Bilet 13 1)Psihoterapia-sistem d einfluienta a personalitatii terapeutului asupra personalitatii pacientului in scopul inlaturarii manifestarilor psihopatologice si psihologiece nedorite.

psihoterapiile modern isi gasesc originile in traditia magico-religioasa si in traditia empirica.Prima se refera la usurarea suferintelor gratie interventiei fortelor supranaturale, a doua se realiz pe o intelegere stiintifica a omului. Caracteristicile commune a tuturor scolilor de psihoterapie: -trezirea si mentinerea increderii bolnavului -intensificarea emotiilor positive -intarirea sentim de stapinire de sine in cursul experientelor reusite Accesibilitate: ( conditii de aplicare) : *pacient(P)<45ani, *P intr-un timp indelungadoreste real sa se vindice,* P dispune de capacitate comprehensive de nivel mediu/bun, *personalitatea nu e structurizata ca o dizarmonie de nucleu, *boala nu e constituita intr-un timp indelungat. Indicatii:nevroze, perturbari adaptative, problem de cuplu, criza de adolescent, dezechilibru psihic provoc de o sit stresanta sau traumatizanta, depresii usoare, tulb de dinamica sexuala. Boli psihosomatice, toxicomanii, Clasif: metode suggestive, met de antrenament autogen, terapiile de grup, cognitivecomportamentale, psihanaliza si psihoterapia psihoanalitica. 2) 2)sdr:delirant,oneiroid,amentiv ex clinice Sdr delirant-exprima scene halucinatorii vizuale traite ca o realitate de acte comportamentale proiectate intr-un scenario halucinator.Arew loc o dezorientare profunda in spatiu cu pastrarea orientarii in propria persoana. Dispozitii si trairi anzioase, agitatie sau euforie.In cazul halucin vizuale terifinate, zoopsie apare opozitie cu fugaa, iritatie psihomotorie pronuntata, agresiva.In cazuri mai grave-delir professional, musitant. Sdr oneroid-e descries ca o stare de somn cu manif confuzionale si halucin fantastice.starile oneroide pars a se pettreaca in vis.In tablou domina halucin vizuale ele fiind caleidoscopice, bolnavul traind scenele ca o realitate.In functie de continutul halucin, bolnavii pot fi anzioxi, frica de moarte , cer ajutor, o iau la fuga.Sre deosebire de delir, aici scenele fantastice se desfasoara ca si in vise, in lumea interna a bolnav, iar in delir scenele halucvinatorii survin in spatiu real. Sdr amentiv-o dereglare de constiinta de grad diferit.Apar halucin, iluzii predom vizuale, gindire incoerenta, vorbire redusa la silabe,sunete nearticulare ,gemete, scrisnit din dinti.Delir de relatie, influenta, excitatie haotica cu misc neregulate,grimace , tipete. Dupa sfirsitulul episodului practice amnezie totala. 3) ) tulb de panica,obsesiv-compulsiva la adolescenti si maturi,ex clinice Tulburrile de panic. La bolnavi cu schimbri viscero-vegetative pot s apar periodic senzaii neplcute, care n curnd se transform n tulburri de anxietate, de panic. Atacul de panic cu anxietate paroxistic este caracterizat prin dispnee, senzaii de strangulare, palpitaii, tahicardie, disconfort, transpiraii, vertij, lipotimie, greuri, dureri abdominale, bufee sau senzaii de frig, tremor. Atacul se poate repeta de mai multe ori pe sptmn i se fixeaz n memorie.Pacienii vor evita ulterior situaia respective ce provoaca atacul de panica. Bolnavilor le este fric de a se urca n transport, au frica de aglomeraii, devin pasivi, se strduie s se afle mai mult timp acas, sub supravegherea rudelor. Apare frica de a avea un alt atac. Tulburare obsesiv compulsiv.Debutul tulburrilor obsesiv-compulsive se atest mai frecvent n copilrie sau adolescen. Acestea pot fi subdivizate n gnduri sau rumi-naii obsesionale i acte compulsive (ritualuri). Gndurile i actele obsesiv-compulsive sunt fenomene psihopatologice stereotipice recunoscute de pacient ca gnduri proprii, chinuitoare de care nu se poate debarasa. Gndurile sau ruminaiile obsesionale sunt caracterizate de apariia diferitelor amintiri, cuvinte, fraze, fragmente muzicale, care ptrund cu fora n mintea pacientului. Aceste gnduri obsesive sunt, de obicei, neplcute. Ideile obsesive pot fi diferite: de tipul ntrebrilor despre sensul vieii sau De ce se nvrte pmntul?". Pot aprea gnduri de a rni pe cineva din

rude, de a blestema, de a njura prinii. Toate aceste gnduri se fixeaz n memorie i capt un caracter persistent i cu toate eforturile persoanei, nu pot fi nlturate. Actele compulsive (ritualuri obsesionale) sunt caracterizate deseori prin tendina de a svri diferite aciuni stereotipe (a controla dac ua este nchis sau robinetul). Bolnavul spal permanent ferestrele, aranjeaz obiectele n cas, n buctrie, hainele, se aeaz numai pe un scaun anumit. La unii bolnavi apare o dorin puternic s loveasc vreun vecin sau trector, s-i scoat ochii unei rude apropiate, s arunce de la etaj un obiect greu n capul trectorilor. Alte impulsiuni sunt legate de tendina de a sri de la nlime, cnd se afl n faa unei prpstii. Bolnavii deseori numr i citesc toate afiele de pe strad, numr proprii pai, toate ferestrele, cldirile (ritmomania). De menionat c actele obsesiv-compulsive pot s-1 preocupe n fiecare zi, dar nu transform aceste tendine n acte infracionale.Pacientul isi da seama ca sunt anormale si e deranjat de ele, incercind permanent sa le inlature. 4) tulb de miscare induse de medicatie: distonie si akatizie acuta indusa de neuroleptice. Distonia acut indus de neuroleptice A. Diagnostic, semne i simptome. Micrile distonice sunt rezultatul unei contracturi sau al unui spasm muscular lent, susinut, i sunt involuntare. Distonia poate s implice gatul (torticolis sau retrocolis spasmodic), mandibula (inchiderea forat a gurii, rezultand in dislocri de mandibul sau trismus), limba (protruzii, rsucire) sau intregul corp (opistotonus). Afectarea ochilor rezult in crize oculogire, caracterizate prin indreptarea in sus i lateral a ochilor. Alte distonii include blefarospasmul i distonia glosofaringian, care produce dizartrie, disfagie i chiar dificulti respiratorii ce pot s cauzeze cianoz. Copiii sunt predispui in mod particular la opistotonus, scolioz, lordoz i micri de reptaie ale corpului. Distonia poate s fie dureroas i anxiogen i duce frecvent la noncomplian fa de viitoarele regimuri terapeutice medicamentoase. B. Epidemiologie. In jur de 10% din bolnavi fac distonie ca efect advers al antipsihoticelor, de obicei in primele ore sau zile de tratament. Distonia are frecven maxim la brbaii tineri (< 40 de ani), dar poate s apar la orice varst i sex. Akatizia acut indus de neuroleptice A. Diagnostic, semne i simptome. Akatizia este o senzaie subiectiv de disconfort muscular care il poate face pe bolnav s fie agitat, s mearg in continuu, s se ridice i s se aeze in succesiune rapid i s se simt in general disforic. Simptomele sunt in primul rand motorii i nu pot fi controlate voluntar de ctre bolnav. Akatizia poate s apar oricand pe parcursul tratamentului. Odat ce a fost recunoscut i diagnosticat, dozele de antipsihotice trebuie s fie reduse la nivelul minim efectiv.