavan si pana la podea, si adaugati 100 mm la fiecare bucata (rezervele de la tavan si pardoseala). In general, o rola are dimensiunile de 0,52x10 m. In medie, pentru o camera ai carei pereti au inaltimea de 2,40 m veti avea nevoie de patru-cinci role de tapet, in functie de modelul acestuia. De exemplu, daca este vorba despre cercuri, buchetele de flori etc., care trebuie sa formeze un intreg, pot sa intre mai multe role. O data alegerea facuta, primul lucru pe care trebuie sa il faceti inainte de a aseza tapetul este sa degresati suprafata peretelui si sa inlaturati straturile anterioare. Daca incaperile au fost zugravite cu huma, trebuie sa inlaturati orice urma a acesteia, umeziti peretii cu o solutie de apa calda si sapun si razuiti cu un spaclu lat. Acest lucru va asigura o suprafata pe care adezivul pentru tapet se va distribui uniform. Daca nu razuiti peretii, este indicata verificarea straturilor de vopsea pentru a se stabili daca are o rezistenta suficienta si nu se exfoliaza. Daca peretii sunt in stare foarte proasta, este recomandat sa ii acoperiti cu o folie speciala care sa le dea uniformitate in culoare textura. Astfel, aveti garantia ca tapetul se va lipi mai bine. Cel mai indicat este sa taiati, de la inceput, tapetul pentru un perete intreg sau pentru o camera. Ca sa fie mai usor, numerotati pe spate, cu un marker, fiecare bucata, in ordinea in care va fi lipita. In general, fisiile de tapet se asaza pe suprafata peretelui incepand cu coltul camerei, urmarind continuitatea intre elementele modelului. Imprimeurile florale sunt mai usor de potrivit decat cele
131

geometrice. Daca doriti un tapet cu un model mai mare, este bine sa centrati fisia de tapet in dreptul elementului cel mai important din camera (de exemplu, semineul) si sa porniti din aceasta zona asezarea tapetului. Pentru o buna fixare a fisiilor de tapet, este bine sa masurati si sa desenati pe perete linii directoare, care vor ajuta sa nu aveti deviatii de unghi fata de verticala. Operatiunea de lipire a tapetului se face de cel putin doua persoane. Golurile pentru prize si intrerupatoare se decupeaza dupa lipirea si uscarea tapetului. Este indicat sa montati intrerupatorul ulterior, pentru o suprapunere perfecta a acestei piese peste decupajul creat. Pregatiti si un rulou, ca sa neteziti bine tapetul dupa lipire. Atunci cand marginea tapetului nu s-a lipit bine, desprindeti usor cu lama unui cutit, aplicati solutie cu un betisor cu vata la virf si apoi neteziti cu ruloul sau cu o cirpa uscata (u neteziti daca tapetul are model in relief). De obicei, bulele de aer formate sub tapet se resorb dupa uscarea solutiei de lipit. n cazul in care acestea persista, taiati chiar in mijloc cu un cutit foarte ascutit sau cu un cutter, aplicati solutie de lipit si neteziti bine. VERIFICARI PE FAZE DE LUCRU LA TAPETE Calitatea lucrarilor de tapetare se controleaza prin verificarea modului in care s-a respectat tehnologia de executie,privind pregatirea si amorsarea suprafetelor si aplicarea hirtiei de ziar intrun strat sau doua straturi,peste care s-a fixat tapetul,precum si prin verificarea aspectului fisiilor de tapet care trebuie sa aiba absolut aceiasi culoare si nuanta. La finisarea suprafetelor trebuie sa se urmareasca ca lipirea tapetelor sa fie realizata uniform pe intreaga suprafata a fiecarei fisii in parte, fara sa existe portiuni neaderente , umflaturi (pungi de aer), cute sau neregulatati specific, cauzate de pregatirea necorespunzatoare a stratului-suport. Fisiile de tapet trebuie sa fie, de asemenea, dispuse vertical, neadmitindu-se nici un fel de abatere de la verticalitate. La suprapunerea fisiilor pe verticala trebuie respectata regula ca muchia fisiei de deasupra sa fie orientate spre fereastra, ca sa nu creze umbre pe peretele respective. Aceasta conditie nu este aplicata la pereti parareli cu cei pe care se afla ferestrele : aici fisiile se suprapun in orice fel cu conditia ca sa se respecte pe tot peretele un acelasi sens de suprapunere. In cea ce priveste tapetele timp T.R. (tapete in relief), acestea se aplica cu marginele cap la cap, intrucat datorita modelelor in relief in care se fabrica, ele nu se pot monta cu marginele suprapuse. La suprapunele de fasii, potrivirea desenului celor doua fasii vecine trebuie facuta cat mai exact: in puncte isolate admitandu-se o nepotrivire de maximum 1 mm . La lipirea cap la cap fisiile trebuie sa fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcatie sa nu pota fi observata decat pana la cel mult 2 metrii distan. La muchile intrande sau iesinde ale peretilor incaperi , rosturile vertical dintre fisii trebuie sa fie realizate chiar pe muchia respectiv. Racordarea tapetului cu planul tavanului trebuie sa fie realizata pe o linie dreapta de alta culoare si care la examenul visual sa apara ca perfect omogena, continua si orizontala si de aceiasi latime pe toata lungimea ei
132

Tapet cu motive florale

Masa de lucru pentru tapetrie

Trasarea fiilor de ptapet pe perete

Verificarea verticalitii cu firul cu plumb

Numerotarea fiilor pe perei

Pregtirea fiilor pentru ungere cu adeziv

133

Ungerea cu adeziv a fiilor

Lipirea fiilor verticale de tapet

Presarea tapetului cu rola

134

MODULUL 15 EFECTUAREA LUCRRILOR DE IPSOSRII


Modulul descrie tehnologia de pregtire a materialelor pentru lucrri de ipsosrii, explic modul de realizare a gleturilor din ipsos i modul de realizare i montare a profilurilor i pieselor din ipsos. Pregtirea materialelor pentru lucrri de ipsosrii Aprovizionarea locului de munca cu materiale n cantitatea i de calitatea cerute pentru lucrrile de ipsosrii, conform documentaiei tehnice; Prepararea materialelor pentru lucrrile de ipsosrii; Amenajarea locului de munc pentru lucrri de ipsosrie. Realizarea de gleturi de ipsos Pregtirea suportului n vederea aplicrii gletului de ipsos; Aplicarea gletului de ipsos, preparat conform reetelor; Verificarea calitatii gletului, conform cu normativele n vigoare. Realizarea de profiluri i piese trase din ipsos Pregtirea suportului n vederea realizrii profilelor i pieselor trase din ipsos. Trasarea poziiei profilurilor trase; Tragerea profilurilor din ipsos cu ablonu; Executarea de piese prefabricate din ipsos; Verificarea calitatii profilurilor din ipsos i a pieselor prefabricate. Montarea de piese prefabricate din ipsos Pregtirea suprafeelor pentru montarea pieselor prefabricate din ipsos; Montarea pieselor prefabricate din ipsos; Verificarea calitatii montrii pieselor prefabricate din ipsos.

Lucrrile de ipsosrii cuprind: - pregtirea suportului - aplicarea gletului - finisarea gletului - executarea profilurilor din ipsos trase cu ablonul : - pregtirea suprafeelor (verificarea rezistentei stratului suport, ndeprtarea zonelor afectate, repararea zonelor afectate, amorsarea suprafeelor), trasarea, tragerea profilului (aplicarea materialului), finisarea profilului - executarea pieselor prefabricate din ipsos : - pregtirea tiparelor, pregtirea materialelor, turnarea pieselor, finisarea pieselor - montarea pieselor din ipsos : - pregtirea suportului, montarea dispozitivelor de prindere, aplicarea adezivului, finisarea montrii,
135

Tipuri de piese prefabricate din ipsos : baghete, rozete, plafoniere etc. Lista de materiale - hrtie abraziva - ipsos - var - apa - aracet - ntrzietor de priza - rabi - accesorii metalice, abloane, tipare - masa de lucru - metru, dreptar, nivele cu bula, fir cu Pb - glei, mistrie, cancioc, bidinele, paclu, perii, pensule gletiere Criterii de amenajare a locului de munca - cai de acces - front de lucru degajat - aprovizionarea ritmica cu materiale, unelte si scule - sigurana la locul de munca Cunotinele se refera la : - pregtirea suportului - prepararea materialelor - respectarea dozajelor - omogenizare - aplicarea materialului - verificarea calitii lucrrilor In timpul executiei se va avea in vedere: - criteriile care stau la baza amenajrii locului de munca pentru lucrri de ipsosrie (materiale, unelte i scule, tipare, abloane) - prepararea materialelor pentru lucrri de ipsosrie - aplicarea gletului si verificarea calitii gletului - realizarea profilurilor din ipsos trase cu ablonul realizarea si montarea pieselor prefabricate din ipsos etc MATERIALE FOLOSITE LA LUCRARILE DE IPSOSRIE

IPSOSUL pentru fabricarea ipsosulUI se foloseste roca numita ghips, formata din sulfat de calciu dihidratat care la o incalzire treptata la temperaturi care din ce in ce mai ridicate (95-120C) pierde trei sferturi din apa de cristalizare si se transforma in sulfat de calciu semihidratat component principal al ipsosului.
136

Materia prima sufera urmatoarele operati: macinarea fina a ipsosului incalzirea pana la 300grade C., in cazane prevazute cu agitare mecanice spre a realiza o deshidratare uniforma a produsului macinat. In raport cu culoarea timpul de priza, de macinare, rezistentele si puritatea ipsosului de constructisi cel de modelat se livreaza in trei calitati. Ipsosul de constructi de calitatera I este folosit singur sau amestecat cu var; la prepararea mortarelor pentru tencueli si pastelor pentru glet Ipsosul de constructi de calitatea II a se intrebuinteaza singur sau amestecat cu var Ipsosul de constructi de calitatea a-III-a poate fi folosit la piese prefabricate care nu au de suportat sarcini in constructie sau conditi de umiditate variabile Cantitatea de apa necesara prepararii unei paste bune de prelucrat este de 50-60% din greutatea ipsosului . Ipsosul find sensibil la umiditate, nu se intrebuinteaza la exterior si in incaperi umede. Saci de ipsos se pastreaza in magazi curate si ferite de umezeala si se transporta in mijloace de transport acoperite, ipsosul trebuie ferit de ploaie, zapada sau umezeala PROPRIETATI FIZICE - greutate specifica - densitatea - porozitatea - absorbtia de apa - higroscopicitate CLASIFICAREA LUCRARILOR IPSOSERII - tencuelile de calitate superioara cu mortar de ipsos aplicata in straturi pe suprafete plane sau curbe de beton decaramidasau rabit. - gleturi de ipsos pe pereti si tavane pe suprafete plane si curbe. - profiluri de ipsos executate cu ajutorul sabloanelor - modele pentru turnarea pieselor decorative din ipsos - piese decorative din ipsos turnate in tipare de ipsossau clei realizate de sculpturi. - piese decorative prtefabricate din praf de piatra si ciment turnate in tipare DEFINITIA SI SCOPUL LUCRARILOR DE IPSOSERIE Prin lucrari de ipsoserie se inteleg acele lucrari de finisaje in constructii la care materialul de baza este ipsosul, iar ipsosarul este muncitorul calificat care executa pe santierele de constructii si in alteliere de specialitate lucrarilor corespunzatoare meseriei si pregatirii sale. SCOPUL LUCRARILOR DE IPSOSERIE Lucrrile de ipsoserii se executa in interiorul cladirilor cu scopul: - de a proteja materialele din care sunt executate zidurile, tavanele peretii despartitori si alte elemente de constructie. - de a crea suprafete netede, pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice. - de a acoperi toate neregularitatile peretilor, stalpilor si tavanelor si a le da o forma elastica. - de a decora suprafata peretilor, stalpilor si tavanelor in vederea obtinerii unui efect estetic
137

al incaperilor. FACTORII CARE DETERMINA CALITATE LUCRARILOR DE IPSOSERIE Calitatea lucrarilor de ipsoserie si aspectul lor sunt determinate in cea mai mare parte de, procesul tehnologic, pregatirea suprafetelor suport, materiale si unelte corespunzatoare si calificarea muncitorilor ipsosari. Stabilirea procesului tehnologic este o conditie esentiala pentru realizarea unei lucrari de ipsoserie de calitate. Procesul tehnologic se stabileste tinand seama de felul lucrarilor de felul suprafetei - suport care se finiseaza si de materialele si uneltele folosite. Odata fixat procesul tehnologic trbuie respectat pe toata durada lucrari. Pregatirea suprafetelor - suport constitue o faza importanta de care depinde in mare masura realizarea unor finisaje de calitate superioara. Materialele componente ale mortarelor si pastelor folosite sunt garantate prin certificate de calitate de catre fabricile producatoare, iar proprietatile si caracteristicilor lor trebuie sa corespunda prescriptiilor oficiale. Folosirea unor unelte corespunzatoare, de buna calitate si bine intretinere, constitue de asemenea, o conditia esentiala pentru realizarea unor lucrari de ipsoserie de calitate Meseriile din industria constructiilor si mai ales in specialitatea de ipsosar in care toate operatiile procesului tehnologic se executa manual calitatea lucrului depinde de priceperea, experienta muncitotorilor respective. Prin executia ingrijita a tencuielilor de ipsos gletuite si respectarea planietatii suprafetelor corectitudinea liniilor drepte si curbe a muchiilor precum si a formelor geometrice indicate in proiect se obtine intrtinere frumoasa si placuta care satisfac cerintele estetice. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE IPSOSERIE La lucrarile de ipsosari se foloseste diferite procese corespunzatoare suprafetelor suport care se finiseaza, a mortarelor si pastelor intrebuintate a procesului tegnologic adaptat si a conditiilor de lucru existent. CONDITII PRELIMINARE PENTRU EXECUTARE LUCRARILOR DE IPSOSERIE 1.STADIUL CONSTRUCTIEI Lucrarile de ipsoserii se incep dupa ce s-au terminat lucrarile de constructii si de instalatii propriu-zise, ramanand de executate doar celor care nu pot degrada straturile de tencuiala, gletul, profilurile decorative, scafele etc. Starea suprafetelor - suport care urmeaza sa fie finisate trebuie sa asigure posipilitatea inceperii lucrarii respective, usile si ferestrele sa fie montate, iar defectele constante la diverse instalatii trebuie remediate. 2. PREGATIREA SUPRAFETELOR SUPORT Suprafetele care urmeaza sa fie acoperite de catre ipsosar sau diverse mortare sau paste trebuie sa fie cat mai rigide, plane, curate si rugoase . EXECUTAREA GLETULUI DE IPSOS Gletul de ipsos se aplica pe suprafete grunduite si driscuite executate cu mortarul de ciment cu var sau de ipsos. Cand gletul se aplica pe un grund de mortar din ciment cu var, in pasta de ipsos se introduce o cantiate de lapte de var in vederea obtinerii unei aderente bune intre cele doua straturi. Totodata varul intarzie inceputul prizei ipsosului si reduce coeficientul de dilatare la uscare. Daca grundul este uscat, inainte de aplicarea gletului se uda pentru ca sa nu absoarba apa
138

si sa contribue asfel la micsorarea plasticitatii acestuia, ingreunind operatiile de prelucrare si slabind rezistenta stratului de glet si aderenta luui de suprafata-suport. EXECUTAREA GLETULUI DE IPSOS PE SUPRAFETE PLANE. La executarea lucrarilor obisnuite de glet pe pereti si tavane ,muchia de racordareo data cu gletul, fie printr-o scafa fie in unghi drept. Cand gletul se aplica la incaperi la care se va cere realizarea unui finisaj deosebit, atunci racordarea tavanului cu pereti se poate executa, dupa prevederile arhitecturale, in unghi drept, cu scafa, cu nut sau cu profiluri din ipsos. In acest caz se executa in primul rand racordarea respective si dupa aceea se aplica gletul, avand ca repere de planeitate marginea elementelor racordarii atat cat si la tavane si pereti. Aceste repere constitue dupa executia fasiilor marginale pentru nivelarea gletului. Prin executarea gletului de ipsos se pot folosi doua metode tehnologice de prelucrare si finisare a pastei de ipsos si anume: - intinderea si netezirea cu gletul metalic in incaperi ale cladirilor de locuit, industriale peste care in general, se aplica o pelicula de vopsea intinderea cu mahalaua de lemn, netezirea facanduse cu dreptarul cu sina metalica si gletul metalic, prevazute cu finisaje pretentioase pentru care se va cere o planeitate rigurasa a tavanelor si peretilor. Criteriul pentru alegerea unei destinatii sau altei din aceasta metoda este in functie de importanta lucrarii, de destinatie incaperilor si de volumul de lucrari. EXECUTAREA GLETULUI CU GLET METALIC . Pasta de ipsos sau ipsosul cu var se aplica cu ajutorul gletului metalic in felul urmator: se pune o cantitate de pasta de glet si incepand de la un colt al incaperii se intinde pe tavan sau pe pereti apasand cu o muchie pe suprafata grunduita, astfel ca sa acopere toate neregularitatile acestuia. Aplicarea se executa in fasii care se suprapun pe o latime de 2-3 centimetri sip e portiuni pana la 1 metru patrat, pentru ca sa poata netezi inainte de intarirea pastei aplicate. Netezirea se realizeaza cu acelasi glet imediat dupa aplicarea pastei. Gletul se tine cu aproape perpendicular pe suprafata care se prelucreaza, manevrandu-se inainta si chiar diagonal, daca sete cazul. Pe fiecare portiune trbuie se se lucreze repede, pana ce pasta de glet nu-si pierde plasticitatea. Grosimea stratului de glet, de 1-3 milimetri se obtine prin doua-trei aplicari si nivelari ale pastei. Suprafata obtinuta trebuie sa fie perfect neteda la pipait,eventualele asperitati se curate la slefuit. Recomandarile cu portiuni executate anterior se curata cu muchia gletului sau cu ticlingul lung, si prin slefuire, pana cand nu se mai simpte nici o asperitatela frecarea cu dosul palmei. Dupa executarea unei fasii intregi se scoate cu o tesla sau cu o dalta repede lemnul, care apoi se umple cu pasta de ipsos nivelandu-se cu grija cu drisca metalica. Marginea fasiilor executate nu sunt lasate asa cum rezulta dupa aplicarea pastei, in forma neregulata, in vederea obtinerii unei adeziuni cu pasta de glet de ipsos . EXECUTAREA SI PRELUCRAREA GLETULUI . Dupa executarea fasiilor si stalpilor de ghidare se aplica, incepand de la un colt al incaperii, pasta ipsos pentru gletuirea tavanului ,iar dupa terminarea acestei operatii se trece la gletuirea peretilor. Pasta de ipsos se aplica intre doua fasii sau stalpilor de ghidare prin presare, cu ajutorul
139

mahalalei - masa de lemn, cu muchia careia se face o priza metalica. Se incepe de la un colt al tavanului sau de jos in sus de pe schela, de la un colt al peretelui. Nivelarea propriu zisa se executa imediat dupa aplicarea cu drepatrul cu sina metalica marginile alunecand pa ghidajele respective din ipsos. Pasta se aplica in trei straturi, iar nivelarea se executa trecand cel putin de trei patru ori cu dreptarul intr-o directie pana ce mortarul nu-si pierde plasticitatea. CALITATEA LUCRARILOR DE GLET DE IPSOS Verificarea planeitatii: suprafata gletuita trebuie sa fie neteda la pipait, fara asperitati, zgrieturi sau ciupituri si fara se se observe liniile de innadire ale suprafetelor lucrate la intervale diferite. Planeitatea suprafetei gletuita se verifica obisnuit cu dreptarul metalic, muchiile nu trebuie sa prezinte curburi sau franturi, iar profilul lor trebuie sa corespunda proectului de executie. Pentru efectuarea unei verificari minutioase a planeitatii se foloseste lumina unui bec electric, preferabil fluosforecent, care, apropiindu-se de suprafata gletuita pune in evidenta cele mai mici denivelari. DEFECTELE LUCRARILOR DE IPSOSERII Defectele care apar la lucrarile de ipsoseriise datoreaza in general urmatoarelor cauze: -executarii defectuase a suprafetei suport ; -pregatirea necorespunzatoare a suprafetei suport ; -folosirea unor materiale mortare sau pase necorespuzatoare; -folosirea unor unelte, dispozitive, sabloane sau tipare necorespuzatoare ; -executiei defectuase a lucrarilor propri-zise de ipsoserie -defectiuni de organizarte si de executie a unor lucrari de constructii si instalatii. CLASIFICAREA SI DEFINITIILE LUCRARILOR DECORATIVE DIN IPSOS Cele mai uzuale modele de ipsos care se confectioneaza in atelierele de prefabricate sunt: rozetele simple sau ornamentate, butonii, baghetele, braurile frizele, denticolii, plafonierele, balustrii si capitalele. Rozetele au, in general, forma rotunda si se aplica, pe suprafata diferitelor elemente de constructie pentru a le decora, amintind prin dispozitia compozitionala a formei si a ornamentatiei, aspectul trandafirului. Butonii sunt piese de dimensiuni mici, simpli sau ornamentati de forma rotunda, patrata, rombica, hexagonala etc. Se folosesc sub forma de completari la diverse ansambluri ornamentale, realizand efecte decorative cu aspect placut. Baghetele sunt piese cu sectiune mica rectilinii sau curbe, simple sau ornamentale, care servesc, in general, la incadrarea unui camp de pe suprafata tavanului sau peretilor realizand prin modul de aplicare si efecte formelor rezultate din ansamblarea lor, motive ornamentale, care contribuie la decorarea suprafetelor respective sau punerea in evidenta a anumitor panouri cu picture sau ornamente de valoare. RECEPTIA CALITATIVA A LUCRARILOR DIN IPSOS LA RECEPTIA CALITATIVA A LUCRARILOR SE VERIFICA :
140

-corespondenta intre prevederile proiectului si modelul de prelucare sau decorare a suprafetei; -aspectul tencuielilor gletuite si ornamentale, care trebuie sa fie uniform pe toata suprafata lor; -abaterile de la planeitate, orizontalitate si verticalitate a tencuielilor gletuite si muchiilor; -grosimea medie a gletului, care trbuie sa fie de 1-3 centimetri in general si numai pe portiunile mici si izolate se admit grosime de 3,5 centimetri. ASPECTUL SUPRAFETELOR Suprafetele tencuite si gletuite precum si cele ale profilelor si pieselor decorative nu trebuie sa przinte umflaturi, inpuscaturi, fisuri, stirbituri, lovituri, lipsuri, asperitati, besicisi zgarieturi. Verificarea se face visual si prin plimbarea palmei pe suprafata gletuita , cu ajutorul lampii electrice asezate in apropierea suprafetei care se verifica. REPARAREA DEFECTELOR A LUCRARILOR DE IPSOSERIE Inainte de a se proceda la repararea defectelor aparute pe suprafetele gletuite se concentreaza cauzele care au produs defectelor respective. Cand defectele sunt produse din cauza altor lucrari executate necorespunzator (jgheaburi,burlane sau instalatii sanitare), se iau masuri pentru eliminarea acestor cause si apoi se repara defectele aparute pe tencuiala (pete, fisuri, coscoviri etc.). Defectele de finisare a lucrarilor de ipsosare (abateri de la orizomtala sau verticala, neregularitati, completari etc.), se remediaza prin completarea lor, de ipsosari cu o calificare superioara. Profilurile si piesele decorative executate defectuos sau degradate se repara prin completarea lor sau, unde este cazul, se desfac si se refac. Portiunile de tencuieli coscovite, constatate prin sunetul a gol produs prin ciocanire cu degetul sau cu coada mistriei, se desfac iar locul se curate bine de mortarul vechi cu peria de sarma. Daca suprafata-suporteste prea neteda se ciopleste cu ciocanul sau se inaspreste cu o dalta. Crapaturile in tencuiala se desfac pe toata grosimea stratului de mortar sip e o latime de 3-5 cm. Se cerceteaza prin ciocanire si se indeparteaza tencuiala desprinsa de langa crapaturi. Locurile unde apar impuscaturile de var se curate bine de granulele de var nestins. Daca impuscatuirle sunt prea dese se recomanda ca, dupa curatarea locurilor respective de granule de var, sa se desfaca glet de ipsos si sa se reface pe intreaga suprafata. Dupa efecuarea operatiilor aratate mai inainte si dupa pregatirea suprafetelor-suport locurile care urmeaza a fi reparate se curate de praf si se uda bine cu apa inainte de aplicarea mortarului. Mortarul se aplica in straturi ,ca si tencuiala noua,fiecare strat aplicandu-se dupa uscarea stratului precedent. Mortarul pentru grund,folosit la reparatii, trebuie sa fie preparat cu acelasi liant si cu acelasi dozaj ca si cel folosit pentru tencuiala veche. Gletul trebuie astfel prelucrat incat reparatia facuta sa nu apara vizibila, racordarea facundu-se in cele mai bune conditii tehnice. TIPARE PENTRU PREFABRICAREA PIESELOR DECORATIVE Pentru prefabricare pieselor decorative din ipsos se folosesc doua feluri de tipare: -tipare de ipsos -tipare de clei Ele se confectioneaza in general, dupa un model existent sau dupa un model de ipsos executat dupa plan.
141

TIPARE DE IPSOS Aceste tipare se folosesc in special pentru executarea pieselor din ipsos cu fete drepte (lise) sau cu ornamente simple cu adancituri mici. Materialul din care se confectioneaza este pasta de ipsos fara nici o armatura pentru cele mici si cu armatura de canepa pentru cele mijlocii. Pentru marirea rezistentei tiparelor acestea se pot arma cu trestie sau cu sarma zincata. In cazul tiparelor de dimensiuni mari sau la care secere o rezistenta deosebita, se folosesc ca armatura bare de otel-beton si plasa de rabit din sarma zincata. Tiparul se compune din doua parti principale, si anume: pereti si capacul sau baza tiparului. Pentru confectionarea se unge conturul modelului cu o solutie de sterina in petrol, dupa care se toarna tiparul acestiua din bucati, numite pe santier sticluri, ca sa poata fi usor demontat dupa turnarea piesei pentru ca marginile pertilor sa fie netede la turnare se foloseste un cofraj mobil din scandura sau tabla, asezat la circa 6-7 cm de model, care se unge, de asemenea, cu soluti de sterina. Dupa turnare si prelucrareasticlul ramane pe loc, se ung capetele cu solutia de steraina in petrol,dupa care se toarna sticlul urmator efectuandu-se aceleasi opreratii ca si la turnarea primului. In dreptul se formeaza cepuri la sticlul turnat in continuare. In mod asemanator se toarna si restul sticlurlor, inchizand astfel conturul modelului. Pentru piese rotunde conturul se realizeaza din trei sticluri, iar pentru cele poligonale, dupa numarul de laturi ale modelului Fetele de sus ale sticlurilor se netezesc astfel ca nivelul lor sa se afle intr-un acelas plan. Dupa executareea sticlurilor peretilor se unge cu solutie de steraina in petrol, fara a lasa urme de pensula, atat fata modeluli cat si fata de sus a sticlurilor, inclusiv gaurile lor. Pasta de ipsos se toarna in grosime de 3-4 cm folosind eventual pe margini un cofraj pentru obtinerea unui contur drept cu forme regulate. Suprafata capacului se netezeste cu dreptarul. Capacul astfel turnat formeaza tiparul de baza pe care sa imprimat toata ornamentatia modelului, iar pe contur se imprima suprafata sticlurilor peretilor. Pentru usurarea montari se procedeaza suplimentar si la o insemnare potrivita a pratilor componente. Dupa intarirea pastei de ipsos se desprind de pe model piesele care compun timarul cu multa atentie pentru a nu se degrada. In primul rand se desprinde capacul si apoi fiecare sticlul de pe perete in parte. Pentru verificarea si finisarea tiparului se procedeaza la o ansamblare preabila pe masa de lucru a partilor componete. Se aseaza pe masa capacul cu partea imprimata in sus, iar pe conturul lui se imbuca sticlurile peretilor. Eventualele defecte se remediaza prin completatrea pastei de ipsos a partilor lipsa su prin razuirea sau slefuirea asperitatilor. Dupa finisarea se aplica pe fata tiparului si pe suprafetelor de imbinare ale partilor componente 3-4 straturi de compozitie de selac. Inainte de turnarea piesei tiparul se unge cu o solutie de stearina in petrol avand grija sa nu ramana urme de pensule. La executarea tiparelor dreptunghiulare se va avea in vedere ca la ansamblarea pieselor componente muchile de imbinare sprre interiorul tiparului sa fie tesite la 45 grade pentru a se evita degradarile in timpul incherilo sau desafcerile tiparului . Intrebuintandu-le rational tiparele de ipsos pot fi folosite la turnarea peste 100 de piese.
142

TIPARE DE CLEI Pentru piese cu ornamentati adanci si cu forme complicate se folosesc tipare de clei in cofraje de ipsos. Cand tiparul este usor de manipulat si ornamentaia modelului permite atunci cofrajul se executa dintr-o singura bucata. In mod obisnuit tiparele sunt grele iar modele cu ornamentati pe doua sau trei fete care obliga la confecionarea mai multor sticluri. Cofrajele din sticluri se asambleaza in mod asemanator ca si cele din ipsos prin imbucare cu gauri si cepuri rigidizinduse prin prinderea cu scoabe. Tiparul de clei se toarna in cofraj de ipsos, in tipar se toarna pasta de ipsos armata cu canepa sau sarma zincata sau cu bare de otel-beton si panza de rabit din sarma zincata. Confectionarea cofrajului de ipsos Cofrajele acopera complet modelul si se executa astfel: -se fixeaza pe masa de lucru modelul dupa care urmeaza sa se confectioneze piesele indicate in proiect; -se unge modelul cu o solutie de stearina in petrol; -se acopera cu hartie; -se framanta dupa nevoie o cantitate de pmant sau de argila galbena curatata de impuritati prelucrata sub forma de calupuri; -se taie cu sarma din calupurile din pamant bucati de 1-2 cm grosime care se aplica pe hartia care acopera modelul netezandule cu mana pentru a uniformiza suprafata de pamant; -se fixeaza la partea cea mai de sus a modelului o bucata cilindrica de pamant care va tranversa cofrajul de ipsos formand astfel un orificiu pe iunde urmeaza sa se toarne cleiul; -peste pamantul netezit se toarna pasta de ipsos armata cu canepa acoperind medelul ca un capac sau turnate pe portiuni; -dupa intarirea ipsosului se imseamna pe ,masa conturul cofrajului; -se scoate cofrajul impreuna cu pamantul care se indeparteaza curatand bine cofrajul si suprafata modelului. Turnarea tiparului de clei Dupa curatarea capacului si modelului de pamant si indepartarea hartiei se procedeaza la turnarea tiparului de clei. Cleiul folosit este cel de oase care se ea in cantitate necesara pt confectionarea tiparului. Placile de clei se introduc in apa pentru a se inmuia. Dupa o jumatate de ora placile se scot din apa si se aseaza pe o masa unde ramn sa se zvante timp de doua ore dupa care se introduc in cazanul de topit clei cu pereti dubli. Prin incalzirea cleiului se topeste si incepe sa fiarba. Se lasa sa fiarba timp de doua trei ore amestecand continu cu o lopatica de lemn. Se obtine o pasta de clei vascoasa de consistenta smantanei. Daca consistenta este mai mare se adauga in cantitati mici apa ferbinte; Operatiunile pregatitoare pentru turnarea cleiului sunt urmatoarele: -se aplica cu pensula in interiorul cofrajului de ipsos 2-3 straturi de compozitie de selac in intervalele in care se tine seama timpul de uscare a fiecarui strat; -dupa uscarea ultimuli strat de selac se unge cofrajul cu solutie de stearina presarand pe partea
143

unsa pudra de talc; -se aplica peste model cofrajul de ipsos tinand seama de linia conturului care s-a insemnat pe masa, la desfacerea lui, dupa turnare sticlurile se consolideaza intre ele cu scoabe mici, asezand totodata pe cofraj si lateral greutati care sa impedice o eventuala desfacere sau deplasarea acestiua in timpul turnari cleiului; Cleiul topit se toarna cu ajutorul unei palni unsa in interior cu o solutie de stearina, pentru realizarea unei scurgeri usoare a cleiului, care se introduce in orificiul special lasat la partea cea mai de sus a cofrajului. Cleiul se toarna fara intrerupere in suvite subtire pentru a se evita formarea bulelor de aer si pentru care sa patrunda in toate adanciturile. Umplerea are loc dupa ce cleiul se ridica in palnie si nu mai are tendinta de coborare . Cand cleiul incepe sa se scurga prin gaurile de aerisire acestea se astupa cu pamant. Desfacerea cofrajului si finisarea tiparului de clei Dupa 10-15 ore de la turnarea cleiului cupris intre model si cofraj in locul pamantului se intareste intrun strat continu avanbd elasticitatea cauciucului. Operatiunile de desfacerea a cofrajului si finisarea tiparului sunt urmatoarele: -se desfac scoabele si se inlatura greutatile si punctele de ipsos pentru fixare cofrajului dupa care se desfac cu grija si cofrajul care se desprinde de tiparul de clei; -se presoara in cofrajul desfacut pudrade talc; -se desprinde tiparul de clei de pe model incepand de laun capat ; -se aplica tiparul de clei exact pe locul sau din cofraj; -se ansambleaza din nou cofdrajul din sticlul se rostorana cu cavitatea in sus, tot astfel se toarna si cofrajul alcatuit dintro bucata; -tiparul de clei astfel asezat se trateaza cu o solutie calda de alaun de potasiu cu o concentratie de 2-3% aplicata intr-un strat subtire cu o pensula fina. Solutia fiind calda la trecerea usoara a pensulei peste suprafata tiparului de clei eventualele asperitati rezultate in timpul desprinderi stratului de clei de pe model se niveleaza si suprafata se degreseaza imprimandui totodata o rezistenta mai mare MODUL DE EXECUTIE A PROFILULUI DIN IPSOS TRAS CU SABLONUL Elementele decorative care se prezinta sub forma de profiluri, se executa cu dispozitive confectionate dupa detaliile indicate in proiect, numite sabloane sau se executa in ateliere si se monteaza pe santier. Profilurile se trag dupa lini drepte sau lini curbe, unele incaperi ale cladirilor administrative (sali de spectacol, muzee, restaurante) se finiseaza intr-un mod mai special cu aspect decorativ corespunzator scopul pentru care au fost concepute. Pentru realizarea acestui finisaj, se executa pe pereti sau pe tavane detali care au si valoare artistica si fonoizolatie. Sabloanele si ghidajele pentru tras profiluri, in categoria sabloanelor pot fi considerate si drepatrele de colt din lemn sau metalice cu ajutorul carora se netezesc muchiile intrande sau esinde a peretilor precum si drisca profilata cu care se obtin scafe rotunde . Confectionarea sabloanelor se face dintr-o scandura de baza si o scandura fixata perpendiculara pe prima taiata dupa conturul profilului ce urmeazaa fi tras.
144

In cazul sabloanelor cu dimensiune mare se fixeaza sipci de intarire si contra fisa. Scandura de baza numita si seminic serveste pentru alunecarea sablonului pe riglele sau dreptarele deghidare fiata pe perete, scandura fiind prevazuta cu doua speci de alunecare pentru o buna rigiditate este necesar ca lungimea saniei sa fie o data si jumatate decat scandura cu profil. CONFECTIONAREA GHIDAJELOR Dispozitivele pentru ghidaje se confectioneaza din rigle de brad. Fixarea ghidajelor pe pereti sau pe tavane se face cu scoabe cu ipsos sau dispozitive speciale. Pentru montarea ghidajelor ce se procedeaza in felul urmator: - se identifica pozitia profilului dupa indicatile din plan - se potriveste sablonul la pozitia respectiva dupa care se monteaza prin punctare cu creionul pozitia dreptarelor de ghidare - se verifica nivelul punctelor in raport cu vagrisul, vagrisul incaperi cu ajutorul furtunului de nivel - dupa verificarea intre puncte se traseaza o linie dreapta cu ajutorul sfori cu pigment. Linile dupa care se fixeaza dreptarul de ghidare trebuie sa fie perfect paralele. Se monteaza dupa liniile trasate dreptarele de ghidare . - dupa fiecare ghidare se verifica pozitia lor prin alunecare. TRAGEREA CU SABLONUL A PROFILELOR Dupa fiecare ghidare si modificare pozitiei se trece la smiruirea rabitului profilului dupa care se aplica grundul. Grosimea grundului depinde de profil si se obtine prin aplicarea mortarului de ipsos var in mai multe straturi fiecare strat nou fiind aplicat dupa intarirea stratului precedent. Dupa aplicarea fiecarui strat al grundului se trage cu sablonul pe toata lungimea profilului pentru a taia din surplusul de material. Sablonul se trage fin fara smuncituri, cu o apsare pe ghidaje. Aplicarea mortarului si tragerea cu sablonul se repeta pana la obtinerea unui profil foarte neted, dupa 10 min se trage din nou apasand puternicpe ghidaje pentru completarea, neteziri ghidajului. Tragerea se executa in directia opusa tageri ultimului strat, finisarea se realizeaza prin ungerea profilului cu pasta din pulbere fina din ipsos. GENERALITATI Butonii sunt piese de dimensiuni mici, simpli, sau ornamentati, de forma rotunda, patrata rombica, hexagonala etc. Se folosesc sub forma de completari la diverse ansambluri ornamentale, realizand efecte decorative cu aspect placut. Baghetele sunt piese cu sectiune mica, rectilinie sau mica, sau curbe simple sau ornamentate care servesc, in general, la incadrarea unui camp de pe suprafta tavanului sau peretilor, realizand prin modul de aplicare si efectele formelor rezultate din ansamblare lor, motive ornamentale care contribuie la decorarea suprafetelor respective sau punerea in evidenta a anumitor panouri cu picturi sau ornamente de valoare. Braurile ca si baghetele sunt piese cu sectiune mica rectilinie, simple sau ornamentale, care marcheaza in interiorul cladiri limitele intre diverse suprafete, mai ales intre si perete si tavan, sub
145

scafa care se executa de ipsosari sunt fasi orizontale, simplu sau bogat ornamentate, aplicate la partea superioara a peretilor pentru realizarea unei racordari decorative cu tavanul contribuind astfel la sporirea substantiala a valori si aspectul arhitectural al incaperi. Denticoli sunt elemente decorative in forma de dinti care se folosesc in general in compozitia ornamentatiei scafelor sau frizelor. Se aseaza unul dupa altul, de obicei la intervale egale cu jumatate din latimea lor. Plafonierea fac parte din elementele decorative ale tavanelor in care se introduc corpurile deiluminat pentru realizarea unei iluminari eficiente si unifrorme a incaperi respective . Plafonierele dupa efectul decorativ care se urmareste si dupa felul corpurilor de iluminat care sunt prevazute a se monta, se executa de forma patrata, dreptunghiulara sau in forma de oala. Balstrii sunt stalpi scurti, profilati in forma de corpuri de revolutie care constituie elementele verticale decorative ale unei balustrade . Consolele decorative fac parte din elementele verticale de constructi , de obicei din pilastri care es in afara planului lor constituind astfel ornamentele terminate ale parti superioare a elementelor. Capetelele constituie partea superioara ornamentata a unei coloane, modul dupa care sunt decorate este determinat de ordinul respectiv sau de imaginatia proiectantului. EXECUTAREA MODELELOR Modelele se executa in ateliere speciale amenajate prin turnarea pastei de ipsos pe masa de lucru, trasul cu sablonul al profilului ornamental al piesei, total sau partial, ajustarea si finisarea ei sau sculptarea piesei turnate cu profil brut dupa indicatile detaliilor de arhitectura din proiect. In continuare sunt descrise metodele cele mai uzuale folosite pentru confectionarea fiecarui model amintit. ROZETELE SIMPLE NEORNAMENTATE Pe un diblu de pe masa de lucru se fixeaza un cui care materializeaza axul centrului rozetei . Sablonul este prevazut cu un orificiu de tabla in care se introduce cuiul in jurul caruia se poate descrie prin rotatie unui cerc. Operatiile pentru confectionarea unei rozete sunt urmatoarele: - se aplica pe suprafata de rotatie a sablonului o cantitate potrivita de pasta de ipsos. - se trage cu sablonul la inceput cu partea de lemn inainte, pana se incarca profilul complet, iar dupa aceea cu tabla profilata inaintea un ghid totodata cu mana suprafata piesei cu un strat subtire de pasta preparata cu pulbere fina de ipsos. Se trece peste aceasta cu sablonul de obicei 2-3 rotati pana ce profilul apare curat fara nici un fel de defecte; - se fixeaza rozeta dupa intarirea ipsosului; - se desprinde de pe masa de lucru si se depoziteaza pe stelaje.

146

Defectele lucrrilor de ipsosrie DEFECTE 5.1. Executarea defectuoas a suprafeelor suport a) Cocovire. Cauzele care produc acest defect sunt: - grosimea stratului de tencuial de ipsos depete pe cea normal (2 2,5 cm); - grundul nu s-a aplicat pe suport n dou sau trei straturi; - aplicarea stratului de tencuial pe sport de beton care nu s-a curat de decofrol sau sunt prea netede; - aplicarea stratului de tencuial pe sport necurat de praf, noroi, sau pete de ulei; - aplicarea stratului de tencuial pe sport ngheat; - aplicarea stratului de tencuial pe suprafee de zidrie sau beton prea uscat sau prea ud; b) Fisuri. Cauzele care produc acest defect sunt: - reeaua de bare de oel beton este montat i fixat defectuos; - plasa de rabi nu este bine ntins i fixat pe reeaua de oel beton; c) Crpturi. Cauzele care produc acest defect sunt: - suprafeele suport de lemn nu sunt acoperite cu plas rabi i izolate cu carton asfaltat, ca urmare a variaiei volumului lemnului; - rosturile de mbinare dintre dou materiale diferite, care nu au fost aciperite cu plas rabi; - trepidaii ale elementelor de construcie deformabil; d) Pete de rugina. Cauzele care produc acest defect sunt: - suprafee de beton armat cu bare de oel beton aparente; Se remediaz prin nlturarea tencuielii, nlturrii defectelor i refacerea ei cu acelai tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de execuie. Se remediaz prin nlturarea tencuielii, nlturrii defectelor i refacerea ei cu acelai tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de execuie. REMEDIERI

Se remediaz prin nlturarea tencuielii, nlturrii defectelor i refacerea ei cu acelai tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de execuie.

Se remediaz prin nlturarea tencuielii, acoperirea armturii cu past de ciment i refacerea ei cu acelai tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de execuie.
147

5.2. Folosirea de materiale sau paste necorespunztoare. a) mpucturi pe suprafeele tencuite Cauzele care produc acest defect sunt: - folosirea unui lapte de var cu granule nestinse i nestrecurat prin sita cu ochiuri de 1 mm Se cur granulele de var nestins i se completeaz cu alt mortar. Dac mpucturile sunt prea dese se desface gletul i se reface ntreaga suprafa

b) Suprafee degradate i fr Se desface tencuiala i se reface cu rezisten. respectarea tenologiei de execuie. Cauzele care produc acest defect sunt: - folosirea ipsosului alterat (ipsos mort) la prepararea mortarului; - reamestecarea cu ap a mortarului dup inceperea prizei ipsosului; - folosirea ipsosului de tip B are ca rezultat obinerea unor suprafee rugoase greu de netezit prin lefuire; - introducerea unei cantiti de ap suplimentare pentru a mri plasticitatea; c) Desprindeea tencuielii de pe suport. Se desface tencuiala i se reface cu Cauzele care produc acest defect sunt: respectarea tenologiei de execuie. - folosirea plasei de rabi din srm nezincat sau srm neagr pentru legarea plasei; - aplicarea mortarelor de ipsos direct pe suprafee de beton fr amors; - aplicarea unui strat de mortar de marc superioar peste alt strat de marc mai mic;

5.3. Folosirea de unelte, dispozitive, abloane i tipare necorespunztoare. a) Zgrieturi, denivelri, asperiti ale Defectele de finisare a lucrrilor de ipsosrie suprafeelor. se remediaz prin completarea lor de Cauzele care produc acest defect sunt: muncitori cu calificare superioar. - folosirea de unelte i dispozitive (dric, fier de glet, dreptare, site, ciururi, etc.); - manipularea neatent a schelelor i podinelor de lucru;

148

b) Linii tremurate sau neregulate. Defectele de remediaz prin desfacere i Cauzele care produc acest defect sunt: completarea lor de muncitori cu calificare - utilzarea abloanelor care nu au rigiditate superioar. corespunztoare; - sania ablonului nu este bine fixat; - ghidajul este executat necorespunztor; - sania sau ghidajul nu sunt curate de irme de mortar ntrit; 5.4. Executie defectuoas a lucrrilor de ipsoserie propriuzise Efectele se pot prezenta sub form de: - suprafee gletuite cu abateri apreciabie de la vertical sau orizontal ori cu neregulariti evidente; - muchii i nuturi cu abateri de la linia dreapt; - goluri i poriuni neacoperite cu mortar la racordrile cu tocurile, glafurile i pervazurile uilor; - profiluri sau suprafee insuficient lefuite; - racordri necorespunztoare ale profilurilor la coluri; - piese decorative turnate cu defecte (tirbituri, bavuri, poroziti etc.); - montri defectuoase ale pieselor decorative

149

APLICATII exerciiul nr.1


Completai tabelul de mai jos. Realizai o prezentare scurt despre rolul lucrrilor de finisaj n realizarea unei construcii pe care s o prezentai n faa colegilor. n acest scop folosii fia de documentare dat de profesor, sau alte surse ca i adresele de internet urmtoare: Categoria de lucrri Lucrri de fundaii Lucrri de rou i Lucrri acoperire realizeaz cldirii Lucrri de finisaj Lucrri de instalaii Rol
CORECT INCORECT

prin care se suprastructura

exerciiul nr.2
Completai i descriei n tabelul de mai jos,rolul pe care l ndeplinesc zugrvelile ntr-o construcie.

Rolul 1. 2 3.

Obligatoriu a se ndeplini

Corect

Incorect

exerciiul nr.3
Se d urmtoarea list de 12 termeni : rigole, pigment, adjuvant, tencuial,diluant,solvent,gipscarton,liant,band adeziv,material ajuttor Alegei termenii care reprezint materialele ce intr n compoziia unei zugrveli zugrveal 1 2 Corect Incorect 1 2
150

Ali termeni

Corect

Incorect

3 4

3 4

exerciiul nr.4
Diagrama de mai jos ilustreaz principalele caracteristici a pigmenilor. Completai i alte proprieti ai acestora consultnd fia conspect referitoare la pigmeni.

Stabilitatea la lumin

Puterea de acoperire

exerciiul nr.5
Stabilii valoarea de adevr ( A- adevrat , F- fals ) ale urmtoarelor enunuri Notai n dreptul enunurilor A sau F: a) _____ La realizarea zugrvelilor pentru ndeprtarea stratului vechi de culoare se folosete paclul. b)_____Periile din pr se folosesc pentru rzuirea suprafeelor. c)_____Pentru deschiderea crpturilor se folosete cuitul de zugrvit. d)_____Pentru ndeprtarea vopselei vechi se folosete lampa de benzin. e)_____Suprafeele se freac cu hrtia abraziv. f)______Pentru zugrvirea spaiilor nalte se folosete scara dubl.

151

exerciiul nr.6
Completai spaiile libere din enunurile de mai jos referitoare principii de organizare a locului de munc. Formaia de lucru care st la baza echipelor pentru lucrri manuale are muncitor. Aceast formaie poate fi folosit numai la lucrri de i de un volum redus. Pentru executarea zugrvelilor mecanizat formaia minim este alctuit din.: unul mnuiete lancea de zugrvit iar alimenteaz cu compoziie i reface presiunea n aparat. Aezarea muncitorului de frontul de lucru trebuie s asigure acestuia un corespunztor, o poziie comod care s -i confere.. de micare, cmpul . trebuie s prind pereii ncperii n care lucreaz, pentru a putea supraveghea . i coloristic calitatea muncii.

exerciiul nr.7
a) S se calculeze suprafaa de zugrveal pentru perei si tavan la ncperea din figur. nlimea camerei este de 3,10 m.

152

FIA DE LUCRU 1 COMPLETATI FISA DE LUCRU: Suprafaa calculat unitate de Corect Incorect msur ( mp ) Suprafaa perete 1 Suprafaa perete 2 Suprafaa perete 3 Suprafaa perete 4 Suprafaa tavanului Suprafaa total b)tiind c pentru realizarea unui mp de zugrveal sunt necesare urmtoarele cantiti de materiale, s se alctuiasc un necesar de materiale. FIA DE LUCRU 2
Suprafaa perete 1 Var gras n bulgri Hum pentru zugrveli
Spun past pt.zugrveli

Suprafaa perete 2

Suprafaa perete 3

Suprafaa perete 4

Suprafaa tavanului

Suprafaa total

Ipsos de construcii ap

FIA DE LUCRU 3
Suprafaa perete 1 Past de var Sare de buctrie pigmeni ap Suprafaa perete 2 Suprafaa perete 3 Suprafaa perete 4 Suprafaa tavanului Suprafaa total

pentru a veni n sprijinul vostru se dau mai jos consumurile de suprafa zugrvit zugrveli n hum : Var gras n bulgri Hum pentru zugrveli Spun past pentru zugrveli Ipsos de construcii Ap

specifice pentru 1 mp 0,100 kg 0,150 kg 0,015 kg 0,012 kg 0,002 mc

153

zugrveli n lapte de var : Past de var Sare de buctrie Pigmeni Ap

0,350 0,100 0,300 0,002

kg kg kg mc

exerciiul nr.8
Notai prin cifre succesiunea logica a fazelor necesare executrii unei zugrveli simple

_____ _____ _____ _____ _____

Grunduirea suprafeelor ; Aplicarea zugrvelii ; Pregtirea suprafeelor noi ; Prepararea compoziiei pentru zugrvit ; Prepararea compoziiei pentru grunduit.

exerciiul nr.9
NTREBAREA A Numii SDV-urile necesare aplicrii primului i celui de al doilea strat al zugrvelilor cu hum B Precizai primul element de construcie care se vruiete ntr-o ncpere situat la interior C Specificai cantitatea optim de compoziie trebuie pregtit pentru realizarea zugrvelilor simple CORECT INCORECT

exerciiul nr.10
Completati urmatoarele variante:

Varianta 1

Realizarea zugrvelilor simple cu var

Varianta 2

154

In spaiul de mai jos scriei despre zugrvelile simple cu var Definiie Mod de realizare

SDV-uri folosite

Varianta 3
In spaiul de mai jos scriei despre zugrvelile simple cu var Definiie Mod de realizare ..sunt zugrveli de ap n care liantul este de natur., var, ntrebuinat sub form de. de var. Pregtirea suprafeei suport Chituirea crpturilor. Umezirea suprafeei. Grunduirea suprafeei.. Vruirea propriu-zis. paclu pentru Perii cu fibre vegetale Bidinea pentru. Scar dubl pentru.. Pentru cei mai harnici elevi, cutai pe Internet la adresele : google.com i referat.ro materiale , unelte i mod de realizare a zugrvelilor cu materiale lavabile

SDV-uri folosite

155

EXERCIIUL nr. 11

Scriei n dreptul fiecrui termen substana pe care acesta o conine:


derivai celulozici emulsii rini

Materiale de umplutur uleiuri sicative

vopsele

lacuri

atmosferici
uleiuri semisicative

uleiuri crude

EXERCIIUL nr.12 a) Subliniai dintre urmtoarele materii prime, pe cele care intr n compoziia vopselelor: Pigment, var, sare ,hum , ap, lemn, uleiuri, aer, nisip, calcar,ulei de in, ipsos,rini sintetice ,bitumuri , gudroane, ulei de bumbac . b) Grupai materiile prime subliniate dup tipul vopselelor : Vopsele de ulei Vopsele din rini Bitumuri

EXERCIIUL nr. 13 Scriei n dreptul fiecrei substane date, la ce este ea utilizat : o Decapani : o Plastifiani:. o Firnisuri:.. EXERCIIUL nr. 14

Completai urmtoarea fi de autoevaluare cu rspunsurile pe care le considerai corecte nscriindu-le n coloana rezolvare .

Fia de autoevaluare Tema: Materii prime pentru vopsele Nr. Sarcini de lucru

Numele i prenumele:

Data

Rezolvare

Punctaj

156

crt. Care sunt materialele ce intr n compoziia unei vopsele? Care sunt caracteristicile 2 pigmenilor? Numii 4 diluani folosii la 3 prepararea vopselelor. Cum influieneaz structura 4 peliculei soluiile prea uor volatile? 5 Dai definiia sicativilor? 6 Ce este catalizatorul ? 7 Dai definiia firnisurilor. Ce nu poate lipsi din compoziia 8 chimic a unei vopsele? 9 Ce este terebentina? Din oficiu 1

maxim 10 puncte 10 puncte 10 puncte 10 puncte 10 puncte 10 puncte 10 puncte 10 puncte 10 puncte 10puncte

obin ut

EXERCIIUL nr.15 Instrumentele i aparatele se folosesc n funcie de lucrrile i operaiile ce urmeaz a fi executate. Pentru a rezolva acest exerciiu avei urmtoarele sarcini de lucru: 1. Din trusa de lucru alegei instrumentele specifice fiecrei operaii. 2. Completai tabelul urmtor.

INSTRUMENTE I APARATE PACLUL PENSULA LAT CUIT PENSUL SUBIRE HRTIE ABRAZIV TUFR LINIARE

OPERAIILE LA CARE SE FOLOSESC

CARACTERISTICILE SUPORTULUI

CORECT

INCORECT

EXERCIIUL nr.16 1. Selectai informaiile referitoare la instrumentele i aparatele competitive pe plan profesional. 2. Completai fia de documentare urmtoare cu minim 5 instrumente sau aparate de acest gen,operaiile la care se folosesc i criteriile utilizate n selecia fcut.

157

FIA DE DOCUMENTARE Denumire instrument sau aparat Operaia la care se folosete Criteriile utilizate n selecie

EXERCIIUL nr. 17 Pentru urmtoarele substane: periculoase, explozive, corosive, inflamabile,toxice, exist simboluri convenionale care ne atenioneaz asupra periculozitii lor. Completai spaiile de sub simbolurile convenionale pentru substane periculoase cu denumirea categoriei de substane pe care o reprezint.

EXERCIIUL nr. 18 n coloana A sunt enumerate materialele care pot produce poluarea mediului sau sunt inflamabile i n coloana B efectele acestora, n mod aleatoriu. Prin trasarea de sgei asociai fiecrui material efectul corespunztor. A diluani reziduuri de vopsea pigmeni pe baz de plumb,sau cupru B ageni poluani pentru ape menajere toxici pentru utilizatori inflamabili

158

EXERCIIUL nr. 19

Pentru peretele din imaginea urmtoare, care urmeaz a se vopsi n ulei s se aprovizioneze locul de munc cu materialele n cantitatea necesar i cu SDV - urile potrivite n vederea realizrii lucrrilor de finisaj.

3,00 00 1, 50 00 0

6,00

1,50 m

2,10

90

159

FIA DE LUCRU 1 material grund cuit pentru reparaii crpturi paclu pensul aprovizionat s.d.v.-uri vopsea aprovizionat

diluant

hrtie de lefuit Chit pentru reparaii

FIA DE LUCRU 2 Cantitatea ( kg/mp ) 0,200 0,090 0,200 0,05 buc

material Chit pentru reparaii Grund pe baz de ulei vopsea Hrtie de lefuit

Cantitatea

( kg )

Not : Cantitile sunt orientative, pentru lucrrile de vopsitorii la 1 mp de lucrare.

160

EXERCIIUL nr. 20 Notai prin cifre succesiunea logica a fazelor necesare executrii unei vopsitorii simple _____ Grunduirea suprafeelor ; _____ Aplicarea vopselei ; _____ Pregtirea suprafeelor noi ; _____ Prepararea compoziiei pentru vopsit ; _____ Prepararea compoziiei pentru grunduit. EXERCIIUL nr. 21 Completai fia de lucru referitoare la modul de realizare a vopsitoriilor simple.

Varianta 1.

Realizarea vopsitoriilor simple n ulei

Varianta 2.
In spaiul de mai jos scriei despre vopsitoriile simple Straturile vopsitoriilor Operaii

Modul de finisare

161

Varianta 3.
In spaiul de mai jos scriei despre vopsitorii simple Straturile Grundul este. vopsitoriilor Definiii Operaii 1. Pregtirea suprafeei suport 2. Chituirea crpturilor. 3. Grunduirea suprafeei.. 4. Aplicarea straturilor de vopsea . Modul de finisare neted presupune.. Modul de finisare prin tufuire presupune.

Modul de finisare

162

GLOSAR DE TERMENI Ancadrament Anticorosiv Bidinea Cancioc Colorani Diluant Emulsii Filer Firnisuri Glet Grund Hrtie abraziv Liant Pensula Pigment Plastifiani Rini Schel Sicativ paclu Tencuial Uleiuri = = = = Elemente de evideniere a ferestrelor n faadele cldirilor Substan care ncetinete coroziunea metalelor Pensul dreptunghiular sau rotund cu coad de lemn Lingur de metal, tronconic, cu coad de lemn, folosit la lucrrile de construcii = Substane solubile n ap sau n liani = Produs industrial de distilare uor volatil folosit pentru a subia compoziia de vopsea = Amestecuri intime compus din dou elemente, unul care disperseaz i mediul n care acestea disperseaz de exemplu: apa =Pulbere foarte fin folosit la zugrveli i vopsitorii ca material de umplutur = Substane care ndeplinesc n vopsitorii rolul de liani i de sicativi = Strat foarte subire de past de var sau de ipsos care se aplic peste tencuial pentru a obine o suprafa neted = Compoziie de vopsele n care materialele inerte sunt n cantitate mai mare = Mterial de slefuit = Substan care n stare lichid sau vscoas dac sunt ntini pe o suprafa se ntresc i dau natere la pelicule = Ustensil constituit dintr-un mner pe care e fixat un mnunchi de fire, pentru ntinderea anumitor materiale, zugrveli, vopsele = Pulbere fin care confer culoare materialului cu care se amestec = Substane nevolatile care amestecate n compoziie rmn dup alctuirea peliculei determinnd elasticitatea acesteia = Liani folosii la alctuirea compoziiilor pentru lacuri = Construcie auxiliar provizorie , de lemn sau de metal, care servete la executarea lucrrilor la nlime = Substane lichide sau solide de natur organic sau mineral solubil n uleiuri vegetale care acioneaz asupra acestora ca acceleratori de uscare = Unealt de tabl de oel cu mner de lemn, folosit la aplicarea chitului i la netezirea acestuia = Strat de mortar aplicat n stare plastic pe perei i pe tavane pentru netezirea acestora = Liant de baz folosii la prepararea compoziiilor pentru vopsitorii

163

BIBLIOGRAFIE 1. Constantinescu, R., Pavel ,C.,Voiculescu, M., Construcii civile, industriale i agrozootehnice, manual pentru licee industriale cu profil de construcii, coli de maitri i de specializare postliceal Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976. 2. Davidescu, I., Rooga, C., Tehnologia lucrrilor de construcii, manual pentru licee industriale cu profil de construcii clasa a IX-a i a X-a coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic R.A., Bucureti, 1994 3. Davidescu, I., Rooga,C. Utilajul i tehnologia lucrrilor de finisaj n construcii, manual pentru licee industriale cu profil de construcii, clasa a IX-a, Editura Didactic i Pedagogic., Bucureti, 1982. 4. Dumbrav, D., Gligan, A., Moldovan, C., .a. Economia i organizarea produciei n construcii-montaj, manual pentru licee industriale, clasa a XII-a i coli profesionale, anul III, Editura Didactic i Pedagogic, R. A., Bucureti, 1994. 5. Petianu, C. Construcii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979. 6. AUXILIAR CURRICULAR, calificarea: Lucrtor finisor pentru construci Zugraveli simple si Vopsitorii simple Ministerul Educaiei i Cercetrii Programul Phare TVET RO 2002/000 586.05.01.02.01.01DOMENIUL : Construcii i lucrri publice CALIFICAREA: Lucrtor finisor pentru construcii

164

CONEST IAI