Sunteți pe pagina 1din 11

Biletul 20 1) Concept despre sanatatea mintala.povara sanatatii mintale la nivel mondial si de tara. Epidemiologia tulburarilor psihice.

Sntatea mintal este ceea ce gndim, simim, cum acionam si cum facem fa ncercrilor vieii. Este cum ne privim pe noi nine, vieile noastre si oamenii care fac parte din ele. Sanatatea mintala include: cum facem fata stresului, cum ne relaionm cu ceilali, cum luam deciziile. Termenul de sntate mintal implica si organizarea si dezvoltarea politicii de igiena mintal. Sntatea mental este un concept care decurge din cel de normalitate, adaptat la viata psihica a individului. Este un concept: medico-psihologic (starea de echilibru fizic, psihic si moral), dar si medico-profesional (situaia de adaptare - integrare n realitatea lumii si n relaiile cu ceilali). Aproximativ 300 mln de oameni in lume sufera de tulburari mentale. Tulburarile mentale se intilnesc preponderent printre saraci,refugiati,persoanelor in zone de razboi,calamitati,supuse permanent unor situatii de urgenta. Se intilneste des printre persoanele implicate in tranzactii economice importante,care treptat duc la demoralizare,alcoolism,consum de droguri,suicid/ Aproximativ 800.000 de persoane se sinucid fiecare an. Conform OMS sinuciderea este una din cele 3 cauze principale de moarte intre 15-45 ani. Tulburarile de mentalitate de asemenea conduc la daune intentionate sau neintentionate produse prin accidente rutiere sau violenta in familie,induse de consum excesiv de alcool. Tulburarile mentale se intilnesc intre copii ce nu au un aport echilibtrat de sare iodata.jumate din tulburari apar la virsta de 14 ani. Exista indici care atest ameninri asupra sntaii mentale semnificative n RM: Deteriorarea generala a strii de sntate a populaiei; Expansiunea abuzului si a dependenei de substane psiho-active; Creterea ratei suicidului, n special n rndul tinerilor; Supra-structurarea cu factori de stres a societii (declin economic, creterea omajului, scderea nivelului de trai) Disfunciile mintale alctuiesc circa 12% din numrul totalul al maladiilor. Pn n 2020 ele vor constitui 15%. Se presupune c depresia va fi a doua cea mai important cauz a disfunciilor (Murray & Lopez, 1996). n toat lumea, 121 de milioane de persoane sufer de depresie, 70 de milioane de probleme legate de alcool, 24 de milioane de schizofrenie i 37 de milioane de demen. Disfunciile mintale sunt proprii mai mult tinerilor, partea reproductiv a populaiei. n rile n curs de dezvoltare, n urmtorii ani, va fi observat creterea acestor maladii. Persoanele cu disfuncii mintale sunt stigmatizate i discriminate.

2) tulburari bipare tip 1 si 2!clinica, tratament, pronostic.

3) enurezisul, ecoprezis, balbismul cu debutul in copilarie si adolescenta. Tratament

Pentru a pune diagnosticul de enurezis unui copil acesta trebuie sa atinga varsta de 5 ani. Urinarea nepotrivita trebuie sa apara de cel putin doua ori pe saptamana timp de trei luni. In plus, comportamentul nu trebuie sa fie cauzat exclusiv de o conditie medicala sau de un efect secundar al medicatiei. Tratamentul enurezisului poate include psihoterapia de tip comportamental si uneori medicatie, dar nu este intotdeauna necesar. Atunci cand se opteaza pentru tratament, psihoterapia comportamentala este de obicei prima alegere, cu o rata de succes de cca. 75%.

Cei mai multi copii isi pot controla defecatia si pana la varsta de 3-4 ani sunt invatati cu toaleta. Problemele de control intestinal pot duce la murdarirea patului, ceea ce cauzeaza frustrare si manie copilului, parintilor, profesorilor si altor persoane importante din viata copilului. In plus, dificultatile sociale in cazul acestei probleme pot fi severe- adesea copilul este batjocorit de prieteni si evitat de adulti. Encoprezisul poate duce la scaderea stimei de sine la copil. Cauzele encoprezisului si incontinentei fecale: probleme in timpul invatarii mersului la olita sau toaleta dizabilitati fizice, care fac dificil pentru copil sa se curete singur afectiuni fizice, cum sunt constipatia cronica sau boala Hirschprung probleme familiale si emotionale Incontinenta fecala care nu este produsa de o cauza fizica este numita encoprezis. Copiii cu encoprezis pot avea si alte probleme, cum sunt dificultatile de concentrare, toleranta scazuta la frustrare, hiperactivitatea si coordonarea slaba. Ocazional, problema encoprezisului incepe atunci cand are loc o schimbare stresanta in viata copilului, cum este nasterea unui frate, separarea sau divortul parintilor, probleme familiale, sau mutarea intr-o casa sau scoala noua. Encoprezisul apare mai frecvent la baieti decat la fete Tratament in encoprezis. Desi cei mai multi copii cu incontinenta fecala nu au o problema fizica, ei trebuie evaluati complex de catre medicul de familie sau pediatru. Daca nu sunt gasite cauze fizice si problemele continua urmatorul pas este evaluarea copilului de catre psihiatru/ psiholog/ psihoterapeut. Encoprezisul poate fi tratat printr-o combinatie de metode educationale, psihoterapeutice si comportamentale. Tratamentul cat mai timpuriu al encoprezisului poate impiedica si reduce suferinta sociala si emotionala a copilului si familiei.

4) tulburari de miscare induse de medicatie: sindrom neuroleptic malign!


Sindromul neuroleptic malign este una dintre cele mai rare dereglri de natur neurologic. Aceast afeciune este cauzat cel mai adesea de o reacie advers la medicamente neuroleptice sau psihotice. Procentul pacienilor care dezvolt acest sindrom n momentul expunerii la medicamente neuroleptice este de aproximativ 0,5 -1%. Cei mai muli pacieni vor dezvolta acest sindrom la scurt vreme dup expunerea iniial, n timp ce la 90% din pacieni reacia se va manifesta dup aproximativ dou sptmni. Simptomele sindromului neuroleptic malign Principalele simptome ale acestei afeciuni sunt: rigiditate muscular, febr, delir (modificare cognitiv), aritmie, tulburri oculare. n momentul n care simptomele ncep s se dezvolte, boala accelereaz vizibil i atinge intensitatea maxim n circa 72 de ore. Durata de manifestare a sindromului este cuprins n intervalul 45 minute 65 de zile. n unele cazuri pacienii se vindec fr a fi necesar intervenia de specialitate. Simptomele afeciunii se pot manifesta ntre 8 ore i 40 de zile. Dac este diagnosticat din timp i tratat agresiv rata mortalitii n cazul acestui sindrom este 5%. n ultimii 20 de ani s-au realizat mbuntiri substaniale n aceast privin. Cei mai muli pacieni care supravieuiesc acestei afeciuni reuesc s-i revin complet. Patogenia sindromului neuroleptic malign Include apariia unor anomalii la nivelul: Sistemului nervos central Disfuncii ale membranei musculare Sistemului nervos simpatic

n ceea ce privete simptomele musculare, acestea sunt cauzate de blocada receptorilor i determin o patologie similar bolii Parkinson. Cauze i factori de risc

Factorul principal n dezvoltarea acestei afeciuni l reprezint medicaia aleas pentru tratamentul sindromului neuroleptic malign.Neurolepticele de nalt poten administrate n doze mari dar i folosirea formelor neuroleptice de lung durat sunt principalii factori de apariie a acestui sindrom. Specialitii nu exclud nici existena unui factor genetic de risc atunci cand gemenii identici prezint ambii acest sindrom sau, n alt caz, o mam i o fiic au i ele sindromul neuroleptic malign. n ceea ce privete incidena acestei afeciuni, se pare c brbaii sunt mult mai afectai comparativ cu numrul femeilor, acest lucru datorndu-se probabil, consumului unei cantiti mai mari de neuroleptice. Un alt factor de risc pentru sindromul neuroleptic maligneste demena cu corpi Lewy. Manifestrile clinice ale sindromului neuroleptic malign includ: delir, hipertermie, tahicardie, rigiditate, paloare, dispnee, agitaie psihomotorie. n ceea ce privete delirul, acesta este cauzat de urmtorii factori: Lipsa orientrii n spaiu i timp Lipsa de atenie, detaare de lumea interioar sau exterioar Dezvoltarea de iluzii i halucinaii Nivel fluctuant al cunotinei care poate scdea pn la apariia letargiei

Tratamentul sindromului neuroleptic malign Pentru a reduce rata mortalitii este necesar ncetarea administrrii antipsihoticelor. Sindromul poate disprea i fr terapie n cteva sptmni, ns administrarea unui tratament face ca afeciunea s fie tratat n cteva ore. Terapia suportiv presupune ca pacienii s primeasc susinere cardiocirculatorie i, uneori, ventilatorie. Paturile reci i antipireticele sunt folosite pentru a controla temperatura. Pentru prevenirea insuficienei renale acute i excreia produilor care determin distrugerea muscular, medicii realizeaz o resuscitare agresiv a fluidelor corpului i o alcalinizare a urinii.