Curs 1 NOIUNI GENERALE DE REOLOGIE

Ce este reologia? o ramur a fizicii, care se ocup cu studiul deformarii si al curgerii materiei secolul XVII, Hooke si Newton au propus legile elasticitatii, respectiv ale curgerii vascoase simple-suport matematic pentru unele fenomene specifice reologiei in !"#$ Coutte a inventat primul vascozimetru rotativ, ceea ce a permis studiul reologic al curgerii reale a fluidelor cu vascozitate ridicate-astfel s-au pus %azele teoretice si practice ale reologiei !#&"-'ugene (ing)am prima utilizare a cuvantului* reologie* +tudierea fenomenului de deformare ,i curgere a materialelor poate fi -mpr.it macroreologia consider materialele omogene /acelea,i propriet.i fizice -n toate punctele corpului0, izotrope/poseda pe toate directiile proprietati mecanice0 ,i lipsite de structura intern1 microreologia .ine seama de structura specific ,i deduce propriet.ile reologice ale materialelor din modul de comportare al componen.ilor c)imici ,i structurali Ecuaii reologice de stare 2eologia studiaz legtura -ntre starea de tensiune ,i starea de deformare a unui corp av3nd la %az ecua.iile sau legile reologice de stare 4iecrei ecua.ii reologice -i corespunde un anumit model reologic, adic un corp ideal /teoretic0 ale crui propriet.i sunt descrise perfect de ecua.ia reologic Reometria - tehnica msurrii mrimilor caracteristice proprietilor reologice Proprietile reologice pot fi grupate -n5 propriet.i reologice esen.iale5 fundamentale /elasticitate, v3scozitate, plasticitate01 comple6e /elasticitate -nt3rziat, plasticitate dinamic, rela6are0 propriet.i reologice te)nologice pentru care a fost ela%orat o metod de e6perimentare ,i msurare, dar studiul teoretic este insuficient dezvoltat pentru a preciza dac reprezint propriet.i fundamentale sau care pot fi reduse la cele fundamentale surarea mrimilor reologice reometre de diferite tipuri constructive - se traseaz cur%ele te)nice de -ncercare prelucrarea cur%elor se face aleg3nd, ca noi varia%ile, mrimi reologice fundamentale ce permit alegerea modelului care apro6imeaz cel mai %ine propriet.ile materialului testat cunosc3nd propriet.ile reologice ale produselor, te)nologul poate diri7a desf,urarea procesului -n sensul o%.inerii rezultatului dorit

Aplicatii ale reologiei elucidarea structurii,compozitiei precum si modificarile structurale ale materiilor prime, a produsilor intermediari in timpul procesarii si a produselor finite proiectarea si dimensionarea pompelor, conductelor, reactoarelor si rezervoarelor A!IO ELE REOLOGIEI 86ioma I 9 a5 su% ac.iunea multilateral a presiunii uniforme /izotrope0 toate materialele se comport la fel, drept corpuri ideal elastice 86ioma a II 9 a5 fiecare material posed toate -nsu,irile reologice, dar de grade diferite DE"OR AIA : -nsu,irea de %az a tuturor corpurilor reale si reprezinta deplasarea relativa a particulelor la care nu se tul%ura continuitatea corpului C;8+I4IC82' 'lastic5 este proprietatea unui material de a se deforma su% ac.iunea solicitrilor mecanice ,i de a reveni la forma ini.ial c3nd solicitrile ,i-au -ncetat ac.iunea <lastic5 este proprietatea unui material de a se deforma su% ac.iunea solicitrilor mecanice ,i de a nu reveni la forma ini.ial c3nd solicitrile ,i-au -ncetat ac.iunea ;a fluide, deformarea se modifica continuu, in timp si nu se recupereza, aceasta deformatie se numeste curgere 4luidele ideale la sc)im%area ireversi%ila a pozitiei elementelor constituiente de volum, energia mecanica necesara sc)im%arii se transforma in caldura-proprietate numita vascozitate De#ormaia corpului Corpurile reale se deformeaz su% ac.iunea for.elor e6terioare1 -,i modific, fie numai dimensiunile, fie forma Valoarea ,i caracterul acestei deforma.ii depinde de -nsu,irile materialului corpului, de forma ,i metoda de aplicare a for.elor e6terioare =eforma.ia corpului este -nso.it de apari.ia unor fore interioare cu ac.iune reciproc -ntre particulele componente ale corpului >sura intensit.ii for.elor interioare o constituie tensiunea $tarea de te%siu%e &% seciu%ea A

<roiec.ia vectorului c3mpului de tensiune pe normal se nume,te tensiunea normal , iar componenta -n planul sec.iunii se nume,te tensiune tangen.ial - . Ansamblul tensiunilor pentru mulimea suprafeelor care trec prin punct formeaz starea de tensiune din punct. ?n vecintatea punctului > realizam un paralelipiped elementar dx dy dz supus unei stari omogene de tensiune pe -ntregul volum <roiec.ia c3mpului de tensiune asupra unui paralelipiped regulat +tarea de tensiune -ntr-un punct al corpului poate fi pe deplin determinat -n trei direc.ii reciproc perpendiculare pe suprafa., care trec prin acest punct +istemul de for.e, aplicat -ntr-un element, tre%uie s satisfac condi.iile de ec)ili%ru

'e%siu%ea ta%ge%ial +e scriu condi.iile de ec)ili%ru, ca suma momentelor raportate la a6a 65

@ Az d 6 d z d A @ zA d 6 d A d z = $
?n mod analog se scriu condi.iile de ec)ili%ru5

>

=$

>

=$

?ntotdeauna se o%.ine5

?n acest fel se o%.ine legea te%siu%ilor ta%ge%iale perec(i Bensiunea tangen.ial totdeauna perpendicular pe suprafa. este egal ,i diri7at de la o margine la alta 'EN$IUNEA DE DE"OR AIE este egal cu raportul for.elor aplicate la suprafa.a de deforma.ie ,i reprezint rezisten.a corpului su% ac.iunea sarcinii aplicate for.a ma6im, necesar pentru realizarea deforma.iei se determin prin valoarea limit a tensiunii de deforma.ie dac la o presiune uniform multilateral se modific numai volumul corpului, atunci la deforma.ie se msoar numai valoarea acestei modificri Distorsio%area #ormei deforma.ia simpl a0 ,i %0 deforma.ia pur c0 C -nsumarea a dou deforma.ii simple

@ Az = @ zA @ z6 = @ 6z @ 6A = @ A6

 a)de#ormaiile speci#ice li%iare *alu%giri sau scurtri speci#ice+ , -) de#ormaiile speci#ice u%g(iulare *rasuciri. lu%ecari speci#ice+ / $olicitrile corpurilor reale -ntinderea sau compresiunea -ncovoierea forfecarea rsucirea ?n industria alimentar se folosesc no.iunile de5 rela6are, elasticitate posterioar, flua7 Rela0are - micorarea treptat a aciunii de tensiune pn la zero sau pn la o valoare care nu modific n timp deformaia Elasticitate posterioar - fenomenul de modificare a deformaiei de elasticitate n timp "lua1ul - proprietatea unui corp de a se deforma lent i continuu, n timp, sub aciunea unei sarcini constante Comportarea corpurilor solide ,i lic)ide deose%irea esen.ial a corpurilor lic)ide fa. de cele solide const -n for.a de coeziune foarte mic -ntre particulele separate ale corpurilor lic)ide ,i a mo%ilit.ii lor lic)id - -n punctul e6aminat al corpului care se gse,te -n repaus tensiunea se reduce la presiunea )idrostatic solid - starea de tensiune -n repaus poate s fie deose%it de starea care corespunde presiunii )idrostatice v3scos - tensiunea depinde de viteza de deforma.ie pentru fiecare corp, tre%uie s se aleag modelul matematic care s preia cele mai reprezentative -nsu,iri ale materialului