Arthur C.

Clarke & Frederik Pohl

Ultima teorem
Sir Arthur Charles Clarke (16 decembrie 1917 19 martie 2008), autor de science iction, in!entator "i uturolo# britanic, r$mas celebru %entru seria de romane S& 'diseea s%a(ial$) S*a n$scut +n ,inehead, Somerset, An#lia) -u%$ ce a absol!it #imna.iul "i /uish0s 1rammar School din 2aunton, nu "i*a %utut %ermite s$ urme.e uni!ersitatea "i s*a an#a3at ca auditor la sec(ia de %ensii a ,inisterului 4duca(iei) 5n tim%ul celui de*al -oilea 6$.boi ,ondial, a ser!it +n 6o7al Air &orce ca instructor "i tehnician radar, iind trecut +n re.er!$ cu #radul de locotenent) -u%$ r$.boi a absol!it 8in#0s Colle#e 9ondon, sec(ia matematic$ "i i.ic$) Clarke a ost %re"edintele Societ$(ii 5nter%lanetare :ritanice "i, +n onoarea acti!it$(ii sale, 5nterna(ional Astronomical ;nion a recunoscut +n mod o icial orbita #eosta(ionar$ de deasu%ra 4cuatorului ca 'rbita Clarke) 5ntre 19<7 "i 19=>, c?te!a %o!estiri de Clarke au a%$rut +n %ublica(ii minore, dar debutul s$u ca scriitor a a!ut loc +n 19=6, cu te@tul A9oo%holeB +n re!ista Astoundin# Science &iction) -in 19>1 s*a dedicat e@clusi! carierei de scriitor) Cn 19>6 a emi#rat +n Sri 9anka (%e atunci Ce7lon) "i a locuit acolo %?n$ s*a stins din !ia($, +n 2008) 5n 1998 a %rimit distinc(ia de Comandor al 'rdinului 5m%eriului :ritanic, iar +n anul 2000 re#ina i*a con erit titlul de Sir) A %rimit de asemenea Dremiul ;E4SC'*8alin#a %entru %o%ulari.area "tiin(ei +n 1961, a ost nominali.at la %remiile 'scar +n 1969 %entru scenariul ilmului 'diseea s%a(ial$ 2001, scris +m%reun$ cu Stanle7 8ubrick, "i la Dremiul Eobel %entru Dace, +n 199=) Dremii "i distinc(ii S&F S&GA 1rand ,aster, trei %remii /u#o "i Eebula, c?te un %remiu Cam%bell ,emorial, 9ocus, :ritish S&, 5nterna(ional &antas7, Hu%iter, 1e en, %recum "i dou$ %remii Seiun) Scriitorul "i editorul american &rederik Dohl s*a n$scut la 26 noiembrie 1919, +n EeI Jork) 4ste unul dintre +ntemeietorii #enului S&) A %artici%at la cea dint?i +ntrunire de science iction care a a!ut loc +n Dhiladel%hia +n 19<6, acolo unde l*a +nt?lnit %e cel care a!ea s$*i de!in$ %rieten %e !ia($, 5saac Asimo!) A urmat 9iceul :rookl7n 2ech, dar l*a abandonat +nainte de absol!ire) 5ntre 19<9 "i 19=< a ost editorul re!istelor Astonishin# Stories "i Su%er Science Stories) -u%$ %artici%area la cel de*al -oilea 6$.boi ,ondial, a de!enit a#ent literar, iar +n anii 0>0 a re!enit la acti!itatea de scriitor "i editor) A ost distins cu Dremiul /u#o %entru acti!itatea de editor al re!istei 5 (1966, 1967 "i 1968), %recum "i %entru %o!estirile A2he ,eetin#B, +n colaborare cu C,) 8ornbluth, "i A&ermi and &rostB) 6omanul ,an Dlus (Droiectul omul %lus) a

c?"ti#at Dremiul Eebula, iar %este numai un an Doarta a ob(inut toate marile %remii S&F /u#o, Eebula, 9ocus "i Hohn G) Cam%bell ,emorial) 5n 1980 romanul s$u Hem a ob(inut Dremiul Eational :ook, +n 1992 a ost lansat 3ocul %entru calculator 1ateIa7, iar +n 199< a ost desemnat S&GA 1rand ,a"ter) D65,;9 D64A,:;9) Arthur C) Clarke s%uneF 5ncidentele de la Dearl /arbor (ineau de !iitor "i Statele ;nite se bucurau +nc$ de %ace c?nd o na!$ de r$.boi britanic$ %o%osi +n Eantucket cu ceea ce mai t?r.iu a!ea s$ ie numit$ Acea mai !aloroas$ +nc$rc$tur$ care a atins !reodat$ ($rmul americanB) Eu era %rea im%resionant$, un cilindru de metal +nalt de !reo doi centimetri, echi%at cu conductori "i !entilatoare %entru r$cire) Dutea i u"or (inut +ntr*o m?n$) 5nsa micul obiect a!ea %reten(ia serioas$ de a i res%onsabil %entru c?"ti#area r$.boiului +n 4uro%a "i Asia cu toate c$ a!ea s$ ie ne!oie de bomba atomic$ %entru a s%ulbera ultimele r$m$"i(e ale %uterilor A@ei) Acest obiect abia in!entat era ma#netronul de ca!itate) ,a#netronul ca %rinci%iu nu era o idee nou$) Se "tia de ce!a tim% c$ un c?m% ma#netic %uternic %oate %ro!oca mi"carea electronilor %e orbite str?nse, #ener?nd ast el unde radio) 5ns$ acest a%t r$m$sese %u(in mai mult dec?t o curio.itate de laborator %?n$ c?nd s%eciali"tii +"i d$duser$ seama c$ acele unde radio %uteau i utili.ate +n sco% militar) Atunci c?nd i s*a dat un ast el de sco% militar, a ost denumit radar) C?nd oamenii de "tiin($ de la ,assachusetts 5nstitute o 2echnolo#7 au %rimit acel %rim dis%o.iti!, l*au su%us la mai multe teste) Au ost sur%rin"i s$ desco%ere c$ ener#ia de ie"ire a ma#netronului era at?t de mare +nc?t niciunul dintre instrumentele lor de laborator nu o %utea m$sura) Du(in mai t?r.iu, aliment?nd uria"a anten$ care usese ra%id +n$l(at$ %e coasta Canalului, radarul britanic a $cut treab$ bun$ de%ist?nd miile de a!ioane de lu%t$ ale 9u tIa e +n tim% ce intrau +n orma(ie %entru a ataca An#lia) Cntr*ade!$r, radarul a ost res%onsabil, mai mult dec?t orice altce!a, %entru c$ a %ermis 6o7al Air &orce s$ c?"ti#e :$t$lia %entru An#lia) Cur?nd s*a constatat c$ radarul %utea i olosit nu numai %entru detectarea a!ioanelor inamice %e cer, ci "i %entru reali.area de h$r(i electronice ale terenului %este care .boar$ un a!ion) Asta +nsemna c$, chiar +n condi(ii de cer aco%erit sau +ntuneric total, terenul de dedesubt %utea i reconstituit +ntr*o orm$ util$ cu a3utorul unui tub catodic, acest lucru +nlesnind na!i#a(ia "i misiunile de bombardare) 5mediat ce ma#netronul a ost dis%onibil la ,52, o echi%$ condus$ de !iitorul laureat Eobel 9uis Al!are. a %us +ntrebarea urm$toareF AE*am %utea olosi radarul ca s$ %utem aduce a!ioanele +n si#uran($ la sol, nu numai ca s$ le dobor?mKB Ast el a +nce%ut 1CA, sau abordarea controlat$ de la sol, ateri.area a!ioanelor %e !reme ne a!orabil$ utili.?nd abordarea %rin radare de %reci.ie) 4@%erimentul ,ark 1 1CA olosea dou$ radare se%arate, unul unc(ion?nd %e lun#imea de und$ de .ece centimetri ca s$ locali.e.e direc(ia a!ionului la a.imut, iar cel$lalt %rimul radar din lume %e trei centimetri ca s$ m$soare altitudinea deasu%ra solului) ;n o%erator a"e.at +n a(a celor dou$ ecrane %utea s$ conduc$ cobor?rea a!ionului, s%un?nd %ilotului c?nd s$ .boare s%re drea%ta sau s%re st?n#a sau uneori, +n situa(ii de ur#en($, s$ creasc$ altitudinea totul oarte re%ede) 1CA a ost +nt?m%inat$ cu entu.iasm de Comandamentul :ombardierelor 6A&, care %ierdea .ilnic mai multe a!ioane deasu%ra 4uro%ei din cau.a !remii rele dec?t din cau.a ac(iunilor inamice) Cn 19=<, ,ark 1 "i echi%a3ul s$u au ost %o.i(iona(i %e un aero%ort +n St 4!al, CornIall) ;n echi%a3 6A& condus de locotenentul 9a!in#ton a ost trimis s$ li se al$ture) 9a!in#ton era asistat de %roas%$t numitul %ilot Arthur C) Clarke)

Cn realitate, Clarke nu a $cut niciodat$ %arte din 6o7al Air &orce) 4l a ost unc(ionar +n cadrul /) ,) 4@cheLuer "i -e%artamentul de Audit "i +n consecin($ a lucrat +n re.er!$) 5ns$ sus%ecta %e bune moti!e c$ urma s$ ie scos din re.er!$, ast el c$ +ntr*o .i s*a uri"at a ar$ din birou "i s*a +nrolat !oluntar la %rimul %unct de recrutare al 6A&) 4@act la tim%) C?te!a s$%t$m?ni mai t?r.iu armata a +nce%ut s$*l caute ca de.ertor alocat tru%elor sanitareM Cum lui +i era insu%ortabil$ !ederea s?n#elui, +n s%ecial al s$u, e!ident c$ile de sc$%are erau oarte %u(ine) De !remea aceea, Arthur Clarke era de3a un a!id cadet al s%a(iului, +nscriindu*se +n :ritish 5nter%lanetar7 Societ7 imediat du%$ +n iin(area sa +n 19<<) Acum, d?ndu*"i seama c$ a!ea %e m?n$ cel mai %uternic radar din lume, care %roducea ra.e de numai o rac(iune de #rad deschidere, +ntr*o .i l*a +ndre%tat c$tre 9una care r$s$rea "i a a"te%tat trei secunde s$ !ad$ dac$ %rime"te !reun r$s%uns) -in %$cate nu a %rimit) Au trecut ani +nainte ca s$ rece%(ione.e cine!a cu ade!$rat ecouri de %e su%ra a(a 9unii) 5ns$, cu toate c$ nimeni nu a!ea cum s$ "tie %e atunci, s*ar i %utut +nt?m%la altce!a) A9 -'594A D64A,:;9) &rederik Dohl s%uneF 4@ist$ dou$ lucruri +n !ia(a mea des%re care cred c$ au in luen($ asu%ra subiectului acestei c$r(i, a"a c$ %oate ar i tim%ul s$ le e@%un) DrimulF De la !reo trei.eci de ani am a!ut %arte de o cantitate res%ectabil$ de matematic$ al#ebr$, #eometrie, tri#onometrie, %u(in calcul elementar ie la :rookl7n 2ech, unde %entru o scurt$ %erioad$ +n tinere(ea mea am a!ut ideea #re"it$ c$ a" %utea de!eni in#iner chimist, ie, +n tim%ul celui de*al doilea 6$.boi ,ondial, la Ncoala de ,eteorolo#ie a ;S Air &orce din Chanute &ield, 5llinois, unde instructorii au +ncercat s$ m$ +n!e(e c?te ce!a din ba.ele matematice ale meteorolo#iei) Eiciunul dintre aceste ti%uri de meteorolo#ie nu a $cut mare im%resie asu%ra mea) Ceea ce a schimbat lucrurile, radical "i %ermanent, a ost un articol din Scienti ic American de la +nce%utul anilor cinci.eci care !orbea des%re o ramur$ a matematicii des%re care nu mai au.isem niciodat$ %?n$ atunci) Se numea Ateoria numerelorB) Se re erea la descrierea "i catalo#area %ro%riet$(ilor unit$(ii undamentale a tuturor matematicilor, num$rul, "i asta mi*a .#?nd$rit ima#ina(ia) ,i*am trimis secretara la cea mai a%ro%iat$ libr$rie ca s$*mi cum%ere toate c$r(ile citate +n articol "i le*am citit, "i ast el am de!enit de%endent) Cn anul urm$tor "i +n al(ii care au !enit mi*am olosit tot tim%ul %e care +l %uteam stoarce din !ia(a mea ocu%at$ m?.#$lind calcule com%licate %e mald$re de h?rtii) (Oorbim des%re anii cinci.eci, aminti(i*!$) Eu e@istau com%utere) Eici m$car un calculator de bu.unar) -ac$ !oiam s$ +ncerc s$ descom%un +n actori %rimi un num$r care b$nuiam c$ ar %utea i %rim, o $ceam +n stilul lui &ermat sau 8e%ler sau, %robabil, a"a cum +nsu"i b$tr?nul Aristarh o $cea, adic$ %rin metoda unor interminabile re%eti(ii "i aritmetic$ laborioas$ scris$ de m?n$)) Eu am desco%erit niciodat$ ultima demonstra(ie a lui &ermat, nici nu am re.ol!at !reuna dintre marile eni#me matematice) Eu am a3uns nici m$car %rea de%arte +n +ntre%rinderea %rin care, cre.usem eu +ntr*un tim%, a" i %utut %ro#resa oarecum, anume #$sirea unei ormule %entru #enerarea de numere %rime) Ceea ce am reali.at, "i e destul de %u(in, cu toat$ aceast$ munc$ a ost s$ in!ente. c?te!a din ceea ce s*ar %utea numi trucuri matematice de salon) ;nul era o tehnic$ %rin care se %utea socoti %e de#ete) (/ei, dar oricine %oate socoti %e de#ete, !e(i s%une) ,$ ro#, bine, dar %?n$ la 102<K) Cel$lalt era ducerea la bun s ?r"it a unei sarcini a%roa%e im%osibile) ' s$ !$ o er !orb$ria ata"at$ acestui trucF

-ac$ +n"ira(i un r?nd de monede, nu contea.$ c?t de lun#, +n .ece secunde sau mai %u(in !$ scriu num$rul e@act de %ermut$ri (ca%*%a*3ur$*ca%, ca%*%a3ur$*%a3ur$ etc)) %e care +l %roduc monedele c?nd sunt aruncate +n aer) Ni ca s$*mi ie "i mai di icil, %ot s*o ac chiar "i dac$ aco%eri(i oric?t de multe monede !re(i, de la iecare ca%$t, ca s$ nu*mi %ot da seama c?te sunt +n "ir) 5m%osibil, nu*i a"aK Ore(i s$ a la(iK ' s$ re!in asu%ra %roblemei, dar nu chiar acum) Al doilea lucru care cred c$ ar %utea i rele!ant s*a %etrecut cu !reo dou$.eci de ani mai t?r.iu, c?nd %entru %rima dat$ +n !ia(a mea mi*am %etrecut c?te!a s$%t$m?ni +n im%eriul insular al Ha%oniei) ,$ a lam acolo ca in!itat al andomului science iction, +m%reun$ cu :rian Aldiss Care re%re.enta ,area :ritanie, 5uli 8a#arlitski din %artea a ceea ce +nc$ mai era ;6SS, Hudith ,erril re%re.ent?nd Canada "i Arthur C) Clarke re%re.ent?nd Sri 9anka "i cea mai mare %arte din restul lumii locuite) Al$turi de un contin#ent de scriitori "i editori 3a%one.i am $cut turul ora"elor Ha%oniei (in?nd discursuri, d?nd inter!iuri "i, la cerere, ar$t?ndu*ne latura nebunatic$) (Arthur a e@ecutat un el de !ersiune srilanke.$ a dansului hula haIaiian) :rian s*a antrenat +n +ncercarea de a %ronun(a o lun#$ list$ de cu!inte 3a%one.e dintre care ma3oritatea c$ci #a.dele noastre a%reciau o %o.n$ bun$ s*au do!edit a i de o obscenitate !iolent$) Ce am $cut eu nu !$ s%un)) -re%t recom%ens$ ni s*a o erit tuturor un Ieekend rela@ant %e lacul :iIa, unde am l?nce.it +n chimonouri "i am #olit barul hotelului) ,a3oritatea tim%ului a trecut %o!estindu*ne unul altuia ce am mai $cut de ultima dat$ c?nd ne*am +nt?lnit) Cred c$ Hud7 ,erril a a!ut cea mai interesant$ %o!este) 4a !enise mai de!reme +n Ha%onia "i s*a uri"at %entru c?te!a .ile +n /iroshima +nainte s$ sosim noi ceilal(i) Se %rice%ea la descrieri "i ne*a (inut trea. interesul c?t ne*a %o!estit ceea ce !$.use) 2oat$ lumea cunoa"te bucata contorsionat$ de metal %e care 3a%one.ii o %$strea.$ dre%t memorial, du%$ ce tot restul cl$dirii a ost s%ulberat de %rima bomb$ nuclear$ aruncat$ la m?nie, "i a(a de %iatr$ to%it$ a lui :uddha) Ni toat$ lumea cunoa"te nimeni nu %oate uita odat$ ce ima#inea a %$truns +n minte urma unui om #ra!at$ %entru totdeauna %e tre%tele de %iatr$ %e care st$tuse, de e@%lo.ia nuclear$ intolerant de str$lucitoare !enit$ din ceruri) A2rebuie s$ i ost cu ade!$rat str$lucitoareB a s%us cine!a cred c$ :rian) Arthur a re%licatF ASu icient de str$lucitoare ca de3a s$ i ost !$.ut$ %e o du.in$ de stele din a%ro%iere)B A-ac$ tr$ie"te cine!a acolo ca s$ se uiteB a ad$u#at altcine!a cred c$ eu eram $la) Ni am c$.ut de acord c$ +ntr*ade!$r cine!a ar %utea s$ se uiteP Sau cel %u(in era %l$cut s$ cre.i asta) C?t des%re acele trucuri matematice de salonF +nc$ nu cred c$ ar trebui s$ !i le e@%lic, dar !$ %romit c$ +nainte de s ?r"itul c$r(ii cine!a o !a ace) Acel cine!a !a i %robabil un t?n$r scli%itor %e nume 6an3it Subramanian, %e care +l !e(i +nt?lni %este numai c?te!a %a#ini) 9a urma urmelor, cartea aceasta este +n %rinci%al %o!estea lui 6an3it) A9 264594A D64A,:;9) 2estarea atmos eric$) Cn %rim$!ara anului 19=6, +ntr*un (%?n$ atunci) neatins atol din Daci icul de Sud numit :ikini, marina american$ a reunit o lot$ de !reo nou$.eci de !ase) 4rau na!e de lu%t$, cruci"$toare, distru#$toare, submarine "i di!erse na!e su%ort, %ro!enite din multe surse) ;nele erau !a%oare #ermane "i 3a%one.e ca%turate, r$m$"i(e ale lu%telor din recent +ncheiatul al -oilea 6$.boi ,ondialQ cele mai multe erau na!e americane u.ate de r$.boi sau de%$"ite tehnic) Aceast$ lot$ nu era destinat$ s$ %orneasc$ +ntr*o #i#antic$ b$t$lie na!al$ +m%otri!a cui!a, sau de a%t s$ %lece unde!a) Atolul :ikini re%re.enta ultima escal$ a !aselor) &lota usese adunat$

numai %entru moti!ul de a se arunca asu%ra lor c?te!a bombe atomice) ;na !enea din aer, cealalt$ de sub a%$) Se s%era ca aceast$ +ntre%rindere s$ o ere amiralilor o idee des%re ce ar %utea su eri marina lor +ntr*un !iitor r$.boi nuclear) -esi#ur, atolul :ikini nu +nsemna inalul test$rii armelor nucleare) 4ra doar +nce%utul) 5n cursul urm$torilor .ece ani americanii au e@%lodat +n atmos er$ bomb$ du%$ bomb$, not?nd cu minu(io.itate randamentul "i %a#ubele "i orice alt$ ci r$ care %utea i e@tras$ dintr*un test) 9a el au $cut so!ieticii "i britanicii %u(in mai t?r.iu, rance.ii "i chine.ii "i mai t?r.iu) Cm%reun$ %rimele cinci %uteri nucleare (care, nu din +nt?m%lare, erau cei cinci membri %ermanen(i ai Consiliului de Securitate al Ea(iunilor ;nite) au detonat %este o mie cinci sute de arme nucleare +n atmos er$) ' $cuser$ +n locuri ca insulele ,arshall din Daci ic, +n Al#eria "i Doline.ia &rance.$, +n .onele de"ertice ale Australiei, Semi%alatinsk +n 8a.ahstanul so!ietic "i Eo!aia Remlia la 'ceanul Arctic, +n +ntinderile ml$"tinoase 9o% Eor din China "i +n multe alte locuri %retutindeni +n lume) Eu conta %rea mult unde +"i a!eau ori#inea e@%lo.iile) &iecare %roducea un ul#er im%osibil de str$lucitor Amai %uternic dec?t o mie de soriB, a"a +l descrisese i.icianul /ans 2hirrin# un ul#er care se um la +n s%a(iu ca o #o#oa"$ emis eric$ de otoni, e@tin.?ndu*se cu !ite.a de trei sute de mii de kilometri %e secund$) De atunci de3a otonii %rimului im%uls slab radar %e care t?n$rul Arthur Clarke +l trimisese s%re 9un$ %arcurseser$ un drum lun# din %unctul #ala@iei +n care se a lase D$m?ntul +n momentul c?nd useser$ lansa(i otonii) C?t de de%arte a3unseser$K -e3a trecuser$ !reo trei.eci de ani de c?nd acel im%uls radar nu +ntorsese nici un r$s%uns) 9umina sau undele radio, sau radia(ia electronic$ de orice el se de%lasea.$, ei bine, cu !ite.a de a%ro@imati! trei sute de mii de kilometri %e secund$, adic$ !ite.a luminii) -eci +n iecare ani acei otoni au c$l$torit un an*lumin$, iar +n drumul lor au str$b$tut sistemele a c?te!a sute de stele) ,ulte din acele stele au %lanete) C?te!a au %lanete ca%abile s$ +ntre(in$ !ia(a) ' mic$ rac(iune din acea !ia($ este inteli#ent$) 'amenii nu au a lat niciodat$ iin(ele c$rei stele au detectat %entru %rima dat$ ceea ce se %etrecea %e D$m?nt) S$ i ost 1roombrid#e 1618K Al%ha Centauri :K (Sau %oate AK) 9aland 2118>, 4%silon 4ridani, %oate chiar 2au CetiK 'amenii nu au a lat niciodat$, "i %oate asta a ost un lucru bun) 5*ar i +n#ri3orat numai) 5ndi erent de sistemul %e care locuiau, astronomii creaturilor (ei nu +"i s%uneau astronomiQ termenul lor %entru ceea ce $ceau era ce!a, i sem$n$tor cu Ain!entarierea e@terioruluiB) au acordat o aten(ie deosebit$ acelui %rim %uls slab) 4ra ce!a tulbur$tor) Eu sem$nau c?tu"i de %u(in cu oamenii, dar a!eau anumite Aemo(iiB a%roa%e umane, %rintre acestea num$r?ndu*se ce!a oarecum asem$n$tor cu teama) 4misiile de microunde dins%re D$m?nt erau %rimele lucruri care le %ro!ocau +n#ri3orare) A%oi ce!a mai t?r.iu urmar$ e@%lo.iile mult mai %uternice cele ale %rimului test nuclear de la %oli#onul Ghite Sands, a%oi de la /iroshima "i Ea#asaki, a%oi de %este tot) Acele ul#ere +i $cur$ %e e@tratere"trii care studiau cerurile s$ se a#ite "i s$ (i%e unul la altul) 4le +nsemnau neca.uri, %oten(ial oarte mari neca.uri) Acei %rimi obser!atori nu se temeau de ceea ce $cea omenirea %e mica ei %lanet$ +nde%$rtat$) Eu le %$sa deloc ce se +nt?m%la cu D$m?ntul Ceea ce +i +n#ri3ora era c$ e@%ansiunea s erei de radia(ii nu se !a o%ri +nainte de a a3un#e la steaua lor) C$ a!ea s$ continue, din ce +n ce mai de%arte +n #ala@ie) Ni mai de!reme sau mai t?r.iu +i !a atin#e %e anumi(i indi!i.i care %robabil !or lua lucrurile oarte +n serios) D4 S2SECA SGA,5) A"adar, +n s ?r"it, +l +nt?lnim %e acest 6an3it Subramanian, cel a c$rui lun#$ "i remarcabil$ !ia($ re%re.int$ subiectul acestei c$r(i)

De !remea aceea 6an3it a!ea "ais%re.ece ani, t?n$r student la %rinci%ala uni!ersitate din Sri 9anka, +n Colombo, "i era chiar mai %lin de sine dec?t b$ie(ii obi"nui(i de "ais%re.ece ani) 4ra s ?r"itul semestrului "i, la cererea tat$lui s$u, $cuse o lun#$ c$l$torie din Colombo de*a curme.i"ul insulei Sri 9anka %?n$ +n districtul 2rincomalee unde tat$l lui a!ea onoarea de a i %reotul %rinci%al +n tem%lul hindus numit 2iru 8onesIaram) -e a%t 6an3it +"i iubea oarte mult tat$l) A%roa%e +ntotdeauna era bucuros s$*l !ad$) -e data asta +ns$ ce!a mai %u(in, +ntruc?t 6an3it a!ea o idee clar$ des%re ceea ce !oia s$ discute cu el res%ectabilul 1anesh Subramanian) 6an3it era un b$iat inteli#ent, de a%t unul care tindea s$ ie a%roa%e at?t de iste( %e c?t +"i ima#ina el c$ este) Ni ar$ta "i bine) Eu era #ro.a! de +nalt, dar cei mai mul(i srilanke.i nu sunt a"a) -in %unct de !edere etnic era tamil, iar %ielea sa a!ea culoarea maroniu*+nchis o unei lin#uri(e %line cu %udr$ de cacao, chiar +nainte de a i !$rsat$ +n la%tele ierbinte) 5ns$ culoarea %ielii nu se datora a%tului c$ era tamil) 9ocuitorii Sri 9ank$i au o %alet$ bo#at$ de culori, de la albul a%roa%e scandina! la un ne#ru at?t de intens +nc?t %are a%roa%e !iolet) Cel mai bun %rieten al lui 6an3it, 1amini :andara, era sin#hale. %ur de mai multe #enera(ii dec?t s*ar i ostenit cine!a s$ socoteasc$, dar b$ie(ii a!eau aceea"i nuan($ a %ielii) 2inerii erau de mult tim% %rieteni +nc$ din acea noa%te +ns%$im?nt$toare c?nd "coala lui 1amini arsese din temelii, ocul iind %robabil %ro!ocat de c?(i!a ele!i din clasele su%erioare care umau inter.isele (i#$ri +ntr*o debara) 9a el ca orice iin($ uman$ din +m%re3urimi ca%abil$ s$ ridice o bucat$ de %laca3 "i s*o arunce +n remorca unui camion, 6an3it usese t?r?t la munca de ur#en($) Ca "i ceilal(i ele!i din "coala lui) &usese o munc$ murdar$, cu mult mai #rea dec?t erau obi"nui(i s$ ac$ mu"chii +n de.!oltare ai unui t?n$r, $r$ s$ mai %omenim de a"chiile, 3uliturile "i nenum$ratele t$ieturi +n cioburile de sticl$ care se #$seau %este tot) Acelea erau as%ectele ne%l$cute, "i erau o mul(ime) -ar e@istau "i %$r(i bune) Cum ar i momentul c?nd 6an3it "i un alt b$iat cam de !?rsta lui reu"iser$ +n s ?r"it s$ desco%ere sursa unor sunete %l?n#$cioase care !eneau dintr*o #r$mad$ de molo. "i eliberaser$ b$tr?na %isic$ siame.$ a directorului, +n#ro.it$, dar intact$) C?nd un %ro esor dusese %isica %ro%rietarului, cei doi b$ie(i r$m$seser$ %e loc .?mbind unul la altul) 6an3it +ntinsese m?na, +n stil en#le.esc) T 4u sunt 6an3it Subramanian, s%usese) T 1amini :andara, r$s%unsese cel$lalt scutur?ndu*i !esel m?na) /ei, am $cut treab$ bun$ aici, nu*i a"aK C$.user$ de acord c$ a"a era) C?nd +n cele din urm$ li se %ermisese s$ %lece se a"e.aser$ +m%reun$ la coada %entru %orrid#e*ul care re%re.enta masa lor de sear$ "i +"i +ntinseser$ sacii de dormit unul l?n#$ altul +n acea noa%te, iar de atunci r$m$seser$ cei mai buni %rieteni) 5i a3utase, desi#ur, a%tul c$ incendiul $cuse "coala lui 1amini de nelocuit "i ele!ii s$i trebuiser$ s$ se mute la cea a lui 6an3it) 1amini se do!edise a i cam tot ceea ce trebuia s$ ie un %rieten, inclusi! a%tul c$ unica obsesie a !ie(ii lui 6an3it, cea care nu l$sa loc niciunei alte %ersoane care s*o +m%$rt$"easc$, nu +l interesa deloc %e 1amini) Ni, desi#ur, 1amini mai +nsemna ce!a) Aceasta era %artea iminentei discu(ii dintre 6an3it "i tat$l s$u %e care 6an3it dorea cel mai %u(in s*o %oarte) 6an3it .?mbi +n sinea lui) -u%$ cum usese instruit, merse direct la una dintre intr$rile laterale ale tem%lului, dar nu %e tat$l sau +l +nt?lni acolo) ;n c$lu#$r b$tr?n %e nume Surash +i s%use lui 6an3it destul de o icial, #?ndi el numai c$ !a i ne!oit s$ a"te%te %u(in) A"a c$ 6an3it a"te%t$, du%$ %$rerea lui mult tim%, $r$ sa aib$ altce!a de $cut dec?t s$ asculte .ar!a care !enea din interiorul tem%lului tat$lui s$u "i a($ de care 6an3it +ncerca sentimente contradictorii)

2em%lul +i adusese tat$lui s$u un sco% +n !ia($, un statut "i o carier$ %ros%er$, ceea ce era bine) 5ns$ de asemenea +l +ncura3ase %e b$tr?n +n s%eran(a de"art$ c$ iul lui +i !a c$lca %e urme) Asta nu a!ea s$ se +nt?m%le) Cnc$ de mic lui 6an3it +i usese im%osibil "i cread$ +n com%le@ul %anteon hindus de .ei "i .ei(e, unii cu di erite ca%ete de animale "i un num$r neobi"nuit de m?ini, ale c$ror i#uri scul%tate +m%odobeau %ere(ii tem%lului) -e la !?rsta de "ase ani 6an3it "tia numele iec$ruia "i %utea s$*i +n"iruiasc$ %uterile caracteristice "i .ilele %rinci%ale de %ost) -ar nu din er!oare reli#ioas$) Dur "i sim%lu %entru c$ !oia s$*i ac$ %e %lac tat$lui %e care +l iubea) 6an3it +"i amintea cum se tre.ea +n iecare diminea($ de!reme, atunci c?nd era mic "i +nc$ locuia acas$, iar tat$l s$u se scula la r$s$ritul soarelui ca s$ ac$ baie +n ba.inul tem%lului) C"i re!edea tat$l, #ol %?n$ la br?u, cu a(a la soarele care se ridica, "i +i au.ea %relun#ul, re!erberantul 'm) C?nd crescuse %u(in mai mare, 6an3it +nsu"i +n!$(ase s$ rosteasc$ mantra, s$ locali.e.e cele "ase %$r(i ale tru%ului care trebuiau atinse "i s$ o ere a%$ statuilor din camera de %u3a) A%oi %lecase la "coal$) Eu se cerea res%ectarea ritualurilor reli#ioase, +n consecin($ acestea luaser$ s ?r"it) 9a !?rsta de .ece ani "tia de3a c$ nu !a urma niciodat$ credin(a tat$lui s$u) Eu %entru c$ %ro esia tat$lui nu ar i ost bun$) Ade!$rat, tem%lul lui 1anesh Subramanian nu era nici str$!echi, nici at?t de mare ca acela %e care inten(iona s$*l +nlocuiasc$) Cu toate c$ i se d$duse cu +ndr$.neal$ acela"i nume ca ori#inalului 2iru 8onesIaram chiar "i %reotul s$u %rinci%al arareori +l numea alt el dec?t Atem%lul nouB) &usese terminat abia +n 198<, iar ca dimensiuni nu re%re.enta dec?t o buc$(ic$ din ori#inalul 2iru 8onesIaram, aimosul Atem%lu cu o mie de coloaneB, ale c$rui ori#ini erau +n!$luite +n dou$ mii de ani de istorie) A%oi, c?nd +n cele din urm$ 6an3it u %rimit, nu sosi tat$l lui, ci b$tr?nul Surash +"i cerea scu.e) T Delerinii $"tiaM Rise) Sunt at?t de mul(iM Deste o sut$, iar tat$l t$u, %reotul %rinci%al, e hot$r?t s$*i binecu!?nte.e %e iecare +n %arte) -u*te, 6an3it) Stai %e st?nca SIami "i %ri!e"te marea) Cntr*o or$, %oate, tat$l t$u o s$ !in$ "i el, dar acumP ' t$ "i cl$tin$ din ca%, a%oi se +ntoarse la sarcina sa de a*"i a3uta "e ul s$ se descurce cu !alul de %elerini) Ni l$s?ndu*l %e 6an3it de ca%ul lui) Ceea ce de a%t era oarte bine, iindc$ %entru 6an3it o or$ %e st?nca SIami era un dar bine!enit) Cu numai o or$ +n urm$ st?nca SIami ar i ost +n(esat$ de cu%luri "i amilii +ntre#i !enite la %icnic, ca s$ admire %eisa3ul sau %ur "i sim%lu s$ se bucure de bri.a r$coroas$ care !enea %este #ol ul :en#al) Acum, c?nd soarele cobora du%$ dealurile dins%re a%us, era a%roa%e %ustiu) A"a %re era 6an3it) 5ubea st?nca SIami) ' iubise +ntrea#a !ia($ de a%t sau nu, +"i corect$ el #?ndul, la "ase sau "a%te ani nu iubea at?t st?nca +n sine, c?t la#unele "i %la3ele din 3ur, unde %utea %rinde mici (estoase stea "i s$ le %un$ s$ se +ntreac$ +ntre ele) -ar asta usese %e atunci) Acum, la "ais%re.ece ani, se considera un b$rbat adult "i a!ea lucruri mai im%ortante la care s$ se #?ndeasc$) 6an3it #$si o banc$ de %iatr$ liber$ "i se l$s$ %e ea, bucur?ndu*se at?t de c$ldura soarelui la a%us din s%atele s$u, c?t "i de bri.a marii din a($ "i %re#$tindu*se s$ se #?ndeasc$ la cele dou$ subiecte (arc +i ocu%au mintea) Drimul de a%t +i cerea %u(in$ #?ndire) 6an3it nu era chiar de.am$#it de absen(a tat$lui s$u) 1anesh nu*i s%usese iului s$u +n !?rst$ de "ais%re.ece ani e@act des%re ce dorea s$ discute) 5ns$ 6an3it a!ea o +ncredere de%rimant$ c$ "tia des%re ce era !orba) 4ra !orba de ce!a 3enant, iar %artea cea mai rea era c$ totul era %e de%lin inutil) Ar i %utut e!itat com%let dac$ el "i*ar i amintit sa +ncuie u"a dormitorului %entru ca administratorul c$minului uni!ersitar s$ nu dea %este ei doi +n acea du%$*amia.$) -ar 6an3it nu +ncuiase u"a) Administratorul intrase %este ei, iar 6an3it "tia c$ 1anesh Subramanian +i %usese de mult +ntreb$ri

omului) Oorbise cu administratorul cu unicul sco%, ar i s%us 1anesh, ca s$ se asi#ure c$ lui 6an3it nu +i li%sea nimic) -ar aducea "i bene iciul colateral de a*l asi#ura %e 1anesh c$ este bine in ormat de tot ce se %etrece +n !ia(a iului s$u) 6an3it o t$) Ar i !rut s$ e!ite discu(ia care urma) -ar nu %utea, a"a c$ +"i +ndre%t$ aten(ia c$tre al doilea subiect din mintea sa cel im%ortant cel care era a%roa%e +ntotdeauna deasu%ra celorlalte #?nduri ale sale) -in %unctul s$u ridicat de %e st?nca SIami, la o sut$ de metri deasu%ra a%elor nelini"tite ale #ol ului :en#al, %ri!i s%re est) 9a su%ra a($, +n amur#, nu era altce!a de !$.ut dec?t a%$ de a%t nimic altce!a %e mai mult de o mie de kilometri, +n a ar$ de c?te!a insule +m%r$"tiate, %?n$ a3un#eai la coastele 2hailandei) 5n seara aceea musonul din nord*est se lini"tise %u(in "i cerul era %er ect senin) ' stea str$lucitoare, de o culoare u"or %ortocaliu*ro"iatic, se .$rea 3os s%re r$s$rit, cea mai luminoas$ stea de %e cer) Alene, 6an3it se +ntreb$ cum se numea) 2at$l lui ar "ti, desi#ur) 1anesh Subramanian credea sincer "i cu de!o(iune +n astrolo#ie, a"a cum se cu!enea unui %reot din tem%lu) 5ns$ de asemenea usese interesat +ntrea#a !ia($ de tot elul de "tiin(e laice) Cuno"tea %lanetele sistemului solar "i numele multor elemente chimice, "i modul +n care c?te!a bare de uraniu %ot %roduce ener#ia electric$ necesar$ ilumin$rii unui ora", "i transmisese o %arte din aceast$ %asiune "i iului lui) 5ns$ 6an3it nu %$strase at?t astronomia, i.ica "i biolo#ia lumii, ci mai %resus de toate ceea ce le le#a %e toate +ntre ele, matematica) 6an3it "tia c$ acest lucru i*l datora tat$lui s$u %entru cartea %e care i*o d$ruise la cea de*a treis%re.ecea ani!ersare) 4ra !olumul lui 1) /) /ard7, 4@%lica(iile unui matematician) 5n acea carte 6an3it +nt?lnise %entru %rima dat$ numele lui Srini!asa 6amanu3an, unc(ionarul indian s$rac care $r$ nici o %re#$tire ormal$ +n matematic$ usese miracolul lumii matematice +n anii +ntuneca(i ai Drimului 6$.boi ,ondial) /ard7 usese cel care %rimise o scrisoare de la 6amanu3an cu c?te!a sute de teoreme desco%erite de el, iar /ard7 +l adusese la 9ondra "i la celebritatea mondial$) 6amanu3an re%re.enta o ins%ira(ie %entru 6an3it cate#oric #eniul matematic %utea !eni de la oricine iar cartea +i suscitase un interes a%arte "i dominant a($ de teoria numerelor) Ni nu numai teoria numerelorQ +n %articular minunatele intui(ii care constituiau o%era multicentenarului #eniu Dierre de &ermat, "i chiar "i mai mult im%o.anta %roblem$ %e care &ermat le*o l$sase succesorilor s$i, demonstra(ia sau demonstra(ia c$ nu e@ista nici o demonstra(ie a aimoasei ultime teoreme a lui &ermat) Aceasta era obsesia lui 6an3it "i subiectul c$ruia hot$r?se s$*i dedice urm$toarea or$ de #?ndire) D$cat c$ nu a!ea calculatorul +n bu.unar, dar %rietenul s$u cel mai bun +l $cuse s$ se r$.#?ndeasc$) AUi*l aminte"ti %e !$rul meu CharithaKB s%usese 1amini) A(M 4l care e c$%itan +n armat$K 4l .ice c$ unii dintre %a.nicii din tren con isc$ calculatoarele) 9e !?nd %e c?t %ot ob(ine) Calculatorul t$u de dou$ sute de dolari, 2e@as 5nstruments, ar %utea s$*l !?nd$ %e !reo .ece dolari cui!a care !rea numai s$*"i (in$ cheltuielile, a"a c$ las$*l acas$)B Ceea ce 6an3it, %lin de bun*sim(, "i $cuse) 9i%sa calculatorului era su%$r$toare, dar nu deosebit de im%ortant$, c$ci lucrul cel mai minunat la teorema lui &ermat era sim%litatea) 9a urma urmelor, ce %utea i mai sim%lu dec?t a2 *b2 V c2K Adic$ lun#imea catetei unui triun#hi dre%tun#hic la %$trat %lus lun#imea la %$trat a celeilalte catete e#al %$tratul i%otenu.ei) Ca.ul cel mai sim%lu este atunci c?nd catetele au lun#imi de trei m %atru unit$(i "i i%otenu.a are cinci, dar mai sunt "i alte ca.uri C; solu(ii +ntre#i) Aceast$ ecua(ie sim%l$ "i*o %oate demonstra oricine cu a3utorul unei ri#le "i cu %u(in$ aritmetic$) Ceea ce $cuse &ermat %enntru a %ro!oca obsesii #enera(iilor +ntre#i de matematicieni usese sa %retind$ c$ o asemenea rela(ie unc(iona numai %entru %$trate, nu "i %entru cuburi sau orice alte %uteri su%erioare) Dutea s$ demonstre.e, s%usese)

-ar nu*"i %ublicase demonstra(ia) -ac$ dori(i o discu(ie mai e@tins$ asu%ra ultimei teoreme a lui &ermat, e@ist$ una inclus$ la s ?r"itul acestei c$r(i sub titlul AAl treilea %ostambulB)) 6an3it se +ntinse, c$sc$ "i se scutur$ din re!erie) Culese o %ietricic$ "i o a.!?rli c?t %utu mai de%arte, %ier.?nd*o din !edere +n semi+ntuneric cu mult +nainte ca ea s$ lo!easc$ a%a de dedesubt) R?mbi) 5n re#ul$, recunoscu el +n sinea lui, o %arte din ceea ce "tia c$ s%un oamenii des%re el nu era +ntru totul neade!$rat) -e e@em%lu, nu era #re"it s$ se s%un$ c$ ar i obsedat) C"i alesese de tim%uriu loialit$(ile, "i le %$strase, iar acum era ceea ce se %utea numi un &ermist) -ac$ &ermat %retindea c$ e@ist$ o demonstra(ie, atunci 6an3it Subramanian, ca mul(i al(i matematicieni +naintea lui, considera un obiect de credin($ a%tul c$ demonstra(ia e@ista cu ade!$rat) 5ns$ %rin aceasta 6an3it cu si#uran($ nu +n(ele#ea o abera(ie ca a"a*numita demonstra(ie Giles %e care +ncercase s*o comente.e cu %ro esorul s$u de matematic$ la uni!ersitate) -ac$ acest iasco #reoi "i !echi (data de la s ?r"itul secolului WW) %utea i numit demonstra(ie 6an3it e.ita s$ oloseasc$ termenul Ademonstra(ieB %entru ce!a ce nici o iin($ biolo#ic uman$ nu %utea desci ra 6an3it nu*i ne#a !alabilitatea tehnic$) -u%$ cum +i s%usese lui 1amini :andara chiar +nainte ca a urisitul de administrator s$ dea bu.na %este ei, cu si#uran($ nu era demonstra(ia cu care Dierre de &ermat se l$udase atunci c?nd m?.#$lise %e mar#inea !olumului s$u din Aritmetica lui -io%hantus) 6an3it .?mbi din nou, str?mb, %entru c$ urm$torul lucru %e care i*l s%usese lui 1amini usese c$ o s$ #$seasc$ el +nsu"i demonstra(ia lui &ermat) Ni acest lucru st?rnise +mbr?ncelile amu.ate "i c$l$rirea %rietenoas$ care dusese direct la ceea ce administratorul !$.use c?nd intrase) ,intea lui 6an3it era at?t de %lin$ de amintirea acelor cli%e +nc?t nu au.i %a"ii %$rintelui s$u "i nu*"i d$du seama C$ tat$l lui era acolo dec?t c?nd b$tr?nul %use o m?n$ %e um$rul lui +ntreb?ndF T Dierdut +n #?nduriK A%$sarea m?inii lui 1anesh +l +m%iedic$ %e iul s$u s$ se ridice) 1anesh se a"e.$ al$turi, studiind metodic a(a lui 6an3it, haina "i tru%ul) T 4"ti slab, se %l?nse) T Ni tu la el, .ise 6an3it .?mbind, dar "i %u(in +n#ri3orat iindc$ a(a tat$lui s$u a!ea o e@%resie %e care nu o mai !$.use +nainte, de %reocu%are "i re#ret care nu i se %otri!ea b$tr?nului de obicei o%timist) Ad$u#$F Eu*(i ace %robleme) ,$ hr$nesc destul de bine la uni!ersitate) 2at$l lui +nclin$ din ca%) T -a, s%use, admi(?nd corectitudinea declara(iei "i +n acela"i tim% a%tul c$ "tia destul de bine c?t de adec!at era hr$nit iul s$u) Do!este"te*mi ce altce!a mai ac %entru tine acolo) Dutea i inter%retat ca o in!ita(ie de a s%une ce!a des%re dre%tul unui b$iat la o !ia($ %ersonal$ "i la %u(in$ libertate, $r$ s$ ie s%ionat de ser!itori) 6an3it alese s$ am?ne subiectul c?t de mult %utea) T 5n %rinci%al, s%use im%ro!i.?nd +n #rab$, matematica mi*a ocu%at tim%ul) Ntii des%re ultima teorem$ a lui &ermatP A%oi, c?nd chi%ul lui 1anesh ar$t$ %entru %rima dat$ un amu.ament ade!$rat, 6an3it .iseF ,$ ro#, bine+n(eles c$ "tii) -oar tu mi*ai dat cartea lui /ard7, nu*i a"aK 5n orice ca., e@ist$ a"a*.isa demonstra(ie a lui Giles) 4 o monstruo.itate) Cum +"i construie"te Giles demonstra(iaK Se +ntoarce la anun(ul lui 8en 6ibet care do!edea o rela(ie +ntre &ermat "i 2ani7ama*Shimura) 4@ist$ o con3unctur$ care s%uneP 1anesh +l b$tu %e um$r) T -a, 6an3it, s%use cu bl?nde(e) Eu*i ne!oie s$ te ostene"ti s$*mi e@%lici mie chestia asta cu 2ani7ama*Shimura) T :ine) 6an3it se #?ndi o cli%$F :ine, hai s*o iau sim%lu) Cheia de bolt$ a ar#umentului lui Giles re.id$ +n dou$ teoreme) Drima s%une c$ o anumit$ curb$ eli%tic$ este semi stabil$, dar

nu este modular$) A doua s%une c$ toate curbele eli%tice semi stabile care au coe icien(i ra(ionali sunt modulare) -e aici re.ult$ o contradic(ie, "iP 1anesh o t$ %ro und) T 4"ti oarte im%licat +n asta, nu*i a"aK 'bser!$ el) -ar "tii c$ matematica ta m$ de%$"e"te cu mult, a"a c$ hai s$ !orbim des%re altce!a) Cum e cu restul studiilor taleK T Aha, $cu 6an3it, oarecum nedumeritQ era con!ins c$ nu ca s$ !orbeasc$ des%re cursuri +l adusese tat$l s$u la 2rincomalee) -a) Celelalte materii) Ca subiect de con!ersa(ie, acela nu era a"a de r$u ca acela des%re ceea ce +ntreru%sese administratorul) 2otu"i nu era nici #ro.a!) T R$u a"a, .ise, de ce trebuie s$ +n!$( rance.aK Ca s$ m$ %ot duce la aero%ort s$ !?nd su!enire turi"tilor din ,ada#ascar sau XuebecK 2at$l .?mbi) T &rance.a e o limb$ a culturii, sublinie el) Ni de asemenea limba eroului t$u, ,onsieur &ermat) T /m, $cu 6an3it, recunosc?nd tema de.baterii, dar +nc$ necon!ins) :un, dar istoriaK Cui +i %as$K Ce ne!oie am eu s$ "tiu ce a s%us re#ele din 8and7 %ortu#he.ilorK Sau dac$ olande.ii i*au alun#at %e en#le.i din 2rinco sau in!ersK 2at$l s$u +l b$tu din nou %e um$r) T -ar uni!ersitatea cere astea de la tine +nainte s$*(i o ere di%loma) 9a urma urmelor, ca absol!ent te %o(i s%eciali.a c?t de mult !rei) 9a uni!ersitate nu te +n!a($ nimic care s$*(i %lac$ +n aar$ de matematic$K 6an3it se lumin$ %u(in) T Eu, acum nu, dar la anul o s$ termin cu biolo#ia asta %licticoas$) A%oi o s$ %ot urma un curs di erit, "i o s$ m$ duc la astronomie) Amintindu*"i, ridic$ ochii s%re steaua ro"ie str$lucitoare care acum domina ori.ontul +n est) 2at$l s$u nu*l de.am$#i) T -a, e ,arte, .ise urm$rind %ri!irea lui 6an3it) 4 neobi"nuit de str$lucitorQ se !ede bine +n seara asta) 'chii +i re!enir$ la iul sauF A%ro%o de %laneta ,arte, (ii minte cine a ost Derc7 ,oles*IorthK Cel al c$rui morm?nt obi"nuiam s$*l !i.it$mK 6an3it scotoci +n amintirile sale din co%il$rie "i u mul(umit s$ #$seasc$ un indiciu) T ', da) Astronomul) Oorbeau des%re Derc7 ,olesIorth, c$%itanul din armata britanic$ sta(ionat$ la 2rincomalee s%re s ?r"itul secolului al WlW*lea) T ,arte era s%ecialitatea lui, nuK Continu$ el, ericit s$ !orbeasc$ des%re ce!a care i*ar ace %l$cere tat$lui lui) A ost cel care a do!edit c$, $$P T Canalele, +l a3ut$ 1anesh) T A"a*i, canaleleM 4l a do!edit c$ de a%t nu sunt canale construite de o ci!ili.a(ie mar(ian$ a!ansat$, ci doar un e@em%lu a #enului de este %e care ni*l %ot 3uca ochii no"tri) 1anesh a%rob$ +ncura3ator) T 4l a ost astronomul marele astronom care "i*a des $"urat cea mai mare %arte a cercet$rilor aici +n 2rinco, "iP A%oi 1anesh se o%ri la mi3locul %ro%o.i(iei) Se +ntoarse "i i@$ a(a lui 6an3it) ' t$) T Oe.i ce ac, 6an3itK Am?n ine!itabilul) Eu (i*am cerut s$ !ii aici +n seara asta ca s$ !orbim des%re astronomi) Ceea ce trebuie s$ discut$m este mult mai serios) 6ela(ia ta cu 1amini :andara) Sosise momentul) 6an3it ins%ir$ ad?nc +nainte s$ i.bucneasc$F

T 2at$, ai +ncredere +n mineM Eu e ceea ce cre.iM -oar ne 3ucam de*a treaba asta, 1amini "i cu mine) Eu +nseamn$ nimic) De nea"te%tate, tat$l s$u %$ru sur%rins) T Eu +nseamn$ nimicK :ine+n(eles c$ ceea ce $cea(i nu +nseamn$ nimic) Cre.i c$ eu nu cunosc toate modurile +n care tinerilor le %lace s$ e@%erimente.e com%ortamenteK Cl$tin$ din ca% cu re%ro", a%oi s%use dintr*o r$su lareF 2rebuie s$ m$ cre.i, 6an3it) Eu e@%erimentarea com%ortamentului se@ual contea.$) Ci %ersoana cu care o aci) Oocea sa era din nou stresat$, ca "i cum cu!intele "i*ar i #$sit cu #reu calea de ie"ireF Aminte"te*(i, iule, tu e"ti tamil) :andara e sin#hale.) Drima reac(ie a lui 6an3it u s$ nu cread$ ceea ce au.ea de %e bu.ele %$rintelui s$u) Cum %utea tat$l lui, care +ntotdeauna +l +n!$(ase c$ to(i oamenii sunt ra(i, s$ s%un$ acum ast el de lucruriK 1anesh Subramanian usese idel con!in#erilor sale +n ciuda a%tului c$ re!oltele etnice +nce%ute +n anii o%t.eci l$saser$ cicatrice care nu a!eau s$ se !indece dec?t du%$ multe #enera(ii) 1anesh %ierduse rude a%ro%iate din cau.a #loatelor urioase) 4l +nsu"i abia sc$%ase de moarte nu o dat$) -ar aceasta era istorie !eche) 6an3it nu se n$scuse +nc$ %e atunci r$%osata sa mam$ abia dac$ se n$scuse "i de3a de ani de .ile se men(inea armisti(iul) 6an3it ridic$ m?na) T 2at$, se ru#$ el, te ro#M 2u nu e"ti a"a) 1amini nu a omor?t %e nimeni) 5ne@orabil, 1anesh Subramanian re%et$ cu!intele teribileF T 1amini e sin#hale.) T -ar, tat$M Cum e cu tot ceea ce m*ai +n!$(atK Cu %oe.ia %e care m*ai %us s*o +n!$( %e dina ar$, cea din Durananuru) ADentru noi toate ora"ele sunt unul, to(i oamenii sunt semenii no"tri, a"a) ;n !$.ut noi %rin !i.iunile celor +n(ele%(i)B Se a#$(a de un %ai) 2at$l s$u nu a!ea s$ ie mi"cat de ni"te !ersuri tamile !echi de dou$ mii de ani) Eu*i r$s%unse, doar cl$tin$ din ca%, cu toate c$ 6an3it %utea s$*"i dea seama du%$ e@%resia chi%ului s$u c$ "i el su erea) T :ine, rosti 6an3it am$r?t) Ce !rei s$ acK Oocea tat$lui s$u era #rea) T Ceea ce trebuie, 6an3it) Eu %o(i r$m?ne at?t de a%ro%iat de un sin#hale.) T -ar de ceK -e ce acumK T Eu am de ales +n %ri!in(a asta) 2rebuie s$ %un +nainte de toate +ndatoririle de mare %reot al tem%lului, iar %roblema asta creea.$ disensiuni) ' t$, a%oi continu$F Ai ost crescut +n s%iritul loialit$(ii, 6an3it) Eu sunt sur%rins c$ +i (ii %artea %rietenului t$u) S%eram doar s$ %o(i #$si o cale ast el +nc?t s$*i ii credincios "i tat$lui t$u, dar %oate c$ asta e ce!a im%osibil) Scutur$ din ca%, a%oi se ridic$, %ri!ind +n 3os la iul s$uF 6an3it, .ise, trebuie s$*(i s%un c$ acum nu e"ti bine!enit +n casa mea) ;nul dintre c$lu#$ri o s$*(i #$seasc$ un loc +n care s$ dormi la noa%te) -ac$ +n cele din urm$ deci.i s$*(i +nchei rela(ia cu :andara, d$*mi un tele on sau scrie*mi s$ m$ anun(i) D?n$ atunci, nu mai ai nici un moti! ca s$ m$ contacte.i) 2at$l s$u se +ntoarse "i se +nde%$rt$) 6an3it c$.u a%roa%e imediat +ntr*o de%resieP Doate c$ aceast$ stare trebuie anali.at$ mai +ndea%roa%e) 6an3it era cu si#uran($ am$r?t din cau.a distan(ei subit a%$rute +ntre el "i iubitul s$u tat$) 5ns$ de a%t nimic nu +l $cea s$ cread$ c$ el ar i ost !ino!at +n !reun el) 9a urma urmelor, a!ea doar "ais%re.ece ani) 9a a%ro@imati! dou$.eci de ani*lumin$ distan($, %e o %lanet$ at?t de distrus$ "i murdar$ +nc?t era oarte di icil de cre.ut c$ !reo orm$ de !ia($ or#anic$ ar %utea su%ra!ie(ui acolo, o ras$ cu as%ect bi.ar cunoscut$ sub numele de ;nu*Oir#ul$*Cinci su%ra!ie(uia totu"i) Droblema curent$ din mintea colecti!$ a ;nu*Oir#ul$*Cinci, +n tim% ce se %re#$teau s$ %rimeasc$ ine!itabilele ordine din %artea ,arilor 1alactici care erau de asemenea "i st$%?nii lor, era c?t de mult a!ea s$ mai dure.e aceast$ su%ra!ie(uire)

Ade!$rat, ;nu*Oir#ul$*Cinci nu %rimiser$ +nc$ ordinul de %lecare) -ar "tiau c$ urma) 4i +n"i"i detectaser$ emisiile tulbur$toare de %e D$m?nt +n !alurile succesi!e de otoni care trecuser$ %este ei) Ntiau la el de bine "i c?nd ace"ti otoni a!eau s$ a3un#$ la ,arii 1alactici) ,ai %resus de toate, "tiau cum a!eau cel mai %robabil s$ reac(ione.e ,arii 1alactici) 1?ndul la ce ar %utea +nsemna %entru ei aceast$ reac(ie +i $cea s$ se cutremure +n interiorul armurii lor cor%orale) ;nu*Oir#ul$*Cinci a!eau o sin#ur$ s%eran($ real$) Anume c$ !or i ca%abili s$ duc$ la +nde%linire tot ceea ce ,arii 1alactici le*ar cere "i, c?nd sarcina !a i +nde%linit$, s$ e@iste su icien(i su%ra!ie(uitori dintre ei %entru a %$stra rasa !ie) ;E5O46S52A24A) Drimele luni ale acelui an la uni!ersitate useser$ cea mai rumoas$ !acan($ %entru 6an3it Subramanian) -esi#ur, nu din cau.a cursurilor +n sine) 4le erau e@trem de %licticoase) -ar +i ocu%au numai c?te!a ore %e .i, a%oi el "i 1amini :andara a!eau la dis%o.i(ie tot tim%ul %e care nu +l reclama de3a "coala "i un +ntre# ora" incitant %e care s$*l e@%lore.e, iecare a!?ndu*l %e cel$lalt dre%t to!ar$" de e@%lorare) Oi.itar$ totul, de la DinneIala 4le%hant 'r%hana#e "i -ehiIala Roo la clubul de crichet "i .eci de alte locuri cu re%uta(ie mai %u(in onorabil$) 1amini, desi#ur, tr$ise +n Colombo mai toat$ !ia(a lui) -e atunci e@%lorase toate aceste locuri "i multe altele, dar %re.entarea lor lui 6an3it le $cea s$ %ar$ noi) :$ie(ii reu"ir$ chiar s$ se strecoare +n c?te!a mu.ee "i unul sau dou$ teatre reali.$ri ie tine, iindc$ %$rin(ii lui 1amini erau membri sau a!eau abonamente lunare la orice e@ista +n Colombo) Sau cel %u(in la orice era res%ectabilQ atrac(iile care nu erau res%ectabile b$ie(ii le desco%ereau sin#uri) :ine+n(eles c$ mul(imea de baruri, localuri unde se !indea todd7 cald "i ca.inouri aduseser$ ora"ului Colombo %orecla de A9as Oe#asul 'ceanului 5ndianB) &ire"te c$ b$ie(ii le e@%erimentau, dar nu*i interesau %rea mult 3ocurile de noroc "i cu si#uran($ nu a!eau ne!oie de cantit$(i mari de alcool ca s$ se simt$ bine) 4ra +n natura lor s$ se simt$ bine) -e obicei se +nt?lneau la %r?n. la cantina studen(ilor imediat du%$ s ?r"itul orelor de diminea($) -in ne ericire nu a!eau nici un curs comun) A!?nd +n !edere %asiunea lui 1amini ins%irat$ de tat$l s$u %entru administra(ie "i le#e, acest lucru era ine!itabil) C?nd nu a!eau tim% s$ %$trund$ s%eci icul ora"ului, era la el de amu.ant s$ e@%lore.e chiar cam%usul uni!ersit$(ii) -e la +nce%ut desco%eriser$ deschis$ o intrare de ser!iciu +n holul acult$(ii de medicin$) 4ra o (int$ %romi($toare, cu %latouri de bun$t$(i mereu +ntinse "i re.er!e nes ?r"ite de b$uturi (nealcoolice)) -in ne ericire era "i %$rea c$ +n %ermanen($ dincolo de %osibilit$(ile b$ie(ilorQ holul acult$(ii era a%roa%e +ntotdeauna %lin) 1amini u cel care desco%eri deschiderea de !entila(ie de la !estiarul etelor din sala de s%ort "i tot 1amini era cel care o olosea cel mai mult, l$s?ndu*l %e 6an3it oarecum nedumerit) 5ar +ntr*o cl$dire neterminat$, a%arent abandonat$ de %e Xueens 6oad desco%eriser$ o comoar$) Con orm irmei ruinate se inten(ionase s$ ie o "coal$ de le#isla(ie local$, +n iin(at$ +ntr*una dintre %erioadele +n care #u!ernul +ntinsese ramuri de m$slin nu numai tamililor, ci "i musulmanilor, cre"tinilor sau e!reilor) Structura +n sine era a%roa%e #ata, cu un "ir de birouri "i s$li de clas$ nemobilate la care lucrul abia usese +nce%ut) :iblioteca era mult mai a!ansat$) A!ea chiar "i c$r(i) -u%$ 1amini, al c$rui tat$ insistase s$ +n!e(e araba de ba.$ la o !?rst$ ra#ed$, autorii erau de #enul lui /ana i, ,aliki "i /anbali %e latura +nc$%erii destinat$ sunni(ilor "i +n cea mai mare %arte dedicat$ lui Haa ari %e latura shii(ilor) Ni +ntr*o mic$ ni"$ dintre cele dou$ %$r(i se a lau dou$ calculatoare t$cute, dar %e de%lin unc(ionale) Cntrea#a construc(ie ne olosit$ %arc$ stri#a la b$ie(i s$ %ro ite de ea) 4i %ro itar$) 5n scurt tim% desco%erir$ rece%(ia, mobilat$, dar nu com%letQ biroul secretarei era de urnir, iar scaunele

aliniate l?n#$ %erete erau de #enul celor %liante olosite de re#ul$ la %om%ele unebre) 5ns$ nu aceasta era cea mai interesant$ desco%erire a lor) De birou se #$sea o re!ist$ american$ cu %o.e, din cele dedicate !ie(ilor starurilor de la /oll7Iood, al$turi de un ceainic electric bolborosind "i de cutia +n!elit$ +n olie con(in?nd %r?n.ul cui!a) ,ica !i.uin$ intim$ a b$ie(ilor nu usese at?t de intim$ cum cre.user$ ei) -ar nu useser$ %rin"i, "i chicotir$ +n sinea lor #r$bindu*se s$ %lece) 4@%lorarea acestui nou teritoriu era o delectare %entru 6an3it) 2otu"i studiul la uni!ersitate nu era) S%re s ?r"itul %rimului s$u an +n!$(ase destul de multe lucruri, dintre care el considera c$ %u(ine meritau e ortul de a i "tiute) Eu se re#$sea +n cate#oria lucrurilor care meritau "tiute, du%$ o%inia sa, nou desco%erita sa ca%acitate de a con3u#a ma3oritatea !erbelor re#ulate +n rance.$ "i chiar "i a celor mai im%ortante dintre cele nere#ulate, cum ar i etre) Dartea bun$ era totu"i a%tul c$ reu"ise cum!a s$ ob(in$ o not$ de trecere la rance.$, aceasta a3ut?ndu*l s$*"i %$stre.e statutul de student %entru +nc$ un an) Chiar "i mult*detestatul curs de biolo#ie de!eni a%roa%e interesant c?nd (la el de detestatul) %ro esor r$mase $r$ broa"te %e care s$ le disece "i trecu de la discu(ii teoretice des%re !ectorii de r$s%?ndire a e%idemiilor la anumite "tiri din %resa din Colombo) Se %o!estea des%re o nou$ e%idemie cu r$s%?ndire ra%id$ numit$ chikun#un7a) Eumele era un cu!?nd sIahili care +nsemna Aceea ce +ndoaieB, descriind ast el %ostura coc?r3at$ a %acien(ilor su erind de distru#$toare dureri +n articula(ii) Se %$rea c$ !irusul chikun#un7a e@istase %rin +m%re3urimi de ce!a tim%, dar +n concentra(ii relati! ne+nsemnate) Acum rei.bucnea subit "i in ecta mereu dis%onibilele roiuri de (?n(ari Aedes ae#7%ti) ,ii de oameni din Se7chelles "i alte insule ale 'ceanului 5ndian !eneau cu eru%(ii, ebr$ "i dureri %arali.ante ale articula(iilorP Ni, le reaminti %ro esorul, Sri 9anka +nc$ %oseda nenum$rate mla"tini "i b$l(i st$tute care constituiau locuri ideale de +nmul(ire %entru A) Ae#7%ti) 4l nu sus(inea, dar nici nu ne#a, .!onurile cum c$ or#anismul chikun#un7a ar %utea i A+narmatB adic$ creat arti icial %entru a i olosit +n r$.boiul biolo#ic (de c$tre care (ar$, sau ca s$ ie utili.at +m%otri!a c$rei ($ri, nimeni nu s%unea) "i sc$%ase cum!a +n insulele 'ceanului 5ndian) 4ra cel mai interesant lucru %e care 6an3it +l #$sise +n %ustietatea cursului de biolo#ie) Ea(iuni tic$loaseK :oli olosite ca armeK -es%re ast el de lucruri !oia s$ discute cu 1amini, dar nu era %osibil) 1amini a!ea unul din acele cursuri %oli "tiin(i ice chiar +nainte de %r?n. "i nu a!ea s$ ie dis%onibil %entru cel %u(in +nc$ o or$) Dlictisit, 6an3it $cu ceea ce e!itase s$ ac$ +ntre# trimestrul) 4@ista un seminar o%(ional %entru to(i cei %asiona(i de a ace bine, ce!a des%re %roblemele a%ei +n lume) 2o(i studen(ii erau +ncura3a(i s$ %artici%e "i, desi#ur, ma3oritatea re u.au hot$r?t) Acest lucru +l $cea locul %otri!it +n care ar i %utut s$ se scu unde $r$ ca nimeni s$ !orbeasc$ cu el) -ar lectorul +nce%u s$ !orbeasc$ des%re ,area ,oart$) 6an3it se #?ndise oarte %u(in la ,area ,oart$, dar %entru lector era o comoar$ ascuns$) Ceea ce se %utea ace, s%unea el, era s$%area unor a%educte +ntre ,editeran$ "i ,area ,oart$, situat$ la %atru sute de metri sub ni!elul m$rii, "i olosirea di eren(ei de ni!el %entru #enerarea electricit$(ii) 6an3it desco%eri c$ mintea lui %rinsese ideea) Cnsemna re.ol!area unor %robleme %e scar$ lar#$, adic$ ce!a ce merita $cutM 6an3it abia a"te%ta s$*i %o!esteasc$ lui 1amini) -ar c?nd 1amini a%$ru +n cele din urm$ la mas$, nu u im%resionat) T Chestie !eche, +l in orm$ 1amini) Drietenul tatei, doctor Al*Rasr e e#i%teanQ au ost cole#i de "coal$ +n An#lia ne*a !orbit odat$ des%re asta la cin$) Eumai c$ n*o s$ se +nt?m%le a"a ce!a niciodat$) A ost o idee israelian$, iar celorlalte state din 3ur nu le %lac ideile israeliene) T /m, $cu 6an3it) 9ectorul nu men(ionase c$ era o idee israelian$) Sau c$ era !eche de dou$.eci de ani, "i dac$ nu usese a%licat$ +n dou$.eci de ani era %u(in %robabil s$ se a%lice acum)

1amini nu era interesat nici de chikun#un7a, a%oi !eni r?ndul s$u s$*l educe %e 6an3it) T Droblema ta, +"i in orm$ el %rietenul, este ceea ce se cheam$ sindromul 1SS,) Ntii ce* i astaK Eu, nu "tii, dar asta aci) Cnseamn$ multitaskin#, 6an3) 2e +m%$r(i +n %rea multe %$r(i) Dro esorul meu de %siholo#ie s%une c$ e@ist$ o mare %osibilitate ca asta s$ te %rosteasc$, %entru c$, "tii tu, ori de c?te ori treci de la una la alta te +ntreru%i, iar tu %o(i s$ aci at?t de multe +nainte s$ a%ar$ un e ect %ermanent asu%ra corte@ului %re rontal "i s$ ca%e(i A--) 6an3it se +ncrunt$) Se 3uca %e la%to%ul lui 1amini) 6ecent 6an3it +nce%use s$ +n!e(e tot ce %utea des%re com%utere) T Ce*i A--K Ni dac$ tot !eni !orba, ce*i sindromul 1SS,K 1amini +i arunc$ o %ri!ire do3enitoare) T R$u ar trebui s$ (ii %asul, 6an3) A-- este o boal$ de de icit de aten(ie, iar 1SS, sunt ini(ialele celor %atru oameni care au condus cercet$rile asu%ra sindromului multitaskin#) A ost cine!a numit 1ra man, %lus in"i %e nume Stone, SchIart. "i ,e7er) A mai ost "i o emeie %e nume Juhon# Hian#, dar %resu%un c$ nu a mai ost loc %entru alte ini(iale) 'ricum, mie mi se %are c$ e"ti %rea %reocu%at de e!enimente dincolo de %osibilitatea ta de control) 4ra o acu.a(ie meritat$) 2otu"i +n acea sear$ +nainte de stin#ere, 6an3it insist$ s$ urm$reasc$ "tirile, numai ca s$ demonstre.e c$ nu se las$ condus de %rinci%iile %rietenului s$u) Eu multe "tiri erau rumoase) Cel %u(in dou$.eci de ($ri continuau s$ declare a#resi! c$ a!eau toate dre%turile la orice %ro#ram nuclear ar considera %otri!it s$ im%lemente.e, iar ma3oritatea chiar le im%lementau) Ca de obicei, Coreea de Eord se %re.enta ca un model +n sine de stat a#resi!) 5n mereu a#itatul 5rak o incursiune shiit$ +n teritoriile kurde bo#ate +n %etrol amenin(a s$ declan"e.e o alt$ rund$ a urtunii care caracteri.a acea (ar$ tulburat$) Ni continuar$ +n acela"i el) De lista !e"tilor %roaste de la %r?n.ul .ilei urm$toare a!ea s$ a%ar$ "i o %roblem$ %ersonal$) 6an3it nu u con"tient de ea %e moment) C?nd +l .$ri %e 1amini acolo +n a(a lui in!esti#?nd sce%tic ceea ce cantina numea mai de#rab$ caritabil s%ecialitatea .ilei, tot ce sim(i u %l$cerea de a*"i re!edea %rietenul) -ar c?nd se a"e.$ obser!$ e@%resia de %e chi%ul lui 1amini) T S*a +nt?m%lat ce!a r$uK Cntreb$ 6an3it) T 6$uK Eu, bine+n(eles c$ nu, .ise 1amini re%ede, a%oi o t$) ' , la naiba) -e a%t, 6an3it, e ce!a ce trebuie s$*(i s%un) Cu ani +n urm$ i*am $cut o %romisiune tat$lui meu) 6an3it de!eni imediat sus%icios) -in ast el de %romisiuni nu a!ea cum s$ ias$ ce!a bun, mai ales rostite cu acea intona(ie) T Ce %romisiuneK T 5*am %romis b$tr?nului c$ o s$*mi cer trans erul la Ncoala de Studii 4conomice din 9ondra imediat du%$ +ncheierea %rimului meu an aici) 4l a ost acolo cu ce!a tim% +n urm$ "i s*a #?ndit c$ e cea mai bun$ "coal$ din lume unde s$ +n!e(i des%re #u!ernare) 5ndi#narea se lu%ta cu sur%ri.a +n !ocea lui 6an3it) T -es%re #u!ernareK Cntr*o "coal$ de studii economiceK T Eu e numele ei +ntre#, 6an3it) 5n realitate se nume"te Ncoala de Studii 4conomice "i Ntiin(e Dolitice) 9a asta 6an3it nu %utu s$ r$s%und$ dec?t cu mereu utilul s$u A/mB) A%oi ad$u#$ ursu.F T -eci ai de #?nd s$ te +nscrii la "coala asta str$in$ doar ca s$*(i iii %romisiunea $cut$ tat$lui t$uK 1amini tu"i) T Eu tocmai) -e a%t, nu am de #?nd s$ ac asta) Am $cut*o de3a) ,i*am de%us cererea cu ani +n urm$) 5deea a ost a tatei) 4l a .is c$ cu c?t m$ +nscriu mai de!reme cu at?t am mai

multe "anse, "i se %are c$ a a!ut dre%tate) Cert este, 6an3it, c$ m*au acce%tat) Am %rimit scrisoarea s$%t$m?na trecut$) Dlec la 9ondra imediat cum se termin$ anul "colar aici) Acesta a ost al doilea lucru r$u %etrecut +n %rietenia dintre 6an3it Subramanian "i 1amini :andara, "i %e de%arte cel mai r$u dintre cele dou$) 9ucrurile nu merser$ mai bine %entru 6an3it) 2rans%ortul de "oricei albi +mb$ls$ma(i ai %ro esorului de biolo#ie sosi +n cele din urm$, ast el c$ sinistra +ndeletnicire a disec(iilor re+nce%u, iar subiectele interesante %recum chikun#un7a nu*"i mai $cur$ a%ari(ia) Chiar "i cursul de matematic$, cel %e care contase c$ le !a ace %e celelalte su%ortabile, +l de.am$#i) 9a s ?r"itul %rimei s$%t$m?ni %etrecute la uni!ersitate 6an3it usese destul de si#ur c$ de3a cuno"tea toat$ al#ebra de care ar i ost !reodat$ ne!oie) 6e.ol!area marii eni#me a lui &ermat nu de%indea de sec(iunea conului sau de sistemele de nota(ie totali.atoare) 2otu"i trecuse u"or %rin %rimele c?te!a luniQ lucruri ca descom%unerea %olinoamelor "i unc(iile lo#aritmice erau cel %u(in moderat distracti!e) -ar +n a treia lun$ de!eni lim%ede c$ dr) Christo%her -abare, %ro esorul de matematic$, nu numai c$ nu +"i %ro%unea s$ %redea nimic le#at de teoria numerelor, dar nici el +nsu"i nu "tia %rea multe des%re ea) Ni, cel mai r$u, nu !oia s$ +n!e(e "i nici s$*l a3ute %e 6an3it s$ +n!e(e) Dentru un tim% 6an3it se descurc$ cu resursele bibliotecii uni!ersit$(ii, dar num$rul c$r(ilor de %e ra turi era init) C?nd le termin$, 6an3it ar i recurs la unele sau la toate re!istele de teoria numerelor, ca Hournal o Eumber 2heor7 +nsu"i, de la 'hio State ;ni!ersit7, Statele ;nite, sau Hournal de 2heorie des Eombres de :ordeau@, %entru care #reu c?"ti#atele cuno"tin(e elementare de rance.$ i*ar i %utut i utile la urma urmelor) -ar biblioteca uni!ersit$(ii nu era abonat$ la niciuna dintre acele re!iste, iar 6an3it nu "i le %utea %rocura sin#ur) ', dr) -abare ar i %utut, numai %ermi(?ndu*i utili.area %arolei sale de membru al acult$(ii) -ar n*ar i $cut a"a ce!a) De m$sur$ ce se a%ro%ia s ?r"itul anului, 6an3it a!ea ne!oie de un %rieten asu%ra c$ruia s$*"i descarce de.am$#irile) -ar nu a!ea nici a"a ce!a) 4ra destul de r$u c$ 1amini %lecase la nou$ mii de kilometri distan($) -ar ceea ce $cea lucrurile "i mai rele %entru 6an3it era c$ nici acele ultime s$%t$m?ni nu le mai %uteau +m%$rt$"i cei doi b$ie(i) Se do!edi c$ obli#a(iile de amilie ale lui 1amini treceau %e %rimul %lan) ,ai +nt?i un Ieekend la 8and7, Amarele ora"B care usese c?nd!a ca%itala insulei) ' ramur$ a amiliei lui 1amini r$m$sese cu +nc$%$(?nare acolo unde usese c$minul amiliei +nainte ca A,area Atrac(ieB care era a#lomeratul ora" Colombo s$*i atra#$ %e intelectuali, %e cei %uternici sau doar ambi(io"i +n locul unde se a la acum %uterea) A%oi un alt Ieekend la 6atna%ura, unde un !$r se +n#ri3ea de interesele amiliei +n minele de %ietre %re(ioaseQ +nc$ unul acolo unde b$tr?na bunic$ a lui 1amini conducea %lanta(iile de scor(i"oar$) Ni chiar atunci c?nd era +n ora", 1amini a!ea +ndatoriri "i nici o "ans$ real$ de a*l lua cu el %e 6an3it +n cursul lor) Cn tot acest tim% 6an3it nu a!ea absolut nimic de $cutP -oar sa %artici%e la cursurile %licticoase %e teme neinteresante de care lui nu*i %$sa) Atunci a%$rur$ %robleme mai a%ro%iate) Se +nt?m%l$ la s ?r"itul cursului de sociolo#ie care lui 6an3it nu*i %l$cuse niciodat$) Dro esorul, care nici at?t nu*i %l$cea, era un anume dr) ,endis, iar c?nd 6an3it era %e %unctul s$ %lece ,endis Se a"e.$ +n u"$, (in?nd +n m?n$ caietul cu co%erte ne#re +n care trecea notele) T Am anali.at notele de la e@amenul de s$%t$m?na trecut$, +i s%use lui 6an3it) Ale tale sunt nesatis $c$toare) Dentru 6an3it nu era ce!a sur%rin.$tor) T Cmi %are r$u, domnule, .ise absent, uit?ndu*se du%$ cole#ii lui care dis%$reau ra%id) ' s$ m$ str$duiesc mai mult, ad$u#$, %re#$tit s$*i urme.e) -ar dr) ,endis nu terminase cu el)

T -ac$ +(i aminte"ti, la +nce%utul trimestrului am e@%licat clasei cum !a i calculat$ media inal$) Se com%une din e@amenele intermediare, testele* ul#er date din tim% +n tim%, %re.en(a "i %artici%area la cursuri "i e@amenul inal, +n %ro%or(ii de 2>, 20, 2> "i <0Y) Acum trebuie s$ te in orme. c$, de"i te*ai descurcat relati! bine la e@amenele intermediare, %artici%area ta la cursuri "i la testele* ul#er este mult sub standardele acce%tabile "i !a trebui s$ ob(ii cel %u(in 80Y din e@amenul inal ca s$ %rime"ti m$car o not$ de trecere la cursul $sta) Sincer, nu cred c$ e"ti ca%abil de a"a ce!a) Anali.$ noti(ele din caiet o cli%$, a%oi d$du din ca% "i +l +nchise .#omotos) T A"a c$ +(i su#ere. s$ iei incom%let la cursul $sta) 6idic$ o m?n$ ca %entru a +nde%$rta obiec(iile lui 6an3it, cu toate c$ 6an3it nu %l$nuia !reunaF Sunt con"tient, bine+n(eles, c$ acest lucru +(i !a cau.a %robleme la ob(inerea +n continuare a bursei) -ar ar i mai bine dec?t un e"ec clar, nu*i a"aK A"a era, 6an3it trebuia s$ recunoasc$ dar nu cu !oce tare, %entru c$ nu !oia s$*i dea satis ac(ie lui ,endis) C?nd ie"i din clas$ sin#ura %ersoan$ r$mas$ %e coridor era o at$ creol$, destul de dr$#u($, cu c?(i!a ani mai mare) 6an3it "tia c$ usese la curs +m%reun$ cu el, dar nu +nsemnase %entru el mai mult dec?t o alt$ mobil$ din +nc$%ere) 4l nu %rea a!ea de*a ace cu creolii, nume dat unei mici %$r(i a %o%ula(iei Sri 9ank$i care datora o %arte semni icati!$ a ascenden(ei lor unuia sau altuia dintre !echii coloni"ti euro%eni) 5n s%ecial cu etele) Aceast$ anume creol$ !orbea la mobil, dar +nchise c?nd se a%ro%ie el) T -omnul SubramanianK Cntreb$) 6an3it se o%ri, $r$ che de con!ersa(ii %oliticoase) T -aK ,orm$i) 4a nu %$ru o ensat$ de tonul lui) T 4u sunt ,7ra de So7.a) Am au.it ce*(i s%unea dr) ,endis) Ai de #?nd s$ aci ce (i*a %ro%us "i s$ ceri 5ncom%letK 55 ener!a) RiseF T S%er c$ nu) -e ce a" ace*oK T ', nu trebuie s*o aci) Eu ai ne!oie dec?t de %u(in a3utor la +n!$($tur$) Eu "tiu dac$ ai obser!at, dar eu am %rimit numai note ma@ime) 2e*a" %utea medita, dac$ !rei) 6an3it nu se a"te%tase s$ aud$ a"a ce!a "i acest lucru +i declan"a o reac(ie de sus%iciune) Cntreb$F T -e ce !rei s$ aci astaK 'rice r$s%uns ar i %utut i ade!$rat %oate %ur "i sim%lu %entru c$ el era un t?n$r care ar$ta bine dar cel %e care i*l d$du ea uF T Dentru c$ nu cred c$ domnul ,endis e cinstit cu tine) -ar %$ru de.am$#it$ de reac(ia lui, %oate chiar su%$rat$) Continu?nd, tonul ei de!eni t$iosF -ac$ nu !rei a3utor, s%une*o) -ar s$ "tii, ceea ce dr) ,endis nume"te sociolo#ie nu +nseamn$ dec?t memorarea a ceea ce scrie +n c$r(i "i a%roa%e +ntotdeauna numai %$r(ile +n care se !orbe"te des%re Sri 9anka) Am a!ea tim% destul s* o +n!$($m %entru e@amenul inal) ' cli%$ 6an3it chiar lu$ +n serios o erta) 'bi"nuin(a +ns$ c?"ti#$Q ire!ocabil, ea era emeie) T ,ul(umesc, .ise, dar m$ descurc) Cnclin$ din ca% c?t s$ e@%rime su icient$ recuno"tin($ %entru a i %oliticos, a%oi se +ntoarse "i %lec$) -ar, cu toate c$ o l$s$ +n urm$ %e at$, lu$ cu el ceea ce s%usese ea) 4ra ce!a inteli#ent din %artea unei emei, dar inteli#ent) Cine era %ro esorul s$*i s%un$ lui c$ nu se %utea descurca la e@amenul inalK ,ai erau "i al(ii +n a ar$ de un %ro esor sin#hale. "i o emeie creol$ care s$ cunoasc$ istoria Sri 9ank$i) Ni e@ista un loc anume unde, 6an3it era

a%roa%e si#ur, erau stocate asemenea cuno"tin(e, iar cei care r$s%undeau de el s*ar i bucurat s$ le +m%art$ cu el) 2recu e@amenul) Eu cu Aim%osibilulB 80Y %e care dr) ,endis +l considerase at?t de amu.ant, ci cu un %rocent de 91Y una din cele mai mari cinci note %rimite de cei care d$deau testul +n acel an) Acum ce mai a!ea de .is dr) ,endisK 6an3it se +ncre.use +n a%tul c$ dac$ tat$l s$u nu !orbea cu el nu +nsemna c$ ar re u.a s$*l a3ute) A!usese dre%tate) C?nd +i e@%licase ne!oia sa lui Surash, b$tr?nul c$lu#$r care r$s%unsese la tele on, %rimise r$s%unsul %e care +l a"te%tase) T 2rebuie s$ m$ consult cu marele %reot, s%usese Surash #ri3uliu) 2e ro# mai sun$*m$ %este o or$) -ar 6an3it nu se +ndoise de r$s%uns "i de3a +"i um%luse rucsacul cu %eria de din(i, len3erie curat$ "i tot ce a!ea ne!oie %entru o "edere la 2rincomalee, +nainte de a suna din nou) T -a, 6an3it, s%usese b$tr?nul) Oino imediat ce %o(i) ' s$*(i d$m ceea ce +(i trebuie) Sin#urul mod +n care 6an3it %utuse s$ a3un#$ la 2rincomalee usese cu autosto%ul, +ntr*un camion care mirosea de la m?ncarea cu curr7 a "o erului "i de la +nc$rc$tura de scor(i"oar$) Asta +nsemnase s$ soseasc$ la tem%lu mult du%$ mie.ul no%(ii) :ine+n(eles tat$l s$u adormise de mult, iar %reotul de ser!iciu nu se o erise s$*l deran3e.e) 5ns$ %reotul asistent usese dornic s$ ac$ tot ce +i ceruse 6an3itF s$*i o ere o chilie cu un %at "i trei mese sim%le (dar adec!ate) %e .i "i accesul la arhi!ele tem%lului) Arhi!ele nu erau scrise %e %er#ament antic sau %e %iei de animale, a"a cum se temuse 6an3itQ se a lau +n tem%lul tat$lui s$u, %us la curent cu toate utilit$(ile moderne) C?nd 6an3it se tre.i de diminea($ #$si un la%to% l?n#$ %at, %rin care a!ea acces la +ntrea#a istorie a Sri 9ank$i, din !remurile triburilor Oedda care useser$ %rimii locuitori ai insulei "i %?n$ +n %re.ent) Se #$seau acolo multe lucruri de care %ro esorul lui nu se atinsese, dar 6an3it +"i adusese manualul cu el nu ca s$ studie.e, ci ca s$*l #hide.e asu%ra %$r(ilor din trecutul neamului %e care le %utea i#nora lini"tit) Eu mai a!ea dec?t cinci .ile +nainte de a i ne!oit s$ se +ntoarc$ la uni!ersitate) -ar cinci .ile de dedicare total$ asu%ra unui sin#ur subiect erau su iciente %entru un t?n$r at?t de inteli#ent "i moti!at cum era 6an3it Subramanian) (Ni nici nu era +ntreru%t de multi*taskin#) ;n %unct %entru teoria sindromului 1SS,)) +n!$(ase "i o serie de lucruri care nu a!eau s$ a%ar$ la e@amenul inal, +n!$(ase des%re !astul te.aur de %erle, aur "i ilde" %e care %ortu#he.ii +l %r$daser$ din tem%lul tat$lui s$u, chiar +nainte de a*l d$r?ma) Cn!$($ c$ odat$, tim% ce cinci.eci de ani, tamilii conduseser$ insula "i c$ #eneralul care +n cele din urm$ +n!insese or(ele tamile "i +"i AeliberaseB %o%orul era e!ident (inut +nc$ la mare res%ect de sin#hale.ii moderni chiar "i de c$tre amilia lui 1amini, c$ci +nsu"i tat$l s$u, -hatusena :andara, usese numit du%$ el) 6an3it se +ndre%t$ direct s%re camera lui 1amini du%$ ce camioneta tem%lului +l l$s$ la uni!ersitate) R?mbea +n sinea lui +n tim% ce b$tea la u"a %rietenului s$u, #?ndindu*se c?t de amu.ant ar i s$*i s%un$ asta) Eu u ca.ul) 1amini nu era acolo) C?nd 6an3it +l de"te%t$ %e %a.nicul de noa%te, omul +i s%use somnoros c$ domnul :andara %lecase cu dou$ .ile +n urm$) 9a casa amiliei sale din &ortK Eu, deloc) 9a 9ondra, +n An#lia, unde domnul :andara urma s$*"i continue studiile) C?nd +n s ?r"it 6an3it a3unse +n camera lui, acolo +l a"te%ta o scrisoare l$sat$ de 1amini, dar +n ea scria numai ceea ce 6an3it "tia de3a) C$ .borul lui 1amini s%re An#lia usese de!ansat cu c?te!a .ile) C$ el trebuia s$ ie la bord) Ni c$ o s$*i ie dor de 6an3it) Aceasta nu era sin#ura de.am$#ire a lui 6an3it) D$rea destul de iresc ca %ersonalul tem%lului s$ nu*l deran3e.e %e tat$l lui c?nd 6an3it sosise at?t de t?r.iu) Eu era la el de iresc,

%oate, c$ tat$l nu alesese s$ se deran3e.e m$car c?t s$ se uite o dat$ la iul lui +n oricare din cele cinci .ile c?t locuise el +n tem%lu) 4ra a%roa%e amu.ant, +"i .ise 6an3it +n tim% ce stin#ea lumina de l?n#$ %at) 2at$l s$u nu*l iertase %entru a%ro%ierea de 1amini :andara) -ar acum 1amini nu*i era deloc a%roa%e, a l?ndu* se la nou$ mii de kilometri) Ast el +i %ierduse %e cei mai dra#i doi oameni din !ia(a lui, iar acum ce a!ea s$ ac$ cu !ia(a luiK Cn acela"i tim% a!ea loc un alt e!eniment im%ortant) Eici 6an3it, nici !reo alt$ iin($ uman$ nu "tia +ns$ des%re el) Se %etrecea la mul(i ani*lumin$ distan($, +n !ecin$tatea unei stele %e care astronomii umani o cuno"teau numai du%$ numerele de ascensiune "i declina(ie) ;na dintre acele enorme emis ere de otoni +n e@%ansiune, %oate cea de la 4niIetok, %oate una a bombelor* monstru so!ietice, a3unse +n cele din urm$ +n locul unde im%ulsurile otonice %ro!ocar$ o deci.ie ma3or$ care +nsemna !e"ti %roaste %entru locuitorii D$m?ntului) 5m%ulsurile alertaser$ anumite iin(e inteli#ente oarte a!ansate (sau una at?t de a!ansat$, natura lor $c?nd di icil de s%us cum ar trebui denumite corect) "i care (sau cel %u(in o %arte din care) %o%ulau un !orte@ de curen(i de materie +ntunecat$ +n acea %arte a #ala@iei) Acele iin(e inteli#ente erau cunoscute sub numele de ,arii 1alactici) 'dat$ alerta(i, ei construir$ un e!antai de %roiec(ii %robabilistice) Ceea ce re.ult$ cores%undea unora dintre cele mai rele s%ecula(ii ale lor) ,arii 1alactici a!eau multe %lanuri "i obiecti!e, dintre care %u(ine ar i %utut i inteli#ibile %entru un %$m?ntean) ;na dintre %rinci%alele lor %reocu%$ri era obser!area orm$rii le#ilor i.ice naturale ale #ala@iei) Ni oamenii $ceau asta, dar moti!ele %entru care o $ceau era +ncercarea de a le +n(ele#e) Drinci%ala #ri3$ a ,arilor 1alactici era s$ se asi#ure c$ acele le#i nu trebuiau schimbate) Alte interese erau +nc$ "i mai obscure) 'ricum, cel %u(in una dintre %reocu%$rile lor ar i ost lim%ede) Dutea i tradus$ oarecum %rinF ADrotec(ie %entru cei ino ensi!i) Carantin$ %entru cei %ericulo"i) -istru#erea celor r$u* !oitori du%$ reali.area unei co%ii de re.er!$ +ntr*o .on$ si#ur$)B Acest lucru +i tulbura aici %e ,arii 1alactici) 4ste oarte %robabil ca s%eciile care de.!olt$ armamentul s$*l +ncerce asu%ra altor s%ecii, iar a"a ce!a nu %oate i tolerat) Cn consecin($ ,arii 1alactici, %rintr*un acord unanim (acesta iind sin#urul ti% de acord %e care +l a!eau !reodat$), trimiser$ Z [ directi!$ uneia dintre cele mai noi, dar "i cele mai utile rase %rote3ate, Eou$*,embre) -irecti!a con(inea dou$ %$r(i) Drima %resu%unea %re#$tirea unui mesa3 radio c$tre D$m?nt, +n c?t de multe limbi "i dialecte dintre cele c?te!a mii %$m?ntene c?te useser$ emise %?n$ atunci +n orm$ electronic$ ast el +nc?t e@%er(ii Eou$*,embre s$ le %oat$ interce%ta "i +n!$(a s$ comunice +n ele) ,esa3ul trebuia s$ s%un$ +n mareF A+nceta(i)B (Eou$* ,embre erau +n s%ecial buni la limbile str$ine) Acest lucru era destul de neobi"nuit %rintre rasele %rote3ate ale ,arilor 1alactici) 4i nu*i +ncura3au %e %rote3a(ii lor s$ !orbeasc$ unul cu altul)) A doua %arte le cerea Eou$*,embre s$ continue, "i chiar s$ s%oreasc$, su%ra!e#herea +ndea%roa%e a D$m?ntului) 4ra ce!a curios (ar i %utut #?ndi un obser!ator e@terior) ca ,arii 1alactici s$ o ere at?t de mult$ res%onsabilitate unei s%ecii care era, la urma urmelor, relati! de cur?nd +n ser!iciul lor) 'ricum, ,arii 1alactici se olosiser$ de ei +n alte %robleme +n decursul mileniilor de c?nd +i ad$u#aser$ %e lista raselor %rote3ate, "i obser!aser$ c$ Eou$*,embre do!edeau insisten($, curio.itate "i meticulo.itate +n +nde%linirea sarcinilor) 4rau calit$(i %e care ,arii 1alactici le %re(uiau) Eu le trecuse %rin minte c$ Eou$*,embre ar mai %utea a!ea "i alte calit$(i, cum ar i sim(ul umorului) ' AO4E2;6\ C; SDA61464 -4 C'-;65)

4rau a%roa%e dou$ luni de !acan($ de !ar$ +ntre s ?r"itul %rimului an de "coal$ al lui 6an3it "i +nce%utul celui de*al doilea) Aceast$ c?r%$cire a calendarului era +nc$ %ri!it$ ca un e@%eriment mai de#rab$ radical de mul(i an#a3a(i ai uni!ersit$(ii) D?n$ de cur?nd nu a!useser$ %arte niciodat$ de o !acan($ de !ar$ %e moti! c$, Sri 9anka iind situat$ at?t de a%roa%e de 4cuator, nu a!ea anotim%uri) -ar c?(i!a ani de tulbur$ri studen(e"ti, urmate de +n(ele#erea a%tului c$ tinerele "i tinerii a la(i la !?rsta cole#iului a!eau ne!oie din c?nd +n c?nd de o %au.$ +n disci%lin$, a condus la e@%erimentul %rin care se urmau %racticile din uni!ersit$(ile occidentale) Dentru 6an3it, e@%erimentul nu a!ea chiar at?t de mult succes) 1amini %lecase, deci nu a!ea cu cine s$ se bucure, iar "tirile din lume r$m?neau %roaste) Ceea ce le $cea "i mai %roaste era a%tul c$ %entru un tim% ele %$ruser$ bune) &usese %romis$ o +nt?lnire a su%er%uterilor care s$ +n$bu"e unele dintre micile r$.boaie letale ale lumii) Suna ca un a!ans %romi($tor, dar ale#erea locului de +nt?lnire merse %rost) 6usia %ro%use 8ie!, +n ;craina, dar c?nd se a3unse la !ot 8ie! %ierdu cu dou$ !oturi la unul) China o eri ora"ul /o Ni ,in, +n Oietnam, dar "i acesta u +n r?nt cu acela"i scor) Ast el c$ americanii %ro%user$ Oancou!er, +n Canada) -u%$ care dele#a(ia chine.$ %$r$si urtunos cl$direa 'E;, declar?nd c$ %uterile occidentale nu sunt cu ade!$rat interesate de %acea mondial$) -ar americanii "i ru"ii se a"te%taser$ la asta "i a!eau un %lan %re#$tit) 5n declara(ii comune de%l?nser$ inca%acitatea Chinei de a %une necesitatea %$cii +naintea !anit$(ii na(ionale "i +"i anun(ar$ inten(ia de a renun(a la des e@%rimatele "i ireconciliabilele dis%ute "i s$ continue +nt?lnirea $r$ %re.en(a Chinei) -re%t scen$ u aleas$ rumoasa Oene(ie a Eordului, Stockholm, +n Suedia) 4 ortul lor a%roa%e c$ a!u succes) C$.ur$ de acord asu%ra necesit$(ii strin#ente de a o%ri imediat lu%tele dintre 5srael "i %alestinieni, dintre %artidele musulmane "i cre"tine +n ceea ce usese odat$ 5u#osla!ia, dintre 4cuador "i Columbia m$ ro#, +ntre orice na(iuni a late +n r$.boi, declarat sau nu, %e toat$ su%ra a(a #lobului) 4@istau mul(i candida(i, "i $r$ +ndoial$ c?te!a rachete %lasate la %unctul %otri!it i*ar i $cut s$ +ncete.e lu%tele) Americanii "i ru"ii c$.ur$ de acord c$ era %ur "i sim%lu de datoria lor, iind cei mai mari b$t$u"i din cartier) 5ns$ nu reu"ir$ s$ cad$ de acord asu%ra unui sin#ur lucru) 5n ca.ul %erechilor de combatan(i, asu%ra c$ruia s$*"i +ndre%te rachetele) 6an3it Subramanian se decise s$ ac$ tot %osibilul ca s$ i#nore asemenea lucruri) 5i stricau !ara, care %entru 6an3it +nsemna un tim% %re(ios, $r$ %ro#ram, adic$ %utea s$ ac$ cam tot ce !oia, iar el "tia e@act ce a!ea s$ ac$) -ar c?nd +l +ncol(i %e dr) Christo%her -abare +n biroul lui, %ro esorul de matematic$ se su%$r$) T -ac$ nu (i*am %ermis s$*mi olose"ti %arola +n tim%ul anului "colar, de unde (i*a !enit ideea tr$snit$ c$ (i*a" l$sa*o c?t tim% sunt +n 8uIaitK 6an3it cli%i nedumerit) T 8uIaitK T ;nde am contract +n iecare !ar$ s$ %redau iilor "eicilor %etrolului %entru, a" %utea s$ men(ione., un salariu mult mai im%resionant dec?t ob(in +ncerc?nd s$ ba# sim%lele ade!$ruri matematice +n ca%etele !oastre) 9a care 6an3it, #?ndind re%ede, nu s%use dec?tF T ', +mi %are r$u) E*am "tiut c$ o s$ i(i %lecat) O$ doresc c$l$torie %l$cut$) Ni ie"i din biroul %ro esorului +ndre%t?ndu*se s%re cel mai a%ro%iat com%uter) -ac$ blestematul de dr) -abare nu*i d$dea %arola de bun$!oie, e@istau "i alte %osibilit$(i) 5n s%ecial #enul de %osibilit$(i +n ca.ul unui %ro esor care +"i c?"ti#a a!erea la mii de kilometri distan($, iar 6an3it conce%u imediat un %lan %entru a %ro ita de ele)

Dasul unu al %lanului era sim%lu) &iecare membru al %ersonalului uni!ersit$(ii %$stra un i"ier cu bio#ra ia sa) 9ui 6an3it +i lu$ doar o cli%$ s$*l e@tra#$ %e al lui -abare) Deste .ece minute %leca, +m%$turind +n bu.unar h?rtia care con(inea un +nce%ut s$n$tos al tuturor in orma(iilor %reliminare de care a!ea ne!oieF data de na"tere a lui -abare, num$rul de tele on %ersonal, adresa de e*mail, num$rul %a"a%ortului, numele so(iei "i numele %$rin(ilor ei numele %$rin(ilor lui, chiar "i numele bunicului din %artea tat$lui, inclus %entru c$ usese c?nd!a %rimar al unui or$"el unde!a +n sud) Dlus numele terierului s$u Hack 6ussell, ,illie, "i adresa casei lui de %e %la3a ;%%u!eli) Eu era absolut totul) A%roa%e cu si#uran($ nu era destul) -ar era un set bun de in orma(ii cu care s$ +ncea%$) Cntrebarea era unde %utea #$si un loc ca s$ rule.e %ro#ramele necesare) Cu si#uran($ nu erau bune calculatoarele %e care le olosea ca "i "i ac$ temele) 4rau mult %rea %ublice) 6an3it nu se +ndoia c$ du%$ ce !a +ncheia %ro#ramarea, com%uterul !a %u $i mult "i bine lucr?nd la toate combina(iile "i %ermut$rile cerute) Eu !oia ca !reun trec$tor +nt?m%l$tor s$ se +ntrebe la ce lucra com%uterul) -ar e@ista un loc idealM Cel %e care el "i 1amini +l desco%eriser$ +n "coala neterminat$ de le#isla(ie local$M 5ns$ c?nd a3unse acolo a!u un "oc) 5ntr$ cum o $ceau de obicei el "i 1amini %e intrarea din s%ate "i u mul(umit s$ !ad$ cele dou$ calculatoare +nc$ acolo, %rin.?nd !ia($ la %rima atin#ere a butonului de %ornire) -ar se au.ea un .#omot +nde%$rtat de mu.ic$, #enul de #unoi li%sit de melodie la mod$ %e care el "i 1amini c$.user$ de acord c$ +l ur$sc, "i c?nd trase cu ochiul +n sala de rece%(ie, acolo se a la o secretar$) ' emeie +n !?rst$, destul de #ras$) C"i %re%ara o cea"c$ de ceai care s$ se %otri!easc$ cu A.iarulB nout$(ilor de la su%ermarket %e care +l (inea +n m?n$) D$rea s$ aib$ urechi de liliac) 6idic$ imediat ochii s%re locul unde %?ndea 6an3it) T AloM Stri#$) 4 cine!a acoloK ' cli%$, 6an3it se #?ndi c$ !a trebui s$*"i #$seasc$ un alt loc %er ect %entru lucrul la calculator, dar se do!edi c$ secretara nu considera !eri ic$rile de securitate ca iind incluse %rintre +ndatoririle ei) Se %re.ent$ ca iind doamna Ganniarachchi) (9a care 6an3it r$s%unse in!enti! c$ el era Sumil :andarana#a)) Se bucura s$ aib$ com%anie, %entru c$ uneori locul de!enea %ustiu) -omnul :andarana#a studiase m$car %u(in reli#iile com%arateK 6an3it o asi#ur$ c$ da, iar asta u tot ceea ce era necesar) -oamna Ganniarachchi +i $cu %rietenoas$ cu m?na "i re!eni la .iarul ei de scandal, iar 6an3it %rimi acces liber +n bibliotec$) Eimic nu se schimbase) Cele dou$ calculatoare erau +nc$ acolo "i lui 6an3it nu*i lu$ mult s$*"i instale.e %ro#ramul "i s$*i urni.e.e ra#mentele %e care le adunase) C?nd %lec$, emeia de la birou, de3a ridic?ndu*se "i +mbr$c?ndu*"i %ardesiul, +ntreb$ aleneF T Ai +nchis totul, nu*i a"aK T -a, si#ur c$ da, o asi#ur$ 6an3it) -e a%t nu +nchiseseQ +ns$ calculatorul a!ea s$ se +nchid$ sin#ur du%$ ce !a #$si %arola %e care o c$uta 6an3it, sau c?nd !a a3un#e la conclu.ia c$ %arola nu %utea i #enerat$ din niciuna din datele introduse) Ni diminea(a %utea %rimi re.ultatele) Care erau, cum mai mult sau mai %u(in se a"te%tase, ine@istente) Dro#ramul nu a!usese su iciente date ca s$*"i ac$ treaba) 5ns$ el mai adunase "i alte in orma(ii %e care s$ i le urni.e.e, %etrec?ndu*"i o or$ din noa%te +mbr$cat +n hainele as%re ale unui #unoier "i adun?nd tot #unoiul %e care amilia domnului -abare +l l$sa %entru ade!$ra(ii #unoieri) ,a3oritatea lucrurilor colectate de 6an3it erau nu numai inutile, ci "i o ensatoare %entru nasul s$u, dar e@istau c?te!a .eci de oi de h?rtie acturi de la di!erse ma#a.ine "i urni.ori de ser!iciiQ o erte turistice, +nchirieri de ma"ini, acilit$(i de credite la b$nciQ "i, cel mai bun, cam o

du.in$ de scrisori %ersonale) -in ne ericire, ma3oritatea erau +n #erman$, limba ($rii unde %ro esorul urmase c?te!a cursuri de s%eciali.are, o limb$ la el de im%enetrabil$ %entru 6an3it ca "i inuita sau choctaI, dar din scrisorile +n en#le.$ sau sin#hale.$ reu"i s$ e@tra#$ num$rul %ermisului auto al dr) -abare, +n$l(imea e@act$ +n centimetri "i D5E*ul %entru bancomat) ('are n* ar i destul de corect ca 6an3it s$*i ia !reo mie de ru%ii %entru neca.urile %e care i le %ro!oca %ro esorul de matematic$K Eu, trase el conclu.ia, n*ar i) A"a ce!a ar i o ile#alitate) -ar era amu.ant s$ se #?ndeasc$ la asta)) :ine+n(eles calculatorul terminase de mult de +ncercat %ermut$rile "i se o%rise) 6an3it introduse noile candidate, a%$s$ tasta de %ornire "i %lec$ iar) -a, el %utea da di!or( de lumea real$) -ar lumea real$ a!ea oarte %u(ine de o erit unui b$iat tamil $r$ %rieteni "i cel %u(in tem%orar $r$ tat$) Atunci, c?nd a3unse +n camera lui %entru somnul mult am?nat, acolo +l a"te%ta ce!a care +i lumin$ +ntrea#a .i) 4ra o scrisoare cu timbru de 9ondra, de la 1amini) 6an3it b$tr?ne, Am a3uns tea $r aici, de"i total e%ui.at) A ost un .bor de nou$ ore, mai %une la socoteal$ "i dou$ schimb$ri de a!ion, dar c?nd am sosit la 9ondra erau doar %atru ore "i 3um$tate mai t?r.iu, ceea ce +nsemna c$ mai a!eam a%roa%e alte o%t ore +nainte s$ m$ culc, iar eu eram o e%a!$) ,i*e al naibii de dor de tine) 5i luase destul lui 1amini %?n$ s$ a3un#$ la %artea bun$, dar iat*o acolo) 6an3it citi acea %ro%o.i(ie de trei sau %atru ori +nainte sa continue cu restul scrisorii) Care era %lin$ de "tiri, dar nu oarte %ersonal$) Cursurile lui 1amini erau interesante, dar %oate mai solicitante dec?t "i*ar i dorit) ,?ncarea de la "coala londone.$ era, ire"te, oribil$, dar e@istau o mul(ime de localuri indiene %este tot, iar unele din ele chiar "tiau s$ se oloseasc$ de curr7) Ca.area era cu mult mai bun$ dec?t m?ncarea, dar 1amini nu a!ea de #?nd s$ r$m?n$ acolo o !e"nicie) 5mediat ce ob(inea %ermisiunea de la a!oca(ii londone.i ai tat$lui s$u urma s$ semne.e un contract de +nchiriere %entru ceea ce %ro%rietarul numea Ao c$su($ su%erb$B la doar cinci minute de mers %e 3os de locul unde se ineau ma3oritatea cursurilor) 2u %o(i s$ aci a"a ce!a, se #?ndi 6an3it %ri!ind $r$ !eselie de 3ur +m%re3urul camerei sale sumbre, iindc$ e"ti destul de norocos s$ ai un tat$ bo#at) Ni, o, da, 6an3it, continua scrisoarea, ai i +nc?ntat s$ te a li aici %entru c$ "coala este la nu mai mult de .ece minute de roiul de teatre "i restaurante din 3urul 9eicester SLuare) 1amini +"i #$sise de3a tim% s$ !ad$ o re%unere +n scen$ a comediei She stoo%s to conLuer "i c?te!a musicaluri) A"adar 1amini :andara, cu toate c$ se #$sea la nou$ mii de kilometri distan($, se distra) 6an3it o t$, consum$ o cli%$ bucur?ndu*se c$ %rietenului s$u absent +i mer#ea at?t de bine sau cel %u(in consum$ o cli%$ ca s$*"i s%un$ sie"i c$ se bucura se t?r+ +n %atul lui sin#uratic "i adormi) 5i lu$ lui 6an3it destul de mult ca s$ re.ol!e cu s%ar#erea codului uns%re.ece .ile de a%t, dedic?ndu*"i iecare .i s$%$rii du%$ noi %osibile intr$ri "i in!ent$rii de noi metode %rin care calculatorul s$ le amestece "i s$ le %otri!easc$) 5ns$ !eni a%oi diminea(a c?nd intr$, $r$ %rea mari a"te%t$ri, "i a!u su%rema +nc?ntare s$ !ad$ ecranul calculatorului anun(?nd ADarola dr) -abare identi icat$B) Se do!edi a i motto*ul ;ni!ersit$(ii din Colombo, :ud*dhih Sar!atra :hra3ate A+n(ele%ciunea str$luce"te %retutindeniB cu .iua de na"tere a so(iei +m%$r(it$ +n dou$ "i intercalat$ %rintre cu!inteF :uddhih)=*1=) Sar!atra)198=) :hra3ate Ni lumea documentelor matematice +i era deschis$M DA26;R4C5 -4 R594 -4 AO46S4 -4 -A24) A"adar +n cele "ase s$%t$m?ni r$mase %?n$ la +nce%erea noului an "colar, %entru %rima dat$ +n !ia(a lui 6an3it se %omeni a%roa%e +necat +n cascade de e@act ti%ul de in orma(ii %e care "i le dorea at?t de mult)

Dentru +nce%ut erau re!istele de teoria numerelor) 4@istau dou$ im%ortante +n limba en#le.$ "i c?te una sau dou$ +n rance.$, #erman$ "i chiar chine.$ (dar el se hot$r?se dinainte s$ nu*"i bat$ ca%ul cu ce!a ce trebuia tradus)) Ni c$r(ile at?t de multe C$r(iM 2oate erau acum la dis%o.i(ia lui %rin +m%rumut +ntre biblioteciM Cele care %$reau interesante, de"i %oate nu direct rele!ante %entru cercetarea lui, erau cele de #enul -e la &ermat la ,inkoIski de Scharlau "i '%olka "i :a.ele teoriei numerelor a lui Geil, care con orm recen.iilor nu erau deloc ba.e, ci oarte a!ansate chiar "i %entru 6an3it) ,ai %u(in %romi($toare, iind a%arent scrise %entru cititori nu a"a de in orma(i ca el, erau 4ni#ma lui &ermat de Simon Sin#h, 5n!ita(ie +n matematica lui &ermat*Giles de J!es /elle#ouarch "i cartea lui Corneli, Sil!erman "i Ste!ens intitulat$ ormulele modulare "i ultima teorem$ a lui &ermat) 4i bine, lista era lun#$, iar astea erau numai c$r(ileM -ar articolele, sute, %oate chiar mii de articole scrise des%re cea mai aimoas$ eni#m$ matematic$, %ublicateP Cam %este totF +n An#lia +n Eature "i +n America +n Science] +n re!iste matematice citate, res%ectate "i care circulau +n 3urul lumii, +n re!iste matematice ti%$rite +n uni!ersit$(i obscure din locuri ca Ee%al, Chile sau ducatul 9u@embur#, "i %oate nu tocmai res%ectabile) Cu o oarecare triste(e continu$ s$ desco%ere mici curio.it$(i %e care i*ar i %l$cut s$ le +m%$rt$"easc$ tat$lui s$u) 4@ista, se %are, o %uternic$ tradi(ie cu%rin.?nd elemente de teoria numerelor +n literatura hindu +nc$ din secolul al O/*lea, "i chiar mai de!reme :rahma#u%ta, Oarahamihira, Din#ala "i chiar +n 9ila!ati, :haskara) 9a el "i acel %ersona3 embrionar arab, abu* i*&ath 'mar bin 5bra*him 8ha77am, bine*cunoscut celor care au.iser$ des%re el "i +n r?ndurile c$rora nu se indusese %?n$ atunci 6an3it Subramanian, sub numele de 'mar 8ha77am, autorul unei lun#i cule#eri de catrene %oetice numite 6ubai7atele) Eiciuna dintre acestea nu era +n mod s%ecial util$ lui 6an3it +n c$utarea +nc$%$(?nat$ a lui &ermat) Eici chiar aimoasa teorem$ a lui :rahma#u%ta nu +nsemna nimic %entru el +ntruc?t nu*l interesa +n mod deosebit a%tul c$ +ntr*un anumit ti% de %atrulater un anumit ti% de %er%endicular$ !a c$dea mereu +n mi3locul laturii o%use) 5ns$ c?nd 6an3it d$du %este a %atra sau a cincea men(ionare a triun#hiului lui Dascal "i ori#inile lui le#ate de 8ha77am, se a"e.$ "i com%use un e* mail c$tre tat$l s$u %o!estindu*i des%re desco%eririle lui) A%oi st$tu ce!a tim% cu de#etul deasu%ra tastei send +nainte de a o ta "i a a%$sa +n schimb cancel) -ac$ 1anesh Subramanian !oia s$ aib$ o rela(ie social$ cu iul lui, era de datoria lui "i nu a iului s$ ac$ %rimul %as) Datru s$%t$m?ni mai t?r.iu 6an3it citise, +n +ntre#ime sau %ar(ial, iecare dintre cele "a%tes%re.ece c$r(i "i a%roa%e o sut$ o%t.eci de articole din biblio#ra ia lui) Eu ob(inuse re.ultate) S%erase +ntr*o intui(ie +nt?m%l$toare care s$ clari ice totul) Aceasta nu a%$ruse) ;rmase .eci de und$turi di erite iar "i iar, %entru ca mul(i autori matematicieni urmau acelea"i c$i ca "i el) -e cinci sau "ase ori ree@aminase e@%onen(ii relati! %rimi ai lui Gie riech, lucrarea lui So%hie 1ermain asu%ra unor anumite numere %rime bi.are, teoria idealurilor a lui 8ummer "i bine+n(eles 4uler, "i bine+n(eles orice alt matematician care c$lcase ne!ino!at %e atr$#$toarea "i letala mla"tin$ de #udron a lui &ermat "i, url?nd de s%aim$ ca orice alt lu% ioros, mastodont sau ti#ru cu din(i sabie, nu mai sc$%ase niciodat$) Dlanul nu unc(iona) Cu mai %u(in de o s$%t$m?n$ +nainte de +nce%erea noului an "colar, 6an3it con"tienti.a a%tul c$ +ncerca sa lucre.e din %rea multe direc(ii deodat$) 4ra ce!a e@act ca sindromul 1SS, des%re care +l a!erti.ase 1amini) A"adar se hot$r+ s$*"i sim%li ice atacul) &iind 6an3it Subramanian, ideea sa de sim%li icare era un atac direct asu%ra acelei detestate "i nes ?r"it de lun#i demonstra(ii a lui Giles, cea %e care numai c?(i!a dintre matematicienii de !a.$ ai lumii +ndr$.neau s$ %retind$ c$ o +n(ele#) 6?n3i "i +nce%u)

Drimii %a"i erau u"ori) -ar a%oi +nainta mai mult +n ur?tul lan( de ra(ionamente al lui Giles "i +nce%u s$ dea de #reu m$ ro#, nu chiar de #reu, nu %entru %$rerile lui 6an3it Subramanian, dar cel %u(in +nce%u s$ aib$ ne!oie de concentrare la iecare r?nd) Dentru c$ atunci Giles +nce%ea s$ recur#$ la ecua(iile %entru curbe +n %lanuri @*7, %entru curbe eli%tice "i la multi%lele solu(ii ale ecua(iei de modularitate) Acolo Giles, %entru %rima dat$, era ca%abil s$ demonstre.e c$ ceea ce se numea con3unctura 2ani7ama*Shimura*Geil anume, c$ orice clas$ in init$ de curbe eli%tice era modular$ era !alid$) Ni a%oi, +n tim% ce 1erhard &re7 "i 8enneth 6ibet demonstraser$ c$ o anumit$ curb$ eli%tic$ nu %oate i modular$, Giles +nsu"i reu"ea s$ demonstre.e c$ aceea"i curb$ este +n mod necesar modular$P Ni, ahaM Asta eraM ' contradic(ie !eritabil$M ' contradic(ie re%re.enta cu $rul cu aur al matematicii care uneoriM T Se #$sea la inalul unui drum interminabil) ' contradic(ie era lucrul %entru #$sirea c$ruia matematicienii +"i dedicaser$ de bun$!oie !ie(ile, %entru c$ dac$ deduc(iile lo#ice %ornind de la ecua(ia de +nce%ut duc la dou$ conclu.ii care se contra.ic una %e alta, atunci ecua(ia de +nce%ut +n sine trebuie s$ ie als$M Ni ast el se do!edea oarecum c$ &ermat s%usese ade!$rul) D$tratul era limita) Suma niciunor numere la cub nu !a i !reodat$ un cub "i a"a mai de%arte %entru orice alt e@%onent de aceast$ %arte a in init$(ii) -ar 6an3it nu se a%ro%iase de desco%erirea %ro%riei sale demonstra(ii mai %u(in +n rico"$toare a ceea ce &ermat a irmase cu at?ta le3eritate cu mult tim% +n urm$) Ni o, daM T Eu era con"tient c$ i se $cuser$ %o.e) &iin(ele care $ceau %o.e erau o alt$ ras$ %rote3at$ a ,arilor 1alactici) Se numeau Stoca(i* ,a"in$, "i desi#ur 6an3it nu*i !$.u niciodat$) 4i nu inten(ionau s$ ie !$.u(i) 5n #eneral nici nu erau !$.u(i !reodat$, cu toate c$ sub o anume combina(ie rar$ de lumin$ a stelelor, a 9unii "i a lumino.it$(ii #e#enschein c?(i!a dintre ei useser$ oca.ional detecta(i de c?te o iin($ uman$) 6a%ortate, aceste !i.iuni erau +n #eneral numite obser!a(ii de ar urii .bur$toare, ad$u#?ndu*se %rin urmare imensului catalo# de alsuri, erori "i minciuni %ur "i sim%lu c$ruia cu si#uran($ nici un om de "tiin($ res%ectabil nu i*ar da aten(ie) Stoca(ii*,a"in$ se ocu%au +n acel tim% %e D$m?nt de antici%area unei ne!oi a ,arilor 1alactici, de ale c$ror necesit$(i "i dorin(e se +n#ri3eau +ntotdeauna Stoca(ii*,a"in$) ,arii 1alactici nu ordonaser$ aceast$ ac(iune, dar Stoca(ilor*,a"in$ li se %ermitea s$ ia sin#uri hot$r?ri +n anumite circumstan(e limitate) Calitatea s%ecial$ a Stoca(ilor*,a"in$ consta +n a%tul c$ ei +"i su ocaser$ %laneta cu "i mai mult$ s?r#uin($ ca ;nu*Oir#ul$*Cinci, a3un#?ndu*se ca !ia(a or#anic$ %e su%ra a(a sa s$ ie acum com%let im%osibil$) ;nu*Oir#ul$*Cinci re.ol!aser$ %roblema ad$u#?nd la in init %rote.e cor%urilor lor or#anice !ulnerabile) Stoca(ii*,a"in$ ado%taser$ o cale di erit$) 4i +"i abandonaser$ %laneta i.ic$, de a%t abandonaser$ tot ceea ce era i.ic) Se reconstituiser$ +ntr*un el de %ro#rame de com%uter "i acordaser$ tru%urilor lor acum ra#ile "i bolna!e %ri!ile#iul mor(ii, +n tim% ce indi!i.ii continuau s$ tr$iasc$ +n c7bers%a(iu) (-e atunci %laneta lor de!astat$ +nce%use s$ dea semne de re#enerare) Eu toat$ a%a lichid$ era to@ic$, de e@em%lu cu toate c$ ar i ost +nc$ un iad %entru orice or#anism)) -ar Stoca(ii*,a"in$ +n"i"iK 4i se $cuser$ utili) ;neori, c?nd ,arii 1alactici hot$rau s$ mute un num$r de obiecte sau iin(e dintr*un sistem stelar +n altul, Stoca(ii*,a"in$ erau instrui(i s$ ac$ mutarea) 5ar c?nd useser$ detectate acele %rime microunde "i a%oi im%ulsurile nucleare de %e D$m?nt, au "tiut c$ ,arii 1alactici !or i interesa(i) Eu au a"te%tat ordine) Au +nce%ut imediat s$ su%ra!e#he.e %laneta "i tot ce se #$sea %e ea "i s$ transmit$ imediat acele desco%eriri s%re col(ul de #ala@ie unde ,arii 1alactici +notau +n r?urile lor de ener#ie +ntunecat$)

-esi#ur, Stoca(ii*,a"in$ nu %rea a!eau habar ce %une la cale rasa uman$ %rin !ariatele ei acti!it$(i) Dentru a"a ce!a ar i trebuit sa +n(elea#$ limba3ul uman) Eu era ca.ul) ,arii 1alactici %re erau ca rasele lor %rote3ate s$ nu cunoasc$ o alt$ limb$ +n a ar$ de a lor, %entru c$ dac$ ar i %utut discuta liber una cu alta cine "tie ce "i*ar i %utut s%uneK 6an3it ar i ost mirat s$ a le c$ %ro%ria sa ima#ine usese transmis$ %rin s%a(iul interstelar +n asemenea mod) Ni totu"i usese) 9a el "i ima#inile tuturor "i a%roa%e a orice de %e D$m?nt, iindc$ Stoca(ii*,a"in$ chiar dac$ nu erau omni%oten(i erau s?r#uincio"i) Ni s%erau c$ ,arii 1alactici !or a%recia, sau cel %u(in !or tolera, aceast$ s?r#uin($) C?nd ceasul de %e no%tiera lui 6an3it +l tre.i %entru %rima .i a noului an "colar, el s$ri din %at ca s$*l o%reasc$) Drimul curs, astronomieF #eo#ra ia sistemului solar, era a%roa%e ultima sa s%eran($ ca uni!ersitatea s$*i o ere ce!a interesant %entru urm$torii trei ani) Acest lucru +n sine era relati! +mbucur$tor) Ni atunci, %e c?nd %$r$sea cl$direa, %ortarul +i +ntinse o scrisoare de la 9ondra, deci de la 1amini iar 6an3it se sim(i +ntr*ade!$r bucuros) A%lecat %este micul de3un, citi scrisoarea) Eu*i lu$ mult tim%) ,isi!a era chiar mai scurt$ dec?t %recedenta "i dedicat$ a%roa%e +n +ntre#ime descrierii Asu%erbei c$su(eB a lui 1aminiF 5ntri din strad$ "i urci c?te!a tre%te) A3un#i +n li!in# (britanicii +l numesc AsalonB)) 9?n#$ acea +nc$%ere este o buc$t$rie ca %entru %$%u"i, "i asta e tot la acest ni!el) ;rmea.$ alte sc$ri care coboar$ din salon +n s%ate, unde se a l$ o camer$ cu !edere s%re c?(i!a metri %$tra(i de noroi care se %resu%une c$ ar i o #r$din$) Cred c$ !oi ace din ea camera de oas%e(i, dar nu*mi ac %lanuri s$ ca.e. +n ea musa iri %este noa%te) (Eumai dac$ tu, omule, nu !rei s$ !ii %e aici +ntr*un IeekendM) 6e!enind la ni!elul salonului, alte sc$ri duc sus la dormitor "i baie) Eu e %rea con!enabil %entru cine!a care doarme +n camera de oas%e(i dac$ are ne!oie s$ ac$ %i%i la mie.ul no%(ii) Ni s$ ne +ntoarcem la buc$t$rie) Are tot ce (i*ai dori de la o buc$t$rie modern$, dar la %ro%or(ii minusculeF un ri#ider mic, un ara#a. mic "i cel mai mic s%$l$tor %e care l*ai !$.ut !reodat$) 4u am .is c$ e su icient de mare c?t s$ s%ele o %ereche de "osete, dar ,ad#e a .is c$ ar %utea numai dac$ %ui c?te o "oset$ %e r?nd) 'ricum, a"a cum este, e a meaM Chiar dac$ toat$ mobila e stil 5e tin 2im%uriu) Acum trebuie s$ u#, %entru c$ mer#em cu #a"ca s$ !edem noua %unere +n scen$ a lui Sto%%ard "i !rem s$ lu$m cina mai +nt?i) 6an3it reu"i s$ .?mbeasc$ ima#in?ndu*"i*l %e 1amini s%$l?nd ru ele 1amini cel %entru care ru ele useser$ +ntotdeauna ce!a ce duci acas$ "i dai ser!itorilor "i care (i le dau +na%oi a doua .i diminea($ curate, c$lcate "i +m%$turite) Asta nu*l +m%iedic$ s$ se +ntrebe cine era ,ad#e) A"adar se %re.enta la %rimul s$u curs %re#$tit %entru o de.am$#ireP -ar, ormidabil, miraculos, nu asta se +nt?m%l$M -4 9A ,46C;6 9A ''62) 9ocul +n care se (inea cursul de astronomie nu era o clas$ obi"nuit$) 4ra una din acele +nc$%eri +n orm$ de teatru miniatural, cu "iruri semicirculare de scaune su iciente %entru o sut$ de studen(i) Ni a%roa%e toate locurile erau ocu%ate, %?n$ la ni!elul unde se a lau o catedr$, un scaun "i un %ro esor care nu %$rea cu mult mai +n !?rst$ dec?t 6an3it +nsu"i) Se numea Horis Oorhulst) 4ra e!ident un creol, "i la el de e!ident unul care alesese s$ %$r$seasc$ insula ca s$*"i ia di%loma) Ni "colile %e care le urmase +l im%resionau %e 6an3it) Durtau numele unor astronomi !enera(i) -r) Oorhulst +"i luase masteratul la ;ni!ersitatea din /aIaii la /ilo, unde lucrase ca intern la !echiul "i imensul telesco% 8eck, "i continuase cu doctoratul la Caltech lucr?nd +n %aralel la Het Dro%ulsion 9aborator7 +n Dasadena) 9a HD9 $cuse %arte din echi%a care construise &araIa7, na!a s%a(ial$ care .burase %e l?n#$ Dluto +n Centura 8ui%er sau +n r$m$"i(ele Centurii

8ui%er, cum s%unea Oorhulst, loial !echii deci.ii a %ro esioni"tilor care*i re u.aser$ lui Dluto %reten(ia de a i o %lanet$ ade!$rat$, ast el +nc?t acum acesta nu era dec?t +nc$ una din nenum$ratele milioane de bul#$ri de .$%ad$ din 8ui%er) (-e a%t, s%use Oorhulst clasei, &araIa7 %arcursese de3a %?n$ acum cea mai mare %arte a drumului %rin Centura 8ui%er "i (intea m$rimile norului lui 'ort)) Oorhulst continu$ e@%lic?nd ce erau toate acele lucruri ne amiliare (cel %u(in %entru 6an3it), iar b$iatul era ascinat) A%oi, s%re s ?r"itul orei, Oorhulst le d$du c?te!a !e"ti bune) 2o(i cei %re.en(i, anun($ el, !or a!ea %ri!ile#iul s$ %ri!easc$ %rin cel mai bun telesco% din Sri 9anka la obser!atorul de %e coasta l0iduruthala#ala) T ' o#lind$ de doi metri cu ade!$rat bun$, .ise) Ni ad$u#$F A ost un dar de la #u!ernul Ha%oniei, +n locul unuia mai mic %e care il d$duser$ +nainte) Acest lucru isc$ a%lau.e s%oradice +n r?ndurile studen(ilor, dar nu u nimic +n com%ara(ie cu reac(ia lor atunci c?nd s%useF T ', a%ro%o, %arola de la com%uterul meu e A&araIa7B) Dute(i l*o olosi(i to(i ca s$ a!e(i acces la orice material %e teme de astronomie de %e net) Atunci i.bucnir$ urale, iar cele mai %uternice !eneau de la un b$iat sin#hale. care st$tea l?n#$ 6an3it) 5ar c?nd %ro esorul se uit$ la ceasul de %e %erete "i anun($ c$ cele .ece minute r$mase %uteau li olosite %entru +ntreb$ri, 6an3it u unul dintre %rimii care ridic$ m?na) T -a, $cu Oorhulst uit?ndu*se la tabela de %e catedr$) 6an3itK 2?n$rul se ridic$ +n %icioare) T ,$ +ntrebam dac$ a(i au.it !reodat$ de Derc7 ,olesIorth) T ,olesIorthK Oorhulst +"i $cu m?na strea"in$ ca s$ se uite mai bine la 6an3it) 4"ti din 2rincomaleeK 6an3it a%rob$) T ,da, acolo e +n#ro%at, nu*i a"aK Si#ur, am au.it de el) 2e*ai uitat !reodat$ la craterul lui de %e 9un$K -$*i drumul) A&araIa7B +(i !a da acces la %a#ina HD9) 4@act asta "i $cu 6an3it +n urm$torul minut du%$ terminarea cursului) 9ocali.a re%ede Het Dro%ulsion 9aborator7 %e internet cu a3utorul calculatoarelor din sal$ "i descarc$ o s%lendid$ ima#ine a craterului lunar bote.at ,olesIorth) 4ra +ntr*ade!$r im%resionantQ a%roa%e dou$ sute de kilometri +n diametru) -e"i era a%roa%e %lat interiorul s$u, era %res$rat cu .eci de cratere ormate de meteori(i, inclusi! unul cu un ma#ni ic %isc central) 6an3it se #?ndi la !i.itele sale la morm?ntul lui ,olesIorth din 2rincomalee +m%reun$ cu tat$l s$u) Ce rumos ar i ost ca %$rintele s$u s$ "tie c$ !$.use cu ochii lui craterul lunar) -ar a"a ce!a %$rea im%osibil) &ire"te, restul cursurilor lui 6an3it nu erau nici %e de%arte la el de interesante %recum cel de astronomie) Se +nscrisese la antro%olo#ie %entru c$ se a"te%tase s$*i ie u"or s$ treac$ %rin el $r$ s$ se #?ndeasc$ %rea mult) De %arcurs u +ntr*ade!$r u"or, cu toate c$ un alt a%t i.bitor +n %ri!in(a lui, a l$ 6an3it, era %lictiseala a%roa%e uci#$toare) Ni se mai +nscrisese "i la %siholo#ie %entru c$ !oia s$ a le mai multe des%re sindromul 1SS,) 5ns$ +n %rimul trimestru %ro esorul +l in orm$ c$ el nu credea +n 1SS,, indi erent ce ar s%une al(i dasc$li de la alte clase) (ADentru c$ dac$ multitaskin#*ul te %roste"te, cum de reu"esc at?(ia dintre !oi s$*"i ia di%lomaKB) 5n cele din urm$, mai alese "i iloso ia %entru c$ %$rea #enul de lucruri care s$ te a3ute s$ treci $r$ s$ ii ne!oit s$ studie.i %rea mult) Aici #re"ise) Dro esorul de Sil!a era de!otat obiceiului de a da lucr$ri de control ul#er a%roa%e +n iecare s$%t$m?n$) Doate c$ ar i ost destul de tolerabil, dar 6an3it se %rinse re%ede c$ era #enul de %ro esor care cerea ele!ilor s$i s$ memore.e date)

;n tim% 6an3it +ncerc$ s$ ie interesat de subiect) Dlaton nu +nsemna chiar o %ierdere de !reme, considera el, "i nici Aristotel) 5ar c?nd %ro esorul de Sil!a +nce%u s$ se ocu%e de 4!ul ,ediu, cu Deter Abelard, 2oma d0ALuino "i to(i acei oameni, situa(ia se +nr$ut$(i) 9ui 6an3it nu*i %rea %$sa de di eren(a dintre e%istemolo#ie "i meta i.ic$, sau dac$ e@ista -umne.eu, sau ce era cu ade!$rat ArealitateaB) A"adar lum?narea interesului s$u mai %?l%?i %u(in, a%oi se stinse) -ar, %rin minune, bucuria e@%lor$rii celorlalte lumi ale lui Sol de!eni din ce +n ce mai mare) 5n s%ecial c?nd, +n al doilea trimestru, dr) Oorhulst atac$ %osibilitatea !i.it$rii unor %lanete, cel %u(in a uneia sau dou$ dintre cele mai %u(in ostile) Oorhulst %arcurse lista) ,ercur nuQ nu %rea ai !rea s$ a3un#i acolo %entru c$ era cu mult %rea ierbinte "i secetos, chiar dac$ %$rea s$ e@iste ce!a a%$ de a%t, #hea($ la unul dintre %oli) Oenus %$rea s$ ie "i mai rea, +n!$luit$ +n acea %$tur$ de dio@id de carbon care re(inea c$ldura) T Acela"i ti% de %$tur$, e@%lic$ Oorhulst clasei, %ro!oac$ +nc$l.irea #lobal$ aici %e D$m?nt "i de care s%er c$ +ntr*o .i o s$ sc$%$m) ,$car de cea mai rea %arte a ei) De Oenus, ad$u#$ el, acele A%$r(i releB asi#urau su%ra e(ei o tem%eratur$ care %utea to%i %lumbul) ;rm$toarea era D$m?ntul) T)%e care de a%t nu a!em ne!oie s$*l coloni.$m, #lumi Oorhulst, %entru c$ a%arent cine!a, sau ce!a, a $cut*o de3a cu mult tim% +n urm$) Eu le d$du nici o "ans$ s$ reac(ione.e, ci continu$F A"a c$ hai s$ arunc$m o %ri!ire %e ,arte) Orem s$ !i.it$m ,arteK ,ai interesant, e@ist$ acolo !ia($K Contro!ersa durea.$ de ani de .ile) Astronomul american Derci!al 9oIell, s%use el, credea nu numai c$ e@ist$ !ia($ %e ,arte, ci "i c$ ar i o !ia($ oarte ci!ili.at$, e@trem de tehnolo#i.at$, ca%abil$ s$ construiasc$ imensa re(ea de canale %e care 1io!anni Schia%arelli o obser!ase %e su%ra a(a sa) 2elescoa%ele mai bune cu a3utorul re#retatului c$%itan Derc7 ,olesIorth din 2rincomalee au des iin(at ideea atunci c?nd au do!edit c$ acele canali ale lui Schia%arelli erau doar urme aleatoare %e care ochii lui am$#i(i le consideraser$ linii dre%te) A%oi %rimele trei misiuni ,ariner %useser$ ca%$t de.baterilor transmi(?nd ima#ini ale unei su%ra e(e aride, marcate de cratere, reci) T -ar, +ncheie dr) Oorhulst, oto#ra ii mai %er ormante ale su%ra e(ei lui ,arte au ar$tat de atunci indicii c$ ar e@ista a%$ cur#$toare) Acum nu mai cur#e, desi#ur, dar e!ident c?nd!a +n trecut a curs a%$ ade!$rat$) A"adar ade%(ii !ie(ii %e ,arte erau din nou %e !al) 5ns$, ad$u#$, %endulul a re!enit) -eci cine are dre%tateK -r) Oorhulst %arcurse auditoriul cu %ri!irea, a%oi .?mbiF Cred c$ sin#urul mod +n care %utem "ti si#ur este s$ trimitem ni"te oameni acolo, %re erabil cu mult echi%ament de orare) &$cu o %au.$) A%oi s%useF T Cred c$ urm$toarea +ntrebare !a i A-u%$ ce s$ ore.eKB -ar +nainte de a r$s%unde, "tie !reunul dintre !oi ce loc din sistemul solar am l$sat deo%arte %?n$ acumK ;rm$ o lini"te de c?te!a secunde +n care o sut$ de studen(i socoteau %e de#ete ,ercur, Oenus, D$m?nt, ,arte %?n$ c?nd o t?n$r$ din %rimul r?nd stri#$F T Oorbi(i des%re 9un$, doctore OorhulstK 4l +i c$ut$ numele %e list$, a%oi +i adres$ un salut) T Corect, 6oshini) -ar +nainte s$ a3un#em la 9un$, hai s$ !$ ar$t ni"te %o.e dintr*un loc +n care chiar am ost, "i anume /aIaii) Se +ntoarse s%re ecranul din s%atele lui %e care +nce%use s$ se a i"e.e ima#inea %e tim% de noa%te a %antei +ntunecate a unui deal cobor?nd +n mare) Danta era %unctat$ de ocuri ro"ii, ca o tab$r$) A armatei, iar +n locurile +n care %etele atin#eau ($rmul a%$reau e ecte %irotehnice !iolente cu meteori ar.?nd .bur?nd deasu%ra su%ra e(ei a%ei)

T Aceasta este /aIaii, .ise Oorhulst) ,area insul$) Oulcanul 8ilauea eru%e "i ceea ce !ede(i !oi este la!a scur#?ndu*se +n mare) 5n tim%ul cur#erii, iecare mic "u!oi +nce%e s$ se r$ceasc$ la e@terior, "i ast el se ormea.$ un el de tub de %iatr$ +nt$rit$ %rin care continu$ s$ cur#$ la!a lichid$) Eumai c$ uneori la!a s%ar#e tubul) Atunci se !$d acele %ete luminoase de la!$ ro"ie ierbinte) 9$s$ tim% clasei s$ se +ntrebe de ce se uit$ la /aIaii c?nd e!ident subiectul era 9una) A%oi atinse din nou telecomanda) Acum ecranul +l %re.enta %e dr) Oorhulst +nsu"i al$turi de o emeie t?n$r$ "i destul de dr$#u($ +n costuma(ie de %la3$) St$teau la intrarea a ceea ce %$rea o %e"ter$ su%radimensionat$ +n mi3locul unei %$duri tro%icale) T 9?n#$ mine este Annie Shkoda, e@%lic$ Oorhulst studen(ilor) A ost "e ul meu de %roiect la /ilo "i s$ nu !$ !in$ !reo idee, %entru c$ la a%ro@imati! o lun$ du%$ ce a ost $cut$ %o.a asta ea s*a c$s$torit cu altcine!a) Suntem %e %unctul de a intra +n ceea ce americanii numesc 2ubul de 9a!$ 2hurston) 4u %re er numele haIaiian, Eahuku, %entru c$ de a%t omul de nume 2hurston de la care !ine cel$lalt nume nu are nimic de*a ace cu tubul) 4l a ost doar un redactor de .iar care a $cut cam%anie %entru +n iin(area Darcului Ea(ional Oulcanic) 'ricum, ceea ce sa +nt?m%lat a ost c$ acum %atru sau cinci sute de ani 8ilauea sau %oate !ulcanul mai !echi, ,auna 9oa a eru%t) A aruncat la!$Q la!a a ormat tuburi) C?nd la!a a +ncetat s$ mai cur#$, lichidul s*a scurs din tuburi) -ar tuburile au r$mas ca ni"te uria"e conducte din %iatr$) Cu tim%ul au ost aco%erite de %$m?nt "i -umne.eu mai "tie ce, dar sunt +nc$ acolo) &$cu o %au.$, %ri!ind +n sus la r?ndurile de studen(iF :$nuie"te cine!a ce le#$tur$ are asta cu 9unaK -ou$.eci de m?ini se +n$l(ar$ dintr*odat$) Oorhulst +l alese %e b$iatul de l?n#$ 6an3it) T -a, HudeK :$iatul se ridic$ ner$bd$tor) T Au e@istat !ulcani "i %e 9un$) Dro esorul a%rob$ din ca%) T Cate#oric au e@istat) Eu oarte recent, %entru c$ 9una, iind at?t de mic$, s*a r$cit cu mult tim% +n urm$) -ar +nc$ se mai %oate !edea c$ au ost unii #i#antici, acolo unde scur#erile de la!$ ba.altic$ +nc$ mai aco%er$ sute de kilometri %$tra(i, iar %e 9un$ se #$sesc destule domuri %e c?m%ii sau chiar +n interiorul unui crater care au %robabil ori#ine !ulcanic$) Ni dac$ e@ist$ scur#eri "i domuri, a e@istat "i la!$, iar dac$ a e@istat la!$ ce altce!a a mai e@istatK T 2uburi de la!$M 6$s%unser$ imediat !reo .ece studen(i %rintre care "i 6an3it) T 4@act, tuburi de la!$M A%rob$ Oorhulst) De D$m?nt, tuburi ca Eahuku rar a3un# la mai mult de c?(i!a metri +n diametru, dar %e 9un$ e altce!a) 5n #ra!ita(ia sa ne+nsemnat$ %ot a3un#e de .eci de ori mai mari chiar de m$rimea Channel*ului dintre An#lia "i &ran(a) Stau acolo, a"te%t?nd o iin($ uman$ care s$ !in$ s$ sa%e %?n$ la unul dintre ele "i s$*l c$l$ $tuiasc$ cu oarte mult$ #ri3$ "i s$*l um%le cu aerP Ni a%oi s$ +nchirie.e s%a(iu de locuit %entru imi#ran(ii de %e D$m?nt) 6idic$ ochii la ceasul de deasu%ra ecranului, a c$rui culoare trecuse de la !erde la %ortocaliu "i acum cli%ea ro"u) T Ni aici se +ncheie lec(ia de a.i, s%use) -ar de a%t nu era a"a %entru c$ cel %u(in .ece m?ini erau +nc$ ius) -r) Oorhulst arunc$ o %ri!ire trist$ la im%lacabila lumin$ ro"ie, dar ced$) T :ine, .ise) Cnc$ o +ntrebare) Ce s$ ieK C?(i!a dintre cei cu m?inile %e sus le cobor?r$, +ntorc?ndu*se s%re un b$iat %e care 6an3it +l !$.use +n com%ania cole#ului s$u de r?nd, Hude) Acesta !orbi imediat, de %arc$ ar i a"te%tat numai o "ans$)

T -octore Oorhulst, unii dintre noi ar dori s$ a le %$rerea dumnea!oastr$ asu%ra unui lucru) Ceea ce s%une(i sun$ adesea ca "i cum a(i crede c$ !ia(a inteli#ent$ ar i ce!a obi"nuit +n #ala@ie) Crede(i c$ e ade!$ratK Oorhulst +i arunc$ o %ri!ire +ntreb$toare) T 4i, haideM -e unde s$ "tiu c$ nu a!e(i !reun cumnat care lucrea.$ ca re%orterK Ni dac$ eu s%un ceea ce !re(i !oi s$ s%un, ce articol o s$ mai ie, A;ni!ersitatea Star#a.er %retinde c$ numeroase rase e@traterestre se !or lua la +ntrecere cu omenireaBM :$iatul r$mase neclintit) T Crede(iK Cntreb$) Oorhulst o t$) T :ine, .ise) 4 o +ntrebare cinstit$ "i o s$ !$ dau un r$s%uns cinstit) Eu cunosc nici un moti! documentat "tiin(i ic %entru care nu ar %utea e@ista un num$r, %oate chiar un num$r mare, de %lanete ca%abile s$ sus(in$ !ia(a +n #ala@ia noastr$, "i nici !reun moti! "tiin(i ic %entru care %e unele dintre ele s$ nu se i de.!oltat ci!ili.a(ii a!ansate) Acesta e ade!$rul) Eu l*am ne#at niciodat$) :ine+n(eles, ad$u#$ el, nu !orbesc des%re su%er iin(ele !oastre nebune"ti din ben.ile desenate, care !or s$ ac$ din oameni scla!ii lor sau %oate s$ ne e@termine cu totul) Cum +i cheam$K -u"manii lui Su%erman %e care i*a ca%turat tat$l lui +nainte s$ le e@%lode.e %laneta "i i*a %us +ntr*un el de +nchisoare .bur$toare care arat$ cam ca un %res%a%ier cubic, numai c$ s*a +nt?m%lat ce!a "i ei au sc$%atK ' !oce din r?ndul din s%ate stri#a de3aF T 1eneralul RodK ' alt$ !oce ad$u#$F T Ni ata, ;rna) A%oi al(i cinci*"ase inter!enir$F T Ni EonM Dro esorul le adres$ tuturor un sur?s lar#) T ,$ bucur$ s$ !$d c$ +i cunoa"te(i a"a de bine %e clasici) 'ricum, crede(i*m$ c?nd !$ s%unF ei nu e@ist$) Eici un e@traterestru hidos n*o s$ decid$ s$ ne e@termine, "i acum hai s$ ie"im de aici %?n$ nu cheam$ %oli(ia cam%usului) Cu toate c$ dr) Horis Oorhulst nu au.ise niciodat$ de ,arii 1alactici sau de !reuna din s%eciile lor %rote3ate "i ar i ost oarte %robabil s$ i dat un r$s%uns oarte di erit dac$ ar i au.it el, tehnic, a!ea destul$ dre%tate +n ceea ce s%unea) Eici un e@traterestru nu a!ea s$ hot$rasc$ s$ e@termine s%ecia uman$) Sin#urii e@tratere"tri interesa(i de aceast$ %roblem$ luaser$ de3a deci.ia s*o ac$ "i a%oi trecuser$ la %robleme mai distracti!e) ,arii 1alactici nu a!eau moti!e s$*"i (in$ #a.onul curat de s%ecii inamice li%site de orice no(iune %ri!ind traiul +n %ace "i %rietenie) Ceea ce doreau ei, "i ob(ineau, era o e@isten($ cu c?t mai %u(ine %osibilit$(i de distra#ere de la %rinci%alele lor interese) ;nele dintre aceste interese erau le#ate de %lanurile lor %ri!ind un mediu #alactic ideal, %e care ei s%erau s$*l reali.e.e %este .ece*dou$*.eci de miliarde de ani) Alte interese se a%ro%iau mai mult de ceea ce oamenii ar numi a%recierea rumosului) ,arii 1alactici considerau multe lucruri A rumoaseB, %rintre ele ceea ce oamenii ar numi sisteme de numera(ie, nucleonic$, cosmolo#ie, teoria strin#urilor ("i non*strin#urilor), cau.alitate "i multe alte domenii) :ucur?ndu*se de as%ectele undamentale ale naturii, ei %uteau %etrece secole "i milenii, dac$ !oiau contem%l?nd bo#atele modi ic$ri s%ectrale c?nd un sin#ur atom +"i %ierde, unul c?te unul, electronii de %e orbite) Sau %uteau studia distribu(ia numerelor %rime mai mari dec?t 10>0, sau maturi.area lent$ a unei stele de la starea de ire de #a.e "i %articule minuscule +m%r$"tiate, %rin ini(ierea arderilor nucleare "i %?n$ la starea terminal$ de %itic$ alb$ sau, din nou, de nor de #a.e "i %articule)

', a!eau "i alte %reocu%$ri) ;na, de e@em%lu, era %roiectul lor de cre"tere a %ro%or(iei elementelor #rele relati! la hidro#enul %rimordial +n com%o.i(ia chimic$ a #ala@iei) (A!eau un moti! solid %entru un ast el de %ro#ram, dar unul %e care iin(ele umane contem%orane nu l*ar i +n(eles)) Alte %reocu%$ri erau "i mai %u(in inteli#ibile celor asem$n$tori oamenilor) -ar da, considerau c$ su%rimarea ci!ili.a(iilor %oten(ial %ericuloase merit$ e ortul) Cn consecin($ datele re eritoare la %laneta D$m?nt le cereau s$ ac(ione.e) 'rdinul lor de +ncetare trimis %rin unde radio c$tre %laneta oamenilor cu %asul lene" al luminii +nc$ mai a!ea ani %?n$ sa a3un#$ la destina(ie) Eu era su icient) -e a%t nici nu conta, %entru c$ erau necesare m$suri mai ur#ente) Acele im%ertinente !ertebrate bi%ede nu numai c$ %osedau tehnolo#ia isiunii "i u.iunii nucleare +ntr*un #rad care $cea %osibil$ crearea de armament deran3ant, ci a!eau de3a o !ast$ industrie a armamentului la scar$ %lanetar$ ca s$ le construiasc$) Situa(ia era chiar mai su%$r$toare dec?t %resu%useser$ ,arii 1alactici, iar ei nu tolerau nici un el de su%$rare) Aleser$ s$ %un$ ca%$t acelei anume su%$r$ri) C?nd ,arii 1alactici doreau s$ transmit$ instruc(iuni uneia dintre rasele lor %rote3ate, a!eau la dis%o.i(ie c?te!a sisteme de li!rare) 4@ista, de e@em%lu, sim%lul radio, e icient, dar %licticos de lent) Eici un semnal electroma#netic lumin$, radar, #enul $sta de lucruri nu se %utea de%lasa cu !ite.$ mai mare dec?t iubitul c al dr) 4instein, des%re care se s%une c$ re%re.int$ !ite.a ma@im$ absolut$ de a%ro@imati! trei sute de mii de kilometri %e secund$) ,arii 1alactici reali.aser$ unele dis%o.iti!e mai ra%ide, strecur?ndu*se %rintre isurile relati!it$(ii, dar "i acelea erau de cel mult %atru sau cinci ori mai ra%ide) 5ns$ ,arii 1alactici +n"i"i sau orice ra#ment deta"abil al lor iind iin(e ine abil non* barionice, nu su ereau asemenea limit$ri) -in moti!e le#ate de #eometria s%a(iu*tim%ului decadi* mensional, c$l$toria lor era com%us$ dintr*un num$r de eta%e, de la a la b, a%oi de la b la c, a%oi de la c un %as dre%t la destina(ie) Dentru iecare eta%$ tim%ul de tran.it era +ntotdeauna .ero, ie c$ era !orba de diametrul unui %roton sau de distan(a de la mie.ul #ala@iei %?n$ la cel mai +nde%$rtat bra( al s%iralei) A"adar ei $cur$ %asul incomod de a*"i deta"a un ra#ment care s$ %oarte instruc(iuni la ;nu*Oir#ul$*Cinci, "i ast el ;nu*Oir*#ul$*Cinci %rimir$ ordinul de mar" a%roa%e imediat ce ,arii 1alactici hot$r?r$ s$*l dea) Ni %entru c$ ;nu*Oir#ul$*Cinci antici%aser$ care !a i deci.ia, erau de3a +n %lin mar" atunci c?nd sosi ordinul) ;nu*Oir#ul$*Cinci nu !$.ur$ nici un moti! de am?nare) Armada lor in!adatoare era #ata de lansare) ' lansar$) Cate#oric, ;nu*Oir#ul$*Cinci erau iin(e com%let materiale "i +n consecin($ nu erau scuti(i de re#ula !ite.ei luminii) A!ea s$ treac$ mai %u(in de o #enera(ie uman$ +nainte ca armada s$ %oat$ a3un#e la destina(ie "i s$ e@termine s%ecia nedorit$) -ar era %e drum) CE264 25,D, CEAD'5 D4 D\,SE2) 9ucrurile mer#eau bine %entru 6an3it Subramanian m$ ro#, adic$ dac$ nu lu$m +n considerare a%tul c$ 1amini se a la la nou$ mii de kilometri de%$rtare, iar tat$l lui 6an3it a%roa%e c$ %utea i "i el la el) Situa(ia se +ncin#ea din nou +n 5rak, unde b$t$u"i cre"tini %lini de mu"chi "i cu %u"ti de asalt %$.eau un ca%$t al %odului ca s$ nu ie tra!ersat de islami"tiQ de %artea cealalt$ %odul era %$.it de islami"ti la el de duri "i de bine +narma(i care nu !oiau ca acei cre"tini s$ %olue.e %artea lor de r?u) Se %etreceau multe asemenea lucruri, dar cu si#uran($ nu acelea +l $cuser$ tem%orar ericit %e 6an3it) 5ns$ ele e@istau) Eu numai c$ +i %l$cea cursul de astronomie, ci se "i descurca oarte bine la el) Cele mai %roaste re.ultate ale sale se %lasau totu"i la %este o%t.eci de %rocente, iar

bun$!oin(a %ro esorului (m$surat$ +n com%limentele $cute +ntreb$rilor "i comentariilor lui 6an3it) +l %lasau %oate chiar mai sus) :ine+n(eles, dr) Oorhulst #$sea cum s$ com%limente.e %e oricine din clas$) Eu %entru c$ era un %ro esor lene" "i indul#ent, considera 6an3it) ,ai de#rab$ nu se +nscria nimeni la cursul lui dac$ nu era ascinat de ideea c$ !or a3un#e s$ !ad$ c?nd!a, cum!a, oamenii %lec?nd s$ !i.ite.e unele din acele bi.are alte lumi) C?nd 6an3it ob(inu a treia oar$ la r?nd 100Y la un test, i se %$ru %entru %rima dat$ c$ ar %utea s$ de!in$ #enul de student de care tat$l s$u s$ ie m?ndru) Ast el c$, sub orm$ de e@%eriment, +ncerc$ s$ ia "i celelalte cursuri %u(in mai +n serios) Oeri ic$ lista de lecturi su%limentare a %ro esorului de iloso ie "i alese o carte care a!ea cel %u(in un titlu interesant) -ar c?nd lu$ cu el m$rea(a lucrare a lui 2homas /obbes, 9e!iatanul, interesul dis%$ru ra%id) /obbes s%unea c$ intelectul uman era ca o ma"in$K 6an3it nu era si#ur) Eici nu %utea ace distinc(ie +ntre, s$ .icem, meritum con#rui "i meritum condi#ni) Ni de"i era relati! +ncre.$tor c$ +n(ele#ea ce s%unea /obbes atunci c?nd l$uda Astatul cre"tinB dre%t cea mai +nalt$ orm$ de #u!ernare, aceasta nu era o no(iune care s$*l atra#$ %e +nc$%$(?natul "i a#nosticul iu al %reotului %rinci%al al unui tem%lu hindus) 'ricum, nimic la /obbes nu %$rea rele!ant %entru !ie(ile cunoscu(ilor lui 6an3it) -use %osac cartea +na%oi la bibliotec$ "i se +ndre%t$ s%re camera sa, $r$ s$ s%ere la nimic mai mult dec?t un somn lini"tit de !reo or$) 1$si dou$ scrisori care +l a"te%tau) ;na era +ntr*un %lic crem cu si#iliul auriu al uni!ersit$(ii) Cel mai %robabil, #?ndi 6an3it, o not$ de la banca studen(ilor %rin care era in ormat c$ tat$l s$u trimisese banii %entru +nc$ un trimestru) -ar cealalt$ era de la 9ondra "i %rin urmare de la 1amini) 6an3it o deschise imediat) S%erase c$ !e"tile de la 1amini +i !or lumina .iua nesatis $c$toare, dar u +nc$ o dat$ de.am$#it) Eu era a"a) Scrisoarea era scurt$ "i nu reie"ea deloc c$ lui 1amini +i era dor de el) Do!estea +n %rinci%al des%re !i.ionarea unei comedii mai %u(in amu.ante de*a lui Shakes%eare la ce!a numit :arbican) -intr*un moti! oarecare, .icea 1amini, re#i.orul +mbr$case to(i actorii +ntr* un alb uni orm, ast el c$ 3um$tate din tim% nici el "i nici ,ad#e nu %utuser$ s$*"i dea seama cine !orbea) Cntin.?ndu*se du%$ scrisoarea uni!ersit$(ii, 6an3it +"i d$du seama c$ era a treia, %oate a %atra oar$ c?nd 1amini o %omenea %e aceast$ ,ad#e) Anali.$ %osibilele im%lica(ii ale acestui a%t +n tim% ce e@tr$#ea o scrisoare %e o h?rtie la el de crem ca "i %licul, a atunci %osibila +n"el$ciune a lui 1amini +i ie"i cu totul din minte) Scrisoarea %urta antetul decanatului "i s%uneaF O$ ro# %re.enta(i*!$ la biroul decanului mar(ea !iitoare la ora dou$ du%$*amia.$) S*a constatat c$ +n tim%ul anului "colar trecut a(i olosit neautori.at %arola de acces +n re(ea a unui membru al %ersonalului acult$(ii) Oi se cere s$ aduce(i orice document sau alt material %e care +l considera(i rele!ant +n ca.ul acestei acu.a(ii) 4ra semnat$ chiar de decan) -u%$ %l$cu(a cu numele ei, emeia de la secretariatul decanatului era tamil$, lucru +ncura3ator, dar era "i la el de b$tr?n$ ca tat$l lui 6an3it) A!ea o %ri!ire rece) T 4"ti a"te%tat, +l in orm$ ea) Do(i s$ intri direct +n biroul decanului) 6an3it nu mai a!usese niciodat$ oca.ia s$*l !i.ite.e %e decan) Ntia totu"i cum ar$ta omul %a#ina de %e site*ul acult$(ii o erea 5 olo#ra ii "i b$tr?nul care citea un .iar la imensul birou de mahon cate#oric nu era el) 9$s$ 3os .iarul "i se ridic$, nu chiar .?mbitor, dar cu si#uran($ $r$ e@%resia de 3udec$tor %us %e s%?n.urat delinc!en(i la care se a"te%tase 6an3it) T 5ntr$, domnule Subramanian, stri#$ el) 5a loc) 4u sunt doctor -en.el -a!oodbho7, %re"edintele catedrei de matematic$, "i cum %roblemele matematice %ar s$ 3oace un rol im%ortant aici, decanul m*a ru#at %e mine s$ m$ ocu% de acest inter!iu +n locul lui)

Eu usese o +ntrebare, iar 6an3it habar n*a!ea ce r$s%uns ar i %utut i %otri!it) Continu$ %ur "i sim%lu s$ se uite la matematician cu o e@%resie care, s%era el, transmitea o +n#ri3orare %lin$ de solicitudine, dar nu o admitere a !ino!$(iei) -r) -a!oodbho7 nu %$ru s$ ie deran3at) T ,ai +nt?i, .ise, sunt c?te!a +ntreb$ri ormale %e care trebuie s$ (i le %un) Ai olosit %arola doctorului -abare ca s$ ob(ii bani la care nu a!eai dre%tulK T Cate#oric nu, domnuleM T Sau ca s$*(i modi ici notele la matematic$K -e data asta 6an3it se sim(i 3i#nit) T EuM Adic$, nu, domnule, n*a" i $cut a"a ce!aM -r) -a!oodbho7 d$du din ca% ca "i cum s*ar i a"te%tat la ambele r$s%unsuri) T Cred c$ %ot s$*(i s%un c$ nu s*a %re.entat nici o do!ad$ care s$ sus(in$ !reuna dintre aceste acu.a(ii) 9a urma urmelor, cum ai ob(inut de a%t %arolaK -in c?te +"i %utea da seama 6an3it, nu %$rea s$ e@iste !reun moti! ca s$ +ncerce s$ ascund$ ce!a) S%er?nd c$ a"a st$teau lucrurile, +nce%u cu desco%erirea li%sei din (ar$ a %ro esorului %entru o !i.it$ %relun#it$ "i +ncheie cu +ntoarcerea la calculatorul din bibliotec$ atunci c?nd #$sise solu(ia a"te%t?ndu*l %e ecran) C?nd termin$, -a!oodbho7 +l %ri!i o cli%$ +n t$cere) A%oi .iseF T Ntii, Subramanian, ai %utea a!ea un !iitor +n cri%to#ra ie) Ai a!ea mai multe "anse dec?t s$ continui s$*(i %etreci !ia(a +ncerc?nd s$ demonstre.i ultima teorem$ a lui &ermat) Se uita la 6an3it ca "i c?nd ar i a"te%tat un r$s%uns) 6an3it nu +i o eri unul, a"a c$ -a!oodbho7 ad$u#$F T Eu e"ti sin#urul, s$ "tii) C?nd eram de !?rsta ta, ca orice student la matematic$ din lume, am ost "i eu interesat de teorema inal$) 2e constr?n#e, nu*i a"aK -ar c?nd am mai crescut %u(in,) ;n renun(at %entru c$P Ntii asta, nu*i a"aK Dentru c$ sunt oarte mari "anse ca &ermat s$ nu i a!ut niciodat$ demonstra(ia %e care %retindea c$ o are) Eedorind s$ i se +ntind$ o curs$, 6an3it +"i %$str$ atitudinea atent$ "i %oliticoas$ "i #ura +nchis$) T Oreau s$ .ic, continu$ -a!oodbho7, %ri!e"te lucrurile +n elul $sta) Ntii, %resu%un, c$ &ermat "i*a %etrecut mult tim%, %?n$ +n .iua mor(ii, +ncerc?nd s$ do!edeasc$ c$ teorema lui se ade!erea %entru %uterile trei, %atru "i cinci) 4i bine, #?nde"te*te) Are !reun sensK Adic$, dac$ omul chiar cuno"tea o do!ad$ #eneral$ c$ re#ula era !alabil$ %entru to(i e@%onen(ii mai mari dec?t doi, de ce s*ar mai i ostenit s$ +ncerce s$ demonstre.e c?te!a e@em%le i.olateK 6an3it scr?"ni din din(i) 4ra o +ntrebare %e care, +n no%(i +ntunecate "i .ile %line de de.am$#iri, "i*o %usese "i el destul de des) Ni $r$ s$ #$seasc$ !reun r$s%uns satis $c$tor) 5i d$du lui -a!oodbho7 r$s%unsul nu tocmai bun cu care de obicei +ncerca s$ se mul(umeasc$ "i elF T Cine "tieK Cum %oate cine!a ca mine sau ca dumnea!oastr$ s$ #hiceasc$ de ce o minte ca a lui &ermat se mi"c$ +n ce direc(ie dore"teK ,atematicianul +l %ri!i cu o e@%resie care sem$na oarecum cu toleran(a, dar +ntr*o oarecare m$sur$ "i cu res%ectul) ' t$ "i deschise bra(ele) T /ai s$*(i o er o teorie di erit$ asu%ra a ceea ce s*a +nt?m%lat, Subramanian) S$ %resu%unem c$ +n ce an era, 16<7K T Cn 16<7 ,onsieur &ermat tocmai a terminat ceea ce credea el c$ e o demonstra(ie) A%oi ce!a mai t?r.iu +n cursul no%(ii, +n tim% ce citea ce!a +n bibliotec$ +nainte s$ adoarm$, s$ %resu%unem c$ nu s*a %utut ab(ine "i +ntr*un %useu de e@uberan($ a m?.#$lit acea noti($ %e carte) Acolo $cu o scurt$ %au.$, arunc?ndu*i lui 6an3it ce!a ce nu %utea i descris dec?t ca o %ri!ire +ntreb$toare) 5ns$ a%oi continu$, %e un ton care s*ar i %otri!it adres$rii at?t unui cole# res%ectat, c?t "i unui ele! a"te%t?nd s$ ie %ede%sit)

T S$ %resu%unem a%oi c$ unde!a mai t?r.iu el "i*a re!$.ut demonstra(ia "i a re !eri icat* o, "i a desco%erit o eroare atal$) E*ar i ost %entru %rima dat$, nu*i a"aK Dentru c$ se mai +nt?m%lase cu alte Ademonstra(iiB ale lui %e care mai t?r.iu recunoscuse c$ sunt #re"ite, nu*i a"aK A!u mila s$ nu*i mai cear$ un r$s%uns lui 6an3it "i continu$ directF T A"adar a +ncercat s$*"i re%are demonstra(ia %e orice cale %osibil$) -in ne ericire a e"uat) -eci +ncerc?nd s$ sal!e.e ce!a din #re"eala lui a a%elat la sarcina mai limitat$ de a demonstra enun(ul %entru un ca. mai u"or, ca % V <, "i aici a reu"itQ %entru % V =, "i a reu"it din nou) Eu a ob(inut niciodat$ o do!ad$ %entru ca.ul % V >, dar era destul de con!ins c$ ea e@ista) Ni a!ea dre%tate, %entru c$ altcine!a a $cut demonstra(ia du%$ moartea lui &ermat) Ni +n tot acest tim% noti(a sa %e mar#inea c$r(ii lui -io%hantus st$tea %e un ra t din biblioteca lui) -ac$ "i*ar i amintit !reodat$ c$ a scris*o, %robabil ar i considerat c$ ar trebui s$ se +ntoarc$ "i s$ "tear#$ acea %resu%unere #re"it$) -ar, la urma urmelor, ce "anse erau s*o !ad$ cine!a !reodat$K A%oi el a murit, cine!a a c$utat %rin c$r(ile lui "i a !$.utP &$r$ s$ "tie c$ marele om se r$.#?ndise) 6an3it nu*"i schimb$ e@%resia) T Aceasta, s%use, e o teorie %er ect lo#ic$) -oar c$ eu nu cred c$ s*a +nt?m%lat a"a) -a!oodbho7 r?se) T :ine, Subramanian) /ai s*o l$s$m a"a) Eumai s$ nu mai aci asta !reodat$) 6$s oi %rin h?rtiile din a(a lui, a%oi d$du din ca% "i +nchise dosarul) Acum +ntoarce*te la cursuri) T -a, domnule) No!$i %u(in du%$ ce +"i ridic$ rucsacul, a%oi %use +ntrebareaF -ar o s$ iu e@matriculatK ,atematicianul %$ru sur%rins) T 4@matriculatK ', nu, nici !orb$) 4 doar o %rim$ contra!en(ie, "tii tu) Eu e@matricul$m a"a studen(ii, dec?t dac$ e ce!a mult mult mai #ra! dec?t urtul unei %arole, "i oricum decanul a %rimit ni"te scrisori e@trem de a!orabile +n ce te %ri!e"te) -eschise din nou dosarul lui 6an3it "i c$ut$ %rintre h?rtiiF -a) ;ite) ;na e de la tat$l t$u) 4ste oarte con!ins c$ la ba.$ ai un caracter bun) 'ricum, %$rerea +n sine a unui tat$ des%re iul lui nu are mare #reutate, dar mai este +nc$ una) Scrisoarea te laud$ a%roa%e la el d mult ca "i cea a tat$lui t$u, dar !ine de la cine!a care, cred eu, nu*(i este oarte a%ro%iat, dar e !orba de o %ersoan$ cu o im%ortan($ considerabil$ %entru uni!ersitatea noastr$) -e a%t este a!ocatul uni!ersit$(ii) -hatusena :andara) Acum 6an3it a!ea o nou$ eni#m$ la care s$ cu#ete) Cine ar i b$nuit c$ tat$l lui 1amini s* ar i ostenit s$*l sal!e.e %e %rietenul iului s$uK C;, AH;E14, AC'9') Anul "colar se a%ro%ia t?r?" de inal) Drindea remarcabil !ite.$ +n %erioadele mult %rea scurte +n care 6an3it %artici%a la cursul de astronomie, dar restul orelor iec$rei alte s$%t$m?ni nu %$reau s$ se #r$beasc$ deloc) Dentru scurt tim% 6an3it +"i $cu s%eran(e +n %ri!in(a unui %unct luminos destul de luminos) Amintindu*"i %rele#erea des%re ceea ce se numea %roiectul hidrosolar %entru ,area ,oart$ +n 5srael, se +ntoarse la seria de cursuri) -ar lectorul !orbea des%re cre"terea salinit$(ii +n multe din %u(urile de %e %latoul continental oceanic, %este tot +n lume, a%oi des%re cum unele dintre cele mai mari lu!ii ale lumii nu se mai !ars$ +n mare, +n nici o mare, %entru c$ sunt mai +nt?i secate din cau.a iri#a(iilor +n a#ricultur$, a a%ei trase la toalete "i a stro%irii %elu.elor din a(a caselor or$"enilor) 6an3it nu a!ea ne!oie de alte descura3$ri) Se (inu deo%arte du%$ aceea) Se #?ndi chiar +n treac$t s$ ia, sau cel %u(in s$ %retind$ s$ ia, "coala +n serios) -e e@em%lu studiul %utea i considerat un 3oc, "i +nc$ unul destul de u"or de c?"ti#at) Eu sem$na deloc cu acea insa(iabil$ sete de +n!$($tur$ care +i marcase abne#a(ia a($ de 2eorema lui &ermat) 2ot ce a!ea de $cut acum era s$ #hiceasc$ ce +ntrebare a!ea s$*i %un$ iecare dintre %ro esori la iecare test "i s$ 5)uite r$s%unsurile) Eu nimerea +ntotdeauna, dar ca s$ ob(in$ o not$ de trecere nici nu trebuia)

Eimic dintre astea, desi#ur, nu se a%lica astronomiei) Acolo dr) Oorhulst reu"ea s$ ac$ din iecare lec(ie o %l$cere) A"a se +nt?m%l$ c?nd discutar$ des%re terra ormare adic$ re acerea su%ra e(elor %lanetelor ast el +nc?t oamenii s$ %oat$ tr$i %e ele) Ni, dac$ !rei s$ aci asta, cum a3un#i acolo ca s$ +nce%i terra ormareaK 6$s%unsul lui 6an3it ar i ost Acu racheteB) ,?na lui se ridicase de3a %e 3um$tate %entru a o eri r$s%unsul c?nd %ro esorul o +n#he($ la mi3locul mi"c$rii) T ' s$ s%une(i Acu racheteB, nu*i a"aK Cntreb$ dr) Oorhulst, adres?ndu*se +ntre#ii clase "i +n %articular celor !reo .ece care, ca a 6an3it, ridicaser$ m?inile) :ine) /ai s$ ne #?ndim %u(in) S$ %resu%unem c$ !rem s$ +nce%em terra ormarea lui ,arte, dar trebuie S$ lucr$m cu un minimum de utila3e #rele cu care s$ mut$m %$m?nt) ;n e@ca!ator oarte mare, de e@em%lu) ;n buldo.er) C?te!a camioane de dimensiune medie %entru molo.) Combustibil su icient %entru ca toate s$ unc(ione.e, s$ .icem, !reo "ase luni) 'ricum destul de mult ca s$ %unem lucrurile +n unc(iune) &$cu o %au.$, obser!?nd o m?n$ din r?ndul al doilea care tocmai (?"nise) -a, HanakaK :$iatul %e nume Hanaka s$ri ner$bd$tor +n %icioare) T -ar, domnule Oorhulst, e@ist$ un +ntre# %lan %entru %roducerea de combustibil din resursele mar(iene care se #$sesc de3a acoloM Dro esorul +l i@$ cu %ri!irea) T Ai absolut$ dre%tate, Hanaka) -e e@em%lu, dac$ +ntr*ade!$r e@ist$ o mare cantitate de metan sub %erma rostul mar(ian, a"a cum crede mult$ lume, atunci acesta %oate i consumat dre%t combustibil, %resu%un?nd c$ %utem #$si o@i#en care s$ +ntre(in$ arderea) :ine+n(eles, ca s$ acem asta ar trebui s$ a!em +nc$ alte utila3e #rele, care ar a!ea ne!oie de alt combustibil cu care s$ unc(ione.e %?n$ se %un %e %icioare u.inele de e@trac(ie) Oorhulst +i adres$ b$iatului un .?mbet %rietenosF A"adar, Hanaka, cred c$ dac$ !rei s$ +nce%i o terra ormare +n !iitorul a%ro%iat !a trebui %robabil s$ .bori cu tot cu combustibilul t$u %ro%riu) /ai s$ !edem) Se +ntoarse s%re tabl$ "i +nce%u s$ scrie) T S$ .icem %entru +nce%ut "ase sau o%t tone de combustibil) ;tila3ele +n sine ce s%une(i, cel %u(in +nc$ dou$.eci sau trei.eci de toneK Acum ca s$ trimitem aceste cel %u(in dou$.eci "i o%t de tone de +nc$rc$tur$ de %e orbita circumterestr$ 3oas$, cunoscut$ ca 94', %?n$ %e ,arte, trebuie s$ le %unem +ntr*un el de na!$ s%a(ial$) Eu "tiu ce mas$ ar a!ea aceasta, dar hai s$ .icem c$ na!a +ns$"i ar c?nt$ri cinci.eci sau "ai.eci de tone, %lus combustibilul cu care s$ a3un#$ de %e 94' %e ,arte) Se d$du un %as +na%oi ca s$ %ri!easc$ ci rele de %e tabl$ "i se +ncrunt$F ,$ tem c$ a!em o %roblem$, s%use clasei adres?ndu*i*se %este um$r) 2oate astea nu %ornesc de %e o orbit$ 3oas$, nu*i a"aK Cnainte ca na!a s$ se +ndre%te c$tre ,arte, trebuie s*o aducem %e 94') Ni m$ tem ca asta ar i cam scum%) Se o%ri, %ri!ind clasa cu o e@%resie trist$) A"te%ta ca unul dintre studen(i s$ %ro ite de oca.ie, "i du%$ un tim% o $cu una dintre ete) T Dentru c$ trebuie s$ ias$ din %u(ul #ra!ita(ional al D$m?ntului, nu*i a"a, domnule OorhulstK 4l +i .?mbi lar#) T 4@act, 6oshini, .ise ridic?nd ochii la ceasul care se $cuse %ortocaliu) A"a c$ !ede(i, %rimul %as e cel care ne ucide) Dutem ace ce!a ca s$ u"ur$m situa(iaK ' s$ +ncerc$m s$ a l$m data !iitoare) 5ar dac$ !reunii dintre !oi nu au r$bdare s$ a"te%te r$s%unsul, %entru asta e@ist$ motoare de c$utare) A%oi, cum toat$ lumea +nce%use s$ se ridice, rostiF

T ', "i +nc$ ce!a) Sunte(i in!ita(i cu to(ii la %etrecerea de s ?r"it de trimestru la mine acas$) Eu !$ +mbr$ca(i alt el dec?t la ore, "i nu aduce(i alte daruri dec?t %e !oi +n"i!$) -ar !eni(i) ,ama o s$ simt$ 3i#nit$ dac$ li%si(i) ;nul dintre lucrurile care lui 6an3it +i %l$ceau cel mai mult la %ro esorul lui de astronomie +n a ar$ de nea"te%tatele sur%ri.e %l$cute cum ar i %etrecerile de s ?r"it de trimestru era a%tul c$ dr) Oorhulst nu %ierdea %rea mult tim% cu %ractica obi"nuit$ a %redatului) C?nd, la inalul iec$rei sesiuni, dr) Oorhulst s%unea clasei des%re ce !a i !orba +n urm$toarea, %ro esorul "tia %er ect c$ cei o sut$ de c$de(i s%a(iali ai s$i %asiona(i "i moti!a(i !or %arcur#e materialul cu mult tim% +nainte de +nce%utul sesiunii) (Du(inii care la +nce%ut nu useser$ at?t de moti!a(i cei care +ntre(inuser$ alsa s%eran($ a unui curs scurt la care %uteau lua u"or not$ mare renun(aser$ re%ede sau useser$ moli%si(i de entu.iasmul cole#ilor lor)) 5n consecin($ dr) Oorhulst a!ea cu ce s$ se 3oace +n sesiunea urm$toare) 5ns$ de data asta 6an3it nu se re%e.i imediat la motoarele de c$utare) A!ea alte obli#a(ii) ,ai +nt?i trebuia s$ treac$ de e@trem de %licticoasele o or$ "i cinci.eci de minute de iloso ie) A%oi !enea +n ulecarea ra%id$ a unui send!i" detestabil "i a unui %ahar de un oarecare suc c$ldu(, astea +nsemn?nd %r?n.ul, totul +n#hi(it +n #rab$ ca s$ %oat$ %rinde autobu.ul de ora dou$ cu care s$ a3un#$ la bibliotec$) -ar imediat la ie"irea din sala de mese st$tea cole#ul lui de la cursul de astronomie +m%reun$ cu c?(i!a %rieteni, "i a!ea !e"ti %entru 6an3it) T E*ai au.it ce ne*a %romis doctor Oorhulst %entru urm$torul cursK 2ocmai le s%uneam %rietenilor mei) Droiectul Artsutano!, "tii tu) Oorhulst s%une c$ s*ar %utea construi chiar aiciM 5n Sri 9ankaM Dentru c$ :anca ,ondial$ tocmai a anun(at c$ a %rimit o cerere de inan(are a unor studii %entru un terminal +n Sri 9ankaM 6an3it abia deschidea #ura s$ +ntrebe ce +nsemna asta c?nd unul dintre ceilal(i inter!eniF T -ar ai s%us c$ s*ar %utea s$ n*o a%robe, Hude) Hude %$ru dintr*odat$ dobor?t) T ,$ ro#, da, admise el) :lestema(ii de americani, blestema(ii de ru"i "i blestema(ii de chine.i au toat$ %uterea "i to(i banii) 4 destul de %robabil s$ nu sus(in$ %roiectul %entru c$ odat$ ce ai un ridic$tor Artsutano! unc(ional, orice %r$%$dit$ de (ar$ din lume %oate a!ea un %ro#ram s%a(ial %ro%riu) Chiar "i noiM Ni s*a terminat cu mono%olul lorM Eu crede(iK 6an3it u sal!at de 3ena de a nu a!ea un r$s%uns de a%t, de a nu a!ea habar des%re ce !orbea Hude de oamea cresc?nd$ a #ru%ului de sin#hale.i) A%oi +n bibliotec$ cu motorul de c$utare %ornit 6an3it e@trase cu mare !ite.$ in orma(iile) Cu c?t a la mai multe, cu at?t +m%$rt$"ea entu.iasmul lui Hude) Acel %rim %as #reu al ridic$rii de %e su%ra a(a D$m?ntului %?n$ la 94'K Cu un c?rli# Artsutano! nu mai era nici o %roblem$M Ade!$rat, studiile de e.abilitate erau de%arte de a e@%une o ma"in$ +n care %o(i s$ sari %entru ca a%oi s$ ie tras$ cu !ite.$ mare %?n$ la orbita circumterestr$ 3oas$, $r$ a i necesare oceane de milioane de litri de combustibili e@%lo.i!i lichi.i) -ar se %utea ace) Ni %robabil a"a se !a +nt?m%la, mai de!reme sau mai t?r.iu, "i chiar 6an3it Subramanian ar %utea i unul dintre acei noroco"i care s$ dea ocol 9unii sau s$ se %limbe %rintre sateli(ii lui Hu%iter, %oate chiar s$ tra!erse.e dis%eratele deserturi ale lui ,arte) Con orm datelor aduse de motoarele de c$utare, demult %rin 189> %rimul rus care se #?ndise la c$l$toriile s%a(iale, 8onstantin 2iolko!ski, arncase o %ri!ire 2urnului 4i el din Daris "i +i !enise o idee) ' cale bun$ de a aduce o na!$ %e orbit$, s%unea el, era construirea unui turn oarte +nalt dotat cu un ele!ator care s$ ridice na!a %?n$ +n !?r +nainte de a*i da drumul s$ %orneasc$ +n r$t$cirile ei) 'ricum, +n 1960 un in#iner din 9enin#rad %e nume 5uri Artsuiano! a citit cartea lui 2iolko!ski "i a !$.ut imediat c$ %lanul nu ar unc(iona) 4ra o lec(ie %e care !echii e#i%teni o

+n!$(aser$ cu mult tim% +n urm$ la el "i ci!ili.a(ia ma7a c?te!a mii de ani mai t?r.iu de cealalt$ %arte a lumii) 9ec(ia s%unea c$ e@ist$ o limit$ a +n$l(imii la care %o(i construi un turn sau o %iramid$, iar aceast$ limit$ este stabilit$ de com%resie) Cntr*o structur$ com%resi!$ adic$ orice structur$ construit$ de la ni!elul solului +n sus iecare eta3 trebuie s$ su%orte #reutatea tuturor eta3elor de deasu%ra lui) Ar +nsemna sute de kilometri de eta3e ca s$ se a3un#$ la orbita 3oas$, "i nici un material ima#inabil n*ar %utea su%orta o asemenea #reutate $r$ s$ se s $r?me) Artsutano! a a!ut ins%ira(ia s$ +n(elea#$ c$ %rin com%resie era numai unul dintre modurile %osibile de a construi o cl$dire) ;n alt mod la el de !iabil era tensiunea) ' structur$ ba.at$ %e tensiune una com%us$ din cabluri ata"ate de un cor% a lat %e orbit$, de e@em%lu era o no(iune teoretic ele#ant$, dar %ractic intan#ibil$ %ri!it$ din %unctul de !edere al unui in#iner care a!ea la dis%o.i(ie %entru a ace cablurile numai materialele e@istente la mi3locul secolului WW) -ar, sus(inea Artsutano!, cine %utea s$ s%un$ c$ materialele %entru cabluri care ar %utea i in!entate %este c?te!a .eci de ani nu se !or ridica la +n$l(imea acestei %ro!oc$riK C?nd +n cele din urm$ 6an3it se duse s$ se culce, .?mbea "i continu$ s$ .?mbeasc$ chiar "i +n somn, %entru c$ %entru %rima dat$ de ce!a tim% desco%erise ce!a %entru care merita +ntr* ade!$r s$ .?mbeasc$) Cnc$ mai .?mbea diminea(a urm$toare la micul de3un "i num$ra orele (erau a%roa%e o sut$ %atru.eci) %?n$ la urm$torul curs de astronomie) Eu +nc$%ea +ndoial$ c$ +n mintea lui 6an3it orele sale de astronomie erau cele mai luminoase %uncte ale anului uni!ersitarP A"a st?nd lucrurile, de ce nu "i*ar schimba s%eciali.area din matematic$ +n astronomieK Se o%rise destul de mult din mestecat ca s$ se #?ndeasc$ la asta, dar $r$ s$ a3un#$ la o conclu.ie satis $c$toare) 4@ista ce!a +n ca%ul lui care nu*i %ermitea s$ ac$ %asul o icial renun(?nd la matematic$) Corect sau #re"it, asta aducea %rea mult cu a renun(a la teorema lui &ermat) De de alt$ %arte era oarecum ciudat du%$ cum subliniase consiliera sa +ntr*una dintre "edin(ele %e care bine!oise s$ i le acorde s$ a3un#i s$*(i iei di%loma +n matematic$ $r$ s$ rec!ente.i cursuri de matematic$) 6an3it "tia ce trebuia s$ ac$ "i a!ea "i o +ntrea#$ diminea($ liber$ %entru asta) 5mediat ce consiliera a3unse la birou, 6an3it se %re.ent$ ca s$*"i l$mureasc$ statutul, iar s%re %r?n. era o icial +nre#istrat ca +nscris t?r.iu la un curs de ba.ele statisticii) -e ce statistic$K 4i bine, era la urma urmelor un el de matematic$) -ar intr?nd +n clas$ at?t de t?r.iu, cum a!ea s$ mear#$K Eici o %roblem$, o asi#ur$ 6an3it %e consilier$Q nu e@ista !reun curs de matematici in erioare %e care s$ nu*l %oat$ recu%era) Ast el %?n$ la %r?n. 6an3it re.ol!ase cel %u(in una dintre %roblemele sale, chiar dac$ era una %e care nu o considerase su icient de im%ortant$ ca sa merite re.ol!at$) Aceasta iind situa(ia, 6an3it +"i ataca %r?n.ul %licticos destul de !esel) A%oi lucrurile +nce%ur$ s$ mear#$ %rost) ;n t?m%it l$sase radioul la !olum ridicat +n loc de murmurul mu.icii %e care studen(ii +l tolerau +n tim%ul meselor) Ni nici nu "tia nimeni cum s$*l +nchid$) :ine+n(eles, era ine!itabil ca %rinci%alele "tiri ale .ilei s$ ie e@act #enul de %o!e"ti %e care 6an3it nu !oia s$ le aud$, %entru c$ a"a erau +n #eneral cam toate "tirile din lume) 5ns$ acum, c$ "tirile se derulau, 6an3it le ascult$ cu aten(ie) Dre!i.ibil erau !e"ti %roaste toate micile r$.boaie continuau, se %romiteau altele noi, cam ca +ntotdeauna) A%oi se trecu la "tirile locale din Colombo) Eu %re.entau interes deosebit %entru 6an3it, %?n$ c?nd un cu!?nt +i atrase aten(ia) Cu!?ntul era A2rincomaleeB)

Atunci acord$ "tirilor aten(ie de%lin$) Se %$rea c$ un b$rbat din 2rincomalee usese arestat %entru c$ nu $cuse loc cu duba sa !eche unei ma"ini de %oli(ie cu sirena %ornit$) (-e a%t %oli(i"tii din ma"in$ se +ndre%tau s%re un loc +n care s$ ia masa)) C?nd usese o%rit e!ident %oli(ia cercetase dubita) Atunci +l %rinseser$ cu o +nc$rc$tur$ de %r$3itoare de %?ine, blendere "i alte mici a%arate casnice, $r$ nici o e@%lica(ie !alabil$ %ri!ind modul +n care a3unseser$ +n %osesia lui) 6an3it se o%rise cu lin#ura de ore. la 3um$tatea drumului s%re 9ur$, e@act c?nd crainicul men(iona numele sus%ectului) 8irthis 8anakaratnam) Acest lucru +l nedumeri "i mai mult %e 6an3it) Eu %utea %lasa numele) 5i suna !a# amiliar, dar de undeK -e la "coal$K -e la tem%lul tat$lui s$uK Dutea i de oriunde "i oric?t ar i +ncercat, 6an3it nu %utea asocia o a($ cu numele) ;n nou buletin de "tiri, mult du%$ amia.$, c?nd 6an3it a%roa%e c$ renun(ase, anun(a c$ sus%ectul l$sase +n urma lui o so(ie "i %atru co%ii mici) Chiar nu era treaba lui, +"i s%use 6an3it) 2otu"i nu a!u succes +n a se con!in#e, %entru c$ dac$ nu "tia si#ur cine era 8irthis 8anakaratnam, cum %utea "ti c$ nu era cine!a care +n anumite circumstan(e +i usese %rietenK -e aceea 6an3it sun$ la %oli(ie) Sun$ la num$rul sediului de la un tele on dintr*o %arte a cam%usului %e care o !i.ita rareori) 6$s%unse o !oce de emeie, nu %rea t?n$r$, "i neobi"nuit$ s$ o ere in orma(ii) ;n %ri.onier %e nume 8irthis 8anakaratnamK -a, %robabil) Sunt destul de multe %ersoane de(inute +n +nchisoarea din Colombo sau +n altele, "i nu +ntotdeauna acestea +"i dau numele ade!$rat) Ar %utea da mai multe date des%re aceast$ %ersoan$K Eumele unora dintre com%licii s$i, de e@em%luK A!ea cum!a !reo rela(ie cu elK Sau %oate erau +nto!$r$"i(i +n !reun elK SauP 6an3it %use t$cut tele onul +n urc$ "i %$r$si .ona) Eu credea cu ade!$rat c$ o %atrul$ a %oli(iei din Colombo %utea s$ soseasc$ aler#?nd %e coridoare +n orice moment) -ar era de%arte de a i si#ur c$ nu e %osibil "i nu !$.u nici un moti! %entru care s$ a"te%te %e acolo ca s$ a le) C?nd 6an3it se +ntoarse seara +n camer$ se +nt?m%l$ al doilea cel mai bun lucru du%$ %re.en(a i.ic$ a lui 1amini a"te%t?ndu*l, "i anume un e*mail de la 9ondra) (,ai era "i un mesa3 de la tat$l lui 6an3it care +l sunase "i dorea s$ ie sunat +na%oi !e"ti oarte bune, #?ndi 6an3it, %entru c$ cel %u(in b$tr?nul %$rea dornic s$ !orbeasc$ din nou cu elP -ar, oricum, mai +nt?i se uit$ la scrisoarea lui 1amini)) 1amini d$dea toate semnele c$ se simte minunat la 9ondra) 5eri (scria el) se %limbase %?n$ +n cam%usul Cole#iului ;ni!ersitar din 9ondra %entru c$ ,ad#e +i s%usese c$ acolo se a la ce!a ce !oia ca el s$ !ad$) ,$ ro#, era interesant, bine, %resu%un?nd c$ +(i %lace s$ te ui(i la mor(i chiar mor(i de mult tim% %entru c$ ceea ce era de !$.ut era cor%ul +mb$ls$mat "i mumi icat al iloso ului utilitarian en#le. de acum dou$ sute de ani, Herem7 :entham) &usese +ntotdeauna acolo, s%unea 1amini, dar de obicei st$tea +nchis +ntr*un dula% de lemn %e care el +l numea Aauto* icoanaB) Ca o aa!oare s%ecial$ $cut$ lui ,ad#e usese deschis de c$tre un membru t?n$r al %ersonalului ascinat de ea) Acest :entham, continua 1anini e@%lica(iile, usese un #?nditor din secolul al WlW*lea cu ade!$rat +naintea tim%ului s$u, "i scrisese chiar "i o ar#umenta(ie #?ndit$ cu #ri3$ +n a!oarea unei toleran(e e@tinse m$ ro#, oarecare toleran($, oricum a($ de homose@uali) :entham usese un re!olu(ionar, ad$u#a 1amini, dar usese "i atent +ntr*un anume el) Eu*"i %ublicase ar#umenta(ia) ' ascunsese, "i a"a r$m$sese tim% de un secol "i 3um$tate, %?n$ c?nd cine!a o %usese sub ti%ar +n 1978) -e3a 6an3it se s$turase de Herem7 :entham "i de!enise %u(in curios de ce 1amini +i %o!estea at?t de multe) 'are %entru c$ :entham usese unul dintre %rimii oameni im%ortan(i care scrisese cu oarecare sim%atie %entru homose@ualiK Ni dac$ era a"a, ce !oia 1amini ca 6an3it s$ +n(elea#$ %e aceast$ tem$K Cu si#uran($ niciunul dintre tineri nu se considera homose@ual, %entru c$ e!ident nu erau)

Subiectul i se %$ru incomod de de.b$tut "i trecu mai de%arte) 'ricum nu mai era mult din scrisoare) C?(i!a dintre cole#ii lui 1amini acolo 1amini nu o men(iona "i %e ,ad#e, dar 6an3it ar i %utut %aria o sum$ mare c$ $cuse %arte din #ru% %lecaser$ %entru o .i la Strat ord*u%on* A!on) Ni chiar la s ?r"it, ca +ntr*un #?nd de ultim moment, marea !esteF A', au.i, am de $cut ni"te cursuri de !ar$, dar tata !rea s$ stau acas$ c?te!a .ile !ara asta ca s*o mai %ot !edea o dat$ %e bunica +nainte s$ se duc$) Rice c$ se simte r$u) A"a c$ o s$ m$ +ntorc +n 9anka un tim%) 2u unde o s$ iiK Eu "tiu dac$ o s$ am tim% s$ a3un# +n 2rinco dar altunde!aKB 4i bine, nu era o !este mareK 4ra) Sin#urul lucru care mai atenua entu.iasmul t$cut al lui 6an3it era a%tul c$ trebuia s$*l sune %e tat$l lui) :$tr?nul ridic$ rece%torul de la %rimul a%el) 1lasul lui era !esel) T A, 6an3it a ectuos, mul(umit de ce (ii secrete a($ de tat$l t$uK Eu mi*ai s%us c$ 1amini :andara a %lecat +n An#liaM -e"i nu era nimeni acolo s$*l !ad$, 6an3it +"i d$du ochii %este ca%) -ac$ nu*i comunicase tat$lui s$u nout$(ile, era a%roa%e +n +ntre#ime din cau.$ c$ a!usese +ncredere c$ %a.nicii acestuia !or a!ea #ri3$ s$ le a le) Sur%rin.$tor era c$ durase at?t de mult) 6an3it se #?ndi o cli%$ dac$ s$*i s%un$ sau nu c$ 1amini se !a +ntoarce acas$ %entru scurt tim%, dar decise s$ nu le ac$ el treaba b?r itorilor) S%use atentF T -a, se duce la "coal$ acolo) Ncoala de Studii 4conomice din 9ondra) 2aic$*s$u consider$ c$ e cea mai bun$ "coal$ din lume, cred) T Sunt si#ur de asta, a%rob$ tat$l lui, cel %u(in %entru anumite ti%uri de studii) Ntiu c$ %robabil +(i e dor de el, 6an3it, dar trebuie s$*(i s%un c$ %entru mine asta +nseamn$ un mare %as s%re re.ol!area unei %robleme ma3ore) Eimeni n*o s$*"i mai ac$ %robleme %ri!ind a%ro%ierea ta de un b$iat sin#hale. dac$ +ntre !oi e un ocean sau dou$) 6an3it nu "tiu ce s$ s%un$ "i, lo#ic, nu s%use nimic) 2at$l lui continu$F T 6ealitatea e c$ mi*a ost oarte dor de tine, 6an3it) ,$ %o(i iertaK 6an3it nu trebui s$ se #?ndeasc$ de dou$ ori ca s$ r$s%und$) T 2e iubesc, tat$, .ise imediat, "i nu e nimic de iertat) Cn(ele# de ce ai ost ne!oit s$ aci ceea ce ai $cut) T Atunci, +ntreb$ tat$l s$u, o s$ !ii s$*(i %etreci !acan(a de !ar$ +n 2rincoK 6an3it +l asi#ur$ c$ nimic nu i*ar %l$cea mai mult, dar +nce%use i se simt$ st?n3enit) Con!ersa(ia se +m%otmolea) Se bucur$ c?nd +"i aduse aminte de +ntrebarea la care tat$l s$u ar i %utut s$*i r$s%und$) T 2at$K 4 un om din 2rinco arestat +n Colombo, 8irthis 8anakaratnam, "i am sen.a(ia c$ s*ar %utea s$*l i cunoscut c?nd!a) Ntii cine eK 1anesh Subramanian ins%ir$ ad?nc ie %entru c$ +ntrebarea +l tulbura, ie %entru c$, "i el, era recunosc$tor schimb$rii de subiect, 6an3it nu*"i d$du seama) T -a, si#ur c$ da) 8irthis) Eu*(i aminte"ti de el, 6an3itK Chiria"ul meu) Cel cu mul(i co%ii mici "i o ne!ast$ cam boln$!icioas$) -e obicei lucra ca bir3ar la unul dintre hotelurile de %e %la3$) 2at$l lui $cea di!erse munci %e l?n#$ tem%lu %?n$ c?nd a muritP T Cmi amintesc acum, .ise 6an3it, "i a"a "i era) :$rbatul des%re care !orbeau era scund "i la el de ne#ru ca 6an3it +nsu"i) 9ocuise, cu amilie cu tot, +ntr*o c$su($ de la mar#inea %ro%riet$(ii lui 1anesh SubramanianF du%$ cele mai o%timiste estim$ri, trei camere cu totul, %entru doi adul(i "i %atru co%ii mici, $r$ canali.are) Cea mai lim%ede amintire a lui 6an3it era a mamei care s%$la ab$tut$ hainele co%iilor +ntr*o cad$ imens$ de tinicheaP Ni co%iii sc?ncind +n 3urul %icioarelor ei "i murd$rind asiduu alte haine "i %e ei +n"i"i) C?nd 6an3it l$s$ tele onul, se %re#$ti s$ se culce, sim(indu*se relati! mul(umit +n %ri!in(a lumii) 9ucrurile mer#eau bine) Se +m%$case cu tat$l lui) A!ea s$*l re!ad$ %e 1amini, m$car

%entru scurt tim%) 5ar misterul le#at de identitatea acelui 8irthis 8anakaratnam era re.ol!at "i nu !a mai trebui s$ se #?ndeasc$ !reodat$ la omul acela, credea el) Statistica nu era chiar at?t de %lictisitoare cum se temuse 6an3it) -ar nici %rea distracti!$ nu era) Cu mult +nainte s$ +ncea%$ cursul, 6an3it a!ea o no(iune destul de clar$ des%re media aritmetic$, median$ "i modul "i "tia ce +nseamn$ o de!ia(ie standard, "i nu*i lu$ mult s$ +n!e(e cum s$ trase.e orice el de histo#ram$ %e care o !oia %ro esorul) -ar +n mod sur%rin.$tor se do!edi c$ %ro esoara a!ea sim(ul umorului "i atunci c?nd nu %reda studen(ilor des%re tul%in$* run.$ "i alte dia#rame statistice, era a%roa%e m$ ro#, uneori era a%roa%e la el de %l$cut de ascultat ca "i Horis Oorhulst +nsu"i) -ar dac$ te #?nde"ti mai bine, +"i s%use 6an3it +n sinea lui, nu) ,er#ea %rea de%arte) 4ra o %ersoan$ destul de dr$#u($, dar %ur "i sim%lu nu a!ea materialul de la astronomie cu care s$ lucre.e) Cum ar i ele!atorul s%a(ial "i minunatele sale %osibilit$(i) Eici chiar ele!atorul lui Artsutano! nu era sin#ura distrac(ie din ora") Ce s%une(i (+ntreb$ +ntr*o .i unul dintre studen(i la ora de astronomie) des%re ce!a cum ar i bucla 9o stromK C$ci atunci nu ar trebui s$ +nce%em %rin a %une %e orbit$ un satelit #i#antic %entru c$ obiectul ar sta chiar %e su%ra a(a D$m?ntului, de unde ar arunca %e orbit$ ca%sulele s%a(iale) Atunci dr) Oorhulst +nce%u s$ +n r?ne.e s%ecula(iile clasei) T &ric(iunea, .ise el succint) Eu uita(i de ric(iune) Aminti(i*!$ ce a %ro!ocat ric(iunea multor na!e s%a(iale din trecut) -ac$ a(i olosi o bucl$ 9o strom, a(i a!ea ne!oie s$ accelera(i ca%sula %?n$ la acea !ite.$ de e!adare de .ece kilometri %e secund$ des%re care am !orbit data trecut$ +nainte ca !oi s$ !$ de.l$n(ui(i, "i atunci recarea cu aerul ar arde*o de tot) &$cu o %au.$ rotindu*"i ochii %este clas$, cu e@%resia sa natural$ dintotdeauna, dar "i cu o scli%ire slab$ care +l $cu %e 6an3it s$ se a"te%te la o sur%ri.$) T A"adar, .ise sociabil %ro esorul, "i*a dat seama !reunul dintre astronau(ii 3uniori ce el de rachete !or trebui s$ utili.e.e na!ele !oastreK 6an3it nu se #?ndise la nimic +n a ar$ de obi"nuitul combustibil*%lus*o@idant) C"i (inu #ura +nchis$ totu"i, %entru c$ "tia du%$ modul cum %usese %ro esorul +ntrebarea c$ dr) Oorhulst a!ea altce!a +n minte) 9a el #?ndea "i cole#ul lui, dar el reac(iona +n mod di erit) 6idic$ imediat m?na) T Eu !orbi(i des%re o rachet$ chimic$, nu, domnule OorhulstK Atunci la ce !$ #?ndi(iK Doate una nuclear$K T ' idee bun$, .ise %ro esorul, dar nu, nu cred c$ o rachet$ nuclear$ ar i cea mai bun$ solu(ie, cel %u(in nu #enul de ener#ie nuclear$ la care !$ #?ndi(i !oi) ', e@ist$ %roiecte %entru rachete %ro%ulsate de bombe atomice, unul du%$ altul) Dutem discuta des%re ele dac$ !re(i, dar ca s$ a3un#em de la 94' la ,arte cred ca e@ist$ dou$ %osibilit$(i mult mai bune) Am?ndou$ sunt create %entru a i olosite +m%reun$ cu un el de ele!ator s%a(ial care s$ le %ro%ulse.e %e orbita 3oas$, %entru c$ ambele sunt %rea slabe ca s$ ridice ce!a de %e su%ra a(a D$m?ntului +n s%a(iu) ;na este !ela solar$) Cealalt$ este racheta electric$) Rece minute mai t?r.iu dr) Oorhulst d$duse moti!e scurte "i con!in#$toare %entru e!itarea e@%lo.iilor nucleare ca %ro%ulsie %entru rachete necesitatea unui scut solid care s$ %rote3e.e astronau(ii de radia(iile mortale, "i oricum cine !rea s$ detone.e c?te!a sute de bombe atomice +n s%a(iuK Oelele solare a!eau mai multe calit$(i care s$ le recomande, admise el, dar erau +n#ro.itor de lente "i nu oarte u"or de mane!rat) 2otu"i racheta electric$, de"i de asemenea lent$ la accelerare, nu are ne!oie de un stoc de combustibil "i nu %roduce re.iduuri nedorite) -e unde %ro!ine electricitateaK Drobabil de la o central$ electric$ nuclear$ a lat$ la bord, admise Oorhulst, dar ar i la el de u"or "i cu ener#ie solar$ adic$ de la ener#ia solar$ din s%a(iu, unde nu e@ist$ noa%te sau !reme noroas$ "i soarele str$luce"te continuu)

T Ni ce ace(i cu aceast$ electricitateK ' olosi(i %entru ioni.area luidului de lucru un #a. ca @enonul de e@em%lu iar #a.ul se a%rinde, iese %rin du.ele rachetelor cu !ite.$ oarte mare, "i a(i %ornit) Se o%ri s$*"i tra#$ r$su larea) T :ine, recunoscu el, o rachet$ electric$ nu accelerea.$ oarte %uternic) -ar %oate accelera oric?t de mult !re(i, "i cu c?t durea.$ mai mult accelerarea cu at?t !a i mai mare !ite.a) Dute(i accelera %?n$ la 3um$tatea drumului) A%oi !$ +ntoarce(i "i decelera(i %?n$ la sosire) Ntie cine!a ce im%lic$ astaK Oorhulst le d$du c?te!a momente de #?ndire, dar nimeni nu*"i d$du seama) T Asta +nseamn$, le s%use el, c$ cu c?t e mai lun#$ c$l$toria, cu at?t !a i mai mare !ite.a ob(inut$) E*o s$ !$ dori(i un motor electric ca s$ mer#e(i %e 9un$) 4 un drum scurtQ nu a!e(i tim% ca s$ %rinde(i !ite.$) 5ns$ %entru ,arte e o%tim) Dentru %lanetele e@terioare, s$ .icem ;ranus sau Ee%tun, m$ ro#, e@cursia asta nu durea.$ cu mult mai mult dec?t %?n$ %e ,arteM 5ar dac$ !re(i +ntr*ade!$r s$ a3un#e(i +ntr*un loc +nde%$rtat, s$ .icem +n norul lui 'ort, %rin accelerare %ute(i ob(ine o !ite.$ at?t de mare +nc?t aceast$ c$l$torie imens$ de!ine %osibil$M A%oi se o%ri "i .?mbi) T :ine, nu !reau s$ su%rae!alue. meritele rachetei electrice, %entru c$ are un de.a!anta3 serios) Ni anume, nu e@ist$ niciuna) 9ini"ti slabele murmure de de.am$#ireF ', %rinci%iul este solid) -ar nimeni nu a construit niciuna %entru c$ dac$ ar trebui s$ te lanse.i de %e su%ra a(a D$m?ntului nu ar unc(iona) 4 ne!oie de ce!a care s*o ridice mai +nt?i %e orbita 3oas$, a%oi %oate s$*"i %un$ +n !aloare talentele) Ce!a +n #enul unui ele!ator s%a(ial Artsutano!, du%$ cum "ti(i, nu a!em niciunul %e aici) R?mbi trist) T ', +ntr*o .i !om a!ea, %romise el) A%oi !om a!ea "i rachete electrice cu milioanele, "i sunt #ata s$ %arie. c$ nu numai unul dintre !oi !a a3un#e s$ c$l$toreasc$ +n tot elul de locuri bi.are "i minunate) -ar nu +nc$, %entru c$ +n %re.ent ele nu e@ist$) 9ucru care, odat$ ce nu te mai #?ndeai la el, era destul de ade!$rat, cel %u(in %entru micul !olum de s%a(iu din a%ro%ierea D$m?ntului, cu toate c$ nu a!ea s$ ie a"a %entru mult tim%) -e a%t, %u(in mai de%arte se a lau o sut$ cinci.eci "i %atru de ast el de rachete electrice +ndre%t?ndu*se direct c$tre D$m?nt, iar indi!i.ii de la bordul lor nu le considerau deloc neobi"nuite) Ace"ti indi!i.i erau ;nu*Oir#ul$*Cinci "i (ei sau str$mo"ii lor) c$l$toriser$ de la o stea la alta +n ast el de na!e s%a(iale tim% de multe, multe #enera(ii) -e iecare dat$ cam cu acelea"i misiuni) Acest lucru $cea ca ;nu*Oir#ul$*Cinci s$ ocu%e un loc unic %rintre s%eciile inteli#ente in erioare ale #ala@iei) Dractic ei erau solda(ii ,arilor 1alactici) ;nui obser!ator neatent %oate nu i s*ar i %$rut c$ ;nu*Oir#ul$*Cinci ar i buni candida(i %entru ast el de slu3b$) -e.br$cat de scuturi "i %rote.e, un ;nu*Oir#ul$*Cinci obi"nuit nu era cu mult mai mare dec?t o %isic$ terestr$) 5ns$ era %u(in %robabil ca acel obser!ator neatent s$ !ad$ un ;nu*Oir#ul$*Cinci de.br$cat) 5ndis%ensabilele lor dis%o.iti!e %rotectoare c?nt$reau a%ro@imati! 3um$tate c?t cor%ul +n sine ("i de aici numele de ;nu*Oir#ul$*Cinci) "i iecare buc$(ic$ a acestui echi%ament era !ital$) ;nele dintre dis%o.iti!e %$.eau ra#ila iin($ or#anic$ din interior +m%otri!a radia(iilor de la scur#erile ioni.ate ale centralelor lor nucleare sau de la re.iduurile anticelor lor r$.boaie nucleare) ;nele %rocesoare chimice +nde%$rtau otr$!urile din aerul res%irat sau din hrana "i a%a in#erate) Altele doar +i +m%iedicau s$ +nnebuneasc$ din cau.a #$l$#iei insu%ortabile care inunda iecare col( al lumii lor (acest lucru im%lica aco%erirea cu amorti.oare de sunet sus(inute de

anulatoare de rec!en(e)) Alte %rocesoare reduceau ul#erele "i l$c$rile care le acom%aniau industria) 4@istau c?te!a %uncte %e %laneta lor unde un ;nu*Oir#ul$*Cinci ar i %utut su%ra!ie(ui de.br$c?ndu*se) Acele locuri erau camerele de +m%erechere "i de na"tere "i o serie de %uncte +n care se reali.au %roceduri medicale "i chirur#icale) Eu e@istau multe asemenea locuri) Dentru c$ %e %laneta lor r$!$"it$ erau at?t de multe lucruri de care trebuiau s$ se %$.easc$, %e care s$ le neutrali.e.e sau s$ le %re!in$, ast el de locuri erau nu numai rare, ci "i scum%e) Aceasta iind situa(ia, te %uteai +ntreba de ce o s%ecie cu at?t de mult sim( %ractic +n tehnolo#ie ca ;nu*Oir#ul$*Cinci nu +"i construie"te o lot$ de na!e s%a(iale ca s$ +ncea%$ o nou$ !ia($ %e o %lanet$ neatins$ altunde!a +n s%a(iu) -e a%t, ;nu*Oir#ul$*Cinci $cuser$ astaP 'dat$) 5ns$ %roiectul nu a!usese succes) :ine, na!ele useser$ in!entate "i construite "i usese locali.at$ o %lanet$ su icient de ino ensi!$) -ar inter!eniser$ ,arii 1alactici) -u%$ ce se +nt?m%lase asta, succesul usese at?t de ne+nsemnat, +nc?t, de"i trecuser$ multe mii de ani, ;nu* Oir#ul$*Cinci nu se mai #?ndiser$ niciodat$ s$ +ncerce iar) 8) OA6A) Cn mare anul "colar usese o de.am$#ire, dar !ara +nce%u bine %entru 6an3it Subramanian) -e e@em%lu, trecuse e@amenel4) Ni c?nd re.ultatele ur$ a i"ate, nu u sur%rins de nota minim$ la iloso ie (cea de la %siholo#ie nu conta, iindc$ renun(ase din %lictiseal$) "i nici %ica uimit, cu toate c$ era mul(umit, de cea ma@im$ de la astronomie) -ar nota ma@im$ la statistic$ usese un mister total) 6an3it nu %utu dec?t s$ %resu%un$ c$ era re.ultatul con3unctural al studiilor sale %ersonale a!ansate atunci c?nd nu mai su%ortase s$ !ad$ +nc$ un #ra ic sau o histo#ram$ de densitate) :iblioteca +l sal!ase, %rin te@te a!ansate des%re %robleme ca metodele stohastice "i anali.a ba7esian$) Dartea %roast$ a s ?r"itului de trimestru, desi#ur, era c$ se terminase "i cursul de astronomie) -ar e@ista m$car un %ost*scri%tum sub orma %etrecerii din casa %ro esorului Oorhulst) 2otu"i, mer#?nd %e 3os de la autobu. la adresa a lat$ %e in!ita(ia lui, 6an3it sim(i c$ +nce%e s$ se r$.#?ndeasc$) 5n %rimul r?nd, era un cartier stilat "i +n consecin($ ne amiliar iindc$ el "i 1amini +l e!itaser$ +n %limb$rile lor %rin ora") (Ni amilia lui 1amini locuia +n acel cartier)) A%oi, casa lui Oolhurst era nu numai mai mare dec?t a!ea ne!oie o sin#ur$ amilie, ci era +ncon3urat$ de !erande absolut inutile dotate cu coloane "i %lasat$ +ntr*o #r$din$ minunat +n#ri3it$) 6an3it ins%ir$ ad?nc +nainte de a +m%in#e %oarta "i de a urca cele c?te!a tre%te %?n$ %e !erand$) Drimul lucru %e care +l obser!$ imediat ce trecu de u"$ u bri.a r$coritoare de la !entilatoarele de deasu%ra ca%ului) 4ra ce!a bine!enit +n c$ldura din Colombo) Ni mai bine!enit$ u a%ari(ia lui Oorhulst +nsu"i, al$turi de o emeie a%roa%e la el de ostentati! !oluminoas$ ca "i casa +n care tr$iau) Dro esorul +l +nt?m%in$ %e 6an3it $c?ndu*i cu ochiul "i cu o +nclinare de ca%) T 6an3it, .ise, conduc?ndu*l c$tre emeie, ne bucur$m c$ ai %utut !eni) S$ (i*o %re.int %e ,e!rouI :eatri@ Oorhulst, mama mea) Eesi#ur ce trebuia s$ ac$ +n a(a unei emei "i +nc$ una cu o %iele e@cesi! de deschis$ la culoare care +l de%$"ea +n +n$l(ime cu cel %u(in trei*%atru centimetri "i ca mas$ cu mai multe kilo#rame, 6an3it +i o eri o mic$ %lec$ciune e@%erimental$) ,e!rouI Oorhulst nu !oia a"a ce!a) 5i lu$ m?na "i i*o re(inu) T -ra#$ 6an3it, sunt +nc?ntat$ s$ te cunosc) &iul meu nu are a!ori(i +n clas$, dar dac$ ar a!ea te ro# s$ nu a le c$ (i*am s%us asta sunt con!ins$ c$ tu ai i unul dintre ei) Am a!ut %l$cerea s$*l +nt?lnesc "i %e tat$l t$u) ;n om minunat) Am lucrat +m%reun$ +ntr*o comisie de armisti(iu, %e !remuri c?nd a!eam ne!oie de comisii de armisti(iu)

6an3it +i arunc$ o %ri!ire ra%id$ lui dr) Oorhulst +n s%eran(a de a ob(ine !reun indiciu des%re ceea ce ar trebui s$ s%un$ acestei ar$toase "i %ar umate or(e a naturii) Eu %rimi nici un a3utor) Dro esorul %$l$!r$#ea de3a cu trei sau %atru nou*!eni(i, dar ,e!rouI Oorhulst, con"tient$ de di icultatea +n care se a la 6an3it, +i o eri a3utor) T Eu*(i %ierde tim%ul cu o !$du!$ b$tr?n$, +l s $tui ea) Cn$untru sunt c?te!a ete dr$#u(e, ca s$ nu mai %omenesc de m?ncare "i b$utur$) A!em chiar "i c?te!a din acele oribile r$coritoare americane de care Horis a de!enit de%endent +n Cali ornia, dar eu una nu le*a" recomanda) 5i d$du drumul m?inii cu o ultim$ m?n#?iere) 5ns$ trebuie s$ !ii la noi la cin$ +ntr*o .i, du%$ ce se +ntoarce Chris de la EeI Jork) ' s$ ie de%rimat) A"a e +ntotdeauna du%$ ce +ncearc$ +nc$ o dat$ s$ con!in#$ 'E; s$ ia m$suri +n %ri!in(a ele!atorului Artsutano!) -ar desi#ur, ad$u#$ ea, +ntorc?ndu*se de3a s%re noii oas%e(i, nu %o(i s$ dai !ina numai %e ei, nu*i a"aK 'amenii nu au +n!$(at +nc$ s$ se 3oace rumos +m%reun$) 5ntr?nd +n salonul s%a(ios, 6an3it obser!$ c$ +ntr*ade!$r erau acolo c?te!a ete dr$#u(e, cu toate c$ ma3oritatea erau de3a aca%arate de c?te unul sau mai mul(i tineri) Schimb$ saluturi cu c?(i!a cole#i de clas$, dar %e moment cel mai mult +l interesa casa +n sine) Eu era deloc ca modesta locuin($ din 2rincomalee a tat$lui s$u) Dodeaua era din ciment alb lustruit "i %ere(ii +ntreru%(i de u"i deschise s%re imensa #r$din$ cu %almieri, ran#i%ani "i o %iscin$ +mbietoare) -in %recau(ie 6an3it m?ncase de3a, a"a c$ etalarea m?nc$rii era su%er lu$) 2recu cutremur?ndu*se %e l?n#$ r$coritoarele americane des%re care !orbise ,e!rouI Oorhulst, dar se bucur$ s$ #$seasc$ o re.er!$ din clasica de3a cola) C?nd se uit$ du%$ un deschi.$tor, un ser!itor a%$ru de nic$ieri, +i smulse sticla din m?n$, scoase ca%acul "i turn$ b$utura +ntr*un %ahar +nalt, de3a r$cit, a%$rut de asemenea de nic$ieri) Ser!itorul +l l$s$ %e 6an3it cli%ind nedumerit %?n$ c?nd, din alt$ direc(ie, o !oce de emeie s%useF T 5i iei bolul de ore. de la #ur$, s$ "tii) -ac$ musa irii "i*ar deschide sin#uri sticlele de cola, Iallah*ul cu b$uturile "i*ar %ierde slu3ba) Altce!a, 6an3it, ce mai aciK C?nd se +ntoarse o recunoscu %e t?n$ra creol$ din ne ericitul %rim an cu cursul de sociolo#ie, ,ar7P ,arthaP EuP T ,7ra de So7.a, +l a3ut$ ea) Ee*am +nt?lnit anul trecut la sociolo#ie "i m$ bucur s$ te !$d din nou) Am au.it c$ lucre.i la teorema lui &ermat) Cum mer#eK Eu era +ntrebarea %e care se a"te%ta 6an3it s*o aud$, +n s%ecial de la o at$ a"a de rumoas$ ca ea) 5i d$du un r$s%uns neutruF T -estul de +ncet, m$ tem) Eu "tiam c$ te interesea.$ &ermat) 4a %$ru u"or 3enat$) T ,$ ro#, %resu%un c$ ar trebui s$ recunosc c$ tu e"ti cel care mi*a %ro!ocat interesul $sta) -u%$ ce am au.it c$ ai urat %arola %ro esorului de mate o, e"ti sur%rinsK -ar bine+n(eles c$ to(i studen(ii lui au a lat) Cred c$ dac$ nu s*ar i +ncheiat semestrul, ar i a%$rut o mi"care +n a!oarea ale#erii tale ca %re"edinte de an) 5i o eri un .?mbet %rietenosF 'ricum, nu m*am %utut +m%iedica s$ nu m$ +ntreb care ar %utea i obsesia unei %ersoane ca tine AobsesieB e un cu!?nt %rea durK 6an3it, care de atunci a3unsese s$ se +m%ace cu descrierea tehnic$ a c$ut$rii lui %?n$ acum e"uate, ridic$ din umeri) T 4i bine, continu$ ea, s$ s%unem c$ nu m*am %utut o%ri s$ nu m$ +ntreb ce ar %utea a!ea im%ortan($ %entru %uternicul t$u interes +n desco%erirea unei do!e.i %entru a irma(ia lui &ermat) 9ucrarea lui Giles nu e cu si#uran($ ceea ce a a!ut &ermat +n minte, nu*i a"aK &ie "i numai %entru c$ a%roa%e iecare %as al lui Giles %ro!ine din munca $cut$ de altcine!a cu mult tim% du%$ ce &ermat murise, a"adar &ermat nu a!ea cum s$ cunoasc$P ', 6an3it, te ro# ii atent cu b$uturaM

6an3it cli%i "i*"i d$du seama des%re ce !orbea) R$%$cit de turnura con!ersa(iei, %ermisese ca %aharul de cola s$ se +ncline %ericulos) 5l +ndre%t$ "i b$u o +n#hi(itur$ ca s$*"i lim%e.easc$ mintea) T Ce "tii des%re demonstra(ia lui GilesK Cntreb$, trec?nd de %unctul %este care nu*i mai %$sa dac$ era sau nu %oliticos) ,7ra de So7.a nu %$ru s$ se su%ere) T -e a%t nu %rea mare lucru) -oar c?t s$*mi ac o idee des%re ce e !orba) 4!ident nu c?t un matematician ade!$rat) Ntii cine e dr) GilkinsonK -e %e -re@el ,ath &orumK Cred c$ el a dat cea mai sim%l$ "i mai bun$ e@%lica(ie a ceea ce a reali.at de a%t Giles) Ceea ce +i %arali.a acum cor.ile !ocale lui 6an3it era a%tul c$ el +nsu"i, +n .ilele c?nd abia +nce%use s$ +ncerce s$ +n(elea#$ demonstra(ia lui Giles, +i usese cu ade!$rat recunosc$tor aceleia"i anali.e a dr) Gilkinson) C"i d$du seama c$ %robabil emisese ni"te sunete, c$ci de So7.a +l %ri!ea +ntreb$torF T Adic$, l$muri el, !rei s$ s%ui c$ %o(i urm$ri e@%lica(iile lui GilkinsonK T Si#ur c$ le %ot urm$ri, .ise ea dulce) A ost oarte clar) -oar ca a trebuit s$*i citesc e@%lica(iileP 4i bine, admise ea, de cinci ori) Ni am ost ne!oit$ s$ recur# destul de des la c$r(ile din biblio#ra ie) Eu m$ +ndoiesc c$ mi*au sc$%at multe, dar cred c$ am +n(eles oarecum) 55 %ri!i +n t$cere un tim% +nainte de a +ntrebaF Ntii ce a" %utea ace dac$ a" i +n locul t$uK Cu total$ sinceritate, 6an3it re%lic$F T /abar n*am) T D$i, nu m*a" osteni cu nimic din Giles) A" arunca o %ri!ire la ceea ce au $cut al(i matematicieni, s$ s%unem, +n %rimii trei.eci sau %atru.eci de ani du%$ moartea lui &ermat) Ntii, !orbesc des%re lucr$ri des%re ale c$ror antici%$ri &ermat ar i %utut au.i, sau la care %oate s*a #?ndit chiar el) NiP A, e@clam$ ea schimb?nd brusc subiectul "i %ri!ind %este um$rul dre%t al lui 6an3it, iat$*l "i %e de mult*%re(uitul meu :rian /arri#an, cu mult +nt?r.iata mea "am%anie) -e mult*%re(uitul :rian /arri#an era unul dintre acei americani su%radimensiona(i, "i !enea tr$#?nd du%$ el o at$ dr$#u($ de !reo dou$.eci de ani) 5i o eri lui 6an3it o %ri!ire de o micro*secund$) A%oiF T Scu.e, iubito, +i s%use ,7rei de So7.a !orbind %rin s%a(iul ocu%at de 6an3it de %arc$ ar i ost #ol, dar am a%ucat s$ stau de !orb$ cu, $$$P -e!ikaK 4a a crescut mai mult sau mai %u(in +n casa asta "i a %romis s$*mi arate +m%re3urimile) Are ni"te as%ecte arhitecturale #ro.a!e ai obser!at %odelele de cimentK A"a c$ dac$ nu te su%eriP T -u*te, .ise ,7ra) Eumai d$*mi "am%ania dac$ nu s*a +nc$l.it de3a, "i %e urm$ du*te) Ni el %lec$, la bra( cu ata, care nu adresase nici un cu!?nt nici ,7rei, nici lui 6an3it) Dartea cea mai bun$ a %lec$rii lui :rian /arri#an era c$ +l l$sase %e 6an3it +n %osesia e@clusi!$ a com%aniei acestei sur%rin.$toare, uimitoare, una %este alta destul de neobi"nuite tinere) (Cu toate c$ 6an3it era destul de si#ur c$ nu era chiar at?t de t?n$r$) A!ea cel %u(in doi sau trei ani mai mult ca el, du%$ calcule) Doate chiar "i mai mult)) 4l nu considera acel tete*?*tete dre%t o +nt?lnire romantic$) 4ra %rea %rost in ormat des%re +nt?lnirile dintre b$ie(i "i ete ca s$ ac$ acest salt, "i oricum e@ista %roblema acelui :rian /arri#an care i se adresase le3er cu AiubitoB) Drin c?te!a indicii, de So7.a +i contura +n %arte %ortretul lui :rian /arri#an) Se do!edi c$ de a%t nu era american) 4ra canadian) 9ucra %entru unul dintre acele lan(uri de hoteluri +ntinse +n toat$ lumea, +n %re.ent $c?nd ce!a %lanuri %entru un alt hotel de lu@ %e o %la3$ din 2rincomalee) 5ns$ ea nu*i d$du "i in orma(iile %e care 6an3it era cel mai curios s$ le a le) 2otu"i, +"i s%use +n sinea lui, chiar nu era treaba lui dac$ ea se culca cu el) C?nd 6an3it se a#$($ de numele 2rincomalee, de So7.a %$ru 3enat$) T 'h, desi#ur) Eu m*am #?ndit) 2u e"ti de acolo) Ntii hotelul des%re care !orbe"te :rianK

6an3it recunoscu c$ a%roa%e tot ce "tia des%re hotelurile turistice din 2rinco se reducea la a%tul c$ erau e@trem de scum%e) A%oi ea +l +ntreb$ des%re tem%lul tat$lui s$u, des%re care ea, din nou +n mod uimitor, %$rea s$ cunoasc$ oarte multe lucruri) Ntia c$ usese construit %e ceea ce se numea colina sacr$ a lui Shi!a, "i ia c$ usese sau cel %u(in tem%lul cel mare %e care +l d$r?maser$ %ortu#he.ii +n 162= usese unul dintre cele mai bo#ate locuri de +nchinare din toat$ Asia de Sud*4st, cu de%o.ite imense de) 2ur, m$t$suri "i tot elul de lucruri %e care c$lu#$rii le adunaser$ +n istoria sa de o mie de ani) Ntia chiar "i des%re teribila .i din 162= c?nd comandantul %ortu#he., Constantine de Sa de ,en.es, ordonase %reotului %rinci%al al tem%lului s$ cure(e l$ca"ul de toate lucrurile de !aloare "i s$ %redea te.aurul !aselor %ortu#he.e clin %ort, %entru c$ dac$ nu ace asta de Sa !a +ntoarce tunul de %e corabia sa asu%ra tem%lului) Dreotul nu a!usese de ales) &$cuse cum i se %orunciseP A%oi de Sa bombardase totu"i tem%lul %re $c?ndu*l +n ruine) T /m, $cu 6an3it du%$ ce ea se o%ri) Chiar "tii multe des%re tim%urile alea, nuK 4a %$ru st?n3enit$) T Dresu%un c$ da, dar +mi ima#ine. c$ nu chiar at?tea ca tine) -e a%t, str$mo"ii mei au ost +n #eneral %rintre 3e uitori) 9a asta 6an3it nu a!u alt r$s%uns +n a ara unui alt AhmB) 5e"iser$ +n #r$dina cu ran#i%ani "i #himbir +n lorit "i st$teau unul l?n#$ altul sub un %?lc de %almieri) A!eau +n a(a ochilor !asta %iscin$ a amiliei Oorhulst, unde c?(i!a dintre cole#ii lui 6an3it, $c?nd cum!a rost de costume de baie %otri!ite, 3ucau !olei +n a%$) ;n ser!itor adusese din nou "am%anie %entru ,7ra "i cola %entru 6an3it) Al(i oas%e(i o salutar$ %e ,7ra +n treac$t "i unul sau doi "i %e 6an3it) 5ns$ de So7.a nu %$rea interesat$ s$ %un$ ca%$t acelui tete*?*tete) Eici 6an3it nu era interesat) Ceea ce, re lect$ el, era %u(in curios, %entru c$ oarte rar +"i dorea s$ e@tind$ !reo discu(ie cu o at$) -e So7.a, desco%eri 6an3it, c$l$torise %rin toat$ Sri 9anka +m%reun$ cu %$rin(ii "i iubea iecare centimetru al insulei) Se mir$ s$ aud$ c$ 6an3it se +nde%$rtase rar de 2rincomalee, +n a ar$ de tim%ul %etrecut +n %re.ent +n Colombo "i c?te!a e@cursii cu "coala) T E*ai ost niciodat$ la 8and7K E*ai !$.ut c$($r$torii urc?ndu*se +n co%aci s$ adune nucile din care se ace todd7K Eu, de iecare dat$ r$s%unsul era acela"i) Eu usese) Cam tot %e atunci ,e!rouI Oorhulst trecu %e acolo $c?ndu*"i rondul ca s$ se asi#ure c$ oas%e(ii sunt bine trata(i) T Ooi doi %$re(i s$ !$ sim(i(i bine, obser!$ ea arunc?ndu*le o %ri!ire) Dot s$ !$ mai aduc ce!aK T Eimic, m$tu"$ :ea, .ise de So7.a) 4 o %etrecere rumoas$) A%oi du%$ ce ,e!rouI Oorhulst se +nde%$rt$, r$s%unse +ntreb$rii din ochii lui 6an3itF T D$i, bine+n(eles c$ noi to(i creolii ne cunoa"tem +ntre noi, iar m$tu"a :ea chiar +mi e un el de rud$) C?nd eram mic$ am %etrecut aici a%roa%e la el de mult tim% ca la mine acas$ "i Horis a ost ratele mai mare %e care nu l*am a!ut) A!ea #ri3$ s$ nu m$ +nec c?nd m$ ducea %e %la3$ "i m$ aducea +na%oi la tim% %entru somn) A%oi obser!$ semnele nedumeririi %e a(a lui 6an3itF Ce nu e*n re#ul$K 4l .ise cu ton de scu.$F T Sunt %u(in con u.) 2u i*ai s%us :ea) Credeam c$ o cheam$ cum eraK T ,e!rouI) ,7ra era destul de %oliticoas$ ca s$ nu .?mbeasc$ %rea mult) T ,e!rouI +nseamn$ Adoamn$B +n olande.$) Eumele ei este :eatri@) A%oi arunc$ o %ri!ire la ceas "i %$ru +n#ri3orat$F Eu !reau s$ te (in de%arte de %rietenii t$i) 4"ti si#ur c$ nu %re eri s$ aci o baie +n %iscin$K &amilia Oorhulst %$strea.$ o serie de costume de baie +n !estiareP

4ra si#ur, $r$ +ndoial$) C?t tim% trecuse discut?nd, 6an3it n*ar i %utut s%une) ,7ra de So7.a nu %$rea #r$bit$ s$ +ncheie con!ersa(ia, dar c?nd!a mai t?r.iu u luat$ +n #ri3$ de a%roa%e uitatul :rian /arri#an) 9e reaminti de e@isten(a lui tr$#?nd cu ochiul, a%oi intr?nd +n mica lor #r$din$ cu %almieri) D$rea su%$rat) T Am +ncercat s$ te #$sesc %este tot, +i s%use ,7rei) 4a se ridic$ .?mbindu*i) T ,i se %are c$ ai a!ut su icient$ com%anie, .ise ea) T 2e re eri la ata care mi*a ar$tat locurileK ,i*a ost de oarte mult a3utor) 4 o cas$ mare "i !eche) Riduri #roase de un metru, numai din nisi%, coral "i tencuial$, a"a c$ la ce le*ar mai trebui aer condi(ionatK -ar ai uitat c$ a!em re.er!are la cin$K ,7ra uitaseQ +"i ceru scu.e, +i s%use lui 6an3it c?t de mult +i $cuse %l$cere con!ersa(ia "i dis%$ru) 6an3it nu %$r$si %etrecerea) 6$mase, de"i nu %$rea s$ mai ie la el de distracti!) Se #?ndi "i res%inse ideea unei b$i +n %iscin$Q %etrecu un tim% +n #ru%ul de studen(i care se adunaser$ +n 3urul lui Horis Oorhulst, unde se discutau cam acela"i ti% de lucruri care useser$ de3a discutate +n clas$Q se a"e.$ %u(in al$turi de cei c?(i!a in!ita(i care urm$reau "i comentau %ro#ramul de "tiri de la tele!i.orul din micul cort situat l?n#$ .idul #r$dinii) Ntirile, desi#ur, nu erau amu.ante) 5n Coreea ni"te nord*coreeni su%$ra(i eliberaser$, a%arent deliberat, o hait$ de c?ini r$i "i %osibil turba(i +n a%ro%ierea #rani(ei dintre Eord "i Sud) Eimeni nu usese mu"cat) 2rei dintre c?ini muriser$ c$lc?nd %e o min$, iar restul useser$ ra%id mitralia(i de un deta"ament de #r$niceri ai 6e%ublicii Coreea de Sud, "i toat$ lumea c$.use de acord c$ nu e ne!oie s$ se ia nici o m$sur$ +m%otri!a Coreei de Eord) -e a%t, 6an3it #$si sur%rin.$tor de u"or s$ %oarte con!ersa(ii cu acei str$ini des%re situa(ia interna(ional$ +ncordat$, des%re necesitatea construirii c?rli#elor s%a(iale Artsutano! %entru ca oamenii obi"nui(i s$ %oat$ a!ea o s%eran($ s$ c$l$toreasc$ +n s%a(iu, des%re c?t de cumsecade sunt #a.dele Oorhulst, des%re .eci de alte subiecte) 5n inal discu(iile se +ncheiar$ atunci c?nd musa irii +nce%ur$ s$ se r$reasc$) 6an3it +n(elese de aici c$ ar i tim%ul s$ %lece "i el) Detrecerea +i $cuse %l$cere, mai ales %rima %arte a ei, "i nu se +ndoia c$ ceea ce o $cuse at?t de rumoas$ usese +nt?lnirea cu ,7ra de So7.a) De drumul de +ntoarcere +n cam%us 6an3it se %omeni #?ndindu*se nu ca orice b$iat des%re o at$, ire"te ce %ersoan$ interesant$ era ,7ra de So7.a) Ni +ntreb?ndu*se care ar i cea mai bun$ cale s$*l ucid$ %e :rian /arri#an) -e asemenea, 6an3it u bucuros c?nd se +ntoarse s$*"i %etreac$ !ara la 2rincomalee) 1anesh Subramanian %resu%usese c$ iul s$u !oia s$*"i ocu%e tim%ul cu noi atacuri asu%ra acelei di icile "i misterioase %robleme a lui &ermat) A!ea doar %ar(ial dre%tate) 6an3it nu uitase de teorema lui &ermat) Continua s$*"i ac$ a%ari(ia +n mintea sa +n momente ino%ortune, mai des de c?nd ,7ra de So7.a +i rede"te%tase amintirile) -ar de iecare dat$ $cea tot %osibilul s*o alun#e) 6an3it Subramanian "tia c?nd era +n!ins) Cn orice ca. a!ea alte lucruri cu care s$*"i ocu%e mintea) ;nul dintre c$lu#$ri +i s%usese c$ %e %la3$ se reno!a unul dintre !echile hoteluri din 2rincomalee "i studen(ii a la(i +n !acan($ %uteau ob(ine slu3be u"oare "i bine %l$tite) 6an3it !eri ic$) 4@istau asemenea slu3be) 'b(inu una, "i %entru %rima dat$ +n cei o%ts%re.ece ani de !ia($ 6an3it %entru s$*"i %l$teasc$ sin#ur drumul %e lume) -u%$ cum i se %romisese, slu3ba nu era #rea deloc) -enumirea o icial$ era Adis%ecer a%ro!i.ionareB) Cndatoririle lui erauF unu, s$ +nre#istre.e +nc$rc$tura de materiale a iec$rui camion care soseaQ doi, s$ aler#e s$ s%un$ imediat "e ului de echi%$ dac$ !reunul dintre acele camioane +ncerca s$ %$r$seasc$ incinta cu o %arte din bunuri a late +nc$ la bordQ "i trei, +n iecare diminea($ la sosirea la locul de munc$ s$ in!entarie.e ra%id toate stocurile de materiale de

construc(ii care sosiser$ +n .iua anterioar$ ca s$ se asi#ure ca nu dis%$ruse !reo %arte mare a lor +n tim%ul no%(ii) Da.nicii %articulari an#a3a(i de com%ania hotelier$ a!eau ordine s$*l s%ri3ine +n ca. de ne!oie) Ni ei erau bine moti!a(i s$*"i ac$ bine treaba, iindc$ useser$ in orma(i c$ orice %ierdere %ro!ocat$ de urturi le !a i sc$.ut$ din salariu) 6an3it a!ea de asemenea %atru mici, dar oarte acti!i asisten(i %ersonali) Eu erau %e statul de %lat$ al hotelului "i nici ei, nici mama lor nu i#urase +n %lanurile %entru !ar$ ale lui 6an3it) Dractic se alesese cu ei +ntr*o .i c?nd b$tr?nul 1anesh Subramanian +i d$duse iului s$u c?(i!a saci cu m?ncare des%re care buc$tarul s%usese c$ se !a strica dac$ nu e m?ncat$ imediat) T -u*i doamnei 8anakaratnam, .ise) Ntii tu, so(ia lui 8irthis 8anakaratnam) Ui*l aminte"ti %e 8irthisK A ost arestat +n Colombo %entru %osesia a ceea ce ei numeau bunuri urate) Cu memoria +m%ros%$tat$, 6an3it a%rob$) T ,$ tem c$ amilia lui trece %rin momente #rele, continu$ tat$l lui) 9e dau !oie s$ stea +n !echea mea cas$ de oas%e(i) Uii minte unde e, sunt con!ins) 2e ro#, du*le astea din %artea mea) 6an3it nu a!u nici o obiec(ie) Ni nici nu*i u #reu s$ #$seasc$ locul) ;nul dintre !echii lui to!ar$"i de 3oac$, iul unui in#iner de c$i erate care $cea di!erse munci %entru tem%lu, locuise acolo c?nd 6an3it era mic, iar 6an3it +"i amintea bine casa) Eu se schimbase mult) 1r$dini(a din a($ %e care o +n#ri3ea ne!asta in#inerului era acum +n %arte olosit$ %entru le#ume "i +n %arte in!adat$ de buruieni) Cl$dirii +nse"i, se #?ndi 6an3it, i* ar i %rins bine o !o%sea %roas%$t$) 4ra mai mic$ dec?t +"i amintea 6an3it, trei camere mici cu o %ri!at$ +n s%ate "i o ?nt?n$ cu %om%$ la mar#inea +nde%$rtat$ a terenului) 'ricum, casa era #oal$) 6an3it se +ntreba dac$ %utea s$ intre dac$ nu era nimeni acas$, dar nu %utea s$ lase %ur "i sim%lu m?ncarea %e 3os) :$tu la u"a ne+ncuiat$, salut$ cu !oce tare, a%oi intr$) Drima +nc$%ere era buc$t$ria o %lit$ cu %ro%anQ chiu!et$ $r$ robinet, dar cu scur#ere "i un bidon mare de %lastic %entru a%$, a%roa%e #olQ mas$ "i scauneQ "i cam at?t) 5mediat al$turi era o camer$ mai mic$, e!ident dormitorul cui!a du%$ cana%eaua cu %erne "i teancul de a"ternuturi +m%$turite la un ca%$t) A treia camer$ era cea mai mare, dar "i cea mai a#lomerat$F dou$ lea#$ne, dou$ %aturi, trei sau %atru scrinuri, c?te!a scauneP Ni +nc$ ce!a) Ce!a se schimbase a($ de cum ar$tase c?nd 6an3it era co%il) Atunci obser!$ c$ +n col(ul camerei co%iilor se !edea urma a ce!a scris %e %erete, iar c?nd se uit$ mai atent !$.u o inscri%(ie a%roa%e "tears$, scris$ +n sanscrit$) :ine+n(elesM 4ra col(ul de nord*est al casei "i acolo usese c?nd!a col(ul de %u3a al casei, s%a(iul sacru %entru !enerare "i ru#$ciune care se #$sea +n c$minul iec$rui hindus tem$tor de .ei) -ar ce de!enise acum acestaK ;nde era statueta re%re.ent?ndu*l %e Shi!a sau %e oricare dintre .ei %e micul s$u %iedestalK ;nde era containerul cu t$m?ie sau ta!a %entru o randele de lori, sau oricare obiect necesar ritualului de adorareK Eu e@ista nimicM 2recuser$ mul(i ani de c?nd 6an3it nu se mai considerase +n !reun el reli#ios, dar c?nd se uit$ la #r$mada de haine de co%ii s%$late, dar ne+m%$turite +n col(ul care usese c?nd!a s%a(iul sacru %u3a sim(i un el de, ei hi ne, a%roa%e re%ulsie) Eu a"a ar trebui s$ se %oarte o amilie hindus$ cumsecade, atee sau nu) C?nd au.i !oci a ar$ "i ie"i s$ se %re.inte, de!eni "i mai %u(in si#ur c$ era o amilie hindus$ cumsecade) Ca%ul ei, so(ia lui 8irthis 8anakaratnam, nu era +mbr$cat$ ca o emeie hindus$) Durta o salo%et$ b$rb$teasc$ "i #hete b$rb$te"ti "i tr$#ea du%$ ea un c$rucior de co%il +n care se a lau, %rintre alte articole mai mici, dou$ bidoane mari de %lastic cu a%$ "i o eti($) ,ai erau trei co%ii, o at$ de .ece sau dois%re.ece ani duc?nd +n s%ate o alt$ eti($, +nc$ "i mai mic$, "i un b$iat care ducea +n 3oac$ %e umeri un sac de %?n.$ %lin cu ce!a)

T :un$ .iua, le .ise 6an3it tuturor +n #eneral) 4u sunt 6an3it Subramanian, iul lui 1anesh Subramanian, care m*a trimis s$ !$ aduc c?te ce!a) 4 +n$untru %e mas$) -umnea!oastr$ trebuie s$ i(i doamna 8anakaratnam) &emeia nu ne#$) -$du drumul c$ruciorului "i arunc$ o %ri!ire %asa#erului adormit ca s$ se asi#ure c$ +nc$ doarme) A%oi +i +ntinse m?na) T Sunt so(ia lui 8anakaratnam) ,ul(umesc) 2at$l t$u a ost oarte bun cu noi) Dot s$*(i o er o can$ cu a%$K Eu a!em #hea($, dar %robabil +(i e sete du%$ ce ai c$rat toate astea %?n$ aici) 5i era, "i b$u recunosc$tor a%a turnat$ dintr*unul dintre bidoane) (2oat$ a%a lor de b$ut, e@%lic$ ea, trebuia adus$ de la distan($) ,ai demult, tsunami*ul din Riua -arurilor le inundase ?nt?na cu a%$ s$rat$ din #ol "i nu mai %utuse i recu%erat$) 4ra bun$ de s%$lat sau %entru #$tit anumite m?nc$ri, dar nu ca s$ %otoleasc$ setea)) -oamna 8anakaratnam, obser!$ el, era o emeie trecut$ de trei.eci de ani, a%arent s$n$toas$, nu li%sit$ de atracti!itate, "i nici oarte %roast$, dar serios certat$ cu o lume care se +ntorsese +m%otri!a lor) ' alt$ %articularitate a ei era c$ nu*i %l$cea +n mod deosebit s$ i se s%un$ doamna 8anakaratnam) 5i e@%lic$ c$ at?t ea, c?t "i so(ul ei nu se bucurau deloc s$ ie bloca(i +n acel ca%$t de lume tro%ical numit Sri 9anka) Ar i !rut s$ se a le acolo unde se +nt?m%lau lucrurile adic$ %robabil +n America) -ar useser$ ne!oi(i s$ se stabileasc$ +n alt$ (ar$ %entru c$ ambasada american$ le res%insese cererea de !i.$) 4mi#raser$ +ntr*un loc cu totul di erit Dolonia "i nici acolo nu le mersese bine) T A"adar, .ise ea cu un ton a%ro%iat de s idare, am $cut ce am %utut) Ee*am luat nume americane) Eici nu m$ mai las$ s$*i s%un 8irthis) A ado%tat numele 1eor#e, iar eu sunt -oroth7) -ot %e scurt) T 4 un nume dr$#u(, remarc$ 6an3it) -e a%t nu a!ea nici o %$rere des%re nume) Ooia doar s$ mai atenue.e ostilitatea din !ocea ei) A%arent a!u succes, %entru c$ ea de!eni !orb$rea($, e@%lic?ndu*i c$ le %usese co%iilor nume asem$n$toare atunci c?nd a%$ruser$) ;n tim% -ot 8anakaratnam n$scuse c?te unul la iecare doi ani) ,ai +nt?i 2i an7, cea mai mare de uns%re.ece ani, a%oi b$iatul, /arold, acum +n !?rst$ de nou$ ani, "i 6o"ie "i :ets7 de "a%te "i cinci ani) De ne%re#$tite s%use c$ so(ul ei era acum la %u"c$rieQ anun($ !estea +ntr*un asemenea el +nc?t 6an3it consider$ c$ e mai bine s$ nu comente.e) C?nd a!u oca.ia s$ ac$ un comentariu, 6an3it a%recie c$ sunt co%ii destul de dr$#u(i, uneori dulci "i uneori amu.ant de im%ruden(i, muncind mereu din #reu la a acerea riscant$ "i di icil$, dar amu.ant$ de a cre"te mari) 6an3it desco%eri c$*i %lac) At?t de mult +nc?t +nainte de a %leca de la 8anakaratnam se o eri s$*i duc$ %e co%ii la %la3$ +n urm$toarea lui .i liber$) Asta era %este %atru.eci "i o%t de ore) 6an3it +"i %etrecu o mare %arte a acestui tim% +ntreb?ndu*se dac$ %utea ace a($ res%onsabilit$(ii) -e e@em%lu dac$ !reunul dintre ei trebuia s$, "ti(i !oi, s$ mear#$K Cn cele din urm$ 2i an7 se ocu%$ de %roblem$ $r$ s$ i se cear$) C?nd 6osie trebuia s$ ac$ %i%i, 2i an7 o +ndruma s%re !alurile lini"tite, unde dilu(ia masi!$ o erit$ de #ol ul :en#al a!ea #ri3$ de cerin(ele sanitare) 5ar c?nd /arold a!ea ne!oie, 2i an7 +l ducea de m?n$ la una dintre toaletele mobile ale muncitorilor $r$ s$*i ac$ lui 6an3it !reo %roblem$) 5ntre tim% m$r"$luiau +m%reun$ +m%ro"c?nd %rin a%ele %u(in ad?nci, cu 6an3it conduc?nd %rocesiunea ca un #?nsac urmat de co%ii ca de ni"te boboci) 9a %r?n. m?ncau send!i"uri de la bu etul muncitorilor) (,uncitorii nu %$reau s$ se su%ere) Ni lor le %l$ceau %u"tii)) 5n cele mai ierbin(i ore ale .ilei co%iii mo($iau %rintre %almierii de deasu%ra liniei lu@ului, iar c?nd 2i an7 %oruncea tim% de odihn$, se a"e.au "i +l ascultau %e 6an3it s%un?ndu*le %o!e"ti minunate des%re ,arte, 9un$ "i marele neam al sateli(ilor lui Hu%iter)

-esi#ur, +n alte %$r(i ale lumii lucrurile erau mai %u(in amiabile) Cn "colile israeliene eti(e %alestiniene de .ece ani se aruncau +n aer +m%reun$ cu toat$ lumea din 3urul lor) 5n Daris, %atru nord*a ricani +nr$i(i +"i demonstrau sentimentele a($ de %olitica rance.$ asasin?nd doi %a.nici ai 2urnului 4i el "i a.!?rlind uns%re.ece turi"ti de %e %lat orma su%erioar$) 9ucruri la el de rele se %etreceau la Oene(ia, 5talia "i la :el#rad +n Serbia, "i unele chiar "i mai rele la 6e7k3a!ik, 5slandaP 5ar acei c?(i!a conduc$tori ai lumii ale c$ror ($ri se +nt?m%la s$ nu ie +n l$c$ri +nc$ a3unseser$ la ca%$tul r$bd$rilor +ncerc?nd s$ #$seasc$ o cale de a ace a($ situa(iei) 9ui 6an3it +ns$ nu %rea +i %$saP ,$ ro#, nu) 5i %$sa destul de mult de ast el de lucruri c?nd se #?ndea la ele, dar $cea tot %osibilul s$ nu se #?ndeasc$ %rea mult) Drin asta sem$na oarecum cu che liii nebuni din %o!estirea lui 4d#ar Allan Doe A,asca mor(ii ro"iiB) 9umea lui, ca "i a lor, era irecu%erabil bolna!$) -ar +ntre tim% soarele era cald "i co%iii erau +nc?nta(i c?nd le ar$ta cum s$ %rind$ (estoase stea "i s$ +ncerce s$ le %un$ la +ntrecere, "i c?nd le s%unea %o!e"ti) Co%iilor le %l$cea s$ asculte %o!e"tile lui 6an3it a%roa%e la el de mult %e c?t +i %l$cea lui s$ le s%un$) -estul de nostim, +n acela"i tim% unii sau to(i (rareori era %osibil de s%us cum ar i corect) ,arii 1alactici +ncercau s$ %redea unei cu totul alte clase de iin(e !ii o lec(ie oarecum similar$) Acele alte creaturi nu erau bine+n(eles broa"te (estoase, cu toate c$ a!eau cara%ace dure ca ale (estoaselor "i un 5X la el de sc$.ut) Ceea ce ,arii 1alactici +ncercau s$ le +n!e(e era utili.area uneltelor) Aceasta era una dintre oarte multele %robleme autoim%use ale ,arilor 1alactici) ' minte uman$ ar %utea*o considera o tentati!$ de ridicare a standardelor iin(elor #ala@iei) 5deea lor era c$ dac$ acele cara%ace dure ar +n!$(a s$ utili.e.e o %?r#hie, un c?rli# sau o nico!al$, atunci ar %utea ace %rimii %a"i s%re .orii inteli#en(ei) 5ar dac$ a"a ce!a s*ar +nt?m%la, ar %utea mer#e "i mai de%arte sub microtutela ,arilor 1alactici) Cntr*ade!$r, ar %utea %arcur#e drumul %?n$ la o tehnolo#ie inci%ient$ $r$ s$ i desco%erit distrac(ii nedorite ca sub3u#area, e@%loatarea sau r$.boiul) 4i bine, acest %ro#ram a!ea s$ dure.e mult, mult tim%) -ar ,arii 1alactici a!eau su icient tim% la dis%o.i(ie "i considerau c$ merit$ +ncercat) Credeau c$ tim%ul lor merita cheltuit dac$, +n lun#a istorie !iitoare a uni!ersului, m$car o sin#ur$ s%ecie ar a3un#e s$ e!olue.e %?n$ la a se ocu%a de transmisiuni "i colonii s%a(iale $r$ s$ i +n!$(at %e %arcurs arta crimei) ,arii 1alactici erau cu si#uran($ inteli#en(i "i %uternici) -ar uneori erau "i nai!i) R594 94E4N4) ;na %este alta, 6an3it era destul de mul(umit de !ar$) Slu3ba era u"oar$ "i nim$nui nu %$rea s$*i %ese dac$ +"i aducea cei %atru boboci cu el la lucru) Eu trebuia s$*"i ac$ %robleme cu ei, insist$ -ot, dec?t +n .ilele c?nd ea era absolut ne!oit$ s$ %lece din cas$) 2otu"i e@istau destul de multe ast el de .ile) ;neori se +nt?m%la din cau.$ c$ trebuia s$*"i caute de lucru, de"i nu %rea a!ea noroc de a"a ce!a) Cel mai adesea era silit$ s$ !?nd$ +nc$ c?te!a din lucrurile lor ca s$*"i (in$ co%iii hr$ni(i "i +mbr$ca(i) 6an3it obser!$ c$ absen(ele de!eneau din ce +n ce mai rec!ente) Se #?ndi c$ %oate -ot c$%$ta +ncredere +n el) Eu*l deran3a) &ie din interes, ie din sim%l$ %olite(e, co%iii %$reau +nc?nta(i at?t de %o!e"tile lui, c?t "i de trucurile sale matematice) Anii %etrecu(i de 6an3it r$m?nt?ndu*"i creierii cu teoria numerelor nu useser$ cu iotul irosi(i) Al$turi de cole#ii lui +n!$(ase 3ocuri cu numerele des%re care %ro anii de r?nd nici nu au.iser$) -e e@em%lu, era unul numit +nmul(irea ($ranului rus) Dentru +nce%ut 6an3it hot$r+ c$ numai 2i an7 era destul de "colit$ ca s$ +n!e(e +nmul(irea) Celorlal(i le s%useF

T S$ nu !$ sim(i(i %rost dac$ nu "ti(i s$ +nmul(i(i numere) De !remuri e@istau destui adul(i, +n s%ecial +n locuri ca 6usia, care nu "tiau cum se ace) A"a c$ au in!entat o "mecherie) Au numit*o A+nmul(irea ruseasc$B "i uite cum unc(ionea.$) ,ai +nt?i scrii cele dou$ numere unul l?n#$ altul, a"a) S$ .icem c$ !rem s$ +nmul(im 21 cu <7) Scoase din bu.unar carne(elul %e care usese %re!$.$tor s$*l ia la el "i scrise re%ede, ar$t?ndu*le %a#inaF T A%oiP Nti(i cum se dublea.$ un num$rK :un) -ubl$m num$rul din st?n#a, adic$ 21, "i +n3um$t$(im num$rul din drea%ta, le scriem sub %rimele numere) 'b(inemP A mai r$mas 1 du%$ ce am +n3um$t$(it num$rul din drea%ta, dar nu !$ ace(i %robleme) 9$s$m acest 1 r$mas deo%arte) -u%$ aceea dubl$m "i +n3um$t$(im iar numerele urm$toare "i a"a mai de%arte, %?n$ c?nd num$rul din drea%ta a3un#e la 1) 'ri de c?te ori num$rul de %e coloana din drea%ta e %ar, "ter#em %ur "i sim%lu +ntrea#a linie) Ni adun$m numerele de %e coloana din st?n#aF -edesubt 6an3it scrise trium $torF 21 @ <7 V 777 "i declar$F T Acesta este re.ultatulM 6an3it a"te%t$ o reac(ie) -e a%t ob(inu %atru, di erite) ,icu(a :ets7 re%lic$ b$t?nd din %alme, a%laud?nd succesul lui 6an3it) 6o"ie %$rea mul(umit$, dar nedumerit$, /arold se +ncrunta, iar 2i an7 +ntreb$ %oliticos dac$ ar %utea +m%rumuta %i@ul "i h?rtia de la 6an3it) 4l %ri!i %este um$rul ei c?nd scriaF <7 @ 2 V 7= 21F 2 V 10,> 10,> @ 7= V 777 T -a, anun($ ea, e corect) 2e ro#, mai d$*mi dou$ numere) 4l +i d$du un e@erci(iu u"or, 8 ori 9, a%oi +nc$ unul "i mai u"or c?nd /arold ceru "i el o "ans$) ' a!u, "i %$rea c$ ar i ost mul(umit s$ continue +nc$ mult tim% cu +nmul(iri ruse"ti elementare, dar etele mai mici +nce%user$ s$ se r$.!r$teasc$) 6an3it am?n$ %entru alt$ dat$ ideea de a le ar$ta de ce +nmul(irea ruseasc$ era un e@em%lu de aritmetic$ binar$) Satis $cut de succesul %rimei sale lec(ii de teoria numerelor cu co%iii, .iseF T A ost distracti!) Acum hai s$ mai %rindem ni"te (estoase) 1amini :andara a3unse +n Sri 9anka du%$ cum usese stabilit, dar c?nd +l sun$ %e 6an3it +"i ceru scu.e) Dro#ramul lui era chiar mai +nc$rcat dec?t +"i d$duse el seama) Eu %utea s$ !in$ la 2rincomalee de data asta, l*ar deran3a mult %e 6an3it s$ !in$ el la Colombo +n !i.it$K 6an3it se su%$r$ %u(in "i nu o ascunse oarte bine) T 4i bine, .ise, nu "tiu dac$ %ot %leca de la slu3b$) -ar 1amini u con!in#$tor "i +n cele din urm$ "e ul de echi%$ de %e "antier +l l$s$ bine!oitor %e 6an3it s$*"i ia c?te .ile libere !rea (a!?nd un cumnat bucuros s$*i ia locul lui 6an3it, "i banii lui, c?t tim% era el %lecat)) 5ar 1anesh Subramanian $cu tot %osibilul s$*l a3ute) 6an3it se temuse c$ tat$l s$u s*ar %utea su%$ra din cau.a rea%ari(iei lui 1amini +n %eisa3) -ar n*o $cu) &iind o !i.it$ a%arent scurt$ "i +n s%ecial una care a!ea loc la o distan($ considerabil$, nu constituia o %roblem$) 1anesh $cu lucrurile c?t mai u"oare %osibil %entru iul s$u) T Autobu.K Rise el cu un #est de res%in#ere) Cate#oric n*o s$ iei autobu.ul) Am o dubi($ a mea %e care eu n*o olosesc) 5a*o, 6an3it) D$strea.*o c?t !rei) Cine "tie, %oate c$ +nsemnele tem%lului de %e u"i o s$*i descura3e.e %e oamenii r$u inten(iona(i s$*(i de.um le cauciucurile) Ast el c$ 6an3it sosi +n Colombo cu un rucsac um%lut cu haine %entru c?te!a .ile aruncat +n s%atele dubitei) 5n mod ciudat, 1amini +l in ormase c$ !a sta la un hotel "i nu +n casa tat$lui lui) 6an3it +n(ele#ea ale#erea acelui anume hotel a!ea un bar %e care cei doi b$ie(i +l !i.itaser$ destul de des +n %ere#rin$rile lor %rin ora" dar era sur%rins c$ tat$l lui 1amini +l l$sa liber ie "i %entru o noa%te)

C?nd 6an3it ceru s$ ie anun(at, rece%(ionerul scutur$ din ca%, indic?nd s%re bar) Cntr* ade!$r, acolo se a la 1amini, "i nu era sin#ur) A!ea c?te o at$ de iecare %arte "i o sticl$ de !in %e 3um$tate #oal$ %e mas$) 2o(i trei se ridicar$ s$*l +nt?m%ine %e 6an3it) &ata blond$ se numea DruQ cealalt$, al c$rei nume era ,a##ie, a!ea un %$r de culoarea ru3ului de bu.e, o culoare care n*a!ea cum s$ ie %rodus$ de #enele umane) T 9e*am cunoscut +n a!ion, .ise 1amini c?nd termin$ %re.ent$rile) Sunt americance) S%un c$ sunt studente la 9ondra, dar mer# la ;ni!ersitatea de Arte cea la care sin#urul lucru %e care +l +n!e(i este cum s$ ar$(i bine) AuM ;ltima %arte !enea de la a%tul c$ ,a##ie, cea im%osibil de ro"cat$, +l ciu%ise de ureche) T Eu da aten(ie b?r elor, +l instrui ea %e 6an3it) 4u "i Dru +n!$($m la CamberIell) 4 un cole#iu de art$ unde %ro esorii te %un la treab$) 1amini n*ar re.ista nici o s$%t$m?n$ acolo) &$c?ndu*"i cura3, 6an3it +ntinse m?na) Cele dou$ ete i*o str?nser$ cu %utere, una du%$ alta) T 4u sunt 6an3it Subramanian, .ise el) Cea numit$ ,a##ie !orbiF T ', "tim cine e"ti, +l in orm$ ea) 1amini ne*a s%us tot ce era de s%us des%re tine) 4"ti o %ersoan$ scund$ cu nume lun# "i +(i %etreci tot tim%ul re.ol!?nd o unic$ %roblem$ de matematic$) 1amini s%une c$ dac$ o s*o re.ol!e cine!a !reodat$, tu o s$ ii acela) 6an3it, care +nc$ su erea de oca.ionale atacuri de !ino!$(ie %entru c$ ne#li3ase teorema lui &ermat, nu u si#ur ce r$s%uns s$ dea) Se uit$ la 1amini +n c$utare de a3utor, dar +ns$"i e@%resia de %e chi%ul lui 1amini aducea %u(in cu !ino!$(ia) T Au.i, 6an3, +nce%u el cu un ton "i mai %lin de remu"c$ri dec?t a(a lui) ,ai bine +(i s%un chiar acum !e"tile %roaste) C?nd (i*am scris, s%eram s$ a!em %arte de cel %u(in !reo dou$ .ile +m%reun$) Cl$tin$ din ca%F E*o s$ se +nt?m%le asta) 2ata a $cut %ro#ram$ri solide %entru am?ndoi %e iecare .i, +nce%?nd de m?ine) &amilia, "tii tu) 6an3it "tia, amintindu*"i acele .ile dinainte de %lecarea lui 1amini la 9ondra) 9$s$ s$ i se citeasc$ de.am$#irea %e a($) T 4u am o s$%t$m?n$, ma"in$ "i toate alea) 1amini ridic$ din umeri r$.!r$tit) T E*am ce*i ace) ,$ !oia chiar "i +n seara asta la cin$, dar i*am s%us clar c$ nu) 55 anali.$ %e 6an3it o cli%$, a%oi .?mbiF 9a naiba, m$ bucur c$ te !$dM /ai s$ te +mbr$(i"e.M Asta 6an3it !oia s$ ac$, la +nce%ut ast el +nc?t 1amini s$ nu se simt$ 3enat +n a(a etelor, a%oi, c?nd tru%ul su%lu "i cald al lui 1amini se li%i de al lui, +i r$s%unse cu real$ a ec(iune) T 'ricum, .ise 1amini, +nc$ n*ai b$ut nimic) Dru, te ocu%i tu de asta, te ro#K Ntiind c$ etele studiau ce!a +n domeniul artistic, 6an3it +ncerc$ s$ con!erse.e) T A"adar !rei s$ de!ii artist$K ' +ntreb$ %e ,a##ie) 4a +i arunc$ o %ri!ire incredul$) T Ce, s$ mor de oameK 5n nici un ca.M Sunt a%roa%e si#ur$ c$ o s$ a3un# s$ %redau arta +ntr*unui dintre cole#iile din 3urul 2rentonului, EeI Herse7, unde locuiesc ai mei) Sau %e unde !a lucra so(ul meu, c?nd o s$ am unul) :londa, Dru, inter!eniF T ', mie mi*ar %l$cea s$ iu artist$, 6an3it) -e"i n*o s$ reu"esc) Eu am deloc talent artistic, dar nu !reau s$ m$ +ntorc la amilia mea +n Shaker /ei#hts) S%er s$ #$sesc un %ost la o cas$ de licita(ii ca Sotheb70s) :ani rumo"i, oameni interesan(i cu care s$ lucre., "i a" i +ncon3urat$ de art$ chiar dac$ nu o cree. eu) ,a##ie +i +ntinse lui 6an3it %aharul de arrack cu cola, r?.?ndF T ,ari "anse aiM Dru +ntinse un %icior %e l?n#$ ale lui 1amini "i o lo!i)

T ,$#$ri(o, $cu) Eu .ic c$ imediat) Cnce%i ca intern, "i %oate c$ %rimul lucru %e care (i*l dau s$*l aci este s$ iei numerele %l$cu(elor de licita(ii %e care le ridic$ cei din s%atele s$lii "ti(i, acolo unde nu se uit$ licitatorul %rinci%al) 6an3itK Eu*(i %lace arrack "i colaK 6an3it nu a!ea un r$s%uns %rea bun) -e a%t, +i %l$cuse destul de mult c?nd el "i 1amini e@%lorau Colombo, dar nu mai b$use a"a ce!a de c?nd %lecase %rietenul s$u) C?nd +l #ust$, +i alunec$ %l$cut %e #?t) 9a el "i urm$torul) Cu toate c$ seara nu usese a"a cum se a"te%ta 6an3it, nu se des $"ur$ r$u deloc) 9a un moment dat ata %e nume Dru se des%$r(ise de 1amini "i se a"e.ase l?n#$ 6an3it) 4l obser!$ imediat mici lucruri +n le#$tur$ cu ea) 4ra cald$, era moale "i mirosea destul de rumos) 'h, nu a"a de rumos ca ,7ra de So7.a, sau nici m$car la el de rumos +ntr*un el di erit, desi#ur ca ,e!rouI :eatri@ Oorhulst, dar totu"i %l$cut) 6an3it ne iind %rost, era con"tient c$ mirosul emeilor %ro!enea +n %rinci%al dintr*un %rodus care se %utea cum%$ra la orice armacie) E*a!ea im%ortan($) 4ra oricum %l$cut, iar Dru mai a!ea "i alte calit$(i, %rintre care sen.a(ia de bine %e care i*o d$dea s%ri3inindu*se %e bra(ul lui "i, destul de des, "tia s$ s%un$ lucruri amu.ante) 2oate la un loc, 6an3it decise c$ se distra destul de bine) -ar %e m$sur$ ce seara trecea, +"i d$dea seama c$ +i r$m?neau +n minte c?te!a +ntreb$ri $r$ r$s%uns) C?nd cele dou$ ete %lecar$ la toalet$, a!u oca.ia s$ aborde.e unele dintre %robleme) Dentru +nce%ut +l +ntreb$ %e 1amini dac$ %etrecuse mult tim% cu ele la 9ondra) 1amini %$ru sur%rins) T E*am !$.ut*o %e niciuna %?n$ c?nd s*au urcat +n a!ionul de -ubai "i ne*am luat de !orb$) T Cn(ele#, $cu 6an3it, cu toate c$ nu era deloc si#ur c$ +n(ele#ea) Dentru l$murire +ntreb$F Ce*i cu %rietena ta ,ad#eK 1amini +l %ri!i +ndelun#, amu.at) T Ntii care*i %roblema ta, 6an3itK 5(i aci %rea multe #ri3i) ,ad#e e +n :arcelona, %robabil cu oricine ar i $la care*i trimite mesa3e la iecare or$) ,ai ia*(i ce!a de b$ut) 6an3it +"i lu$) -e a%t +"i luar$ am?ndoi, la el "i cele dou$ ete atunci c?nd re!enir$) 5ns$ nu era chiar la el ca +nainte) :$utura lui 6an3it r$mase neterminat$ +n a(a lui, la el "i ma3oritatea celorlalte) De urm$ ,a##ie "o%ti ce!a la urechea lui 1amini) T ' , bine, +i s%use 1aminiQ a%oi c$tre 6an3itF ,$ tem c$ asta a ost tot) ,$ bucur c$ te* am !$.ut din nou, dar tata "i cu mine trebuie s$ %lec$m la bunica m?ine dis*de*diminea($) A!em de $cut ba#a3e) Se ridic$, .?mbindF Ee +mbr$(i"e.i, daK 6an3it se con orm$, "i %rimi o +mbr$(i"are "i de la ,a##ie) T A%ro%o, ad$u#$ 1amini +ntorc?ndu*se s$ %lece, nu*(i ace %robleme cu nota de %lat$) Se trece +n contul tatei) /ai, bombonelelor) Ni el "i ,a##ie +"i croir$ drum %rintre mese s%re u"$, iar 6an3it +n(elese ce im%lica %luralul) Ni iat$*l %e 6an3it, sin#ur cu ata %e nume Dru) 5i li%sea e@%erien(a care s$*i s%un$ ce se a"te%ta de la el +n asemenea circumstan(e) 5ns$ !$.use destule ilme americane care s$*i dea un indiciu) T ,ai !rei ce!a de b$utK Cntreb$ %oliticos) 4a scutur$ din ca%, .?mbind) &$cu semn cu ca%ul s%re %aharul a%roa%e %lin din a(a ei) T Abia l*am atins %e ultimul) 'ricum, cred c$ +nc$ ce!a de b$ut ar i inutil, nu*i a"aK A"a era, dar el nu mai a!ea idei %entru urm$torul %as) 5n ilme, +n acest %unct b$rbatul o %utea +ntreba %e emeie dac$ ar !rea s$ danse.e) Asta nu era o o%(iune !alabil$Q +n barul hotelului nu se dansa, "i oricum 6an3it nu "tia s$ danse.e)

Dru +l sal!$) T A ost o sear$ oarte rumoas$, 6an3it Subramanian, .ise ea, dar m?ine !reau s$ m$ scol "i s$ admir c?te!a %eisa3e) Cre.i c$ os%$tarul mi*ar %utea chema un ta@iK 6an3it u mirat) T Eu stai +n hotelul $staK T Am re.er!at camere +nainte de a %leca din 9ondra "i am luat ce ni s*a o erit) 4 cam la cinci minute distan($) Aici 6an3it "tiu ce are de $cut, "i o $cu) Dru se bucur$ s$ c$l$toreasc$ +n dubita lui chiar dac$ 6an3it era %u(in b$ut la !olan "i o interes$ s$ a le des%re statutul tat$lui lui 6an3it, al$turi de un re.umat al lun#ii "i coloratei istorii a tem%lului 2iru 8onesIaram) At?t de mult +nc?t +l in!it$ s$ se tre.easc$ cu o cea"c$ de ca ea c?nd a3unser$ la hotelul ei) A#en(ia de turism din 9ondra le ca.ase %e ete la un hotel %entru tineret, cu mul(i tineri care $ceau holul %u(in cam %rea .#omotos %entru o con!ersa(ie, a"a c$ Dru +l in!it$ %e 6an3it +n camera ei) Statur$ de !orb$, a"e.a(i con ortabil unul l?n#$ altul, iar a%ro%ierea +"i e@ercit$ ma#ia) Cntr*o or$ 6an3it +"i %ierduse !ir#initatea, sau cel %u(in !ir#initatea cu se@ul o%us) 5i %l$cu oarte mult) 9a el "i lui Dru, su icient c?t s*o ac$ de dou$ ori +nainte de a adormi +n cele din urm$) Soarele era sus "i cald c?nd +i tre.i .#omotul unei chei +n broasc$) 4ra ,a##ie, "i nu %$ru sur%rins$ s$*i #$seasc$ %e 6an3it "i Dru +m%reun$ +ntr*unui dintre cele dou$ %aturi ale camerei) 1aminiK ', el %lecase de mult, s$rise din %at direct +n haine c?nd sunaser$ de la rece%(ie s$*l anun(e c$ tat$l lui +l a"te%ta +n hol) T Ni oricum, .ise ,a##ie arunc?ndu*i lui Dru o %ri!ire +ntreb$toare, trebuia s$ mer#em la masa de %r?n. la ambasad$ cu !$rul %ro esorului nostru de desen du%$ natur$, iar acum e .ece "i un s ert) 6an3it, care se +mbr$ca %e c?t %utea de re%ede, lu$ asta dre%t o alu.ie c$ ar trebui s$ dis%ar$) Ceea ce nu "tia era cum s$ se des%art$ Dru, iar de data asta ea nu*l a3ut$) 5i o eri din inim$ un s$rut de r$mas*bun) -ar c?nd +ncerc$ s$ su#ere.e c$ dac$ !oiau s$ se %limbe el era dis%onibil, ea nu #$si nici o %osibilitate de a*i ace loc %rintre celelalte obli#a(ii ale lor din tim%ul .ilei "i nici alt$ dat$) 6an3it +n(elese mesa3ul) ' s$rut$ din nou, de data asta cu o intensitate mult mai sc$.ut$, +i $cu cu m?na lui ,a##ie "i %lec$) Cna%oi +n dubi($, cu#et$ asu%ra situa(iei) A!ea dubita "i libertatea %entru cel %u(in o s$%t$m?n$) -ar nu e@ista nimic care s$*l (in$ +n Colombo "i nimic care s$*l atra#$ +n alt$ %arte a Sri 9ank$i) A"a c$ ridic$ din umeri, %orni motorul "i +nce%u lun#ul drum de +ntoarcere +n 2rinco) ' or$ mai t?r.iu %$r$sise Colombo "i se +ntreba ce !a s%une tat$l s$u dac$ !a returna dubita at?t de re%ede) 5ns$ cele mai multe din +ntreb$rile lui se re ereau la subiectul Dru E*am* Ntiut*Eici*odat$*Ni*,ai*Cum) -e ce se %urtase ea ast el ba nu, +n mai multe eluri contradictorii +n scurta, dar, cel %u(in %entru 6an3it, oarte semni icati!a lor rela(ieK Darcursese de3a trei.eci de kilometri %e drum c?nd a3unse la un r$s%uns satis $c$tor) ,$ ro#, Asatis $c$torB nu era cel mai %otri!it cu!?nt) 4ra destul de si#ur c$ a!ea o e@%lica(ie, dar nu*i %l$cea deloc) Conclu.ia lui era c$ ac(iunile lui Dru erau consecin(e ale culorii %ielii sale) S$ ac$ se@ cu un asiatic scund "i cu %ielea +nchis$ la culoare ce nume oloseau cei din clasa social$ a lui Dru %entru o ast el de %ersoan$K ', da) A1o")B -e la #entleman oriental "mecher) S$ ac$ se@ cu un ast el de b$rbat ar %utea i un e@%eriment %l$cut c?nd nu "tia nimeni des%re asta +n a ara unei alte tinere im%licate +n aceea"i ac(iune) -ar nu era acce%tabil c?nd %o(i i !$.ut de oameni +n stare s$ %o!esteasc$ celor din 9ondra, sau celor din Shaker /ei#hts, indi erent ce ar i Shaker /ei#hts)

A%ro@imati! o or$ #?ndurile lui 6an3it ur$ +ntunecate) 2otu"i nu r$maser$ a"a) 5ndi erent ce ar i ost +n mintea lui Dru, era %l$cut s$*"i aminteasc$ lucrurile %e care le $cea tru%ul ei +n tim% ce ea le #?ndea) &usese, admise 6an3it +n sinea lui, una dintre cele mai intense e@%erien(e ale !ie(ii lui) :un, %$rea a i un e!eniment unic Cu acea %artener$, dar e@istau "i alte emei %e lume, nu*i a"aK 5nclusi! unele care nu*"i $ceau %robleme din cau.a culorii %ielii lui) 5nclusi!, de e@em%lu, ,7ra de So7.aK 4ra o idee nou$ "i interesant$ %entru 6an3it) 4@%erimental stabili o nou$ sarcin$ %entru ima#ina(ia lui, reluarea amintirilor no%(ii %etrecute +n %at cu Dru Cum!a, dar s*o +nlocuiasc$ %e Dru +n rolul &emeii Dartener cu +ns$"i ,7ra) 6an3it nu se mai #?ndise %?n$ atunci la ,7ra chiar +n acest el, dar desco%eri c$ nu +i !enea #reu) 4ra "i destul de a#reabil, +ns$ din ne ericire +nce%u s$*i a%ar$ +n minte hotelierul canadian, :rian /arri#an) Dartea asta nu era deloc %l$cut$) &$r$ tra#ere de inim$, 6an3it renun($ la e@%eriment "i, str$duindu*se s$ nu se #?ndeasc$ la nimic, continu$ %ur "i sim%lu s$ conduc$) Soarele a%roa%e a%unea c?nd a3unse +n s ?r"it la 2rincomalee) 6an3it se #?ndi s$ se +ntoarc$ +n camera lui #oal$, dar +"i dorea s$ stea de !orb$ cu cine!a m$ ro#, nu des%re Dru &$r$*Alt*Eume, bine+n(eles, ci %ur "i sim%lu s$ stea de !orb$) Alese s$ se +ndre%te s%re casa amiliei 8anakaratnam, "i c?"ti#$) 4rau to(i +n$untru) -e"i u"a era +nchis$ %utea au.i !ocea lui -ot 8anakaratnam, dar numai a ei) C?nd 2i an7 r$s%unse la b$taia +n u"$ "i +l l$s$ s$ intre, o !$.u %e mama ei st?nd la mas$ "i !orbind la tele onul mobil) (6an3it nu "tia c$ are unul)) C?nd +l .$ri st?nd +n %ra# mai s%use ra%id c?te!a cu!inte "i +nchise tele onul) 5n e@%resia de %e chi%ul ei era ce!a ce +l tulbura %e 6an3it urieK 2riste(eK E*ar i %utut s%une) 4a nu .ise dec?tF T 2e*ai +ntors de!reme, 6an3it) Credeam c$ o s$*(i %etreci mai mult tim% cu %rietenul t$u) T A"a credeam "i eu, r$s%unse bosum lat, dar nu a mers) ,*am sim(it bine totu"i) Eu inten(ionase s$ le s%un$ e@act c?t de bine, ci mai de#rab$ des%re c?t de interesant era Colombo, dar e@%resiile de %e e(ele co%iilor +l o%rir$) S*a +nt?m%lat ce!aK Cntreb$) -ot r$s%unse %entru +ntrea#a amilie) T 4 !orba de 1eor#e) So(ul meu) A e!adat) 4ra o !este care de%$"ea tot ce ar i %utut s%une 6an3it) Ceru detalii) 1eor#e 8anakaratnam, dintr*un insondabil moti! al %oli(iei, era trans erat dintr*o +nchisoare +n alta) A!usese loc un accident rutier) 1ardianul "i "o erul muriser$) 8anakaratnam nu, "i %ur "i sim%lu %lecase de acolo) T Doli(ia din 2rinco a ost aici toat$ .iua, %o!esti /arold c?nd mama lui $cu o %au.$ s$* "i reca%ete su lul) S%un c$ tati a u#it cu o barc$) 4ra un %od %este un r?u destul de mare mai 3os %e drum) T -ar nu era s?n#e acolo, s%use 6o"ie trium $toare, .$%$cindu*l %e 6an3it) 9ui i se %$rea c$ de la doi mor(i ar i trebuit s$ ie s?n#e %e unde!a la locul accidentului) 2i an7 l$muri %roblema) T Orea s$ .ic$ c$ nu era s?n#e +n interiorul dubei, dec?t +n 3urul scaunelor din a($) A"a c$ %robabil tata nu a ost r$nit) -ot +nt?lni ochii lui 6an3it cu o %ri!ire ostil$) T 2u te #?nde"ti la 1eor#e ca la un %u"c$ria", dar %entru ei e tat$l lor) &ire"te c$ +l iubesc, +l in orm$ ea) A%oi, cu ton %rietenosF Orei o cea"c$ de ceaiK Ee*ar %l$cea s$ a l$m totul des%re c$l$toria ta) Su%un?ndu*se +ndemnului ei, 6an3it se a"e.$ la mas$) 5ns$ nu a!u nici o "ans$ s$*"i s%un$ %o!estea, iindc$ 2i an7 lutura din m?n$) C?nd !orbi, nu i se adres$ lui 6an3it, ci mamei ei)

T Ar trebui s$*i s%unem acum des%re scrisoareK Cntreb$ ea) -ot +i arunc$ lui 6an3it o %ri!ire "ocat$) T ', +mi %are r$u) S*au +nt?m%lat at?tea +nc?t am uitat %ur "i sim%lu) C$ut$ o cli%$ %rin #r$mada de h?rtii de %e mas$, a%oi e@trase un %lic "i i*l +ntinse lui 6an3itF 9*a adus unul dintre c$lu#$ri) A stat o s$%t$m?n$ la %o"ta tem%lului %entru c$ nu le*a s%us nimeni unde stai) T Ni a.i*diminea($, c?nd s*au l$murit, au !rut s$ (i*o aduc$ +n camer$, dar tu nu erai acolo, continu$ 2i an7) Ni mama le*a s%us C$ %ot s*o lase aici "i o s$ a!em noi #ri3$ s*o %rime"ti) -ot %$ru st?n3enit$) T -a, a"a e) A ost %oli(ia aici, "i eu nu !oiam dec?t s$ %lece toat$ lumeaP Se o%ri c?nd +"i d$du seama c$ 6an3it nu o mai asculta) Dlicul a!ea +n antet adresa hotelului cel mai a%ro%iat de "antier) 9a el "i oaia de h?rtie din$untru, %e care scriaF -ra#$ 6an3it, ' s$ stau aici c?te!a .ile) Ee*am %utea +nt?lni la un ceai sau ce!a de #enul $staK 4ra semnat$ ,7ra de So7.a) 6an3it nu mai a"te%t$ ceaiul amiliei 8anakaratnam) T Ee !edem mai t?r.iu, .ise, de3a +ndre%t?ndu*se s%re u"$) -rumul %?n$ la hotel nu dur$ mai mult de dou$.eci de minute) 2?n$ra de la rece%(ie u oarte dornic$ s$*l a3ute, dar tot ce %utu s$*i s%un$ uF T A, dar au %lecat ieri, domni"oara de So7.a "i domnul /arri#an) Cred c$ s*au +ntors +n Colombo) 6e!enit +n ma"in$, 6an3it +"i %ermise s$ admit$ c?t de r$u +i %$rea c$ o ratase "i c?t +i dis%l$cea a%tul c$ ea "i canadianul c$l$toreau +m%reun$) -e%rimat, $cu cale +ntoars$) 9a intersec(ia care ducea la casa amiliei 8anakaratnam se o%ri, a%oi o lu$ +n cealalt$ %arte) Cntr*un el era interesant c$ so(ul lui -ot reu"ise s$ e!ade.e dintr*o +nchisoare ederal$) 6an3it abia a"te%tase s$ le %o!esteasc$ co%iilor des%re e@cursia lui) ,$ ro#, des%re o %arte din ea) -ar nu chiar acum) Acum nu mai !oia s$ !orbeasc$ cu nimeni des%re nimic) A doua .i se +ntoarse la lucru) Cumnatul "e ului de echi%$ nu u %rea ericit s$*l !ad$, dar c?nd 6an3it +i lu$ %e co%iii 8anakaratnam ericirea lor u su icient$ c?t s$ com%ense.e) 9a ora %o!e"tilor se bucurar$ ascult?nd cum re#ii din 8and7 +i alun#aser$ %e in!adatorii euro%eni tim% de at?(ia ani (du%$ cum citise 6an3it la calculator de diminea($) "i nu %$rur$ dis%u"i s$ !orbeasc$ des%re tat$l lor e!adat) Ni nici mama lor, cel %u(in tim% de c?te!a .ile, %?n$ c?nd +ntr*o diminea($ se o%ri s$*i ia %e co%ii "i nu*i mai ob(inu) -ot 8anakaratnam st$tea la mas$ %un?nd haine "i obiecte #os%od$re"ti +n ba#a3e "i to(i cei %atru co%ii +"i +m%achetau %ro%riile lucruri) 'bser!?nd %ri!irea +ntreb$toare a lui 6an3it, ea +i o eri un .?mbet lar#) T Am !e"ti minunate, 6an3itM Ei"te %rieteni !echi mi*au #$sit o slu3b$M Ni e chiar aici +n 2rinco, dar 3os +n %ort) Eu sunt si#ur$ des%re ce el de munc$ e !orba, dar au s%us c$ se %l$te"te bine "i include "i un a%artament al nostruM A) 5i arunc$ o %ri!ire e@%ectati!$) T 4P #ro.a!, .ise el str$duindu*se s$*i dea ceea ce dorea) Se +ntreb$ cum era %osibil ca ea s$ nu "tie ce el de slu3b$ %rimea, dar +"i d$du seama c$ era dis%erat$, a"a c$ nu insist$) C?nd +nce%iK T A%roa%e imediat) Cnc$ ce!a, 6an3it) ,ai ai +nc$ dubita tat$lui t$u, nuK 2a@iurile sunt a"a de scum%e) Ee %o(i duce %?n$ +n %ortK ' O5AH\ E';\ D4E26; &A,595A 8AEA8A6A2EA,)

4l a!ea dubita, %entru c$ tat$l lui +i s%usese s*o %$stre.e ca s$ mear#$ cu ea la lucru, a"a c$ %utu s$*i duc$) Adic$ imediat ce +l anun($ %e "e ul de echi%$ c$ +i ceda %entru +nc$ %u(in salariul lui cumnatului acestuia) C?nd se +ntoarse la casa lui -ot totul era %re#$tit) -ou$.eci de minute mai t?r.iu +i a!ea %e co%iii chiuind de bucurie +n s%atele ma"inii, +n tim% ce -ot st$tea l?n#$ el anali.?nd %ortul %e m$sur$ ce se a%ro%iau) 6an3it nu !$.use %rea mult %ortul de c?nd +n Sri 9anka se instalase %acea) Ce*i dre%t e@istau lucruri care aminteau de nesu%usa lume e@terioar$) 5n %artea o%us$ a radei se %uteau deslu"i siluetele ca de rechin a c?tor!a submarine nucleare, %robabil indiene, "i at?t de multe alteleM Se !edeau desi#ur !ase %esc$re"ti, "i nu clin cele %entru %atru sau cinci oameni care tr$#eau %e %la3ele din 3urul insulei) 4rau na!e de a%e ad?nci care na!i#au la sute de kilometri de%$rtare de ($rm ale unor irme cu !aloare comercial$) 4rau acolo car#ouri de toate ormele "i dimensiunile, #olite de containere sau m$r urile !rac sau +nc$rcate cu altele noi) 6an3it obser!$ cu uimire c$ e@istau c?te!a na!e cu totul di erite !o%site +n alb str$lucitor, estonate cu colaci de sal!are at?rna(i de #ruie, ornate cu "iruri de hublouri) ', na!ele de croa.ier$ re!eniser$M 6an3it nu se %utu ab(ine s$ nu tra#$ mai a%roa%e %entru ca micu(ii s$ %oat$ arunca o %ri!ire) Se a"te%tase la stri#$te co%il$re"ti de +nc?ntare "i u nedumerit c?nd nu ob(inu dec?t nes ?r"itele lor "oa%te unul +n urechea altuia) -ot +n schimb nu tolera am?n$ri) T Dotoli(i*!$, le %orunci ea co%iilor) A%oi c$tre 6an3itF A" !rea s$ a3un# c?t mai re%ede %osibil) Oe.i ma#a.inul de su!enire l?n#$ care sunt ancorate na!ele albeK Cred c$ $la e locul) 4ra un chio"c destul de s$r$c$cios, "i nu oarte a#lomerat) C?(i!a turi"ti +n !?rst$ cu "orturi +n culori stridente "i imita(ii de c$m$"i haIaiiene studiau la +nt?m%lare !ederile "i ele an(ii din %lastic) -ar acolo insist$ s$ mear#$ -ot 8anakaratnam, cu tot cu co%ii) 55 lini"tiF T -a, $sta e locul) Drietenii no"tri o s$ !in$ s$ ne iaQ acum, 6an3it, trebuie s$ %leci) Ni, ad$u#$ ea arunc?ndu*"i subit bra(ele +n 3urul lui, co%iilor o s$ le ie dor de tine, "i mie la elM ;nul du%$ altul co%iii +l +mbr$(i"ar$ "i ei) Ni, %e c?nd 6an3it se +nde%$rta, !$.u c$ to(i %l?n#eau) :ine+n(eles 6an3it nu %l?nse) 4l era adult) Ni oricum oamenii se uitau la el) 6an3it nu se #r$bea s$ se +ntoarc$ la slu3ba sa de %e %la3$ $r$ co%iii care s$*l amu.e) Se a lau %rin a%ro%iere %atru sau cinci mici restaurante "i tarabe cu #ust$ri, %re#$tite %entru necesit$(ile %asa#erilor de %e !asele de croa.ier$) Darc$ l?n#$ cel mai %u(in atr$#$tor ca s$ ia o cea"c$ de ceai "i st$tu acolo un tim% medit?nd c?t de re%ede %uteau co%iii mici s$ cucereasc$ o inim$) 4ra ciudat, se #?ndi el, c$ -ot cuno"tea detalii ca, de e@em%lu, ca a!ea s$ %rimeasc$ un a%artament odat$ cu slu3ba, dar %$rea s$ nu "tie %entru ce anume a ost an#a3at$) A%roa%e c$ +l $cea %e 6an3it s$ se +ntrebe dac$ nu cum!a -ot nu usese %e de%lin sincer$ cu el) -ar #?ndul era u"or de +nde%$rtat) Ce moti! %utea a!ea emeia sa %$stre.e secrete a($ de elK C?nd %$r$si localul arunc$ o %ri!ire scurt$ s%re locul +n care +i l$sase) -is%$ruser$) 6an3it le ur$ +n lini"te r$mas*bun "i noroc, "i conduse $r$ #rab$ de*a lun#ul #ol ului) 2recu %e l?n#$ un mic car#ou %ar umat +nc$rcat cu scor(i"oar$ %entru e@%ort, situat l?n#$ altul din Sin#a%ore care desc$rca (mai mult ca si#ur) ma"ini, calculatoare "i a%aratur$ casnic$ %ro!enit$ din abricile din China) Al$turi era un #ru% de !ase de croa.ier$, mult mai murdare !$.ute de a%roa%e dec?t %$reau c?nd le .$rise %rima dat$) C?(i!a %asa#eri care a%arent nu useser$ interesa(i de marile tururi la st?nca SIami sau la tem%lul tat$lui s$u tr?nd$!eau l?n#$ balustradele %un(ilor su%erioare) Drintre ei era o eti($ care $cea !esel$ cu m?na +n direc(ia luiP

:a nuM Eu era orice eti($) 4ra micu(a :ets7 8anakaratnamM Ni cea care aler#a ra%id s%re ea, a%arent cu inten(ia de a o certa, era sora ei mai mare 2i an7, iar la c?(i!a metri mai +ncolo st$tea sin#urul b$iat al amiliei, (inut de m?n$ de un b$rbat +ndesat cu %ielea ca enie) 'are s$ i ost 8irthis 8anakaratnamK Du(in %robabil s$ i ost altcine!a) 2i an7 +l stri#a de3a %e b$rbat, tr$#?ndu*"i surioara s%re el) :$rbatul d$du din ca% #?nditor) A%oi se +ntoarse s%re 6an3it, care se a%leca +n a ar$ %e ereastra dubitei) R?mbind lar#, #esticula c$tre el) Eu era #reu de +n(eles ce +ncerca s$ s%un$F +i $cea semn lui 6an3it s$ urce la bordul na!ei, indic?ndu*i un loc de %arcare situat nu de%arte, a%oi s%re sine "i s%re %asarela care le#a !asul de doc) 6an3it nu e.it$) Cntoarse s%re %arcarea indicat$, o%ri motorul, tr?nti u"a "i %$"i %e %asarel$) ;rc?nd, obser!$ c$ !asul res%ecti! cate#oric nu $cea %arte dintre hi%o%otamii de cinci.eci de mii de tone care na!i#au +n Caraibe "i insulele #rece"ti) 4ra cu mult mai mic, cu mult mai murdar "i a!ea mult mai multe %uncte +n care !o%seaua co3it$ indica necesitatea unei re aceri) 5n ca%$tul %asarelei un b$rbat masi! cu barb$ nea#r$ +ntr*o uni orm$ alb$ marin$reasc$ st$tea +n a(a unui cititor de coduri "i a unei mici %or(i) 5ns$ l?n#$ el se a la %resu%usul 1eor#e 8anakaratnam, care "o%ti ce!a +n urechea b$rbatului "i a%oi +l +nt?m%in$ %e 6an3itF T ;rc$, urc$M Ce #ro.a! s$ ne +nt?lnim, domnule SubramanianM Co%iii au a!ut at?tea s$* mi %o!esteasc$ des%re tineM Acum %e aici, te ro# s$ cobor?m s$ !orbim %u(in cu -ot, iar tu o s$ %o(i !edea ce cabin$ rumoas$ au co%iii, toat$ numai %entru eiM 4u %rimesc bani buni "i se %are c$ o s$ se #$seasc$ ce!a de lucru "i %entru -ot) 4 cel mai mare noroc %e care l*am a!ut !reodat$M T 4i bine, .ise 6an3it, %resu%un c$ ai ost +ntr*ade!$r norocosP 8anakaratnam nu era omul care s$ +ncetineasc$ din cau.a !reunei +ntreru%eri, mai ales a uneia ambi#ue care s*ar i %utut re eri la e!adarea din +nchisoare) T Absolut, .ise) Ni salariu bunM Acum trebuie s$ cobor?m tre%tele asteaP Cobor?r$ "i %arcurser$ +nc$ un coridor, mai cobor?r$ o scar$, al$turi de 8irthis (sau 1eor#e) 8anakaratnam care nu*"i +ntreru%ea deloc recitalul des%re norocul amiliei sale "i des%re c?t +l iubeau co%iii %e 6an3it Subramanian) 2recur$ %rin "a%te sau o%t u"i, toate de ti%ul celor care se blocau ire!ocabil +n ca. de ur#en($, ma3oritatea %urt?nd inscri%(ia 5E26A64A 5E246R5S\) D?n$ c?nd +n inal a3unser$ la o u"$ oarecum di erit$, una la care 8anakaratnam se o%ri "i b$tu) 5i deschise un b$rbat solid "i b$rbos) T 4 somale., +i s%use 8anakaratnam lui 6an3it) Cam to(i arat$ a"a) &$cu semn din ca% b$rbosului "i el +i r$s%unse tot cu un semn din ca%) A%oi, %e un ton cu totul di erit, 8anakaratnam .iseF T Acum stai 3os) Oa trebui s$ r$m?i aici o .i sau dou$) Eu cum!a s$ aci !reun .#omot %uternic sau s$ +ncerci s$ u#i, %entru c$ dac$ aci asta o s$ te omoram) 1esticula s%re somale.) 4!ident omul +n(elesese destul din ceea ce se %etrecea, iindc$ m?n#?ie %umnalul cu lama lat$ %e care +l %urta la br?u) T Ai +n(eles totulK Cntreb$ 8anakaratnam) &$r$ .#omot, nu +ncerci s$ %leci, r$m?i aici %?n$ +(i s%une cine!a c$ e +n re#ul$ s$ ie"i) A"a c$ nu ne ace neca.uri "i o s$ ai %arte de o c$l$torie interesant$ du%$ ce %relu$m noi !asul) O5AH\ -4 D56A2) -ur$ ce!a mai mult dec?t su#erase 8anakaratnam %?n$ c?nd 6an3it u eliberat) 'ricum su icient de mult ca s$ %rimeasc$ de m?ncare de c?te!a ori chiar bine, %entru c$ la urma urmelor buc$t$ria era a unui !as de croa.ier$) Cel %u(in de dou$ ori 6an3it a(i%i %entru scurt tim% %e %atul tare de l?n#$ %erete) Somale.ul +l l$s$ sin#ur de mai multe ori, dar nu $r$ s$ +ncuie u"a +n urma lui) 6an3it se #?ndi oarte bine +nainte de a*"i asuma riscul s*o +ncerceF era +ncuiat$ temeinic) 8anakaratnam !eni de c?te!a ori, a%arent doar %entru a %$rea sociabil) 4ra oarte dornic

s$*i e@%lice lui 6an3it ce se %etrecea) 5n cea de*a doua .i %ira(ii +nsu"i 8anakaratnam olosise acest cu!?nt, A%ira(iB n$!$lir$ %e %unte, +i de.armar$ %e membrii echi%a3ului care nu le erau de3a to!ar$"i "i anun(ar$ c$ na!a +"i schimba cursul c$tre %ortul :osaso, da, +n Somalia) Cnainte s$*i dea drumul lui 6an3it, %ira(ii 3e uir$ a%roa%e tot ce se #$sea +n cutia de !alori "i tot ce se %utea c$ra u"or din cabinele %asa#erilor care, ur$ in orma(i, a!eau s$ ie trimi"i destul de cur?nd acas$, $r$ s$ li se ac$ !reun r$u, numai dac$ amiliile sau %rietenii !or aduce suma %otri!it$ %entru r$scum%$rare) (AAi i sur%rinsB, +i s%use 8anakaratnam lui 6an3it, Ace sume %ot %l$ti oamenii ca s*o reca%ete %e bunica)B) A%oi mai era "i !asul +nsu"i) -ac$ reu"eau s$*l duc$ +n si#uran($ +n Somalia +n %ortul care trebuia, o !o%sea "i c?te!a acte alse decente a!eau s$*l ac$ e@trem de bun %entru na!i#a(ie) 2otul era oarte %ro esionist) 4ra de a%t, du%$ cum +i e@%lic$ 8anakaratnam, destul de asem$n$tor cu orice alt$ +ntre%rindere comercial$) -e la +nce%uturile secolului WW5, %irateria de!enise o a acere de sine st$t$toare destul de im%ortant$, cu case de brokera3 %re#$tite s$ colecte.e r$scum%$rarea "i s*o %redea celor care o cereau "i +n schimbul c$reia #arantau +ntoarcerea +n si#uran($ a %ri.onierilor) T Dractic, +i .ise 8anakaratnam lui 6an3it cu satis ac(ie, s$ iu %rins cu !echiturile alea urate a ost cel mai mare noroc %e care l*am a!ut !reodat$) Cole#ul meu de celul$ din :atticaloa era im%licat +n asta, dar a ost %rins %entru altce!a) -ar mi*a %o!estit totul, iar c?nd am a!ut oca.ia s$ e!ade. am "tiut unde s$ m$ duc) Chiar "i %irateria de a aceri a!ea uneori, desi#ur, as%ectele ei ne%l$cute) ;na dintre %$r(ile %roaste, 6an3it era si#ur, era ceea ce $ceau %ira(ii cu acei membri ai echi%a3ului care le o%uneau o re.isten($ %rea !i#uroas$) (6an3it +l +ntreb$ %e 8anakaratnam, dar el %ur "i sim%lu t$cuse) Ceea ce %entru 6an3it u un r$s%uns edi icator)) C?nd 8anakaratnam +l anun($ c$ %reluarea se +ncheiase "i el %utea s$ ias$ din celula sa, 6an3it desco%eri c$ e@istase cel %u(in cel %u(in o +nt?m%lare ur?t$) -in cau.a c$%itanului !asului, care a!usese un e@a#erat sim( al datoriei) Eu !oise s$ %redea cheile de la sei ) -esi#ur, %roblema usese ra%id re.ol!at$) Dira(ii +l +m%unser$ %e c$%itan +n urma unei 3udec$(i sumare "i +l %romo!aser$ %e mult mai coo%erantul %rim o i(er, care scosese el +nsu"i cheile din bu.unarul decedatului "i le %redase) 6an3it nu mai urcase niciodat$ %e un !as de croa.ier$) Cn %o ida circumstan(elor triste, acesta +nc$ o erea tot elul de acilit$(i absurde) De %untea su%erioar$ se #$sea o %iscin$ (cu toate c$ nu %utea i con!enabil utili.at$ atunci c?nd !alurile erau mari, adic$ mai +ntotdeauna)) :uc$t$ria %roducea m?ncare destul de bun$, cu toate c$ %asa#erii erau ab$tu(i "i +n#r$m$di(i cu to(ii %e o latur$ a s$lii de mese, su%ra!e#hea(i de %ira(ii cu %u"ti de asalt) Ca.inoul era +nchis, dar oricum nu %rea mai a!ea im%ortan($ iindc$ to(i %asa#erii useser$ u"ura(i de banii "i c$r(ile de credit cu care ar i %utut 3uca) Ni barurile erau +nchise "i +n teatru nu a!ea loc nici un s%ectacol de noa%te) 5ns$ rulau ilme %e ecranele din iecare cabin$ "i !remea era %l$cut$) Drea calm$, du%$ %$rerea lui 8anakaratnam) T A" i %re erat mai mul(i nori, .ise el) /abar n*ai c?(i ochi sunt acolo sus urm$rindu*ne) Sateli(i, l$muri el c?nd 6an3it se ar$t$ nedumerit) :ine+n(eles, nu dau %rea mult$ aten(ie unei #$le(i !echi "i ru#inite ca asta, dar nu se "tie niciodat$) A, ad$u#$ el amintindu*"i de o %romisiune, 2i an7 te caut$) Orea s$ "tie dac$ o s*o a3u(i cu co%iii sus %e %unte) T -e ce nuK &$cu amabil 6an3it, de a%t mai mult dornic s$*"i re!ad$ cei %atru to!ar$"i de 3oac$) Se sim(ea mi.erabil, dar $cea tot %osibilul s*o ascund$) C?nd urc$ scara "i ie"i +n lumina !ie a soarelui tro%ical de %e %untea su%erioar$, nu se %utu ab(ine s$ nu arunce o %ri!ire ra%id$ cerului)

-esi#ur nu %utea !edea niciunul dintre acei ochi de %e cer) Eici nu se a"te%tase, dar nu se %utu +m%iedica s$ nu se +ntrebe ai cui %uteau i acei ochi care +i %ri!eau +n acel momentP Ni, bine+n(eles, habar nu a!ea c$ %rintre ei se a lau "i ochi cu totul non*umani) Se do!edi c$ erau a%roa%e dou$.eci de co%ii %rintre %asa#erii !asului, de la "ase*"a%te ani %?n$ la %ais%re.ece) ,a3oritatea !orbeau a%ro@im$ri re.onabile ale limbii en#le.e, iar ceea ce 2i an7 !oia ca 6an3it s$ ac$ desi#ur era s$ le s%un$ %o!e"ti ast el +nc?t s$ uite c$ !$.user$ tru%ul c$%itanului ucis e@%us +ntrea#a .i l?n#$ %ista de shu leboard) Se do!edi un ordin di icil de +nde%linit) -oi co%ii de !reo .ece ani nu se o%reau din %l?ns "i al(i c?(i!a %$reau c$ nu*"i %ot de.li%i ochii de la %iratul +narmat care %atrula %e %unte) Se %oate ca "i 6an3it s$*"i i +n#reunat situa(ia, iindc$ +n loc s$ le arate din nou sim%la "i in ailibila +nmul(ire ruseasc$ se decise s$*i +n!e(e %e co%ii cum s$ socoteasc$ %e de#ete +n sistem binar) Eu a!u succes) 4!ident niciunul dintre co%iii %asa#erilor nu mai au.ise %?n$ atunci de numere binare) C?nd 6an3it +i in orm$ c$ dac$ !oiai s$ a%ui c$ ai o unitate +n sistem binar %uteai olosi amiliara ci r$ unu, dar dac$ a!eai dou$ trebuia scris unu*.ero, iar trei ca unu*unu, ne+n(ele#erea de!eni %al%abil$) Continu$ #r$bit cu ton de 3oac$F T Acum a3un#em la %artea cu socotitul %e de#ete, .ise ridic?nd cele dou$ m?ini) 2rebuie s$ %resu%unem c$ iecare de#et re%re.int$ o ci r$ da, 2i an7, "tiu ce !rei s$ +ntrebi) -a, de#etul mare e "i el un de#et) (2i an7 nu s%usese nimic, dar a%rob$ !esel$)) &iecare ci r$ trebuie s$ ie unu sau .ero %entru c$ numai cu astea lucr$m +n aritmetica binar$) C?nd de#etele sunt str?nse ar$t$ doi %umni iecare de#et este .ero) Acum uita(i*!$) A"e.$ %umnii %e masa din a(a luiF 5n binar cele .ece de#ete str?nse re%re.int$ num$rul 0000000000) Adic$ un alt mod de a s%une c$ .ero e num$rul re%re.entat de toate cele .ece .ero*uri, %entru c$ indi erent c?te .ero*uri scrie(i tot .ero +nseamn$) -ar uita(i acum) Cntinse toate de#etele de la ambele m?ini) T Acum sunt toate unu, iar num$rul binar %e care +l ar$t este 1111111111) Asta +nseamn$, e@%rimat +n echi!alent .ecimal, c$ scrii 1 %entru ultima ci r$ din "ir, %lus 2 %entru cea de l?n#$ ea) Dlus = %entru urm$toarea se dublea.$ de iecare dat$, !ede(i, %?n$ la >12 %entru ultima ci r$ de la s ?r"itul m?inii st?n#i) Ast el a(i scrisP &$cu calculul cu un creion %e o bucat$ de h?rtieF T Ni dac$ le aduna(i ob(ine(iP 102< Ast el a(i adunat %e de#ete %?n$ la 102<M 6an3it $cu o %au.$ ca s$ %ri!easc$ auditoriul) Ceea ce !$.u nu era ceea ce s%erase) Eum$rul %l?n#$cio"ilor se ridicase la %atru sau cinci, iar e@%resiile de %e celelalte e(e !ariau de la sim%la con u.ie la o nedumerire moroc$noas$) A%oi, +ntr*un t?r.iu, +nce%ur$ +ntreb$rileF T Orei s$ s%ui c$P T Stai %u(in, 6an3it, +ncerci s$P Cn cele din urm$, ca o recom%ens$F T ' , hai s$ !edem dac$ am +n(eles bine) S$ %resu%unem c$ num$r$m %e"ti) Ci ra 1 de la de#etul mic al m?inii dre%te +nseamn$ o #r$mad$ de %e"ti +n care se a l$ un sin#ur %e"te, 1 cel de al$turi o alt$ #r$mad$ cu doi %e"ti, a%oi #r$me.i cu %atru "i o%t %e"ti, la el %?n$ la #r$mada ci ra 1 de la cel$lalt ca%$t care con(ine cinci sute dois%re.ece %e"ti) Dui toate #r$me.ile la un loc "i ai o mie dou$.eci "i trei de %e"ti) A"a eK T A"a e, s%use 6an3it, mul(umit $r$ s$ !rea) ,ul(umit +n ciuda &a%tului c$ sin#urii co%ii care reac(ionaser$ erau %u"tii lui -ot "i 8irthis 8anakaratnam "i sin#ura care +n(elesese cu ade!$rat, desi#ur 2i an7)

8anakaratnam +nsu"i nu %$ru +n#ri3orat de slaba rece%(ie de care a!ea %arte 6an3it) C?nd i se al$tur$ la %r?n. un meniu cu dou$ eluri de su%$, trei salate di erite "i cel %u(in "ase a%eriti!e s%use a%robatorF T Ui*ai $cut un mare bine a.i) Eu s%eci ic$ +n ce el, de"i 6an3it care de asemenea .$rise cada!rul ciuruit "i %r$bu"it al ostului c$%itan a!ea o idee destul de clar$ la ce se re er$) C?nd 8anakaratnam se +ntoarse, o or$ mai t?r.iu, se e@%rim$ e@%licitF T 2rebuie s$ continui s$ demonstre.i %rietenilor mei c$ "i tu coo%ere.i cu noi, +i s%use lui 6an3it) S*au %us +ntreb$ri) A"a c$ uite cum stau lucrurile) A!em ne!oie de in orma(ii bio#ra ice des%re iecare %asa#er ca s$ "tim c?t de mare s$ ie r$scum%$rarea cerut$ "i ma3oritatea alor no"tri nu cunosc !reo limb$ %e care s*o +n(elea#$ %asa#erii) Do(i s$ ne a3u(i s$ re.ol!$m asta, bineK Cn intona(ia lui 8anakaratnam era un semn de +ntrebare, dar +n realitatea situa(iei cu care se con runta 6an3it nu e@ista niciunul) 5i era lim%ede c$ cele mai mari "anse de su%ra!ie(uire le a!ea $c?ndu*se util %ira(ilor, ast el c$ +n urm$toarele dou$ .ile %etrecu .ilnic c?te!a ore chestion?nd %erechile de b$tr?ni uneori +n#ro.i(i, dar cel mai adesea recalcitran(i %ri!ind conturile lor bancare, %ensiile, %ro%riet$(ile imobiliare "i %osibilele rude bo#ate) 5ns$ du%$ numai c?te!a .ile a%$rur$ neca.urile) 4ra +nc$ +ntuneric c?nd o modi icare a ni!elului de .#omot al na!ei +l tre.i %e 6an3it) ,orm$itul lini"titor al motoarelor nu mai era a%aticul ker%lum, ker%lum, ci de!enise un ra%id "i renetic be##abe##aM :e##abe##aM Chiar "i mai %uternice erau r$cnetele care r$sunau %e coridorul din dre%tul cabinei sale) C?nd scoase ca%ul !$.u membri ai echi%a3ului ini(ial aler#?nd c?t %uteau de re%ede s%re ie"iri) &iecare om ducea dou$ sau trei !ali.e, e!ident luate din cabinele %asa#erilor "i, 6an3it era destul de si#ur, burdu"ite cu bunurile !aloroase urate) Cele mai multe r$cnete %ro!eneau de la unul dintre %ira(i, care +ndemna membrii echi%a3ului cu o bucat$ de r?n#hie) Corsarii %$reau su%$ra(i "i +n#ri3ora(i) ,arinarii ca%ti!i %$reau s%eria(i de moarte) Ni de data asta lui 6an3it i se %$ru o idee bun$ s$ se ac$ util) 5i urm$ %e %urt$torii de ba#a3e %?n$ la o scar$, de unde al(i marinari din echi%a3 aruncau lucrurile urate +n 3os la ni!elul lui) C?nd 6an3it se %re#$tea s$ a%uce "i el ni"te saci %e care s$*i trans%orte au.i o !oce de co%il stri#?ndu*l %e nume "i c?nd ridic$ %ri!irea -ot 8anakaratnam "i %ro#eniturile ei coborau scara s%re el) 2o(i, chiar "i micu(a :ets7, c$rau o %arte din %rad$, iar 2i an7 a!ea multe in orma(ii) Cu o or$ sau dou$ +n urm$ unul dintre %ira(i de%istase de la %u%a ceea ce %$reau a i luminile unei na!e) T -ar %e radar nu a%$rea nimic, +l in orm$ 2i an7 emo(ionat$, "tii ce +nseamn$ astaK 6an3it nu "tia, dar era ca%abil de o %resu%unere decent$) T ;n !as cu ecran antiradarK T 4@actM Am ost urm$ri(i de un distru#$tor sau ce!a de #enul $staM Asta +nseamn$ c$ nu mai %utem a3un#e +n Somalia, a"a c$ trebuie s$ tra#em la mal unde!a b$nuiesc c$ %robabil +n 5ndia sau +n Dakistan "i a%oi s$ dis%$rem +n 3un#l$) Sus %e %unte se lucrea.$ acum la radio, +n +ncercarea de a aran3a cu una dintre bandele locale s$ ne a3ute) T -e ce ar !rea o band$ local$ de escroci s$ ac$ asta, c?nd %ot %ur "i sim%lu s$ ne ia %radaK Cntreb$ 6an3it) -ar co%iii nici m$car nu +ncercar$ s$ r$s%und$, iar -ot .ise numaiF T /aide) S$ ducem o %arte din mar $ la locul de %lecare) 5mediat ce tot ceea ce merita urat u t?r?t la ie"irea de %e %untea :, nu mai r$m?nea nimic util de $cut %entru %ira(i) ,a3oritatea se +n!?rteau %e %un(ile e@terioare, scrut?nd +n#ri3ora(i

ori.ontul du%$ o urm$ a urm$ritorului lor antiradar, sau studiind chiar "i mai +n#ri3ora(i ori.ontul, c$ut?nd s$ .$reasc$ un loc unde s$ acoste.e na!a) -e a%t nu era nimic de !$.ut +n a ar$ de a%$) -ac$ e@ista !reo alt$ na!$ sau !reun %unct de uscat +n a%ro%ierea lor, lui 6an3it nu i se de.!$lui) De la %r?n. se s$turase de distrac(ia asta "i cobor+ s$ caute ce!a de m?ncare, a%oi se +ntoarse "i se arunc$ +n %at) Adormi +n c?te!a minuteP Ni se tre.i din nou c?nd un scr?"net metalic !iolent "i o mi"care de le#$nare smucit$ care a%roa%e +l arunc$ %e %odea +l anun($ %e 6an3it c$ sosiser$) Ea!a se o%ri, cu toate c$ +nclinat$ la a%ro@imati! dou$s%re.ece #rade a($ de !ertical$) 6an3it %ri!i +n 3ur asi#ur?ndu*se c$ nu a!ea nimic de luat nu a!ea a%oi, (in?ndu*se de balustrade, +"i croi drum s%re ie"ire) A%roa%e toat$ %rada usese de3a aruncat$ de %e !as "i era m?n#?iat$ de !alurile mici ale m$rii din s%atele lor) 9a el "i ma3oritatea oamenilor %ira(ii, %asa#erii "i echi%a3ul ca%ti! laolalt$) C?(i!a dintre corsari, destul de #r$bi(i, d$deau ordine marinarilor "i %asa#erilor s$ care !ali.ele ude dincolo de linia lu@ului) 6an3it arunc$ o %ri!ire +n 3ur, nu obser!$ nici o iin($ uman$ %e ($rm, "i +"i d$du drumul +n a%a c$ldu($ ad?nc$ %?n$ la 3um$tatea #ambelor) De acel ($rm mai tr$iser$ oameni) 9$saser$ semnele incon undabile ale %re.en(ei lor) 4ra una dintre acele %la3e %ustii ale 'ceanului 5ndian care useser$ olosite %entru e"uarea na!elor la costuri sc$.ute ("i +n si#uran($ sc$.ut$)) Cntre#ul loc %utea a ulei "i ru#in$) De tot litoralul erau +n"irate ra#mente din ostele carene sau buc$(i din mobilierul na!elor scaune, %aturi, mese %rea !echi "i %rea deteriorate ca s$ mai merite +nl$turate) Ceea ce nu se !edea nic$ieri, cu toate c$ 6an3it "tia c$ useser$ c?nd!a acolo, erau urmele dis%era(ilor s$raci care se ocu%aser$ de sec(ionarea carcaselor "i de se%ararea %or(iunilor %ro itabile din %unct de !edere comercial ale motoarelor "i arborilor elicelorP 'amenii care muriser$ %e acea %la3$, destul de des, din cau.a substan(elor to@ice care ar i $cut acea slu3b$ %rea costisitoare %e oricare alt$ %or(iune de coast$ mai bine su%ra!e#heat$) C?t de mult din acele otr$!uri "i carcino#ene r$m$seser$ +n nisi%ul "i a%ele din 3urul lui, 6an3it nu %utea b$nui) Cel mai bun$ cale de a ace a($ %roblemei, 6an3it "tia asta, era s$ %lece de %e %la3$ c?t de re%ede %osibil) Eu %$rea s$ e@iste !reo cale de a o ace) -ac$ era s$ ie a3uta(i de bandele locale, 6an3it nu !edea nici urm$ de ele) ,$ ro#, %utea i ce!a o +ntre.$rire ra%id$ a unei umbre %e 3um$tate ascunse +n 3un#l$, dar c?nd se uit$ din nou acolo nu mai era nimic) Cnaint?nd #reoi %rin a%$ imediat +n urma lui 6an3it, -ot 8anakaratnam se str$duia s$ %$stre.e contactul cu toate cele %atru m?ini mici "i $r$ s$ sca%e sacii cu %rad$) 5n cele din urm$ se d$du b$tut$ "i +i arunc$ unul dintre baloturi lui 6an3it) T 5a, .ise) Sunt hainele lui 1eor#e) Uine*le bine %?n$ a%are elQ !reau s$*i scot %e co%ii din a%$) Eu a"te%t$ consim($m?ntul lui) ;rmat$ de co%ii, se t?r+ %?n$ %e nisi%urile ierbin(i de dincolo de linia lu@ului, unde st$tu uit?ndu*se +n 3ur du%$ so(ul ei) 6an3it +n %ersoan$ a3unse subit (inta unuia dintre %ira(i, care +"i lutura %istolul +n direc(ia a%ro@imati!$ a unui #ru% de marinari %ri.onieri, dar e!ident r$cnind la 6an3it) Care nu era si#ur ce +i %oruncea b$rbatul, dar consider$ c$ era %u(in %robabil s$ ie !orba de ce!a ce el ar i !rut s$ ac$) A"a c$ +"i %lec$ ca%ul ca "i cum ar i ost de acord "i +n acela"i tim% se +ntoarse "i o ru%se la u#$, c?t %utu de re%ede, %e du%$ %u%a unei na!e e"uate) Eu se o%ri %?n$ c?nd nu ie"i din ra.a !i.ual$ a %iratuluiP Ni atunci au.i bocetul +nde%$rtat al %rimei sirene) 4ra un sunet +ns%$im?nt$tor, nu tocmai mu.ical, dar amintind de undalul sonor al unui ilm de #roa.$, c?nd mor(ii !ii +nce% s$ ias$ din sicriele lor) Eu +l au.i numai el) Sus %e %la3$ un %irat care se aruncase %e nisi% #? ?ind du%$ e ortul de%us ca s$ a3un#$ acolo se scul$ "i se uit$

+n#ri3orat +n 3ur) 9a el "i un alt %irat, "i c?(i!a membri ai echi%a3ului, to(i ridic?ndu*se sau st?nd +n %icioare "i +ncerc?nd s$ !ad$ de unde !enise sunetul) A%oi 6an3it le !$.u, un "ir de a%arate de .bor +n de%$rtare !enind c$tre ei %este mare) 4lico%tere) Cel %u(in o du.in$, iecare dotat cu ni"te discuri ciudate sem$n?nd cu ar uriile, toate rotindu*se la iecare modi icare a direc(iei elico%terelor %entru a r$m?ne i@ate asu%ra oamenilor de %e %la3$P 5ar sunetul de!enea mai %uternicP Ni continu$ s$ creasc$ din ce +n ce mai mult) Cn tot restul lun#ii sale !ie(i 6an3it Subramanian nu reu"i s$ uite acea .i %e %la3$) Ade!$rat, o urmaser$ .ile "i mai rele, dar acele momente teri iante "i de#radante de sub bara3ul acustic al elico%terelor ar i ost ur?te %entru oricine) 6an3it nu mai usese niciodat$ e@%us arsenalului subletal al unei or(e de asalt moderne) Eu "tiuse ce +nseamn$ ca sunetul s$*(i scurtcircuite.e creierul) Stomacul %erce%ea cel mai r$u e ectele sale, cu intestinele sl$bite, !oma abundent$, cu dureri nemiloase %ro!ocate de #rea($) Atacul nu era +ntru totul subletal) Cel %u(in doi dintre %ira(i reu"ir$ s$*"i st$%?neasc$ mi.eriile cor%urilor su icient c?t s$ tra#$ +n elico%tere cu armele lor c?te!a serii de #loan(e) (-in ne ericire %entru 6an3it, %rintre ei se a la "i 8irthis 8anakaratnam)) &u o #re"eal$) &iecare elico%ter a!ea dou$ u"i deschise, una ocu%at$ de un mitralior, cealalt$ de un om la el de aduc$tor de moarte cu un arunc$tor de #renade, "i niciunul dintre %ira(i nu su%ra!ie(ui ocului mai mult de un minut) C?t des%re ceilal(i obser!atori din ceruriP 4i #$sir$ incidentul eni#matic, chiar "i cei numi(i Eou$*,embre) A, Eou$*,embre mai !$.user$ "i +nainte schimburi de ocuri +ntre oameni) Eou$* ,embre erau sin#ura ras$ %rote3at$ a ,arilor 1alactici +ncura3a(i s$ de!in$ lin#!i"ti, iar %rinci%ala lor misiune era s$*"i in orme.e st$%?nii ce +"i s%un acei oameni unul altuia +ns$ nu*i %o(i s%iona %rea mult tim% %e oameni $r$ a te +nt?lni cu !iolen(a) Eou$*,embre cre.user$ c$ "tiau ce urma de data asta) C?nd identi icaser$ o na!$ de su%ra a($ %lin$ cu arme chimice e@%lo.i!e +n urm$rirea lent$ "i discret$ a o alteia a%arent ne+narmat$, %resu%useser$ c$ de.nod$m?ntul !a i o nou$ baie de s?n#e uman) Chiar se +ntrebaser$ dac$ merita s$*"i %iard$ tim%ul %e acolo ca s$ obser!e +nc$ un e@em%lu al crimelor +n mas$ ale oamenilor) &u o sur%ri.$ %entru ei c$ at?t de %u(ini oameni de %e %la3$ useser$ uci"i ca re.ultat al %enetr$rii te#umentelor lor de c$tre %roiectilele armelor din elico%tere) 6ecunoscur$ natura armelor %rimiti!e din a%aratele de .bor *dis%o.iti!ele cu aer com%rimat, tunul cu mi"care rota(ional$ "i toate celelalte %entru c$ mai !$.user$ ce!a asem$n$tor) 9a urma urmelor, e@istau %u(ine arme utili.ate de s%ecia uman$ care s$ nu i ost olosite, iar "i iar, de alte rase +n alte tim%uri "i locuri din #ala@ie) Ni Eou$*,embre +n(ele#eau %rea bine, din istoria altor s%ecii care olosiser$ arme similare +n lun#ul trecut #alactic, ce e ecte ne%l$cute "i e%ui.ante %ot a!ea ast el de arme asu%ra unui cor% animal ne%rote3at) Dentru Eou$*,embre eni#ma era aceastaF -e ce ace"ti %rimiti!i ar utili.a asemenea arme %re eren(ial a($ de arsenalul lor obi"nuit de %enetran(i %ro%ulsa(i %rin e@%lo.ie, care %roduceau e ecte mult mai distructi!e asu%ra cor%urilor or#aniceK C?nd +nt?lnirea de la su%ra a($ lu$ s ?r"it, cei care luau deci.iile +n cadrul echi%a3ului Eou$*,embre de.b$tur$ minute +n "ir +nainte de a se hot$r+ dac$ trebuia s$ ra%orte.e ceea ce !$.user$) Cn cele din urm$ a"a $cur$) 6a%ortar$ a%tul cu %reci.ie "i detaliat, l$s?nsu*i %e ,arii 1alactici s$ ac$ ce !or cu el, cu toate ca Eou$*,embre +ncercar$ s$*"i lase %u(in s%a(iu de mane!r$ %rin titlul dat ra%ortuluiF A;n e@em%lu de incident anormal)B 12) H;-4CA2A)

6an3it nu !$.u %rea mult din !$rsarea %ro%riu*.is$ de s?n#e, iind total absorbit de %roblemele ur?te ale umilin(ei lui) 5n a ar$ de a%tul c$ se sim(ea ca "i cum o turm$ de %orci turba(i +i tro%$iau %rin sistemul di#esti!, subsonicele +i %ro!ocaser$, du%$ cum useser$ %ro#ramate, o mi.erie !oluminoas$) Eu mai $cuse a"a ce!a din co%il$rie "i uitase c?t de sc?rbos era %rocesul) 6eu"i s$ se de.brace de hainele murdare "i s$ se clatine +na%oi +n !alurile bl?nde "i calde, olosind cea mai %u(in +m%u(it$ dintre ru e ca s$ se cure(e a%roa%e bine) -u%$ aceea a!ea un %lan) He uise sacul cu +mbr$c$mintea lui 1eor#e 8anakaratnam %e care i*l d$duse -ot) Eu se #$seau +n ba#a3 %anto i, iar 6an3it hot$r+ s$ nu +mbrace len3eria altcui!a, dar tot restul era acoloF %antaloni, tricouri "i "osete #roase de l?n$ care s%era 6an3it c$ i*ar %utea %rote3a %icioarele de %ietrele t$ioase de %e %la3$) A%oi ie"i din ascun.$toare ca s$ e!alue.e situa(ia) Ar$ta r$u "i mirosea "i mai r$u) 4lico%terele ateri.aser$ "i se %o.i(ionaser$ +n "iruri ordonate, iar acum re!$rsau cel %u(in o sut$ de solda(i +narma(i %robabil indieni sau %akistane.i, %resu%use 6an3it, cu toate c$ nu era su icient de amiliari.at cu nici*unii ca s$*"i dea seama) 5ndi erent cine erau, se%araser$ e icient %o%ula(ia !asului de croa.ier$ +n %atru #ru%e) -ou$ erau com%use din o"tii %asa#eri, un #ru% de b$rba(i "i altul de emei, "i 5 tiseser$ condu"i +n s%a(ii delimitate +n #rab$ de cear"a uri +ntinse de*a lun#ul malului a%ei) Nase solda(i le d$deau %rosoa%e "i %$turi %asa#erilor care se s%$laser$ c?t de mult doriser$) 6an3it obser!$ c$ solda(ii care a3utau %asa#erele erau de asemenea emeiQ +n uni orme, %urt?nd arme, ar$taser$ cu to(ii ase@ua(i) 9a c?te!a .eci de metri mai de%arte %e ($rm dou$.eci sau trei.eci de b$rba(i "i emei, ne%$.i(i, se str$duiau s$ se cure(e "i ei) 9or nu le d$dea nimeni %rosoa%e, dar a!eau dis%onibile o #r$mad$ de lucruri %e %la3$) 6an3it +i identi ic$ dre%t echi%a3ul sal!at du%$ %u(inii %e care +i recunoscuP -ar de a%t ar i recunoscut oricum cine erau du%$ e@%resiile ascinate de u"urare ale unor su lete sal!ate +n ultima cli%$ %e care le a i"au e(ele lor) Ni mai era un #ru%) Acelora nu li se %ermisese s$ se s%ele sau s$*"i schimbe hainele) St$teau +ntin"i %e burt$, cu de#etele %rinse deasu%ra ca%etelor, "i erau %$.i(i de trei sau %atru solda(i cu armele %re#$tite) 4ra lim%ede cine erau) 6an3it anali.$ siluetele nemi"cate, dar dac$ se a la %rintre ei !reun 8anakaratnam nu*l %utu recunoscu du%$ s%ate) Eiciunul +ns$ nu %$rea su icient de mic ca s$ ie !reunul dintre co%ii) ;nul dintre solda(ii care +i %$.eau se interes$ de 6an3it, stri#?nd ce!a ce el nu reu"i s$ distin#$ "i lutur?ndu*"i amenin($tor %u"ca) 9ui 6an3it i se %$rea c$ re%etarea %ro%riilor cu!inte +i $cea %e solda(i sus%icio"i) T A"a e, stri#$ el la soldat, s%er?nd c$ "tia cu ce se declara de acord, "i +"i e!alua o%(iunile) 4ra #reu de s%us c$rui #ru% +i a%ar(inea 6an3it de a%t) 2otu"i nu +nc$%ea +ndoial$ c$ o"tii %asa#eri %rimeau cel mai bun tratament, a"a c$ mim$ un salut molatic c$tre soldat "i se +ndre%t$ s%re cei care a"te%tau haine curate de %artea b$rba(ilor "i se a"e.$ la r?nd, d?nd %rietenos din ca% s%re b$tr?nelul a lat imediat +naintea lui) Care nu +i +ntoarse salutul) Se +ncrunt$ +n schimb la 6an3it o cli%$, a%oi deschise #ura "i (i%$ la solda(iF T Asta nu e %asa#erM 4 unul dintre eiM 4 cel care +ncerca s$ m$ ac$ s$ le s%un c?t de mult ar %l$ti co%iii mei ca s$ m$ r$scum%ereM -in acest moti! un moment mai t?r.iu 6an3it a3unse s$ .ac$ +ntins cu a(a +n 3os, cu m?inile deasu%ra ca%ului, +ntre doi dintre cei mai mari "i iindc$ lor nu li se d$duse "ansa s$ se cure(e cei mai %uturo"i %ira(i) 6$mase acolo ceasuri +n "ir)

Acele ore nu ur$ total li%site de e!enimente, iindc$ +n %rima dintre ele 6an3it +n!$($ dou$ lec(ii im%ortante) Drima era c$ nu trebuia s$ +ncerce s$ ridice ca%ul su icient c?t s$ se uite du%$ 8anakaratnam, %entru c$ dac$ o $cea era lo!it cu o b?t$ deasu%ra urechii st?n#i +n tim% ce cel care o (inea r$cneaF T Stai lini"titM -urerea %ro!ocat$ de lo!itur$ era ca un ul#er luminos) A doua era c$ nu trebuia s$ +ncerce s$ "o%teasc$ nimic !ecinilor, +n c$utare de in orma(ii) Asta +i aduse o i.bitur$ serioas$ la ni!elul coastei in erioare %e %artea drea%t$) -urerea u de nedescris) Cel care lo!ise era soldat, +n re#ul$, iindc$ %urta cate#oric bocanci militari cu ram$ metalic$) -u%$ !reo dou$ ore c?nd soarele tro%ical urcase sus %e cer "i 6an3it +nce%ea s$ se simt$ co%t de !iu se +nt?m%l$ cu ade!$rat ce!a) ' nou$ lot$ de elico%tere sosi, mai mari "i %$r?nd mult mai con ortabile a($ de %rimele, care +i +mbarcar$ imediat %e to(i %asa#erii "i toate bunurile reclamate de ace"tia $r$ +ndoial$ ca s$*i duc$ +ntr*un loc mai rumos) -u%$ +nc$ o or$ se au.i un .#omot de motoare #rele dins%re %$dure "i c?te!a camioane cu remorc$ +"i croir$ drum %e nisi% ca s$ ia echi%a3ul sal!at) Ni mai t?r.iu *mult mai t?r.iu, c?nd soarele $cuse tot %osibilul s$*i iarb$ %e ne erici(ii %ira(i, inclusi! %e 6an3it !eni "i r?ndul lor) -e data asta a%$rur$ din nou elico%tere, unele mari care nu %$reau deloc comode) :$rbatul a lat la conducere %utea i identi icat du%$ broderia metalic$ de %e uni orm$ "i caschet$ "i du%$ a%tul c$ sosise cu %ro%riul elico%ter, iar +nainte de a cobor+ din el al(i solda(i +i %re#$tiser$ imediat un scaun "i o mas$ m$ ro#, o lad$ +ntoars$ cu undul +n sus de a%t unde s$ stea +n tim% ce +m%$r(ea dre%tatea) &iec$rui %irat, unul c?te unul, i se %orunci s$ se ridice +n %icioare "i s$ r$s%und$ la +ntreb$rile o i(erului) 6an3it nu %utea au.i +ntreb$rile sau r$s%unsurile, dar !erdictele erau rostite su icient de clar ca s$ ie au.ite de toat$ lumea) T 6aIal%indi, +nchisoarea central$, s%use o i(erul %rimului %ri.onier, "i din nouF 6aIal%indi, +nchisoarea central$, celui de*al doilea "i al treilea) 6an3it era urm$torul la r?nd chemat +n a(a +m%$r(itorului dre%t$(ii) Dro it$ de %u(inele momente %e care le a!ea +ntre ridicare "i +n $(i"area +naintea o i(erului ca s$ se uite +n #rab$ %rintre %ira(ii r$ma"i +n c$utarea co%iilor, dar dac$ erau acolo, 6an3it nu*i %utu identi ica) A%oi se a la +n a(a o i(erului "i nu +ndr$.ni s$ mai caute) Ancheta u scurt$) ' i(erul ascult$ +n tim% ce un alt soldat +i !orbea la ureche, a%oi i se adres$ lui 6an3itF T Cum te nume"tiK Cntreb$ din ericire +n en#le.$) T Sunt 6an3it Subramanian, iul lui 1anesh Subramanian, mare %reot +n tem%lul 2iru din 2rincomalee, Sri 9anka) 4u nu am ost %rintre %ira(iP ' i(erul +l o%ri) T A"tea%t$, .ise, "i s%use ce!a inaudibil asistentului s$u, care r$s%unse de asemenea inaudibil) ' i(erul cu#et$ o cli%$ +n lini"te asu%ra in orma(iei) A%oi se a%lec$ +n a($, cu ca%ul a%roa%e de 6an3it, "i inhala %ro und) -u%$ aceea +nclin$ din ca%Q 6an3it trecuse testul mirosului "i +n consecin($ %utea i tolerat dre%t to!ar$" de c$l$torie) T 9a intero#atoriu, rosti o i(erul) -uce(i*l +n elico%terul meu) ;rm$torulM ;E 9'C C'EO4EA:59 D4E26; AEC/42\) -e la +nce%ut la s ?r"it, 6an3it r$mase +n m?inile anchetatorilor %este doi ani, dar numai +n %rimele "ase luni se des $"ur$ ancheta %ro%riu*.is$) 5ns$ "ederea lui nu u +n nici un ca. con ortabil$) Drima sus%iciune a lui 6an3it c$ a"a a!ea s$ se +nt?m%le a%$ru atunci c?nd +l le#ar$ la ochi, +i %user$ c$lu" "i +i %rinser$ m?inile cu c$tu"e de un scaun +n elico%terul o i(erului 3udec$tor, +nainte de a decola) Eu*"i %utu da seama +ncotro .burau, cu toate c$ le lu$ mai %u(in de o or$ ca s$

a3un#$ la destina(ie) A%oi, +nc$ le#at la ochi, u a3utat s$ coboare tre%tele %e o su%ra a($ %a!at$, du%$ care merse dou$.eci sau trei.eci de metri %?n$ la alte tre%te care urcau +n alt$ na!$ aerian$) Acolo u din nou le#at cu c$tu"ele de scaun "i a!ionul decola) -e data aceasta nu mai era un elico%ter) 6an3it sim(ea hurduc$turile %istei c?nd a%aratul %rindea !ite.$, a%oi tran.i(ia brusc$ la .borul liber $r$ hurduc$turi) Rborul nu u deloc scurt "i cu si#uran($ nu unul sociabil) 6an3it au.ea echi%a3ul st?nd de !orb$, cu toate c$ nu*"i d$dea seama +n ce limb$, dar c?nd +ncerc$ s$ stri#e la ei c$ are ne!oie s$ mear#$ la baie r$s%unsul %rimit nu u %rin cu!inte) Ci %rintr*o lo!itur$ subit$ "i %uternic$ %e o %arte a ca%ului, la care nu se a"te%tase "i %entru care nu era %re#$tit) 2otu"i +n cele din urm$ +l l$sar$ s$ oloseasc$ mica toalet$ a a!ionului, chiar dac$ +nc$ le#at la ochi "i cu u"a deschis$) 5i d$dur$ "i de m?ncare adic$ des $cur$ ta!a scaunului, %user$ ce!a %e ea "i +i ordonar$ A,$n?nc$MB De %i%$ite a l$ c$ era un el de send!i", %osibil cu br?n.$ de un ti% necunoscut, dar cum trecuser$ a%roa%e dou$.eci de ore de c?nd 6an3it nu mai m?ncase nimic, +l de!or$ sec) 6isc$ s$ cear$ a%$ "i %rimi +nc$ o lo!itur$ +n laterala ca%ului) 6an3it nu %utea s%une c?t de mult .buraser$ c$ci alunec$ +ntr*un somn a#itat, tre.indu*se numai c?nd .#?l(?itul ner!os al a!ionului +l anun($ c$ ateri.au, %e o %ist$ cu mult mai %roast$ ca data trecut$) Eu i se scoase le#$tura de la ochi) &u a3utat s$ coboare din a!ion "i s$ urce +ntr*un !ehicul oarecare, cu care merse mai mult de o or$) S ?r"i condus, tot le#at la ochi, +ntr*un el de cl$dire, %e un coridor "i a%oi +ntr*o camer$ unde r$%itorii +l $cur$ s$ se a"e.e) ;nul dintre ei +i !orbi +ntr*o en#le.$ #rosolan$, cu accent %uternicF T Cntinde m?inile +n a($) Eu, cu %almele +n susM C?nd $cu ast el, u lo!it %este %alme cu ce!a brutal de #reu) -urerea !eni ascu(it$) 6an3it nu se %utu ab(ine s$ nu (i%e) A%oi din nou !oceaF T Acum s%une ade!$rul) Cum te nume"tiK Aceea era %rima +ntrebare care i se %use lui 6an3it +n deten(ie "i cea mai rec!ent$ dintre toate) Anchetatorii hot$r?ser$ s$ nu cread$ sim%la a irma(ie c$ el ar i 6an3it Subramanian, care se +nt?m%lase s$ %oarte hainele altcui!a al c$rui nume, du%$ cum ar$tau etichetele cusute %e material, era 8irthis 8anakaratnam) -e iecare dat$ c?nd r$s%undea ade!$rat ei cereau %edea%sa %entru minciun$) Aceasta era di erit$ de la anchetator la anchetator) C?nd %unea +ntreb$rile b$rbatul +ndesat "i asudat %e nume :runo, arma sa la!orit$ %entru ob(inerea ade!$rului era o bucat$ de cablu electric, #ros de %atru*cinci centimetri "i ca%abil s$ %ro!oace o durere e@trem$ c?nd era olosit) Alternati!, :runo +i a%lica lui 6an3it o %alm$ !iolent$ %este burta de.#olit$Q acest lucru era nu numai dureros, ci +l $cea %e 6an3it s$ se +ntrebe de iecare dat$ c?nd o %rimea dac$ nu +i ru%ea a%endicele sau s%lina) -ar tehnica lui :runo a!ea ce!a lini"titor) &$r$ un#hii smulse, $r$ oase ru%te, $r$ ochi sco"iQ 6an3it s%era c$ n*o s$*i ac$ ce!a care s$ lase urme %ermanente, iar asta +i su#era c$ s*ar %utea ca +n cele din urm$ s$ inten(ione.e s$*i dea drumul) Aceast$ s%eran($ +ns$ nu (inu mult) Se e!a%or$ c?nd +ntr*o .i :runo arunc$ e@as%erat cablul electric +n %artea o%us$ a +nc$%erii, a%uc$ o m$ciuc$ scurt$ de lemn de %e masa cu instrumente utile "i +n mod re%etat .drobi a(a lui 6an3it cu ea) Asta +l cost$ %e 6an3it un ochi +n!ine(it "i un dinte din a($ ru%t, "i de asemenea cea mai mare %arte a slabei lui s%eran(e de a i +ntr*un inal eliberat) Cel$lalt tor(ionar era un b$rbat +n !?rst$ care nu*"i d$du nici un nume, dar (inea mereu un ochi %e 3um$tate +nchis) (6an3it +l %oreclise +n sinea lui ASa"iulB)) 9$sa rar urme %e tru%ul lui 6an3it "i era bi.ar de lini"titor +n discu(ii) 5n %rima .i +n care +l +nt?lni, 6an3it iind i@at %e s%ate de doi asisten(i %uternici, Sa"iul ridic$ o bucat$ %$trat$ de %?n.$)

T ;ite ce*o s$ acem acum, +l aten(iona el %oliticos) ' s$ te acem s$ cre.i c$ o s$ mori) Eu !a i a"a) E*o s$ %ermit s$ se +nt?m%le asta) Eumai c$ tu trebuie s$ s%ui ade!$rul c?nd te +ntreb eu) Cntinse %?n.a %este a(a lui 6an3it "i turn$ a%$ rece %este ea dintr*o cara $ de metal) 6an3it nu mai e@%erimentase niciodat$ ce!a asem$n$tor) 4 ectul nu era at?t durerea c?t o #roa.$ brutal$, %arali.ant$) 6an3it au.ise "i +n(elesese c$ Sa"iul +i %romisese c$ nu !a muri, dar cor%ul lui +n(ele#ea lucrurile +n elul lui) Ntia c$ se !a +neca cu totul, mortal, "i !oia s$ se +ncheie imediat %rocesul) T A3utorM Ui%$ 6an3it, sau +ncerc$ s$ (i%e) StaiM 9as$*m$ s$ m$ ridicM 2ot ce ie"i ur$ ni"te sunete bolborosite, su ocate, %lesc$ite "i a%oase, niciunul dintre ele sem$n?nd a cu!inte en#le.e"tiP 1?dil$tura a%ei turnate +ncet$, %?n.a +i u luat$ de %e a($ "i 6an3it u s$ltat +n "e.ut) T Acum, s%une*ne cum te cheam$, +ntreb$ Sa"iul %oliticos) 6an3it +ncerc$ s$*"i re(in$ tu"ea su icient c?t s$ articule.e c?te!a cu!inte) T Sunt 6an3it SubP Cnce%u el, dar nu termin$ s$*"i %ronun(e numele "i umerii +i ur$ li%i(i iar de %odea, i se %use din nou c?r%a %este a($ "i re+nce%u "u!oiul +n#ro.itor de a%$) 6an3it reu"i s$ re.iste +nc$ de %atru ori +nainte s$ i se termine cura3ul, re.isten(a +n continuare iind im%osibil$, a%oi #? ?i "i reu"i s$ s%un$F T Sunt cine !re(i !oi s$ iu) Eumai o%ri(i*!$M T :un, rosti Sa"iul +ncura3ator) &acem %ro#rese, 8irthis 8anakaratnam) Acum s%une*mi, %entru ce (ar$ lucre.iK 4@istau, bine+n(eles, multe alte c$i de a ace un subiect s$ de!in$ coo%erant, dar niciunul nu %roduse m$rturisiri mul(umitoare din %artea lui 6an3it +ntruc?t el nu a!ea ce crime s$ m$rturiseasc$) Asta +i aducea %e anchetatori la e@as%erare) Cel %e care +l %oreclise Sa"iul se %l?nseF T Ee aci de ru"ine, 6an3it, sau 8irthis, sau cine ai i) Ascul*t$*m$) ' s$*(i ie mai u"or dac$ +ncete.i s$ ne#i c$ e"ti 8irthis 8anakaratnam) 6an3it +ncerc$ s$ urme.e s atul) A%oi +i u ce!a mai u"or) D64-A64A C\264 C49 ,A5 :;E 95C52A2'6) Cu toate c$ 6an3it nu "tia nimic, se %etrecuser$ c?te!a lucruri dincolo de .idurile locului s$u de deten(ie) Catedrale useser$ aruncate +n aer, trenuri deraiaser$, cl$diri de birouri useser$ otr$!ite cu %ra uri radioacti!e introduse %rin sistemul de !entila(ie) Ni asasinateK ', da, a!useser$ loc o mul(ime de asasinate, %rin t$ierea #?tului sau aruncare de la erestrele eta3elor su%erioareQ cu %istoale, %u"ti "i mitraliereQ adesea %rin otr$!ire, uneori administrat$ +n moduri destul de in#enioase) Ca s$ nu mai %omenim de ca.ul c$derii unui %ian %este ca%ul !ictimei "i altul %rin a"e.area %este %ie%tul !ictimei %entru a o (ine %e undul unei c$.i +n tim% ce robinetul o um%lea cu a%$ c$ldu($) Ni, bine+n(eles, a!eau loc r$.boaie) Cel mai !iolent dintre cele noi .#?nd$rise o ran$ !eche atunci c?nd un raid sunnit +ntr*un teritoriu kurd amenin(ase s$ %ro!oace o alt$ rund$ a tulbur$rilor care caracteri.au 5rakul %ostocu%a(ie) 5ns$ nu toate !e"tile care a3unseser$ %?n$ la el erau %roaste) Sub atenta su%ra!e#here a %atru sau cinci ($ri scandina!e *5slanda, cu a#ita(iile ei interne, r$m$sese +n a ara #ru%ului *c?te!a dintre cele mai dure r$.boaie se mai %otoliser$, chiar dac$ %entru scurt tim%) Chiar "i ,7anmar, (ara %e care lumea o numea +n mod obi"nuit :urma (cu e@ce%(ia %ro%riei sale clici #u!ernante intransi#ente), eliberase $r$ nici un a!ertisment to(i %ri.onierii %olitici "i in!itase di%loma(i str$ini s$*i monitori.e.e urm$toarele ale#eri) 5n cele din urm$ o des $"urare a e!enimentelor care i*ar i $cut mare %l$cere lui 6an3it dac$ ar i "tiut du%$ nes ?r"ite ne#ocieri :anca ,ondial$ acordase un decent +m%rumut de un miliard de dolari %entru un ele!ator s%a(ial

Artsutano!) Ade!$rat, un +m%rumut de la :anca ,ondial$ era de%arte de +n!?rtirea real$ a ro(ilor, de ma"ini urc?nd "i cobor?nd %e cabluri, echi%amentul care trebuia s$ltat "i %lasat %e orbita circumterestr$ 3oas$ cu trei sute de kilometri %e or$) -ar era un %rim %as) -esi#ur, acestea nu erau sin#urele in orma(ii cu in luen($ semni icati!$ asu%ra !ie(ii sale des%re care 6an3it nu a lase) -e e@em%lu, nu "tia de ce usese adus +n acel loc "i de ce usese torturat) A%oi, c?nd tortura +ncetase, nu "tia nici de ce se +nt?m%lase a"a) 6an3it nu au.ise niciodat$ de %redarea e@traordinar$ sau de im%ortanta deci.ie care usese semnat$ +n urm$ cu c?te!a s$%t$m?ni de 9or.ii 9e#isla(iei :ritanice) :ine+n(eles, tor(ionarii lui 6an3it l*ar i %utut a3uta cu anumite in orma(ii dac$ ar i !rut) Aleseser$ +ns$ s$ n*o ac$) -u%$ %rima .i $r$ chinuri nu*l mai !$.u deloc %e :runo, ti%ul cu %almele %este burt$ "i cu cablul electric) De Sa"iu +l !edea destul de des, dar numai du%$ ce Sa"iul +i smulse %romisiunea c$ nu !a mai +ntreba de ce era torturat "i dac$ a!ea s$ ie eliberat !reodat$, "i de a%t orice alt$ +ntrebare la care 6an3it !oia cu ade!$rat s$ %rimeasc$ un r$s%uns) Sa"iul +i o eri totu"i o in orma(ie) (A:runoK A, a ost %romo!at la eta3) 4l nu "tie cum s$ se descurce cu un %ri.onier $r$ s$*l r$neasc$, iar %e tine se %are c$ n*o s$ te mai r$neasc$)B) Acesta, +"i reaminti 6an3it, nu era un a%t de dis%re(uit, +nsemna o mare +mbun$t$(ire a($ de dieta %recedent$ de biciuiri "i +nec$ri) -ar, +n s%ecial du%$ ce Sa"iul nu mai !eni iindc$ 6an3it nu*"i %utu (ine %romisiunea de a +nceta s$ %un$ +ntreb$rile inter.ise, se do!edi al naibii de %lictisitor) 6an3it nu r$mase absolut li%sit de com%anie uman$) 4ra un b$tr?n "chio% care +i aducea m?ncarea "i +i lua #$le(ile cu mi.erie, dar nu*i era de olos %entru con!ersa(ie) Eu +nc$%ea +ndoial$ c$ !orbea o anumit$ limb$, dar %$rea a nu i una dintre cele cunoscute de 6an3it) 6an3it nu "tia c?nd +nce%use s$ %oarte lun#i discu(ii cu %rietenii lui) Drietenii lui absen(i adic$, +ntruc?t niciunul dintre ei nu era i.ic %re.ent +n celul$) -esi#ur, niciunul nu %utea au.i ceea ce le s%unea) Ar i ost interesant dac$, de e@em%lu, ,7ra de So7.a ar i %utut au.i, sau Dru &$r$*Eume) ,ai %u(in interesant %entru 1amini :andara %entru c$, du%$ ce +i ra%ortase %ro%ria e@isten($ seac$ "i monoton$, cam tot ce mai a!ea 6an3it s$* i s%un$ %rietenului s$u de*o !ia($ era c$ ar i trebuit s$*"i #estione.e mai bine tim%ul ca s$ stea mai mult cu 6an3it "i mai %u(in cu americanca %e care, la urma urmelor, n*a!ea s*o mai !ad$ niciodat$) ;nii dintre %rietenii absen(i ai lui 6an3it erau oameni %e care nu*i +nt?lnise niciodat$ +n carne "i oase) -e e@em%lu r$%osatul Daul Gol skehl) Gol skehl usese un ma#nat #erman din secolul al WlW*lea a c$rui iubit$ +i re u.ase cererea +n c$s$torie) Ceea ce +nsemnase c$, +n %o ida bo#$(iei "i %uterii sale, %entru Gol skehl !ia(a nu mai merita tr$it$, ast el c$ lo#ic decise s$ se sinucid$) Cns$ nu reu"i) Cn tim% ce Gol skehl a"te%ta momentul %otri!it s$*"i ac$ elul, se a%uc$ +ntr*o doar$ s$ citeasc$ o carte) Cartea se +nt?m%l$ s$ se re ere la ultima teorem$ a lui &ermat "i era scris$ de cine!a %e nume 4rnst 8ummer) Cnt?m%l$tor Gol skehl asistase la c?te!a %rele#eri ale lui 8ummer %e tema icoriei numerelorQ curio.itatea +l +m%inse s$ citeasc$ noul eseuP Ni, ca al(i matematicieni amatori dinaintea "i de du%$ el, Gol skehl u imediat %rins) ;it$ de sinucidere, %rea ocu%at de +ncercarea de a c?r%i misterele lui a*%$trat %lus b*%$trat e#al c* %$trat, "i %arado@ul c$ dac$ numerele se ridic$ la cub nu se mai e#alea.$ niciodat$) ,ai era de asemenea "i demult decedata So%hie 1ermain, care +"i %etrecuse adolescen(a +n !remurile +n rico"$toare ale 6e!olu(iei &rance.e) -e ce ar i con!ins*o aceasta %e t?n$ra So%hie s$ se a%lece asu%ra unei cariere +n matematic$ nu era imediat lim%ede) -ar a"a era) :ine+n(eles c$ nu era o ambi(ie u"or de +nde%linit %entru o emeie) -u%$ cum se e@%rimase c?nd!a 4lisabeta 5 a An#liei, So%hie era blestemat$ s$ ie mai cur?nd analitic$ dec?t

su%er icial$, "i ast el tot ce +ncerca s$ ac$ era cu mult mai #reu %entru ea dec?t %entru cole#ii ei su%er iciali) A%oi, c?nd %rietenii ima#inari de con!ersa(ie +nce%ur$ s$ se r$reasc$, ce!a ce +i s%usese ,7ra de So7.a +nce%u s$ r$m?nte creierii lui 6an3it) Cum useseK Ce!a des%re instrumentele %e care le %osedaser$ al(i matematicieni %e !remea c?nd &ermat +"i m?.#$lise lauda ne ericit$ %e mar#inea c$r(iiK 4i bine, care erau aceste instrumenteK C"i aminti c$ se s%unea c$ So%hie 1ermain usese %rimul matematician indi erent de se@ care $cuse !reun %ro#res cu teorema lui &ermat) A"adar, ce %ro#rese $cuseK 6an3it, desi#ur, nu a!ea cum s$ caute) 9a uni!ersitate, dotat cu %arola, nu ar i trebuit dec?t s$ a%ese %e c?te!a taste ale celui mai la +ndem?n$ com%uter "i reali.$rile de*o !ia($ ale emeii i s*ar i +n $(i"at %entru studiu) -ar nu a!ea com%uter) Eu a!ea dec?t %ro%ria memorie "i nu era con!ins c$ era adec!at$ unei ast el de sarcini) C"i aduse aminte ce +nsemna un Anum$r %rim So%hie 1er*mainB anume orice num$r %rim % %entru care 2%^l este de asemenea %rim) 2rei era cel mai mic num$r %rim So%hie 1er* mainF <@2^1V 7, 7 iind "i el %rim) (,a3oritatea altor numere %rime So%hie 1ermain erau mult mai mari "i +n consecin($ nu %rea amu.ante)) 6an3it era destul de mul(umit de sine %entru c$ +"i amintise, de"i indi erent c?t de mult se #?ndea nu !edea nici un mod +n care un num$r %rim So%hie 1ermain ar %utea duce la o demonstra(ie a %roblemei lui &ermat) ,ai era +nc$ ce!a) -u%$ o munc$ %ro und$, 1ermain emisese %ro%ria ei teorem$F -ac$ @, 7 "i . sunt numere +ntre#i, "i dac$ @> ^ 7> V .>, atunci ie @, ie 7, ie . trebuie s$ ie di!i.ibil cu >) Ca orice alt$ trea%t$ %e care 6an3it reu"ise s*o e@tra#$ din mie.ul re ractar al min(ii sale, "i aceasta era o de.am$#ire) 4cua(ia nu a!ea nici un sens) 2eorema lui &ermat ar i trebuit s$ certi ice +n %rimul r?nd a%tul c$ nu e@ist$ e#alitate de ti%ul @> ^ 7> V .>) A"adar nu era de nici un olosP Sau eraK Adic$, s$ uit$m de teorema lui So%hie 1ermain, +ns$ cum a3unsese la eaK Ni nu asta era ceea ce ,7ra +i su#erase la %etrecerea %ro esorului Oorhulst, %e !remea c?nd 6an3it %utea uneori s$ mear#$ la %etreceriK 4@ista o alt$ %ersoan$ (oarecum %ersoan$) cu care 6an3it nu a!usese de*a ace %ersonal niciodat$, sau cel %u(in nu +nc$, dar care i*ar i %utut urni.a date oarte utile) Drobabil e tim%ul s$ %etrecem ce!a tim% al$turi de ea (sau ei, sau %oate el)) D64R4E2A64A ;E;5A (SA; ,A5 ,;92'6) ,A65 1A9AC25C5) Drimul lucru care trebuie l$murit des%re acest ,are 1alactic este dac$ de a%t este un el, sau de a%t o %ersoan$, sau +n ultim$ instan($ AunB ("i nu o rac(iune a AunuiB) ,are 1alactic) Eiciuna dintre aceste +ntreb$ri nu are r$s%uns u"or) Ast el c$ !om i#nora a%tele "i !om stabili r$s%unsuri care nu ne %un nici o %roblem$ +n a ar$ de a%tul c$ sunt %ur "i sim%lu #re"ite de*a dre%tul) 5n %rimul r?nd !om s%une c$ aceast$ %ersoan$ este cu ade!$rat o %ersoan$, +n ciuda a%tului c$ este de asemenea o %arte dintr*o A%ersoan$B mai mare, adic$ to(i ,arii 1alactici la un loc) ,ari 1alactici se #$seau %este tot, de la mar#inile accelerate ale #ala@iei %?n$ la mie.ul ei relati! imobil "i a%roa%e %retutindeni +ntre ele) C?t de mul(i ,ari 1alactici e@istauK -e asemenea o +ntrebare $r$ sens) 4rau mul(i, mul(i, dar dac$ se %une %roblema ast el cei mul(i erau de asemenea unul, %entru c$ atunci c?nd !oia oricare ,are 1alactic u.iona cu un altul sau cu to(i ceilal(i)

-u%$ cum a(i obser!at, s*a atribuit arbitrar un #en ,arilor 1alactici) S$ nu %resu%une(i c$ ei %racticau se@ul +n !reun mod %e care un om s$ ie ca%abil s$*l +n(elea#$) Eu o $ceau) -oar c$ nu %utem continua la nes ?r"it cu AelB, AeaB sau AeiB, deci s$ t$iem nodul #ordian "i s$*l acem AelB) 2ocmai ne*am %ermis o libertate semni icati!$) S$ ne mai %ermitem una) S$*i d$m AluiB un nume) ' s$*l numim A:illB) (Eu :ill) A:ill)B Ee*am asumat o libertate ma3or$ "i trebuie s$ d$m de "tire c$ o recunoa"tem %rin utili.area #hilimelelor)) Acum, ce altce!a ne*ar mai i de olos s$ "tim des%re ,arii 1alactici +n acest momentK -e e@em%lu, ar i util s$ "tim c?t sunt de mariK Sau cel %u(in, +ntruc?t un nod al ,arilor 1alactici s*ar %utea a la la mii sau milioane de ani*lumin$ de un alt nod, cum m$soar$ ei distan(eleK S$ %resu%unem c$ ar i +ntr*ade!$r util, dar de asemenea trebuie s$ recunoa"tem c$, la el ca +n ca.ul oric$rei +ntreb$ri des%re ,arii 1alactici, r$s%unsul !a i com%licat) Cnce%?nd cu a%tul c$ ,arilor 1alactici nu le %lac unit$(ile de m$sur$ arbitrare %e care le olosesc oamenii) -ac$ le anali.e.i, acestea au +ntotdeauna la ba.$ o !aloare uman$, cum ar i distan(a de la !?r ul de#etului la sub(ioar$, sau o rac(ie din distan(a dintre Dol "i 4cuator %e %laneta %e care din +nt?m%lare o ocu%$ oamenii) ,$sur$torile ,arilor 1alactici se ac +ntotdeauna %e scala Dlanck, care %ractic e destul de mic$) ,$rimea unei sin#ure unit$(i Dlanck este de 1,616 @ 50<> metri) Cel mai u"or mod de a +n(ele#e c?t de mic +nseamn$ este s$ ne amintim c$ e at?t de mic +nc?t e im%osibil de m$surat ce!a mai mic) (-e ce im%osibilK Dentru c$ nu %o(i m$sura ce!a ce nu !e.i, "i nimic nu se %oate !edea $r$ a3utorul acelor %articule %urt$toare de lumin$ numite otoni) Ni orice oton su icient de %uternic +nc?t s$ lumine.e o distan($ de o unitate Dlanck ar trebui s$ ie at?t de %uternic "i +n consecin($ e@trem de masi! +nc?t s*ar trans orma imediat +ntr*o #aur$ nea#r$) Cu!?ntul Aim%osibilB e considerat uneori dre%t o %ro!ocare) 5n ca.ul acesta totu"i este un a%t obiecti!)) -eci %entru a m$sura ce!a +n cele trei dimensiuni, ie c$ e !orba de circum erin(a unui electron sau de diametrul uni!ersului +nsu"i, ,arii 1alactici num$r$ %ur "i sim%lu unit$(ile Dlanck %e drea%ta dintre %unctul A "i %unctul :) Se ob(ine in!ariabil un num$r mare, dar %entru ,arii 1alactici e +n re#ul$) Dri!i(i dintr*un anumit %unct de !edere, ei +n"i"i sunt numere destul de mari) A"adar, #$sind cel %u(in c$i de a identi ica %e de%lin ceea ce nu %oate i +n(eles, s$ ne +ntoarcem la acea iin($ mult mai sim%l$, 6an3it Subramanian) C?nd 6an3it era mai mic, oarte reli#iosul s$u tat$ +l +ncura3ase s$ citeasc$ ni"te c$r(i relati! bi.are, dintre care una a unui autor %e nume Hames :ranch Cabell era des%re natura scrisului "i scriitorilor) (;n tim% 1anesh Subramanian considerase c$ ar %utea i o carier$ %entru iul s$u)) Ceea ce unii scriitori as%iran(i +ncercau s$ s%un$ lumii, scria Cabell, eraF ASunt #ra!id cu cu!inte, am ne!oie de o na"tere le@icolo#ic$, alt el mor)B Ni, curios, era e@act starea +n care se sim(ea 6an3it acum) -e c?te!a .ile 6an3it cer"ea a3utor, stri#?nd %e coridoarele #oale, e@%lic?nd, cu toate c$ nimeni nu %$rea s$ asculte, c$ "tia ce!a ce trebuia comunicat imediat unei re!iste) Eu ob(inu nici un r$s%uns) Chiar "i b$tr?nul "chio% +m%in#ea acum m?ncarea +n celula lui 6an3it "i se +nde%$rta t?r"indu*"i %icioarele c?t %utea de re%ede) A"a +nc?t atunci c?nd 6an3it au.i %a"ii aluneca(i ai b$tr?nului sosind %e coridorul %ustiu nu sim(i nici un interes, numai c$ de data asta, al$turi r$suna "i un ra%*ta%*ta% al %a"ilor cui!a care nu "chio%$ta deloc) ' cli%$ mai t?r.iu u"a celulei lui 6an3it se deschise) :$tr?nul era acolo,

dar res%ectuos, cu un %as sau doi +n urma unul alt b$rbat un b$rbat care etala o e@%resie de "oc "i triste(e %e un chi% ale c$rui tr$s$turi 6an3it le cuno"tea la el de bine ca %e ale lui %ro%rii) T -oamne -umne.eule mare, 6an3, rosti 1amini :andara nedumerit, chiar tu e"tiK -intre toate +ntreb$rile %e care le*ar i %utut %une acestui !i.itator nea"te%tat din trecut, 6an3it o alese %e cea mai sim%l$) T Ce aci tu aici, 1aminiK T Ce dracu0 cre.i c$ acK 2e scot de aici, iar dac$ tu cre.i c$ a ost u"or e"ti mai nebun dec?t ar$(i) -u%$ aia o s$ mer#em la un dentist ce s*a +nt?m%lat cu din(ii t$i din a($K A, nu, %resu%un c$ mai +nt?i trebuie s$ te !ad$ un doctorP CeK 6an3it se ridicase +n %icioare, a%roa%e tremur?nd de emo(ie) T Eu un doctorM -ac$ m$ %o(i scoate de aici, du*m$ la un com%uterM 1amini %$ru n$ucit) T ;n com%uterK D$i, si#ur, se %oate aran3a, dar +nt?i trebuie s$ ne asi#ur$m c$ e"ti bineP T 9a naiba, 1aminiM Stri#$ 6an3it) Eu +n(ele#i ce s%unK Cred c$ am demonstra(iaM Am ne!oie de un com%uter, am ne!oie acumM Ai idee c?t de #roa.$ +mi e s$ nu uit !reo %arte a demonstra(iei +nainte de a o %ublicaK 6an3it ob(inu doctorul) 'b(inu "i com%uterul de a%t am?ndou$ +n acela"i tim%, dar nu +nainte ca 1amini s$*l i condus a ar$ din +nchisoare %?n$ la un elico%ter care +i a"te%ta cu elicea rotindu*se) ;rc?nd, 6an3it obser!$ c?(i!a oameni st?nd +n a%ro%iere) Sa"iul era unul dintre eiQ %$rea uimit "i +n#ri3orat, dar nu*i $cu nici un semn de r$mas*bun) ;rm$ un .bor de !reo dou$.eci de minute %rintre mun(i +nal(i care %urtau ca%i"oane scli%itoare de #hea($) 5n elico%ter, 6an3it nu se %utu ab(ine s$ se +ntoarc$ s%re 1amini cu +ntreb$ri, dar de data asta 1amini u cel care nu !oia s$ !orbeasc$) T ,ai t?r.iu, .ise, $c?nd semn cu ca%ul s%re %ilotul elico%terului, care %urta o uni orm$ %e care 6an3it nu o mai !$.use %?n$ atunci) Ateri.ar$ %e un aero%ort ade!$rat, la mai %u(in de .ece metri de un a!ion "i nu orice a!ion, !$.u 6an3it, ci un :A:*2200, cel mai ra%id "i, +n anumite con i#ura(ii, cel mai lu@os a%arat construit !reodat$ de :oein#*Airbus, "i %urta emblema cu #lobul albastru +ncununat al Ea(iunilor ;nite) 5n interior era chiar "i mai mult) Scaunele erau ololii de %iele) 4chi%a3ul era ormat din*tr*un %ilot (%urt?nd uni orma de colonel a a!ia(iei americane) "i dou$ steIardese oarte dr$#u(e (%urt?nd acelea"i uni orme, dar $r$ tresele c$%itanului "i %e deasu%ra "or(uri albe %u oase)) T Ee +ndre%t$m s%re cas$, domnuleK Cl +ntreb$ %ilotul %e 1amini) 'b(inu o +nclinare din ca% dre%t r$s%uns "i dis%$ru imediat +n cabin$) ;na dintre steIardese +l conduse %e 6an3it s%re un scaun (care, desco%eri el, se %utea roti) "i +i le#$ centura de si#uran($) T 4a e Heannie, +l in orm$ 1amini, +n tim% ce era le#at "i el +n cel$lalt scaun) 4 "i doctor, a"a c$ ai ace bine s*o la"i s$ te consulteP T Com%uterulP Cnce%u 6an3it s$ obiecte.e) T ' , o s$ ai "i blestematul de com%uter, 6an3, dar mai +nt?i trebuie s$ decol$m) -urea.$ doar un minut) 5ntre tim% cele dou$ emei se retr$seser$ de3a %e scaunele lor %liante de l?n#$ %erete "i a!ionul +nce%use s$ se mi"te) 5mediat ce semnalul %entru le#area centurilor se stinse, cea de*a doua steIardes$ A4u sunt Am7) :un$MB scoase ca %rin minune un la%to% din m$su(a de l?n#$ scaunul lui 6an3it, +n tim% ce numita Heannie se a%ro%ia cu stetosco%ul, tensiometrul "i c?te!a alte instrumente la +ndem?n$)

6an3it nu %rotest$) 5i d$du !oie s$*l +n#hionteasc$, s$*l tra#$ "i s$*l asculte c?t dorea +n tim% ce el, +ncet "i st?n#aci, ti%$ri un manuscris de a%roa%e "ase %a#ini, o%rindu*se la iecare c?te!a r?nduri s$*l +ntrebe %e 1amini dac$ +i %utea #$si adresa re!istei Eature) T Au birourile %e unde!a %rin An#lia) Sau %ur "i sim%lu se +ncrunta la tastatur$ %?n$ c?nd memoria +i s%unea +n cele din urm$ care ar trebui s$ ie r?ndul urm$tor) 4ra un %roces lent, dar c?nd 1amini risc$ s$*l +ntrebe dac$ !oia ce!a de m?ncare, 6an3it +i .ise cate#oric "i r$stit s$ tac$) T ,ai las$*mi c?te!a minute) Hum$tate de or$ cel mult) Eu m$ %ot o%ri acum) :ine+n(eles nu era !orba de .ece minute) Eici de 3um$tate de or$) 2recuse cu mult %este o or$ c?nd 6an3it se ridic$, o t$ "i i se adres$ lui 1aminiF T 2rebuie s$ !eri ic totul, a"a c$ mai bine trimit o co%ie la tine acas$) S%une*mi adresa ta de e*mail) -u%$ ce o introduse, a%$s$ tasta de trimitere "i se l$s$ %e s%ate) T ,ul(umesc, .ise) Cmi %are r$u c$ am ost a"a o %acoste, dar %entru mine era im%ortant) Cnc$ de c?nd mi*am dat seama, cu cinci sau "ase luni +n urm$, mi*era #roa.$ c$ a" %utea uita ce!a +nainte s*o %ot %une %e h?rtie) &$cu o %au.$, brusc su#?ndu*"i bu.eleF Ni +nc$ ce!a) ,ult tim% m* am #?ndit la o m?ncare ade!$rat$) A!e(i, s$ .icem, suc de ructe %roas%$t la bord, de orice elK Ni %oate ce!a de #enul unui send!i" cu "unc$, sau c?te!a ou$ omlet$K -6;,;9 SD64 CAS\) 1amini re u.$ s$ asculte discu(ii des%re micul de3un american, ci $cu %ur "i sim%lu semn steIardeselor) Care aduser$ o bun$ mas$ srilanke.$ t$ie(ei de ore., o m?ncare bo#at$ cu carne, carto i "i curr7 "i o ar urie de %o%%adom $c?ndu*l %e 6an3it s$ ca"te ochii de uimire) T S%une*mi, 1amini, ceru el cu #ura de3a %lin$, c?nd ai a3uns tu -umne.euK \sta nu e un a!ion americanK 1amini, sorbind dintr*o cea"c$ de ceai %ro!enit de %e c?m%iile de l?n#$ 8and7, scutur$ din ca%) T 4 un a!ion al Ea(iunilor ;nite, .ise, care +nt?m%l$tor are echi%a3 american, numai c$ acum nu e %roblema nici a 'E;, nici a S;A) Eoi doar l*am +m%rumutat ca s$ !enim du%$ tine) T EoiB +nsemn?ndPK 1amini scutur$ din nou din ca%, r?n3ind) T Eu %ot s$*(i s%un, +n orice ca. nu acum) D$cat) Ntiu c$ te*ar interesa, de a%t chiar m* am #?ndit s$ te +ntreb dac$ n*ai !rea s$ ni te al$turi du%$ ce se +ncheie mica ta croa.ier$) 6an3it nu l$s$ lin#ura 3os, dar o (inu nemi"cat$ +n tim% ce +i arunca %rietenului s$u o %ri!ire lun#$ "i nu +ntru totul %rietenoas$) T Orei s$ s%ui c$ e"ti o %ersoan$ at?t de im%ortant$ +nc?t %o(i %ur "i sim%lu s$ +m%rumu(i un asemenea a!ion ca s$*(i re.ol!i %roblemele %ersonaleK -e data asta 1amini r?se tare) T 4uK Eu) Eu %entru mine au $cut*o) Au $cut*o %entru c$ le*a cerut tata) Oe.i tu, are o unc(ie +nalt$ la 'E;) T Ce el de unc(ie e astaK T Eici asta nu %ot s$*(i s%un, a"a c$ nu +ntreba) Ni nu m$ +ntreba din ce (ar$ te*am scos) E*a ost #reu s$ a l$m unde e"ti, du%$ ce am %us m?na %e 2i an7 8anakaratnamP 'h, $cu el obser!?nd reac(ia lui 6an3it la numele eti(ei, asta e ce!a ce %ot s$*(i s%un, cel %u(in %?n$ la un %unct) 4u, $$, m*am olosit de %o.i(ia tat$lui meu ca s$ te caut %e un com%uter) Cam la el cum ai ob(inut tu %arola %ro ului t$u de mateQ am introdus numele oricui am considerat c$ ar %utea "ti unde e"ti ,7ra de So7.a, ,a##ie "i Dru, to(i %ro esorii t$i, to(i c$lu#$rii care lucrea.$ cu tat$l t$u "i amilia 8anakaratnam) Eu, .ise el sesi.?nd din nou e@%resia care a%$ruse %e a(a lui 6an3it,

nu a ost nimic de care s$ te 3ene.i) C$utam doar +nt?lnirile "i con!ersa(iile %e care le*ai a!ut du%$ .iua +n care ai dis%$rut) E*am #$sit nimic) Eu am ob(inut nici o in orma(ie des%re !reun 8anakaratnam adult, ceea ce cred c$ +nseamn$ c$ au ost +m%u"ca(i +m%reun$ cu restul %ira(ilor de %rimul tribunal care i*a 3udecat) -ar am continuat s$ adau# nume %e m$sur$ ce*mi !eneau +n minte, "i c?nd am %us numele celor %atru co%ii i*am #$sit) &useser$ aresta(i, desi#ur, dar erau %rea mici ca s$ ie acu.a(i %entru %iraterie, a"a c$ au ost lua(i de ni"te rude din 8illinochchi, iar 2i an7 ne*a $cut o descriere a oamenilor care te*au luat %e tine) A descris elico%terele "i locul unde ai ost aruncat la ($rmQ du%$ asta au a!ut loc o mul(ime de cercet$ri, %o(i s$ ii si#ur, dar +n cele din urm$ te*am locali.at) Ai i %utut s$ mai stai acolo +nc$ mul(i ani) T Ni cine erau cei care m*au luatK T ' , 6an3, $cu 1amini, iar +nce%i) Eu %rea %ot s$*(i s%un asta dec?t, %resu%un, +ntr*un el de termeni #enerali, $r$ s$ men(ione. ce!a anume) Ai au.it !reodat$ de %redarea e@traordinar$K Sau de !erdictele 9or.ilor 9e#isla(iei +n ca.urile de tortur$K 6an3it nu au.ise, dar 1amini +l in orm$ du%$ ce %rietenul lui se tre.i dintr*un somn ad?nc care durase ore +ntre#i) De !remuri unele mari %uteri, cum ar i Statele ;nite, o icial se o%uneau olosirii torturii +n sco%ul ob(inerii de in orma(ii) 5ns$ se a lau +n %osesia unor %ri.onieri care cu si#uran($ cuno"teau lucruri im%ortante, dar nu le*ar i s%us niciodat$ de bun$!oie) 2ortura nu era o metod$ de +ncredere %entru a stoarce de la oameni r$s%unsuri ade!$rate +ntr*un anumit stadiu a%roa%e oricine ar s%une orice !or anchetatorii s$ aud$, ade!$rat sau nu, numai s$ se o%reasc$ *dar aceste mari %uteri nu a!eau alt$ cale mai bun$ la +ndem?n$) Ast el c$ au %us la cale un mic %lan) Dri.onierii de acest el erau %reda(i ser!iciilor secrete ale unei alte ($ri, una care nu %romisese s$ rene#e olosirea torturii ca tehnic$ de intero#are, a%oi in orma(ia era retransmis$ Statelor ;nite sau oric$rei alte %uteri care o ceruse) T Ni aceasta, +ncheie 1amini, este %redarea e@traordinar$) A4@traordinar$B %entru c$ a"a este) ADredareB +n sensul de a %reda +nsemn?nd a o eri, a da ca +n a da Ce.arului ce*i al Ce.arului, du%$ cum s%un cre"tinii) T /m, $cu 6an3it #?nditor) Asta se %etrece +nc$K T ,$ ro#, oarecum) Su%er%uterile nu se mai olosesc de comisionari) S*a $cut %rea mult$ %ublicitate) 'ricum nici nu mai trebuie, %entru c$ sunt o mul(ime de state nean#a3ate care arestea.$ automat "i intero#hea.$ oamenii cu dosare ine@%licabile) Cum ar i %ira(ii, care sunt oricum +n a ara 3urisdic(iei lor, "i +n mod s%ecial %ira(ii care %ar s$ +"i ascund$ identitatea) Ca tine, au cre.ut ei, din cau.a %o!e"tii cu numele) A%oi !?nd in orma(iile ($rilor care ac %e e!la!ioasele, %entru c$ aici inter!ine deci.ia 9or.ilor 9e#isla(iei) 9or.ii au stabilit un comision %entru in orma(iile ob(inute %rin tortur$ atunci c?nd s*a tras conclu.ia c$, din moti!e morale, asemenea in orma(ii n*ar %utea i niciodat$ olosite +ntr*o %rocedur$ le#al$) De de alt$ %arte ar i %er ect +n re#ul$, cic$, s*o %redea, s$ .icem, %oli(iei) 6idic$ ochii s%re cele dou$ emei care se a%ro%iau de eiF Ni acum trebuie s$ ne %unem centurile %entru c$ b$nuiesc c$ ne +ndre%t$m c$tre :andaranaike) Ascult$) E*ai crede ce ne#ocieri a trebuit s$ %urt$m "i ce %romisiuni a trebuit s$ acem ca s$ te eliber$m de unde ai ost) A"a c$ a3ut$*m$ s$*mi (in aceste %romisiuni) 5ndi erent ce s*ar +nt?m%la, s$ nu s%ui nim$nui nimic %rin care s$ %oat$ i identi ica(i oamenii care te*au re(inut) Alt el o s$ dau de neca.uri mari, la el "i tata) T Dromit, .ise 6an3it cu con!in#ere) A%oi ad$u#$ mali(iosF Ai s%us c$ le*ai !eri icat %e ete) Ce mai ace dra#a de ,a##ieK 1amini +i +ntoarse o %ri!ire +ndurerat$) T ', dra#a de ,a##ie e bine) S*a m$ritat cu un senator american acum c?te!a luni) ,i*a trimis o in!ita(ie la rece%(ie, de a%t) A"a c$ m*am dus la /arrods "i am ales o bucat$ rumoas$ de %e"te %e care i*am trimis*o, dar eu nu m*am dus)

17) DA6A-5S;9) C?nd a!ionul :A:*2200 rula #r$bit s%re %oart$, c$%itanul*doctor Heannie d$du !erdictulF Ceea ce +i trebuia cu ade!$rat lui 6an3it era odihn$, +n#ri3ire "i hran$, su icient$ hran$ ca s$ %un$ la loc cele o%t sau .ece kilo#rame de mas$ cor%oral$ %e care dieta %red$rii e@traordinare i le luase, cu toate c$ (ad$u#$ ea) nu i*ar strica nici dac$ ar %etrece !reo c?te!a .ile +ntr*un s%ital) 5ns$ alaiul care +l +nt?m%in$ %e aero%ort se o%use ideii) Alaiul era com%us dintr*o sin#ur$ %ersoan$, dar acea %ersoan$ era ,e!rouI :eatri@ Oorhulst, "i nu a!ea che s$ ie contra.is$) 9ocul %otri!it %entru recu%erarea lui 6an3it, declar$ ,e!rouI Oorhulst, nu era o com%anie im%ersonal$ care %roducea +n#ri3ire medical$ +n serie, dar %rea %u(in$ dra#oste) Eu) 9ocul cel mai bun %entru ca 6an3it s$*"i reca%ete %uterile era un c$min con ortabil, iubitor) Al ei, de e@em%lu) A"a u hot$r?t) :eatri@ Oorhulst a!ea cate#oric dre%tate "i +n %ri!in(a %romisiunilor ei %ri!ind +n#ri3irea, c$ci din cli%a +n care sosi 6an3it toate resursele #os%od$riei ei destul de bo#ate +n resurse +i ur$ dedicate lui) A!ea o camer$ !ast$ "i r$coroas$ a"a cum +"i ima#inase +n cele mai ierbin(i "i trans%irate no%(i ale %ri.oniera*i ului) Drimea trei mese minunate %e .i ba nu, mai de#rab$ o du.in$, %entru c$ ori de c?te ori +nchidea o cli%$ ochii, se tre.ea #$sind un m$r sau o banan$ %er ect$ sau un ananas rece ca #hea(a a"te%t?nd l?n#$ %atul lui) ,ai mult, %?n$ la urm$ c?"ti#$ "i cearta cu doctorii c$rora 1amini le ordonase s$*l !eri ice +nc$ o dat$) Ade!$rat, mai +nt?i trebuise s$*i con!in#$ c$ %e toat$ %erioada %ri.onieratului usese s$n$tos +n iecare .i, sau cel %u(in +n iecare .i +n care nu era at?t de +n!ine(it "i b$tut +nc?t sim%lul a%t de a mer#e s$ nu*l doar$ mai mult dec?t era ca.ul) -ar du%$ aceea %ro it$ de libertatea casei mari "i a #r$dinilor ei "i mai mari) 5nclusi! %iscina, "i c?t de minunat era s$ %luteasc$ !is$tor %e s%ate %e a%a m?n#?ietoare "i r$coroas$, cu soarele ar.$tor binecu!?n*t?ndu*l din cer "i %almierii le#$n?ndu*se deasu%ra ca%ului) Ni a!ea acces la "tiri) Cn #eneral acesta nu era un lucru bun) 2im%ul %etrecut $r$ acces la %resa scris$ sau tele!i.iune nu*l %re#$tise %entru detaliile tuturor lucrurilor care se %etrecuser$ %e %laneta D$m?nt crime, re!olte, atentate cu ma"ini*ca%can$, r$.boaie) 2otu"i niciuna dintre aceste "tiri nu era cea mai rea) 4a !eni atunci c?nd 1amini trecu +ntr* o scurt$ !i.it$ +nainte de a %$r$si Sri 9anka %entru o treab$ mai ur#ent$ (dar, desi#ur, nes%eci icat$)) C?nd a3unse la u"$ %re#$tindu*se s$ %lece, se o%ri) T ,ai e ce!a ce nu (i*am s%us, 6an3) 4 !orba des%re tat$l t$u) T -a, a"a*i, .ise 6an3it %lin de remu"c$ri) Ar trebui s$*l sun imediat) -ar 1amini cl$tin$ din ca%) T A" !rea s$ %o(i) Droblema e c$ a a!ut un accident cerebral) A murit) 4@ista o sin#ur$ %ersoan$ +n lume cu care 6an3it !oia s$ !orbeasc$ +n acel moment, "i +l %rinse la tele on +nainte ca 1amini s$ %$r$seasc$ casa lui Oorhulst) 4ra b$tr?nul c$lu#$r Surash, care se bucur$ nes%us au.ind !ocea lui 6an3it) ,ai %u(in, desi#ur, s$ %o!esteasc$ des%re moartea lui 1anesh Subramanian, dar +n mod curios nici %rea trist din acest moti!) T -a, 6an3it, s%use, tat$l t$u a r$scolit cerul "i %$m?ntul ca s$ te #$seasc$, "i cred c$ asta l*a terminat) 'ricum, s*a +ntors +ntr*o .i de la %oli(ie %l?n#?ndu*se c$ se simte obosit, iar a doua .i de diminea($ era mort +n %atul lui) Eu st$tea bine cu s$n$tatea de ce!a tim%, "tii tu) T -e a%t nu "tiu, .ise 6an3it cu re#ret) E*a s%us niciodat$) T Eu !oia s$*(i aci #ri3i "i, 6an3it, nu trebuie s$ te +n#ri3ore.i) Hi!a sa !a i +nt?m%inat$ cu onoare, iar uneraliile s*au des $"urat bine) Cntruc?t tu nu erai %rintre noi, eu am ost cel care a rostit ru#$ciunile "i am a!ut #ri3$ s$ ie lori "i ore. +n sicriul lui, iar du%$ ce a ost incinerat eu %ersonal i*am dus cenu"a +n mare) ,oartea nu +nseamn$ s ?r"itul, s$ "tii) T Ntiu, .ise 6an3it, mai mult de dra#ul c$lu#$rului dec?t %entru sine)

T S*ar %utea nici s$ nu mai ie ne!oie s$ se nasc$ +nc$ o dat$) 5ar dac$ se re+ncarnea.$, sunt con!ins c$ !a i +n cine!a sau +ntr*o iin($ din a%ro%ierea ta) Ni, 6an3it, c?nd o s$ %o(i s$ c$l$tore"ti, te ro# s$ treci %e la noi) Ai un a!ocatK 2at$l t$u a l$sat ce!a %ro%riet$(i) :ine+n(eles c$ totul +(i re!ine (ie, dar trebuie %use +n ordine ni"te documente) Acest lucru +l tulbur$ %e 6an3it) Eu a!ea a!ocat) -ar c?nd +i %o!esti lui ,e!rouI Oorhulst, ea +i s%use c$ nu era o %roblem$, iar de atunci a!u a!ocat) Ni nu orice a!ocat, ci unul dintre %artenerii din com%ania tat$lui lui 1amini, al c$rui nume era Ei#el -e S$ram) Ceea ce +l nec$3ea mult mai mult %e 6an3it era 3un#hiul de !ino!$(ie %e care +l sim(ea) Eu "tiuse des%re moartea tat$lui s$u, iar moti!ul era c$ nu se ostenise s$ +ntrebe) Si#ur, +"i s%use, a!usese o mie de alte %robleme) -ar dac$ ar i ost in!ers, 6an3it oare ar i dis%$rut din mintea uu$lui s$uK Cn a ar$ de ser!itori, ,e!rouI Oorhulst u sin#urul s$u !i.i*tator +n %rimele .ile, dar a%oi el %rotest$ ("i doctorii trebuiser$ s$ ie de acord) c$ nici un stres %ro!ocat de !reun !i.itator nu s* ar %utea com%ara nici %e de%arte cu stresul cau.at de tinerii "i %uternicii temniceri lo!indu*l cu b?tele) :arierele ur$ reduse) 5n diminea(a urm$toare, +n tim% ce 6an3it e@%erimenta unul dintre a%aratele de #imnastic$ ale lui Oorhulst, !aletul intr$ +n sala de s%ort, +"i drese #lasul "i rostiF T O$ caut$ cine!a, domnule) ,intea lui 6an3it cutreiera de%arte) T Am !reun mesa3K Cntreb$) Oaletul o t$) T Eu, domnule) -ac$ sose"te !reun mesa3 !i se !a aduce imediat, a"a cum a(i cerut) Acum domnul -e S$ram ar !rea s$ !$ !ad$) S$*l %o tesc +n$untruK 6an3it +"i %use re%ede unul dintre halatele din in inita re.er!$ a amiliei Oorhulst) A!ocatul -e S$ram %relua imediat ca.ul) 9ui 6an3it nu i se %$rea chiar 3unior a!ea !reo cinci.eci sau "ai.eci de ani, %oate mai mult "i e!ident era bun +n meseria lui) Eu trebui s$ i se e@%lice des%re mo"tenirea tat$lui lui 6an3it) Cu toate c$ i se ceruse s$ se ocu%e de %roblemele lui 6an3it cu abia %atru.eci "i o%t de ore +n urm$, stabilise de3a e@isten(a lui 6an3it +m%reun$ cu tribunalul cores%un.$tor din 2rincomalee "i a!ea o idee destul de lim%ede des%re !aloarea mo"tenirii) T Eu sunt chiar dou$.eci de milioane de ru%ii, domnule Subramanian, s%use el, dar nici cu mult mai %u(in sau, la cursul de schimb curent, cam .ece mii de dolari S;A) Const$ +n mare din dou$ %ro%riet$(i, casa tat$lui dumnea!oastr$ "i o cas$ mai mic$ +n %re.ent neocu%at$) T Cunosc casa, .ise 6an3it) 2rebuie s$ ac ce!a anumeK T Acum nu, cu toate c$ e@ist$ o %osibilitate la care %oate a(i !rea s$ !$ #?ndi(i) -omnul :andara +nsu"i ar i dorit s*o ac$ +n locul dumnea!oastr$, dar, du%$ cum "ti(i, e im%licat +n ni"te %robleme strict secrete ale Ea(iunilor ;nite) T Ntiu, dar nu "tiu %rea multe, .ise 6an3it) T -esi#ur) Droblema e c$ +n mod normal a(i %utea ace o %l?n#ere +m%otri!a oamenilor care, $$, !*au +m%iedicat at?t tim% s$ !$ +ntoarce(i acas$, darP 6an3it inter!eniF T Ntiu) Eu trebuie s$ !orbim des%re acei oameni) T 4@act, declar$ -e S$ram %$r?nd u"urat) 'ricum, %ute(i urma o alt$ cale) 4ste %osibil s$ +nce%e(i o ac(iune +m%otri!a liniei maritime ba.at$ %e a%tul c$ ei nu ar i trebuit s$ %ermit$ ca na!a lor s$ ie luat$ de %ira(i) Eu ar +nsemna o sum$ la el de mare ca +n cel$lalt ca., bine+n(eles, %entru c$ e %u(in mai di icil de stabilit res%onsabilitatea lor "i %entru c$ sol!abilitatea lor nu e oarte mareP T Eu, sta(i %u(in, .ise 6an3it) 9or li s*a urat na!a, %e care eu m$ a lam din %ro%ria mea %rostie, "i acum eu s$*i dau +n 3udecat$ %entru c$ s*a +nt?m%lat a"aK Eu sun$ cinstit) Dentru %rima dat$ -e S$ram +i o eri un sur?s %rietenos)

T -omnul :andara a s%us c$ asta !e(i .ice, anun($ el) Acum cred c$ ma"ina mea ar trebui s$ ie #ataP Ni +ntr*ade!$r se au.i o b$taie +n u"$) 4ra Oass, !aletul, s$ anun(e c$ a"a era) A%oi, +nainte ca 6an3it s$ %oat$ s%une ce!a, !aletul i se adres$ directF T Eu sunt mesa3e %entru dumnea!oastr$, domnule) Ni, dac$ +mi %ermite(i n*am !rut s$ !$ deran3e. mai +nainte suntem cu to(ii %ro und +ndurera(i de %ierderea tat$lui dumnea!oastr$) Eu cu!intele !aletului +i reamintir$ lui 6an3it de moartea tat$*lui s$u) Eu a!ea ne!oie s$ i se reaminteasc$) Dierderea $cea %arte din el, .i "i noa%te, o ran$ care nu se !indeca) Cel mai r$u +n %ri!in(a mor(ii era a%tul c$ %unea ire!ocabil ca%$t comunic$rii) 6an3it r$m$sese cu o list$ lun#$ de lucruri %e care ar i trebuit s$ i le s%un$ tat$lui s$u "i nu i le s%usese niciodat$) Acum c$ %ierduse oca.ia, toate acele nerostite e@%rim$ri ale iubirii "i res%ectului se de%uneau +n inima lui 6an3it) Ni, bine+n(eles, +n "tiri nu a!ea ce bucurie s$ #$seasc$) 9u%tele se intensi icaser$ +ntre 4cuador "i Columbia, a%$reau noi certuri %ri!ind +m%$r(irea a%elor Eilului, iar Coreea de Eord +naintase o %l?n#ere Consiliului de Securitate acu.?nd China de +nde%$rtarea norilor de %loaie de deasu%ra ore.$riilor coreene s%re cele a%ar(in?ndu*le lor) Eimic nu se schimbase) Eumai c$ acum %o%ula(ia lumii era ire!ocabil mai mic$ cu o %ersoan$) 5ns$ e@ista un lucru %e care +l %utea ace ar i trebuit s$*l ac$ de3a de mult "i +n cea de* a "asea .i %etrecut$ ca musa ir +n casa Oorhulst, 6an3it ceru +n cele din urm$, "i ob(inu, o co%ie a comunica(iei renetice %e care o trimisese #r$bit din a!ion) ' studie critic "i insistent, a"a cum un %roas%$t %ro esor de literatur$ studia.$ te.a inal$ a unui student) -ac$ e@istau acolo #re"eli care l*ar %utea descali ica, el a!ea s$ le #$seasc$) -esco%eri de%rimat c$ +ntr*ade!$r erau c?te!a la %rima !edere dou$, a%oi %atru, a%oi unul sau dou$ %asa3e adi(ionale care nu erau cu totul #re"ite, dar nici nu %$reau s$ ie oarte clare) 6an3it a!ea scu.e) 2otul se datora ultimelor "a%te sau o%t s$%t$m?ni, c?nd +n cele din urm$ +"i com%letase demonstra(ia +n minte tot ceea ce reu"ise s$ com%lete.e, li%sindu*i h?rtia, cerneala sau calculatorul "i continuase s$ o re%ete, %as cu %as, +n#ro.it c$ ar %utea uita !reun %as crucial) Cntrebarea era ce s$ ac$ cu acele %asa3e #re"ite) 6an3it u %reocu%at de %roblem$ +ntrea#a .i "i o mare %arte din noa%te) S$ trimit$ re!istei o list$ de corec(iiK A"a ar i %$rut lo#ic s$ ac$P Cns$ m?ndria +i st$tea +n cale, %entru c$ A#re"elileB erau mai de#rab$ su%er iciale, lucruri %e care orice matematician serios le*ar de%ista %e dat$ "i ar !edea oarte re%ede cum %ot i re%arate) 5ar el a!ea oroare s$ nu se considere c$ cer"e"te) Eu mai trimise alt$ scrisoare la Eature, de"i +n ma3oritatea no%(ilor care urmar$, +n tim% ce +ncerca s$ adoarm$ +l r$m?nta mereu +ntrebarea des%re ce ar i trebuit s$ ac$) 6an3it "i*ar i dorit s$ "tie mai bine ce ace o %ublica(ie ca Eature cu articolele de #enul celui trimis de el) 4ra destul de si#ur c$ dac$ ar i dorit s$*l %ublice, %rimul %as ar i s$ trimit$ co%ii la trei*%atru e@%er(i +n domeniul res%ecti! ca s$ !eri ice dac$ nu con(ine #re"eli e!idente) 'are c?t %utea dura astaK 6an3it nu "tia) Ceea ce "tia era c$ de3a durase mult mai mult dec?t i*ar i %l$cut lui) A"adar de iecare dat$ c?nd !aletul b$tea la u"$ s$ anun(e un !i.itator, s%eran(ele lui 6an3it +n loreau, "i de iecare dat$ c?nd !aletul anun(a ce treab$ neim%ortant$ a!ea res%ecti!ul, s%eran(ele i se n$ruiau iar$"i) 18) C',DAE5A)

Cn cea de*a "a%tea .i %etrecut$ de 6an3it la amilia Oorhulst !aletul anun($ un alt !i.itator, iar acesta era ,7ra de So7.a) T -eran3e., 6an3itK Cntreb$ ea imediat) ,$tu"a :ea .ice c$ %ot s$ stau cu tine at?t tim% c?t nu te +m%iedic s$ te odihne"ti) Cn realitate el chiar se odihnea, iar ,7ra de So7.a cu si#uran($ +l +m%iedica) Eu !ru s$*i s%un$ asta "i s$ str$dui s$ +nche#e o con!ersa(ie) T Ce aci aiciK Cntreb$) Adic$, e"ti tot la uni!ersitateK Eu mai era) Eu mai usese du%$ cursul de sociolo#ie %e care +l rec!entaser$ am?ndoiQ de a%t tocmai se +ntorsese de la o sesiune %ostdoctorat (%ostdoctoratM /abar n*a!usese c?t urcase ea %e scara academic$) la ,52 +n America, "i ire"te c$ el +ntreb$F T Ce studie.iK T D$iP 5nteli#en($ arti icial$, mai mult sau mai %u(in) -ecise s$ i#nore cri%ticul Amai mult sau mai %u(inB) T Ni ce mai ace inteli#en(a arti icial$K 5n s ?r"it ea .?mbi) T -ac$ te re eri la c?t de a%roa%e suntem de a ob(ine un com%uter cu care s$ %utem sta de !orb$ +n mod re.onabil, e #roa.nic) Drin com%ara(ie cu ti%urile de %roiecte %ri!ind inteli#en(a arti icial$ %e care +ncercau s$ le reali.e.e cei care au creat domeniul $sta, nu e r$u deloc) Ai au.it !reodat$ de ,ar!in ,insk7K 6an3it +"i consult$ memoria "i nu #$si nimic) T Eu cred) T D$cat) A ost una dintre cele mai #ro.a!e min(i care au +ncercat s$ de ineasc$ ce este #?ndul "i s$ desco%ere metode s$ determine un com%uter s$ ac$ ceea ce s*ar %utea numi #?ndire) 'bi"nuia s$ s%un$ o %o!este care m$ +n!esele"te uneori) &$cu o %au.$, nesi#ur$ de interesul lui) 6an3it, care s*ar i bucurat s*o aud$ anun(?nd +nt?r.ierile trenurilor sau cota(iile de +nchidere la burs$, emise sunetele necesare "i ea continu$F T 4i, %roblema e c$ la +nce%utul studiilor des%re 5A el, la el ca "i al(i %ionieri, a considerat recunoa"terea semnelor dre%t una dintre emblemele 5A) 6ecunoa"terea semnelor a ost re.ol!at$ +ntr*un mod relati! banal) Casieriile din toate su%ermar*keturile din lume au +nce%ut s$ citeasc$ %re(urile iec$rui articol de %e codurile de bare) Ni ce s*a +nt?m%latK 5A a ost %ur "i sim%lu rede init$) 6ecunoa"terea semnelor a ost eliminat$ din re(et$ %entru c$ usese re.ol!at$, de"i com%uterele +nc$ nu %uteau s$ ac$ #lume "i nici s$*"i dea seama du%$ elul cum ar$(i c$ e"ti mahmur) T -eci acum %o(i ace un com%uter s$ in!ente.e o #lum$K 4a se ridic$) T A" !rea eu, .ise ea $r$ che ) A%oi o t$F -e a%t, nu mai sunt interesat$ +n %rinci%al de #enul $sta de lucruri) ,ai mult de a%lica(ii) Drote.e autonome, +n cea mai mare %arte) C"i schimb$ "i e@%resia "i subiectul) &$r$ nici un a!ertisment +ntreb$F T 6an3it, de ce +(i tot aco%eri #ura a"aK 4ra o +ntrebare mai %ersonal$ dec?t se a"te%tase din %artea ei) Cns$ era destul de con"tient de modul +n care m?na continua s$*i aco%ere a(a) 4a insist$F T -in(ii +(i ac %roblemeK 4l admiseF T Ntiu cum ar$t) T 4i bine, "i eu "tiu, 6an3it) Ar$(i ca un b$rbat onest, serios "i e@trem de inteli#ent care nu s*a hot$r?t s$ lase un dentist s$*i re%are #ura) Cl$tin$ din ca%F 4 cel mai u"or lucru din lume, 6an3it, "i nu numai c$ o s$ ar$(i mai bine, o s$ "i mesteci mai bine) Se ridic$)

T 5*am %romis m$tu"ii :ea c$ nu stau mai mult de .ece minute "i ea mi*a dat !oie s$ te +ntreb dac$ n*ai !rea s$ +no(i +n ocean) De %la3a EilaIeli) Ntii unde eK A!em o c$su($ de !acan($ acolo, a"a c$ dac$ ai !reaP ', da, 6an3it !oia) T ' s$ ne descurc$m, .ise ea "i +l sur%rinse cu o +mbr$(i"are) Ui*am sim(it li%sa, s%use, retr$#?ndu*se s$ se uite la el) 1amini mi*a %o!estit c$ l*ai +ntrebat des%re osta lui %rieten$) Ai !reo +ntrebare de #enul $sta "i %entru mineK T /m, $cu el) A%oiF ,$ ro#, da, %resu%un c$ te re eri la canadian) 4a .?mbi) T -a, %resu%un c$ da) 4i bine, canadianul era +n :ora*:ora, ultima dat$ c?nd am au.it de el, unde construiau un hotel "i mai mare) -ar asta a ost cu mult tim% +n urm$) Eu (inem le#$tura) 6an3it nu "tiuse m$car ca 1amini "i ,7ra a!eau idee unul de e@isten(a celuilalt, cu at?t mai %u(in c$ a%arent erau +n rela(ii %rietene"ti) Eu numai asta nu "tiuse) Oi.itele %rimite se +ndesir$, cu a!ocatul de la irma dr) :andara care tot !enea cu acte de semnat AEu din cau.$ c$ mo"tenirea tat$lui t$u ar i a"a de com%licat$B se scu.a el +n a(a lui 6an3it) AEumai c$ ai ost dat dis%$rut "i cine!a din birocra(ie a inter%retat acest lucru ca +nsemn?nd %resu%us mort) A"a c$ trebuie s$ l$murim %roblema asta)B Ni mai era "i %oli(ia) Cm%otri!a lui 6an3it %ersonal nu a!ea nimeni nici o acu.a(ie) -e S$ram se asi#urase de asta +naintea oric$rui intero#atoriu) -ar a3unseser$ +n und$turi %ri!ind %irateria, iar 6an3it era sin#urul care i*ar i %utut a3uta s$ se l$mureasc$) Cn %lus era %roblema A%rote.elor autonomeB ale ,7rei de So7.a, ce*or i ost "i ele) C$ut$rile lui +i ur$ de %u(in a3utor) Cntr*ade!$r, +l +ndrumaser$ s%re orto#ra ia corect$, dar ce le#$tur$ a!ea 5A cu membrele arti iciale sau im%lanturile auditi!eK :eatri@ Oorhulst +l a3ut$ de data asta) T A, nu e !orba des%re ni"te %icioare de lemn inteli#ente, 6an3it, +i s%use ea) 4 ce!a mult mai subtil) 5deea e s$ cree.e o mul(ime de robo(i oarte mici care s$ ie in3ecta(i +n lu@ul san#uin, iar ei s$ ie %ro#rama(i s$ distru#$, s$ .icem, celulele canceroase) T /m, $cu el, anali.?nd ideea "i %l$c?ndu*i) 4ra, desi#ur, e@act #enul de %roiect care s*o interese.e %e ,7ra de So7.a) Ni robo(ii $"tia mici, sunt buniK ,e!rouI Oorhulst .?mbi trist) T -ac$ i*am i a!ut cu c?(i!a ani +n urm$, %oate n*a" i ost !$du!$ ast$.i) Eu, deocamdat$ doar se s%er$) Dur "i sim%lu nu e@ist$ onduri %entru cercetare chiar "i ,7ra a tot a"te%tat s$ i se inan(e.e %roiectul, "i tot nu s*a +nt?m%lat) ', se #$sesc destui bani %entru cercetare at?t tim% c?t cercetarea se re er$ la !reun ti% de arm$) C?nd 6an3it u +n s ?r"it +n stare s$ dea curs in!ita(iei ,7rei de So7.a, :eatri@ Oorhulst +i urni.a bucuroas$ o ma"in$ "i un "o er) De drumul s%re %la3$ +nce%u s$ recunoasc$ re%erele) -esi#ur el "i) 1amini desco%eriser$ %la3a %e c?nd e@%lorau tot ceea ce a!eau de o erit +m%re3urimile) Eu se schimbaser$ %rea multe) Dla3ele +"i a!eau +nc$ %artea de emei rumoase +n costume de baie minuscule, dar relati! %u(ine) 6an3it habar n*a!ea cum %utea s$ arate c$su(a de %e %la3$ a amiliei de So7.a, %?n$ c?nd i* o ar$t$ "o erulF aco%eri" din (i#l$, !erand$ +n#r$dit$ +n 3urul u"ii, dr$#u( decorat$ cu lori !iu colorate) Abia c?nd u"a se deschise "i ,7ra de So7.a ie"i, %urt?nd o rochi($ sub(ire %este bikinii la el de moderni "i de minusculi ca oricare al(ii de %e %la3$, u si#ur c$ nimerise +n locul %otri!it) A%oi nu mai u at?t de si#ur, %entru c$ imediat +n urma ei a%$ru o eti($ de cinci sau "ase ani) 6an3it e@%eriment$ o ra%id$ "i de.am$#itoare schimbare a realit$(ii) ' eti($ de "ase aniK A ,7reiK

2recuse chiar at?t de mult tim%K Eu) Ada 9abroo7 era iica surorii ,7rei, acum +ns$rcinat$ +n ultimele luni cu un alt co%il "i din acest moti! ericit$ s$ +nde%lineasc$ dorin(a iicei ei de a %etrece c?t mai mult tim% cu m$tu"a ei a!orit$) Ni ,7ra se bucura s*o aib$ %e Ada cu ea, mai ales iindc$ mama Adei o trimisese "i %e bon$ ca s$ se asi#ure c$ micu(a nu era o %roblem$) -u%$ ce 6an3it se schimb$ de haine "i u uns cu crem$ de %rotec(ie solar$ de c$tre ,7ra, a%tul +n sine iind una dintre cele mai %l$cute e@%erien(e recente, cei doi %lutir$ %este nisi%urile ierbin(i s%re a%ele r$coroase ale #ol ului) Cel mai minunat lucru la %la3ele Sri 9ank$i, +n a ar$ de com%anie, era c$ a%a se ad?ncea tre%tat) 9a .eci de metri de linia ($rmului +nc$ %uteai sta +n %icioare) 4l "i ,7ra nu +naintar$ mai mult de .ona unde a%a le a3un#ea %?n$ la talie "i nici nu +notar$ at?t de mult, ci mai de#rab$ se b$l$cir$ erici(i +n a%$) 6an3it nu re.ist$ tenta(iei de a*i ar$ta c?t %oate s$ +noate %e sub a%$ a%roa%e o sut$ de metriQ cu mult mai %u(in dec?t reu"ea +n adolescen($ l?n#$ st?nca SIami, dar su icient c?t s$ ob(in$ com%limente de la ,7ra, lucru care de a%t usese "i sco%ul e@%erien(ei) Niretenia a acerii cu bona de!eni e!ident$) 5n tim% ce ei $ceau du" "i se schimbau, li se +ntinsese o mas$ bun$) -u%$ ce terminar$, bona o lu$ %e Ada la culcare, iar ea dis%$ru acolo unde se ducea c?nd nu era !i.ibil$ +nde%linindu*"i sarcinile) Cn mare, %entru 6an3it aceasta u una dintre cele mai %l$cute %$r(i ale .ilei) 5ns$ c?nd ,7ra anun($ c$ trebuia cu ade!$rat s$ +noate m$car c?te!a sute de metri "i nu, 6an3it nu trebuia s$ !in$ cu ea, %entru c$ trebuia s$ se e@%un$ la soarele %uternic doar at?t c?t era necesar %entru ca %ielea lui s$ se obi"nuiasc$ din nou cu el el u lini"titor de si#ur c$ ea se !a +ntoarce) 5ar +n ultimele dou$.eci de minute +nce%use s$ se +ntrebe dac$ e@tra%olase corect unul din termenii lui So%hie 1ermain) 2ocmai se con!insese c$ nu #re"ise c?nd micu(a Ada se tre.i) C"i c$ut$ m$tu"a, dar se lini"ti c?nd 6an3it lutur$ m?na +n direc(ia +n care bra(ele "i lo!iturile de %icioare ale ,7rei o %ro%ulsau %rin a%$) Atunci Ada +"i aduse un suc de ructe "i se a"e.$ s$ !ad$ ce $cea 6an3it) Cn #eneral 6an3it %re era s$ nu ie urm$rit +n tim% ce se 3uca cu matematica) Ada +ns$ %$rea s$ aib$ %ro%riile ei re#uli %ri!ind audien(a) Eu se %l?nse c$ usese l$sat$ acolo, nici m$car su%$rat$ nu era) C?nd 6an3it +i aduse o +n#he(at$ de la !?n.$torii ambulan(i de %e %la3$, ea o manc$ +ncet, cu ochii i@a(i %e ceea ce scria el +n caiet) C?nd o termin$, aler#$ %?n$ la mar#inea a%ei s$ se s%ele %e de#etele li%icioase +nainte de a +ntreba %oliticosF T Dot s$ !$d ce aciK -e3a 6an3it se calmase +n %ri!in(a ormulelor 1ermain) -eschise caietul %e m$su(a din a(a lui, interesat s$ !ad$ ce +n(ele#ea ea din ecua(ia 1ermain) 4a studie o cli%$ "irul de simboluri, a%oi anun($F T Eu cred c$ +n(ele# asta) T 4 di icil, u de acord 6an3it) Eici nu cred c$ %ot s$*(i e@%lic acum) 5ns$P &$cu o %au.$, e@amin?nd*o) 4ra cu mult mai mic$ dec?t 2i an7 8anakaratnam, bine+n(eles, dar a!ea a!anta3ul unei educa(ii mai bune "i al unei amilii mai so isticate) T Dot s$*(i ar$t ce!a, .ise el) Ntii s$ numeri %e de#eteK T Si#ur c$ "tiu, .ise ea cu amabilitatea +n3um$t$(it$ de indi#nare) ;ite, continu$ ridic?nd %e r?nd c?te un de#etF ;nu, doi, trei, %atru, cinci, "ase, "a%te, o%t, nou$, .ece) T -a, e oarte bine, dar numeri doar %?n$ la .ece) Ui*ar %l$cea s$ "tii s$ numeri %?n$ la 102<K

D?n$ s$ termine s$*i arate co%ilului re%re.entarea binar$ %e toate de#etele a num$rului 102<, ,7ra se +ntorsese de la +not "i asculta la el de atent ca Ada) C?nd termin$, eti(a se uit$ la m$tu"a ei, care acum +"i usca %$rul cu un %roso%) T 4 bine, nu*i a"a, m$tu"$ ,7raK A%oi c$tre 6an3itF ,ai "tii "i alte trucuriK 6an3it e.it$) Cel$lalt truc al s$u nu i*l ar$tase nici m$car lui 2i an7 8anakaratnam, dar acum ,7ra era s%ectator) T -e a%t, .ise, "tiu) Ni +nde%$rt$ o %arte din sc?ndurile !erandei bun#aloI*ului ca s$ %oat$ desena un cerc %e nisi%F ' T Asta e o ru%ie, .ise) ,$ ro#, bine+n(eles c$ e doar ima#inea unei ru%ii, dar hai s$ .icem c$ e o moned$ real$) ' %o(i arunca +n aer "i %oate ateri.a +n dou$ eluri, ie ca%, ie %a3ur$) T Sau dac$ !a c$dea +n nisi% %oate r$m?ne +n dun#$, s%use Ada) 4l se uit$ la ea, dar e@%resia micu(ei Ada era ne!ino!at$) T D$i, atunci n*o arunc$m %e %la3$) &olosim masa de la ca.inou) Acum, dac$ arunc$m dou$ monedeP ' o iecare %oate c$dea ie ca%, ie %a3ur$) Asta +nseamn$ c$ sunt %atru !ariante %osibile) Doate i ca%*ca%, ca%*%a3ur$, %a3ur$*ca% sau %a3ur$*%a3ur$) 5n tim% ce dac$ a!em trei monedeP ' ' ' e@ist$ o%t %osibilit$(iF ca%*ca%*ca%, ca%*ca%*%a3ur$, ca%* T 6an3it, +l +ntreru%se ,7ra .?mbindu*i cu o urm$ de iritare +n #las, Ada "tie ce +nseamn$ doi la %uterea trei) T Si#ur c$ "tie, .ise el su%us) ;ite des%re ce e !orba) 5a b$(ul $sta "i desenea.$ un "ir de c?t de multe monede !rei) 4u nu m$ uit) -u%$ ce ai terminat, +n cam .ece secunde o s$ scriu num$rul e@act de combina(ii %osibile la rotirea acelui num$r de monede) Ni, ad$u#$ el ridic?nd un de#et, ca s$ ie "i mai interesant, o s$ te las s$ aco%eri c?te !rei dintre ele, de la oricare ca%$t al "irului, ca s$ nu %ot s$*mi dau seama c?te monede sunt) Ada, care ascultase atent, $cuF T ;au) Doate s$ ac$ asta, m$tu"$ ,7raK ,7ra s%use cu ermitateF T Eu) Eu dac$ nu tra#e cu ochiul sau tri"ea.$ +n !reun el) A%oi c$tre 6an3itF Eu tra#i cu ochiulK T Eu) T Ni n*o s$ "tii c?te monede sunt de a%t +n "irK 4l +"i str?nse bu.ele) T E*am s%us nimic des%re ce n*o s$ "tiuP -ar nu, n*o s$ "tiu) T 4 im%osibil, declar$ ea) -ar c?nd 6an3it o in!it$ s$*l %un$ la +ncercare, ea +l +ntoarse "i o %use %e Ada s$*i urm$reasc$ ochii ca s$ se asi#ure c$ nu se olosea de !reo ereastr$ care +nt?m%l$tor ar i %utut ser!i dre%t o#lind$) A%oi "terse re%ede monedele, l$s?nd doar trei) 5i $cu cu ochiul Adei, a%oi cobor+ %roso%ul ast el +nc?t s$ aco%ere dou$ dintre cele trei r$mase "i de asemenea +nc$ un metru $r$ nici o moned$P ' a%oi rostiF T 4 r?ndul t$u) 6an3it se +ntoarse +ncet, de %arc$ ar i a!ut tot tim%ul din lume, +n tim% ce Ada (i%aF T 1r$be"te*te, 6an3itM Ai numai .ece secundeM Sau cinci, acum) Sau numai dou$P 4l +i .?mbi co%ilului) T Eu te +n#ri3ora, o s $tui el) Se a%lec$ "i se uit$ %entru %rima dat$ acolo unde usese "irul de monede, lu$ b$(ul "i la un ca%$t al "irului tras$ o linie drea%t$) A%oi, +nde%$rt?nd %roso%ul ,7rei, s%useF

T ;ite r$s%unsul t$u "i .?mbi) /m, .ise admir?nd re.ultatul) &oarte inteli#ent) A"te%ta o reac(ie din %artea ,7rei %ri!ind +nscrisul de %e nisi% ,7ra se holb$ o cli%$ uluit$, a%oi e@%resia i se lim%e.i) T ', -umne.euleM -aM 4 re%re.entarea binar$ %entru stai %u(in num$rul .ecimal 8M Ni e r$s%unsul corectM 6an3it, continu?nd s$ .?mbeasc$, +nclin$ din ca% "i se +ntoarse s%re Ada, acum %u(in mai l$murit$) 'are ar i trebuit s$*i e@%lice cum unc(iona nota(ia binar$ 1,10,11,100 %entru 1, 2, <,=K 4.it$) 5ns$ bu.ele eti(ei se des $cur$ +ntr*un sur?s) T E*ai s%us c$ o s$ ie binar, 6an3it, dar nici n*ai s%us c$ n*o s$ ie, a"a c$ b$nuiesc c$ e +n re#ul$) 4 o "mecherie rumoas$) 9i!r$ !erdictul cu su icient$ #ra!itate de adult ca s$ men(in$ .?mbetul lui 6an3it) Curio.itatea lui era totu"i st?rnit$) T S%une*mi ce!a, Ada) Chiar "tii ce sunt numerele binareK 4a a i"$ o indi#nare bat3ocoritoare) T :ine+n(eles, 6an3itM Eu "tii du%$ cine i*a con!ins m$tu"a ,7ra %e %$rin(ii mei s$*mi %un$ numeleK ,7ra u cea care r$s%unse %ri!irii nedumerite a lui 6an3it) T 4 !ina mea, admise) C?nd sora mea "i so(ul ei nu %uteau c$dea de acord asu%ra numelui co%ilului, eu am su#erat Ada) Ntii, Ada 9o!elace a ost eroina "i modelul meu) 2oate %rietenele mele erau i@ate %e emei ca Shi!a, Gonder Goman sau 5oana d0Arc, dar sin#ura emeie cu care !oiam eu s$ sem$n c?nd !oi i mare era contesa Ada 9o!elace) T ContesaP Cnce%u 6an3it, a%oi %ocni din de#ete) Si#ur c$ daM &emeia cu calculatorul din, c?t era, 1800K &iica lordului :7ron, care a scris %rimul %ro#ram de calculator din istorie %entru ma"ina de calculat a lui Charles :abba#eM T -a, ea, a%rob$ ,7ra) :ine+n(eles, ma"ina nu a a3uns niciodat$ s$ ie construit$ nu de(ineau tehnolo#ia necesar$ *dar %ro#ramul era bun) -e asta au denumit limba3ul de %ro#ramare Ada) -rumul .ilmic la %la3$ de!eni ca o +nt?lnire i@$, "i atunci 6an3it se #?ndi la un mod de a ace lucrurile "i mai rumoase) -e S$ram +i deschisese o linie de credit bancar +n ba.a mo"tenirii de la tat$l s$u, ceea ce +nsemna nu numai c$ a!ea un cont +n banc$ cu ru%ii %e care le %utea cheltui, ci "i c$ a!ea un card) 6an3it remarcase restaurantele de %e %la3$ de dincolo de "irul de co%aci "i decise s$ o scoat$ %e ,7ra la o cin$) No erul o%ri la unul dintre restaurantele de %e drum, dar c?nd 6an3it deschise u"a s$ in!esti#he.e mirosurile, nu erau +ncura3atoare) 9a a doua +ncercare u mai bine) 5ntr$, ob(inu un meniu, adulmec$ minu(ios "i*i s%use %ersoanei de la care %rimise meniul c$ %robabil se !a +ntoarce, dar nu s%eci ic$ "i c?nd) 5n cel de*al treilea, 6an3it %rimi un meniu la care abia se uit$) Aromele din buc$t$rie, elul +n care %u(inii clien(i %relun#eau "ederea la ceai "i desertP 6an3it ins%ir$ ad?nc "i $cu o re.er!are) 5ar c?nd o in!it$ %e ,7ra, ea %$ru nesi#ur$ doar o secund$, a%oi s%useF T :ine+n(eles, ar i #ro.a!) Ceea ce +nsemna c$ 6an3it mai a!ea numai o .i +nainte de a a!ea %l$cerea s$ ie el cel care +i o erea ce!a ei) Ada nu era acolo, a"a c$ +notar$ +m%reun$, mai de%arte ca de obicei, iar c?nd se +ntoarser$ se +mbr$car$ "i statur$ cu r$coritoarele %e !erand$, discut?nd alene) -e a%t, ,7ra era cea care !orbea cel mai mult)

T De !remuri era mult mai animat aici, .ise, %ri!ind %este nisi%ul a%roa%e %ustiu) C?nd eram mic$ erau dou$ hoteluri de lu@ chiar %e %la3$ "i mult mai multe restaurante) 6an3it o %ri!i curios) T Ui*e dor de !remurile animateK A) T ', nu %rea) Cmi %lace %a"nic, a"a cum e acum) -ar %$rin(ii mei obi"nuiau s$ !in$ s$ danse.e aici, iar acum nu mai e nimic) 6an3it a%rob$) T 2sunami*ul din Riua -arurilor, rosti serios) -ar ea cl$tina din ca%) T Cu mult +nainte de asta) 4ra +n 198=) Cnce%utul r$.boiului ci!il) ;nele dintre %rimele lu%te s*au %urtat chiar aici, 2i#rii ,$rii debarc?nd +n locul $sta ca s$ %oat$ lansa un atac asu%ra aero%ortului) Armata a %reluat hotelurile ca %o.i(ii de tra#ere, a"a c$ 2i#rii au a!ut #ri3$ de ele) D$rin(ii mei erau aici, n*au %utut %leca %?n$ nu s*au mai lini"tit %u(in lucrurile "i s*au redeschis drumurile) ,ama s%une c$ trasoarele erau ca ni"te ocuri de arti icii, (?"nind de %e !asele de asalt "i +na%oi dins%re hoteluri) ' numeau Adistrac(iaB) 6an3it !ru s$ dea un r$s%uns, dar nu "tiu cum) Eu +n cu!inte) Ceea ce !oia cu ade!$rat era s*o +mbr$(i"e.e) Se %re#$ti %entru un el de %rim %as %un?ndu*"i m?na %este m?na ei care se odihnea %e bra(ul scaunului) 4a nu %$ru s$ se su%ere) T Oechile cl$diri +n ruin$ erau tot aici c?nd am crescut eu, .ise) Ntii ce a a!ut +n inal #ri3$ de eleK 2sunami*ul) Alt el cred c$ +nc$ ar i aici) Se +ntoarse s%re el, .?mbindP Ni %$r?nd destul de mult c$ ar !rea s$ ie s$rutat$) 4l o test$) Se do!edi c$ estimarea lui usese corect$) Ooia) 4a u cea care +l lu$ de m?n$ "i +l conduse +n casa de %e %la3$, cu acea %rimitoare cana%ea %er ect %otri!it$ %entru dou$ %ersoane, iar 6an3it desco%eri c$ actul se@ual cu o emeie era nu numai un lucru bun +n sine, ci era chiar de multe ori mai bun c?nd emeia era o %ersoan$ care +(i %l$cea, o res%ectai "i +n com%ania c$reia !oiai cu ade!$rat s$ %etreci oarte mult tim%) A%oi urm$ cina or#ani.at$ de el, care u de asemenea minunat$) ;na %este alta, acea .i %e %la3$ u un imens succes, iar ,7ra "i 6an3it $cur$ imediat %lanuri s$ o re%ete) -es) 5ns$ nu se +nt?m%l$ a"a, iindc$ e@act +n .iua urm$toare se +nt?m%l$ ce!a care le schimb$ %lanurile) Ada 9abroo7 era cu ei +n acea .i, la el "i bona ei care le tot arunca %ri!iri lun#i %ie.i"e ,7rei "i lui 6an3it, con!in#?ndu*l %e 6an3it c$ ceea ce $cuser$ am?ndoi le era scris %e e(e) &u totu"i o .i %er ect normal$ dac$ nu %unem la socoteal$ c$ la sosirea lui ,7ra +l s$rut$ %e bu.e "i nu ca de obicei %e obra. %?n$ c?nd se +ntoarser$ din a%$, +"i +mbr$car$ halatele "i se ser!ir$ cu b$uturi) A%oi Ada !$.u ce!a) ;mbrindu*"i cu m?na ochii de soare, +ntreb$F T 5ar a !enit omul $la care lucrea.$ %entru OorhulstK 5ar c?nd 6an3it se ridic$ s$ se uite mai bine, da, era !aletul amiliei Oorhulst, mi"c?ndu*se mult mai re%ede dec?t +l !$.use 6an3it !reodat$ "i (in?nd str?ns +ntr*o m?n$ un sno% de h?rtii) D$rea emo(ionat) Eu doar emo(ionat, ci ner$bd$tor s$*i dea %a#inile lui 6an3it, iar c?nd se a la la cinci*"ase metri de el stri#$F T -omnuleM Cred c$ asta s*ar %utea s$ ie ceea ce a"te%ta(iM Ni a"a "i era) ,$ ro#, +ntr*un el) 4ra o anali.$ am$nun(it$ a articolului lui 6an3it, de a%t cinci anali.e di erite ale articolului, a%arent iecare scris$ de o %ersoan$ di erit$ (dar nenumit$), iar ceea ce $ceau ei *+n detalii e@acte "i a%roa%e ili.ibile era s$ %arcur#$ iecare %asa3 +n care 6an3it +nsu"i

desco%erise de3a o eroare sau o neclaritate) 5n %lus, ei #$siser$ nu mai mult de uns%re.ece alte %asa3e care a!eau la el de mult$ ne!oie de cur$(enie, dar %e care 6an3it nu le desco%erise +n reca%itularea lui) 5n total erau %atru.eci "i dou$ de %a#ini, iecare dens aco%erit$ cu cu!inte "i ecua(ii) -u%$ ce 6an3it o %arcur#ea ra%id %e iecare "i se #r$bea la urm$toarea, %asa oile ,7rei, +ncruntarea ad?ncindu*i*se la iecare %a#in$) T Reilor, .ise +n cele din urm$, ce !or s$ s%un$K Cmi comunic$ moti!ele %entru care +mi res%in# nenorocitul de articolK ,7ra +"i mu"c$ bu.a +n tim% ce recitea %entru a %atra sau a cincea oar$ %a#ina de s ?r"it) A%oi +nce%u s$ .?mbeasc$) 5n d$du oaia +na%oi lui 6an3it) T 5ubitule, .ise +n tulburarea momentului niciunul dintre ei nu obser!$ c$ ea nu*i mai s%usese niciodat$ a"a care e ultimul cu!?nt de la s ?r"itul mesa3uluiK 6an3it +i smulse oaia) T Ce cu!?ntK Cntreb$) Orei s$ s%ui chiar aici 3osK ;nde scrie A&elicit$riBK T 4@act la asta m$ re er, +l in orm$ ea, acum cu .?mbetul lar# "i tandru "i din toate %unctele de !edere cel mai rumos .?mbet %e care el "i l*ar i dorit !reodat$ din %artea ,7rei de So7.a) Ai mai %omenit !reodat$ s$ ie elicitat cine!a %entru un e"ecK 5(i %ublic$ articolul, 6an3itM Consider$ c$ ai reu"it +n s ?r"itM 19) &A5,A T 5mediat ce o s$ (i se %ublice articolul +n re!ista aia o s$ ii celebru) Celebru cu ade!$ratM -eclar$ :eatri@ Oorhulst c?nd 6an3it se +ntoarse seara la ea acas$) 5ns$ se +n"ela) Eu dur$ at?t de mult) Cu c?te!a .ile +nainte ca rotati!a re!istei s$ +ncea%$ s$ ti%$reasc$ sutele de mii de co%ii care trebuiau s$ aduc$ aima lui 6an3it +n lume, aima sosise de3a) Cine!a %oate din an#a3a(ii de la Eature, sau dintre re eren(i l$sase s$ trans%ire %o!estea "i re%orterii +nce%user$ s$ sune) ,ai +nt?i ::C, a%oi cine!a de la EeI Jork 2imes, "i du%$ aceea toat$ lumea, to(i dorind ca 6an3it s$ e@%lice cu ce se 3ucase ,onsieur &ermat "i de ce durase at?t tim% ca s$ se demonstre.e c$ a!usese dre%tate) 9ui 6an3it +i era destul de u"or s$ r$s%und$) ,ai #reu +i era s$ "tie ce s$ s%un$ c?nd cei care sunau +ntrebau des%re .!onul cum c$ usese +n +nchisoare sub o acu.a(ie sau alta, dar acolo +l a3ut$ -e S$ram) T S%une*le %ur "i sim%lu c$ a!ocatul t$u te*a instruit s$ nu discu(i subiectul %entru c$ %rocesul este +n des $"urare) ' s$ ie ade!$rat +naint?nd o ac(iune +m%otri!a liniei maritime) T -ar nu !reau s$ le iau banii, obiect$ 6an3it) T Eu*(i ace %robleme) E*o s$*i %rime"ti) ' s$ am eu #ri3$ de asta, dar e un moti! su icient de bun ca s$ re u.i s$ r$s%un.i la orice +ntrebareP Cntruc?t doctor :andara a insistat ca +ntrea#a %roblem$ s$ nu ie discutat$) Stra#ema unc(iona bine, dar nu reu"i s$ scad$ num$rul celor care doreau s$ stea de !orb$ cu el +ntre %atru ochi adic$ ei +m%reun$ cu echi%a lor de !reo .ece tehnicieni "i el s$ le s%un$ totul des%re %ersoana lui &ermat "i de ce se %urtase el at?t de bi.ar) 5n acest ca., +i e@%lic$ -e S$ram c?nd 6an3it +i ceru a3utorul, sin#urul mod de a le tem%era curio.itatea +n %ri!in(a lui era s$ se e@%un$ %ublic) Adic$ s$ or#ani.e.e o con erin($ de %res$ "i s$ s%un$ imediat +ntrea#a %o!este oricui !oia s*o aud$) St$teau l?n#$ %iscina amiliei Oorhulst, -e S$ram, 6an3it, ,7ra de So7.a "i :eatri@ OorhulstQ drumurile la c$su(a de %e %la3$ nu mai erau distracti!e %entru 6an3it "i ,7ra, %entru c$ %resa +i desco%erise acolo "i acum ,7ra !enea s$ +noate cu 6an3it +n %iscin$) T Am !orbit cu doctor :andara des%re %roblema asta, .ise -e S$ram tr$#?ndu*"i scaunul mai a%roa%e de umbra imensei umbrele de l?n#$ %iscin$) 4ste con!ins c$ uni!ersitatea !a #$si un

s%a(iu dis%onibil unde s$ aib$ loc con erin(a de %res$) -e a%t s%une c$ %entru "coal$ ar i o onoare) 6an3it +ntreb$ st?n3enitF T Ce trebuie s$ s%unK T 9e s%ui tot ce ai $cut, r$s%unse -e S$ram) 9$s?nd deo%arte, bine+n(eles, toate am$nuntele %e care dr) :andara consider$ c$ trebuie %$strate sub cheie) Duse %aharul 3os "i +i .?mbi lui ,e!rouI OorhulstF Eu, nu mai !reau ceai, mul(umesc) 2rebuie s$ m$ +ntorc la birou) Eu trebuie s$ m$ +nso(i(i s%re ie"ire) ,e!rouI Oorhulst +i str?nse m?na, dar nu +ncerc$ s$*l re(in$) T -e a%t, se adres$ ea lui 6an3it "i ,7rei, %are o idee e@celent$) ,i*ar %l$cea s$ aud %rele#erea) A%oi, +ntorc?ndu*se s%re ,7raF -ra#a mea, (ii minte camera +n care dormeai c?nd %$rin(ii t$i +nt?r.iau multK 2ot acolo e, chiar l?n#$ a lui 6an3it) -ac$ !rei s*o olose"ti din c?nd +n c?nd sau c?t de des dore"ti +(i a%ar(ine) Ast el c$ atunci c?nd se duse s$ se culce +n acea sear$, 6an3it %utu s*o considere o .i bun$) A!ea oarte %u(in$ e@%erien($ cu !orbitul +n %ublic, iar asta +l +n#ri3ora %u(in) -ar ca%ul ,7rei era %e %ern$ l?n#$ al s$u "i, una %este alta, lucrurile %$reau +n s ?r"it s$ mear#$ bine %entru el) Sala %e care uni!ersitatea o aloc$ %entru con erin(a de %res$ a lui 6an3it era destul de mare, "i chiar trebuia s$ ie) 2oate cele %atru mii trei sute cinci.eci de locuri erau ocu%ate, "i nu numai cu re%re.entan(ii media) 4rau "i ace"tia c?te!a sute, dar %$rea c$ 3um$tate din Sri 9anka se hot$r?se c$ !rea s$ ie %re.ent$) 5n a ara celor %atru mii trei sute cinci.eci de noroco"i, +nc$ a%ro@imati! o mie urm$reau la tele!i.iunea cu circuit +nchis +n alte s$li ale cam%usului, l$s?nd al(i c?(i!a e@trem de im%ortan(i (du%$ cum se considerau ei) indi!i.i consuma(i de indi#nare ne!oi(i s$ urm$reasc$ e!enimentul la (uhM) tele!i.iune) Dentru 6an3it Subramanian, care tr$#ea cu ochiul %rintr*o #aur$ a cortinei, %$reau a i e@trem de mul(i oameni) Eu era !orba numai de num$rul %ersoanelor din sal$) Ci de cine erau anumite %ersoaneM Dre"edintele Sri 9ank$i st$tea +n %rimul r?nd) -oi sau trei %osibili candida(i la !iitoarele ale#eri erau "i ei %re.en(i, la el "i amilia Oorhulst "i incredibil ostul %ro esor de matematic$ al lui 6an3it, care nu a!ea nici m$car decen(a de a %$rea at?t de 3enat cum ar i trebuit s$ se simt$ +n loc s$ .?mbeasc$ "i s$*i salute %e to(i cei situa(i +n locuri mai %u(in a!anta3oase dec?t al lui) C?nd cortina +nce%u s$ se ridice, b$rbatul care st$tea %e scaunul de l?n#$ 6an3it +i arunc$ o %ri!ire +ncura3atoare) T ' s$ ie bine, .ise au#ustul doctor -hatusena :andara, sosit %e nea"te%tate de la treburile lui secrete +n numele 'E; doar %entru a*l %re.enta %e 6an3it) A" i !rut s$ ie "i 1amini aici, "i el ar i !rut, dar e ocu%at cu recrut$rile din Ee%al, ad$u#$, a%oi cortina u sus "i re lectoarele a(intite asu%ra lui, iar dr) :andara * $r$ s$*i e@%lice de ce trebuise 1amini s$ %lece +n Ee%al %entru recrut$ri se +ndre%t$ s%re %u%itru) -u%$ aceea, mai re%ede dec?t "i*ar i ima#inat c$ ar i %osibil, el +nsu"i se a la la %u%itru, "i toate %erechile de %alme din aul$ +nce%ur$ s$ a%laude) 6an3it a"te%t$ r$bd$tor ca .#omotul s$ +ncete.e) C?nd %$ru c$ nu inten(ionea.$ s$ se o%reasc$, +"i drese #lasul) T ,ul(umesc, .ise) O$ mul(umesc tuturor) A%oi, du%$ ce a%lau.ele se mai domolir$ %u(in, +nce%uF T 'mul care mi*a %re.entat aceast$ %roblem$ de a%t +ntre#ii lumi se numea &ermat, a!ocat, sau 3urist, +n &ran(a cu c?te!a secole +n urm$P D?n$ c?nd a3unse la aimoasa m?.#$leal$ %e mar#inea %a#inii din -io%hantus a%lau.ele +ncetaser$ "i %ublicul era atent) Eu %$strar$ lini"tea +n tim%ul discursului) 6?ser$ la comentariul

lui cum c$ ar i ost scuti(i de multe neca.uri dac$ acea carte %e care o citea &ermat ar i a!ut mar#ini mai lar#i) Ni a%laudar$ din nou, de"i nu chiar at?t de urtunos, +n tim% ce descria iecare %as +n e!olu(ia +n(ele#erii lui %ri!ind ceea ce s%usese &ermat) A%oi, c?nd descrise munca lui So%hie 1ermain "i cum +n inal aceasta se do!edise a i cheia, a%laudar$ mult) Continuar$ ast el cu iecare oca.ie %?n$ c?nd 6an3it a3unse la momentul +n care usese si#ur, sau cel %u(in a%roa%e si#ur, c$ %rin !oia .eilor com%letase o demonstra(ie a ultimei teoreme a lui &ermat care %utea i sus(inut$) Se o%ri, .?mbind, "i cl$tin$ din ca%) T A!e(i idee c?t de #reu e s$ memore.i o demonstra(ie matematic$ lun#$ de cinci %a#iniK Cntreb$) Oede(i !oi, nu a!eam nimic cu care s$ scriu) Eu %uteam dec?t s*o reca%itule., iar "i iar, re%et?nd iecare %as, "tiu "i eu, de sute de ori, sau miiP 5ar c?nd am ost sal!at, nu m$ %uteam #?ndi dec?t s$ ac rost de un com%uter "i s$ scriu totul imediatP Ni asta am $cut, +ncheie 6an3it, "i +i l$s$ s$*"i +nro"easc$ %ielea de %e %alme %?n$ oboseau) Ceea ce dur$ mult +nainte ca el s$ %oat$ inter!eni din nouF 1amini :andara, cel mai !echi "i mai iubit %rieten al meu, este unul dintre oamenii c$rora trebuie s$ le mul(umesc, la el "i tat$lui s$u, dr) -hatusena :andara) &$cu semn s%re b$tr?nul care acce%t$ %oliticos %or(ia sa de a%lau.e) Ni mai sunt +nc$ dou$ %ersoane c$rora le sunt dator) ;na este r$%osatul meu tat$, 1anesh Subramanian de la tem%lul 2iru 8onesIaram din 2rincomalee) Cealalt$ %ersoan$ se ascunde aici +n s%ate, dar ea a ost %rima care mi*a su#erat c$ indiciul %entru a desco%eri ceea ce desco%erise &ermat const$ +n cercetarea %rocedurilor matematice des%re care se "tie c$ erau utili.ate +n acele tim%uri, "i +n a +ncerca s$ ne ima#in$m ce alte %roceduri ar i %utut deduce &ermat %ornind de la ele) Eu "tiu ce m*a" i $cut $r$ ea, "i nu +ncerc s$ mai risc alt$ dat$) A"a c$ !ino aici, doctor ,7ra de So7.a, "i ia*m$ de m?n$P Ceea ce ea $cu, "i cu toate c$ 6an3it +nc$ mai !orbea c?nd a%$ru ea, u #reu de distins ce s%unea) ,7ra ob(inu cu u"urin($ cele mai multe a%lau.e +n a ar$ de 6an3it +nsu"i, %oate %entru c$ %ublicul %utea citi e@%resia de %e a(a lui atunci c?nd !orbi des%re ea, %oate doar %entru c$ ea era cate#oric cea mai dr$#u($) 6an3it ar i l$sat s$ continue la in init a%lau.ele %entru ea, dar ,7ra scutur$ din ca%) T ,ul(umesc, stri#$ ea, dar haide(i s$ au.im ce mai are 6an3it de s%us) Se retrase "i se a"e.$ chiar %e scaunul lui 6an3it ca s$ asculte) 4l se +ntoarse s%re mul(ime) T Asta e tot ce am !rut s$ !$ s%un, +i in orm$, dar am %romis s$ r$s%und la c?te!a +ntreb$riP A%oi totul se termin$ "i el reu"i s$ e!ite toate +ntreb$rile des%re locul unde usese +nchis "i de ce) 6e!enir$ la re.iden(a Oorhulst +m%reun$ cu o selec(ie strict$ a in!ita(ilor din aula uni!ersit$(ii) Aceasta +i cu%rindea a%roa%e %e to(i cei din %rimele dou$ r?nduri "i c?(i!a dintre ceilal(i, la el "i o echi%$ de ser!itori s%ecial an#a3a(i care s$ +m%art$ b$uturi "i #ust$ri) (Asta %entru ca %ersonalul din casa Oorhulst, iecare sim(indu*se direct res%onsabil de o %arte a e!enimentului, s$ %oat$ %artici%a +n calitate de oas%e(i)) 6an3it "i ,7ra st$teau unul l?n#$ altul (in?ndu*se de m?n$, e!ident erici(i s$ se a le acolo) 2o(i in!ita(ii erau la el de erici(i, ast el +nc?t "am%ania turnat$ de %ersonalul an#a3at era a%roa%e inutil$) -r) :andara, desi#ur, se a la de3a +n drum s%re EeI Jork +n a!ionul s$u %ersonal :A:* 2200, dar +nainte de a %leca +l luase %e 6an3it deo%arte s$*i s%un$ c?te!a cu!inte) T ' s$ !rei o slu3b$, bine+n(eles, +nce%u el "i 6an3it a%rob$ din ca%) T 1amini a s%us ce!a des%re %osibilitatea de a lucra cu el) -hatusena :andara .iseF T S%er c$ a"a o s$ se +nt?m%le, dar m$ tem c$ nu chiar acum) 5ntre tim%, +n(ele# c$ uni!ersitatea e %re#$tit$ s$*(i o ere un %ost, s$ %redai c?te!a cursuri a!ansate "i s$*(i continui %ro%riile cercet$ri, dac$ dore"ti) T -ar eu nu sunt %ro esorM Eici m$car nu am absol!itM -r) :andara !orbi r$bd$torF

T ;n %ro esor e doar o %ersoan$ %e care uni!ersitatea a an#a3at*o +n aceast$ unc(ie) Eu* (i ace %robleme c$ +(i li%se"te di%loma) ,$ a"te%t s$ (i se o ere toate titlurile %e care le !rei) 2oate astea, ire"te, 6an3it i le comunic$ ,7rei) -ar :eatri@ Oorhulst, de cealalt$ %arte a ei, %$rea s$ se +ndoiasc$) T Ntii ce, .ise ea, nu cred c$ ai ne!oie de o slu3b$) ;it$*te aici) Ar$t$ un teanc de acte, !eri icate de secretarul ei %ersonal care acum a!ea un asistent su%limentar numai %entru a re.ol!a tra icul #enerat de 6an3it) 'amenii !or s$ !ii s$ le !orbe"ti, sau s$ dai inter!iuri, sau numai s$ declari c$ bei berea lor sau s$ %or(i tricourile lor) Ni sunt dornici s$ %l$teasc$ %entru astaM -ac$ o s$ %or(i %anto ii lor de s%ort, oamenii $"tia o s$*(i dea o #r$mad$ de dolari) 5ar dac$ le %ermi(i s$* (i ia un inter!iu, 60 ,inutes !a %l$ti de asemenea) ;ni!ersitatea /ar!ard te !a %l$ti s$ !ii s$ le !orbe"ti nu s%un c?t de mult, dar +n(ele# c$ sunt bo#a(i) T ;au, $cu ,7ra r?.?nd) 9as$*l %e bietul om s$*"i tra#$ su letul) -ar secretarul lutura o alt$ h?rtie abia ie"it$ din im%rimant$ c$tre ,e!rouI, care +i arunc$ o %ri!ire, +"i mu"c$ bu.a "i .iseF T 4i, aici nu e !orba de bani, dar cred c$ o s$ !rei s*o cite"ti, 6an3it) Ni tu, ,7ra) T 4uK Cntreb$ ,7ra) -e ce euK -ar du%$ ce o lu$ 6an3it, care, de"i %$rea tr$snit, i*o d$du ei, ,7ra +n(elese re%ede de ce) ,esa3ul era de la b$tr?nul c$lu#$r de la ostul tem%lu al tat$lui s$u, "i s%uneaF 2at$l t$u ar i ost "i mai m?ndru de tine "i la el de +nc?ntat ca noi to(i, acum c$ urmea.$ s$ te c$s$tore"ti) 2e ro# nu am?na %rea multM -oar nu !rei s$ a"te%(i %?n$ +n lunile de r$u au#ur Aashad, :hadra%ad sau Shun7a) Ni desi#ur, te ro#, nu +ntr*o mar(i sau +ntr*o s?mb$t$) ,7ra ridic$ ochii s%re 6an3it, care se holba con u. la ea) T Am .is eu ce!a des%re c$s$torieK Cntreb$ el) Acest lucru %ro!oc$ o u"oar$ ro"ea($ +n obra3i) T D$i, ai .is c?te!a lucruri dr$#u(e des%re mine, admise ea) T Eu*mi amintesc s$ i s%us a"a ce!a) Drobabil a ost subcon"tientul meu) Ni, ins%ir?nd ad?nc, .iseF Ceea ce demonstrea.$ c$ subcon"tientul meu e mai de"te%t dec?t mine) A"adar, ,7ra, ce s%uiK 2e c$s$tore"ti cu mineK T :ine+n(eles, r$s%unse ea, de %arc$ ar i ost cea mai t?m%it$ +ntrebare %e care o au.ise !reodat$) Ni asta u totul) ,ai t?r.iu, c?nd am?ndoi se uitau din curio.itate la ima#inile cu discursul %re.entate la "tiri, +"i d$dur$ seama c$ ceea ce s%usese el era %ur "i sim%lu truismul e!ident c$ nu "i*ar i %utut %etrece restul !ie(ii $r$ eaP -ar era su icient "i, oricum, atunci erau de3a c$s$tori(i +n re#ul$) 4ra oare totul %er ect %entru cei doi +ndr$#osti(iK 4i bine, a%roa%e) ,area %roblem$ care trebuia re.ol!at$ nu era dac$ trebuiau s$ se c$s$toreasc$, iindc$ nu e@ista nici o +ndoial$ +n %ri!in(a asta, "i nici m$car c?nd, %entru c$ r$s%unsul era c?t de cur?nd %osibil) Ade!$rata %roblem$ era unde "i de c$tre cine) Dentru un tim% %$ru c$ "i acesta era un lucru sim%lu, c$ci amiliile Oorhulst, :andara "i de So7.a a!eau acces +n oricare biseric$ din ora"ul Colombo, ca s$ nu mai %omenim de starea ci!il$, "i se a%ucaser$ s$ le elimine %e cele mai %u(in atr$#$toare c?nd ,7ra obser!$ e@%resia %ierdut$ din ochii lui 6an3it) C?nd +ntreb$, el ridic$ din umeri) T Eu*i nimic, .$u, .ise) Eu) Absolut nimic) -ar, +ntruc?t ,7ra nu se d$dea u"or b$tut$, el se +ndu%lec$ "i +i ar$t$ o alt$ scrisoare de la b$tr?nul c$lu#$rF A2at$l t$u ar i ost at?t de ericit s$ te !ad$ c$s$torindu*te +n tem%lul s$u)B ,7ra citi de dou$ ori, a%oi .?mbi) T Ce naiba, .ise, nu cred c$ %re.biteriului din Ce7lon o s$*i %ese) ' s$ anun( %e toat$ lumea)

Ni, desi#ur, Atoat$ lumeaB +n(elese imediat c$ orice ar i !rut 6an3it ,7ra ar i sus(inut, "i a"a r$mase hot$r?t) -ac$ +n unele cercuri din Colombo se sim(i %u(in$ de.am$#ire, +n altele din 2rincomalee u o mare bucurie) :$tr?nul c$lu#$r +n(elese ra%id c$ a!ea s$ ie o ceremonie sim%l$) Cu#et$ melancolic ce minunat$ Daalikali 2hali%%u ar i %utut a!ea %entru mireas$ dac$ +n #eneral ar i %utut or#ani.a ceremonia "i cum sosirea mirelui %entru lo#odna Hana!asanam +n tem%lu ar i ost decorat$ cu cele mai rumoase lori "i ructe) S*ar i a%ro%iat oarte mult de o %rocesiune com%let$, nu*i a"aK 5ar ce!a de #enul $sta ar i atras mult aten(ia e@act atunci c?nd cu%lul dorea s$ ie i#norat) A"a c$ $r$ Daalikali 2hali%%u "i $r$ Hana!asanam, +ns$ c$lu#$rul se asi#ur$ c$ alaiul miresei %urta re.er!a necesar$ de %aru%%uten#a "i alte dulciuri %e care s$ le o ere mirelui) Dartea bun$ a sim%lit$(ii nun(ii era c$ a!ea s$ se des $"oare destul de re%ede, din care moti! era de a3uns mai %u(in de o s$%t$m?n$ +nainte ca mirele "i mireasa s$ !in$ la 2rincomalee mai %recis, s$ se ascund$ la 2rincomalee, %entru c$ +ncercau s$ e!ite e@%unerea +n %ublic a e(elor lor dintr*odat$ u"or de recunoscut) -in acela"i moti! la ceremonie %artici%ar$ %u(ini oameni) 6an3it rosti cu!intele %e care b$tr?nul c$lu#$r le scrisese "i ,7ra +l l$s$ %e b$tr?n s$*i le#e +n 3urul taliei s oara sacr$ care +l (inea %e dia!ol la distan($, %rintre nenum$ratele lori "i nes ?r"itul sunet al cornului EaathasIaram "i al tobelor melam) A%oi totul se termin$ "i cei doi, acum indisolubil uni(i, se urcar$ +n ma"ina de %oli(ie %entru lun#ul drum de +ntoarcere la re"edin(a Oorhulst) AOia($ lun#$MB le stri#ar$ c$lu#$rii la %lecare, "i +ntr*ade!$r 6an3it "i ,7ra se sim(eau +ncre.$tori c$ asta +i a"te%ta) 5ns$ alte %ersoane, a late mult mai de%arte, a!eau s%eran(e di erite) Drintre acele %ersoane se num$rau ;nu*Oir#ul$*Cinci, asasinii desemna(i ai ,arilor 1alactici) 4i +"i e@ecutau ordinul de a cur$(a mi.eria de %e Dlaneta < a acelei tri!iale stele #albene, iar armada lor +nainta +n .bor) Cntruc?t na!ele lor erau materiale, nu se %uteau de%lasa mai ra%id dec?t lumina) A!eau s$ urme.e ani lun#i de c$l$torie, urma(i de c?te!a .ile %entru e@terminarea %ro%riu*.is$, "i du%$ aceea tinerii c$s$tori(i "i orice alt$ iin($ uman$ de indi erent unde a!eau s$ ie mor(i) 9a urma urmelor, %oate c$ nu !a i o !ia($ at?t de lun#$) 20) C\S\2'65A) Acum c$ a!ea tot ceea ce +ndr$.nise s$ !ise.e s$ ie, anume liber, celebru "i +nsurat cu ,7ra de So7.a, lui 6an3it i se %$rea c$ lumea lui %ersonal$ mer#ea din ce +n ce mai bine) 2otu"i o %ers%ecti!$ mai lar#$ tot inter!enea +n #?ndurile sale tainice, "i din multe %uncte de !edere aceasta nu era bun$ deloc) Situa(ia din Coreea de Eord, de e@em%lu) 9a +nce%ut %$ruse s$ ie o schimbare de re#im) &an aronul iubitor de lu@ 8im Hon# 55 murise) Cntr*un anumit el era a%roa%e %$cat) Doate 8im usese un (icnit, dar #enul de (icnit care +ntotdeauna se o%rise la limita unui atac %e scar$ lar#$ asu%ra !ecinilor s$i) Acum a%$ruse acest nou indi!id) 4ra +ntotdeauna numit AAdoratul Conduc$torB) -ac$ a!ea un nume normal, acesta %$rea a i %rea %re(ios %entru a i +m%$rt$"it 'ccidentului decadent) -ar dac$ identitatea Adoratului Conduc$tor era secret$, ceea ce $cea era mult %rea %ublic) 6achetele nucleare din ultima #enera(ie, %e care %retindeau c$ le au #eneralii Adoratului Conduc$tor, %uteau u"or tra!ersa +ntinderea Daci icului de Eord) Asta +nsemna de a%t c$ %uteau s$ lo!easc$ teritoriul Statelor ;nite ale Americii cel %u(in Alaska, %oate chiar col(ul nordic al statului Gashin#ton) ,ai mult, se l$udau #eneralii, noile rachete erau cate#oric demne de +ncredere) Aceste discu(ii s%oreau ner!o.itatea !ecinilor lor) Cei care nu a!eau de3a %ro%riul lor armament nuclear erau din ce +n ce mai #r$bi(i s$*l ob(in$)

Eici restul lumii n*o ducea mai bine) A rica alunecase s%re cele mai rele .ile ale secolului WW) Cnc$ o dat$ a%$ruser$ armate de solda(i*co%ii, unii dintre ei abia intra(i +n adolescen($, recruta(i atunci c?nd amiliile le erau ucise "i %u"i s$ lu%te %entru stocuri de diamante ilicite sau ilde" chiar "i mai %u(in licitP 4ra descura3am) 4@ista totu"i un lucru care +l tulbura %e 6an3it atunci c?nd se #?ndea, iar des%re el !eni !orba c?nd ,e!rouI Oorhulst inter!eni +ntr*o discu(ie cu a!ocatul -e S$ram ca s$ +ntrebeF T Ce*a(i dori la cin$K 4ra aceea"i +ntrebare %e care o %unea +n iecare diminea($, dar de data asta u rece%(ionat$ +n mod di erit) ,7ra se +ntoarse cu o e@%resie +ntreb$toare c$tre 6an3it, care ridic$ o s%r?ncean$, o t$ "i i se adres$ #a.deiF T Am discutat ce!a, m$tu"$ :ea) Consider$m c$ ar trebui s$ ne recu%er$m casa) Dentru %rima dat$ 6an3it o !$.u %e :eatri@ Oorhulst indi#nat$) T :a deloc, b$iete dra#$M Eoi ne bucur$m s$ sta(i aici c?t !re(i) &ace(i %arte din amilie, s$ "ti(i) Ee ace %l$cere s$ !$ a!em aici, +n %lus suntem "i onora(i, "iP -ar -e S$ram, care anali.ase a(a ,7rei, cl$tina din ca%) T Doate !*a sc$%at esen(ialul, ,e!rouI, .ise el) Sunt c$s$tori(i, +"i doresc %ro%ria lor cas$, nu o %arte dintr*a dumnea!oastr$, "i au absolut$ dre%tate) /ai s$ mai bem un ceai "i s$ re!edem o%(iunile) 5ar ca loc +n care s$ locui(i am?ndoi, tu ai de3a unul, 6an3it) &osta cas$ a tat$lui t$u din 2rincomalee e acum a ta, "tii asta) 6an3it se +ntoarse s$ e@amine.e chi%ul ,7rei) 4@%resia ei s%unea cam ceea ce se a"te%tase el) T Eu cred c$ ,7ra !rea s$ tr$iasc$ +n 2rinco, anun($ el #ru%ul cu re#ret, dar ea scutur$ de3a din ca%) T 2rinco e rumos, .ise ea) ,i*ar %l$cea s$ am o cas$ acolo, darP Eu termin$) T Atunci ce eK Cntreb$ -e S$ram nedumerit) 6an3it r$s%unse +n locul ei) T Casa a ost oarte bun$ %entru un b$tr?n sin#ur) -ar %entru noi adic$ %entru un cu%lu care %robabil +"i !a dori ma"ini de s%$lat ru e "i !ase, tot elul de a%$rate cu care tat$l meu nu a!ea de ce s$*"i bat$ ca%ul ce .ici, ,7raK Orei s$ +nce%i s$ aci schimb$ri +n casa tat$lui meuK 4a ins%ir$ ad?nc, dar reu"i s$*"i com%rime r$s%unsul +ntr*un sin#ur cu!?ntF T -a) T :ine+n(eles c$ !rei, .ise el) ,ai de#rab$ ai demola*o ca s$ %orne"ti de la .ero) EuK :ine) Atunci %rimul lucru %e care +l acem e s$*l %unem %e Surash s$ ne #$seasc$ un arhitect care s$ ne ac$ %lanurile de %ornire el +i cunoa"te %e to(i tamilii din 2rinco "i +l in!it$m aici cu %lanurile, iar +m%reun$ cu el +nce%e(i s$ crea(i) Cu mine, ad$u#$ el, dis%onibil %entru im%ulsuri creati!e ori de c?te ori mi se cere) Cntre tim%, ,7ra, tu "i cu mine ne mut$m tru%urile la un hotel) Cum +(i sun$K ,e!rouI se +ncrunta mai ad?nc dec?t o !$.use 6an3it !reodat$) T E*a!e(i nici un moti!, declar$ ea) Eou$ ne e %er ect comod cu !oi aici %?n$ c?nd locuin(a din 2rincomalee e #ata %entru !oi) 6an3it se uit$ la so(ia lui, a%oi +"i des $cu bra(ele) T :ine, dar mai am o su#estie) ,7ra, iubitoK Eu te*am au.it odat$ s%un?nd ce!a des%re o lun$ de miereK ,7ra %$ru sur%rins$) T Eu) Eu m*ai au.it) 6ecunosc c$ o lun$ de miere ar i minunat$, dar n*am rostit nici un cu!?nt des%re astaP

T Eu de c?nd suntem c$s$tori(i, a%rob$ 6an3it, dar +mi amintesc e@act ce am s%us, chiar +n camera asta, acum c?(i!a ani) ,i*ai !orbit des%re locurile minunate din 9anka %e care eu nu le* am !i.itat niciodat$) A"a c$ hai s$ le !i.it$m, ,7ra) Cn tim% ce toat$ lumea ne %re#$te"te restul !ie(ii) Cel mai bun loc %entru +nce%ut era "i cel mai u"or, declar$ ,7ra, ast el c$ %rimul loc testat u cresc$toria de broa"te (estoase din 8os#oda, %entru c$ ,7rei +i %l$cuse c?nd era mic$ "i +n #eneral %entru c$ era su icient de a%roa%e %entru antrenament, a%oi 8and7, str$!echea cetate a insulei) -ar o s$%t$m?n$ mai t?r.iu, du%$ ce le !i.itaser$ %e ambele "i se +ntorseser$ la casa amiliei Oorhulst "i %ersonalul !ru s$ a le cum le %l$cuse, r$s%unsurile lor ur$ c$ldu(e) &useser$ recunoscu(i +n 8os#oda "i mici #ru%uri +i urmaser$ a%roa%e toat$ .iua) 9a 8and7 usese "i mai r$u) Doli(ia local$ +i %limbase %rin ora" +ntr*o ma"in$ o icial$) Oi.itaser$ totul, dar nici m$car o dat$ nu li se %ermisese s$ hoin$reasc$ +n !oie) 9a cin$, :eatri@ Oorhulst +l ascult$ cu sim%atie %e 6an3it %o!estind c$ usese dr$#u( s$ ie condu"i, dar mai mult le*ar i %l$cut s$ se amestece %rin mul(ime) ' t$) T Eu "tiu dac$ se %oate +nt?m%la asta, .ise ea) Ooi sunte(i cel mai bun s%ectacol %entru oameni) Oede(i !oi, neca.ul e c$ aici +n 9anka ne cam li%sesc celebrit$(ile mondiale) Ooi sunte(i cam tot ce a!em) ,7ra o contra.ise) T Eu chiar) ,ai e scriitorulP T :ine, da, dar el abia dac$ iese !reodat$ din cas$) 'ricum, nu e acela"i lucru) -ac$ ne* am a la +ntr*un loc +n(esat de stele de cinema "i tot elul de oameni aimo"i 9os An#eles de e@em%lu, sau 9ondra !*a(i %utea %une ni"te ochelari cu lentile de culoare +nchis$ "i abia dac$ a(i i remarca(i) Atunci e@%resia i se schimb$F D$i, dac$ tot a !enit !orba, de ce nuK Ni cum toat$ lumea se uita la ea, e@%lic$F T Ai tot elul de in!ita(ii din toat$ lumea, 6an3it) -e ce n*a(i acce%ta c?te!aK 6an3it cli%i uimit, a%oi se +ntoarse s%re ,7raF T 2u ce cre.iK Ar i ca.ul s$ +ncerc$m o lun$ de miere ade!$rat$ +n 4uro%a, America, oriunde !rei tuK 4a se uit$ la el, a%oi #?nditoare de 3ur +m%re3urul mesei) Cn cele din urm$ s%useF T Cred c$ ar i minunat, 6an3it) -ac$ e s$ o acem, hai s*o acem re%ede) 4l +i arunc$ o %ri!ire curioas$, dar imediat se a%lec$ asu%ra +ntreb$rii care anume dintre in!ita(ii trebuia onorat) Abia c?nd se +ndre%tar$ s%re %at se #?ndi s*o +ntrebeF T Orei s$ acem asta, nu*i a"aK Dentru c$ dac$ nu !reiP 4a +i %use un de#et %e bu.e, a%oi, %e nea"te%tate, continu$ cu un s$rut) T ,$ #?ndeam doar c$ dac$ o s$ %lec$m +ntr*o c$l$torie lun#$ ar i mai bine s*o acem cur?nd) ,ai t?r.iu s*ar %utea s$ ie %u(in mai di icil) Eu !oiam s$*(i s%un +nainte de a mi*o con irma doctorul, dar nu ne mai !edem %?n$ !ineri) Droblema e c$ sunt a%roa%e si#ur$ c$ sunt +ns$rcinat$) 9;EA -4 ,5464, DA624A A -';A) Cn tim% ce ,7ra "i 6an3it se +ndre%tau s%re 9ondra, o c$l$torie la el de lun#$ "i obositoare cum o descrisese 1amini cu ani +n urm$, lumea +"i !edea de %ro%riul ei drum) Care era, desi#ur, drumul s%re moarte "i distru#ere) 6e.er!aser$ bilete %entru un .bor ocolitor, %rin ,umbai, %entru ca 6an3it s$ %oat$ arunca o %ri!ire ra%id$ ora"ului) -ar a!ionul lor +nt?r.ie %atru.eci de minute rotindu*se deasu%ra aero%ortului +nainte de a i se da %ermisiunea de ateri.are) 2irurile de artilerie i.bucniser$ din nou +n !alea 8ashmir) Eimeni nu "tia ce %l$nuiesc a#en(ii secre(i %akistane.i s$ ac$ cu (intele din inima 5ndiei, ast el c$ cei doi +"i %etrecur$ tot tim%ul +n !echiul ora" uit?ndu*se la tele!i.or +n camera lor de hotel) Eici acela nu %re.enta !e"ti bune)

;nit$(i din armata Adoratului Conduc$tor, nemailimit?ndu*se s$ %ro!oace incidente la #rani(a cu Coreea de Sud, a!usese cura3ul s$ cree.e c?te!a incidente cu (ara care +i hr$nea "i care era cam sin#urul lor %rieten ade!$rat +n lume, 6e%ublica Do%ular$ Chine.$) Ce %uneau la cale nimeni nu %utea s$ #hiceasc$, dar %atru incursiuni di erite, iecare cu nu mai mult de o du.in$ de tru%e, %$trunseser$ %e teritoriul chine. unde nu se #$seau dec?t dealuri "i %ietre, "i +"i ridicaser$ tab$ra) ,7ra "i 6an3it +nt?r.iar$ trei ore "i la +mbarcarea s%re 9ondra, dar %?n$ s$ decole.e ei, ocolind coastele Dakistanului +n drum s%re /eathroI +n An#lia, lu%tele din 8ashmir se domoliser$ "i e ecti!ele nord*coreene se +ntorseser$ dis%$r?nd +n bar$cile lor, $r$ ca nimeni s$*"i dea seama ce urm$riser$) Ni a3unser$ la 9ondra) Eu ur$ chiar de.am$#i(i) ,inunatele ima#ini ale ora"ului erau la el de ascinante %entru 6an3it a"a cum useser$ %entru milioanele de !i.itatori +n cursul secolelor) 2oate acestea str$!echea "i imensa St Daul, 2urnul 9ondrei, Darlamentul, Gest*minster Abbe7 toate aimoasele monumente %e care iecare turist trebuia s$ le !ad$ "i numeroase alte %eisa3e care nu erau nea%$rat celebre, dar %re.entau un interes deosebit %entru 6an3it cum ar i Ncoala 4conomic$ din 9ondra "i o anumit$ c$su($ su%erb$ la c?te!a str$.i distan($ de Arundel Street, %entru c$ ambele useser$ locuite de 1amini :andara +ntr*o !reme +n care 6an3it nu a!ea nici o s%eran($ s$ le !i.ite.e !reodat$) C?nd ,7ra +l con!inse s$ ac$ o e@cursie la 8eI 1ardens, lui +i %l$cur$ mult serele imense) Ci %l$cur$ toate cl$dirile m$re(e "i aimoase din ora", a%roa%e $r$ e@ce%(ie) 5ns$ ceea ce nu*i %l$cu +n cele din urm$ ur$ s%a(iile deschise "i neaco%erite dintre ele, s%a(ii %e care trebuia s$ le tra!erse.e ca s$ a3un#$ de la una la alta) Ni care erau, $r$ nici o e@ce%(ie +n luna noiembrie, teribil, insu%ortabil de reci) Aceast$ e@%erien($ care !e"te3ea su letul era una %e care 6an3it nu o mai +nt?lnise +n +ntrea#a sa !ia($) ', %robabil uneori su erise o scurt$ +n iorare, %oate +n !?r ul st?ncii SIami c?nd erau !?nturi %uternice sau c?nd tocmai ie"ise din !aluri diminea(a oarte de!reme) -ar nu a"aM Eu c?nd era at?t de ri# +nc?t .$%ada rar$ de s$%t$m?na trecut$, "i chiar cea din s$%t$m?na dinaintea ei, +nc$ +"i mai %$stra r$m$"i(ele +nne#rite la mar#inile %arc$rilor "i %a3i"tilor %entru c$ niciodat$ nu se +nc$l.ea su icient ca s$ se to%easc$ +n totalitate) 5ns$ ma#a.inele londone.e erau %line de haine $cute s$ (in$ de cald chiar "i celui mai ri#uros turist, sau m$car relati! c$ldu() 9en3erie termal$, m$nu"i "i un %alton cu #uler de blan$ $cur$ str$.ile 9ondrei su%ortabile %entru 6an3it, +n tim% ce %rima hain$ de nurc$ din !ia(a ei +mbun$t$(i lucrurile %entru ,7ra) A%oi $cur$ cuno"tin($ cu Sir 2ariL) 4l era cel care, din %artea Societ$(ii 6e#ale de ,atematic$, +l in!itase %e 6an3it s$ de!in$ membru "i s$ !in$ la 9ondra ca s$*"i %re.inte reali.area) (Ni +n iin(ase o unda(ie care s$ le aco%ere cheltuielile)) Sir 2ariL al -iIani se do!edi a i un b$tr?n l$l?u cu %$r ciu ulit #en Albert 4instein, o inim$ bun$ "i $r$ nici o urm$ de accent, ci numai un %ur '@Cam) (A4i bineB, e@%lic$ el c?nd u +ntrebat, Ala urma urmelor sunt a %atra #enera(ie de londone.i)B) 5ar c?nd desco%eri c$ 6an3it +n#he(a +n ma3oritatea tim%ului, se i.bi %este runte) A'h, la naibaB .ise, A!i s*a o erit lu@ +n loc de con ort) ' s$ aran3e. s$ i(i muta(i)B &ur$ muta(i +ntr*un hotel nou*nou(, dar nu oarte "ic din South 8ensin#ton) Ceea ce o nedumeri %u(in %e ,7ra %?n$ c?nd a!u o discu(ie cu rece%(ionerul "i, .?mbind, +i relat$ lui 6an3it c$ Sir 2ariL alesese anume acel hotel %entru c$ a) era con!enabil de a%roa%e de c?te!a dintre cele mai bune mu.ee ale ora"ului, dac$ erau interesa(i c?t tim% locuiau acolo, "i b) era ocu%at +n mod rec!ent de "eicii arabi ai %etrolului "i numeroasele lor suite, c?te un eta3 +ntre# sau chiar dou$ +n acela"i tim%) Acest a%t era im%ortant deoarece "eicii %etrolului urau oarte mult, chiar "i mai mult dec?t 6an3it, ri#ul, nu numai +n a%artamentele lor %ri!ate, ci "i +n holurile hotelului, %e

sc$rile de incendiu "i chiar +n ascensoare) 5ar ceea ce %ro%rietarii hotelurilor urau "i mai mult era s$ nu reu"easc$ s$ le o ere acestor arabi cheltuitori ultimul lucru"or %e care "i*l doreau) -e"i el +nsu"i nu era un "eic cheltuitor, 6an3it u ericit s$ ob(in$ e ectele secundare ale cheltuielilor lor) Cn urm$toarele luni dis%o.i(ia i se +mbun$t$(i !i.ibil su icient c?t s$ ac$ o +ncercare a celuilalt moti! %entru care se a lau +n acel hotel, a%ro%ierea sa de ,useum 6oI) ,u.eul de 5storie Eatural$ (de"i r$coros) u o +nc?ntare, ins%ir?ndu*l %e 6an3it s$ acce%te odiseea tra!ers$rii 9ondrei s%re marele :ritish ,useum, +na%oi +n %artea de ora" a lui 1amini chiar "i mai mare ("i mai r$coros) "i determin?ndu*l s$ ie de acord c$ da, la urma urmelor, ($rile reci %ot a!ea a!anta3e +n a(a celor calde) Eu era !orba numai de turism) Con erin(a +n a(a Societ$(ii 6e#ale de ,atematic$ +i ocu%$ %u(in mintea, cu toate c$ de a%t 6an3it s%use "i la 9ondra cam ceea ce s%usese "i la con erin(a de %res$ din Colombo) -ou$ re!iste cerur$ imediat o +ntre!edere, Eature %entru c$ ei useser$ cei care +i %ublicaser$ articolul "i EeI Scientist %entru c$ (%romiteau ei) +l !or duce la cel mai bun %ub de %e malul lor de 2amisa) A!ur$ loc "i alte c?te!a con erin(e, aran3ate de la distan($ de c$tre -e S$ram din Colombo) Chiar "i a"a, cu e(ele a%$r?nd %e iecare stand de %res$ "i oca.ional "i la 2O, ,7ra +l con!inse %e 6an3it s$*"i %un$ len3eria c$lduroas$ la +ncercare st?nd +n a(a Dalatului :uckin#ham +ntr*o sear$ ca s$ urm$reasc$ schimbarea #$r.ii) C?nd se +ntoarser$ la hotel "i 6an3it u ne!oit s$ admit$ c$ nici o %arte a s$ nu %$rea s$ i su erit de #er +n urma chinului, recunoscu de asemenea c$ dintre toate camerele m?nuite de ceilal(i turi"ti absolut toate erau +ndre%tate asu%ra #$r.ilor "i niciuna asu%ra lor) T A"adar e ade!$rat, s%use) Ee %utem %limba %rin 9ondra du%$ bunul %lac, nimeni nu ne acord$ nici o aten(ie) ,i*ar %l$cea locul $sta dac$ l*ar muta cu !reo mie de kilometri mai la sud) 4i bine, asta nu se %utea ace, a"a c$ du%$ c?te!a ore de +m%achetat ca s$ a3un#$ din holul hotelului la un ta@i, "i de la ta@i la un alt hol, 6an3it se l$s$ %$#uba") 55 lu$ deo%arte %e Sir 2ariL) A%oi +i tele ona lui -e S$ram +n Colombo, du%$ care +i ra%ort$ .?mbind ,7reiF T Dlec$m +n America) 4@ist$ ce!a numit 2ri%lu A*S Asocia(ia American$ %entru A!ansul Ntiin(eiK T Ni luna !iitoare are loc con!en(ia lor anual$, iar -e S$ram a aran3at totul) ', nu am terminat aici, ,7ra, nu de initi!) ' s$ acem tot ce e de $cut aici, dar nu +nainte de a se mai +nc$l.i !remea) A"a c$ +"i re.er!ar$ bilete la clasa +nt?i +nc$ una dintre acele unda(ii #eneroase ca s$ %lece cu un .bor al American*-elta s%re EeI Jork (8enned7) la ora dou$ du%$*amia.$) Ceea ce "i $cur$, de"i cu multe %roteste "i mul(umiri din %artea lui Sir 2ariL, iar la dou$ "i dou$.eci l$sau +n urm$ An#lia "i se a%ro%iau de coasta r$s$ritean$ a 5rlandei) 6an3it era %lin de solicitudine) T Eu te*am #r$bit %rea mult, nuK Eu e"tiPK ,i"carea #urii sale elucida +ntrebarea %entru ,7ra, care r?se) 6idic$ %aharul ca s$*i ie um%lut cu suc de %ortocale de c$tre steIardes$, care se e@ecut$ imediat) T ,$ simt bine, .ise) -a, ne %utem +ntoarce +n An#lia c?nd e %l$cut "i cald s$ .icem +n iunie) -ar e"ti con!ins c$ aci bine mer#?nd acum +n AmericaK 6an3it termin$ de +ntins untul "i #emul de c$%"uni %e biscuit "i b$#$ re.ultatul +n #ur$) T :ine+n(eles c$ da, s%use mestec?nd) Am !eri icat eu +nsumi %ro#no.ele meteo %entru EeI Jork) Acum au o minim$ de nou$ #rade "i +n cursul .ilei se a"tea%t$ la o%ts%re.ece) Chiar "i +n 2rinco a ost mai ri#) Ee"tiind dac$ s$ %l?n#$ sau s$ r?d$, ,7ra l$s$ %aharul 3os) T ' , iubitule) E*ai ost niciodat$ +n America, nu*i a"aK -intr*odat$ +n#ri3orat, 6an3it se +ntoarse s%re ea)

T Ce !rei s$ s%uiK 4a se +ntinse "i*i m?n#?ie m?na) T -oar c$ nu ai remarcat c?t de demoda(i sunt +n unele as%ecte, +nc$ mai olosesc mile +n loc de kilometri, de e@em%lu) Ni s%er s$ nu te su%ere asta se a#a($ de scal$ termometrului &ahrenheit +n loc s$ treac$ la #radele Celsius ca tot restul lumii) 9;,4A E';\) Cn a ar$ de marea de.am$#ire %e care climatul din EeI Jork o re%re.enta %entru 6an3it, "tirile care soseau %e ecranele numeroaselor tele!i.oare din a%artamentul lor din hotel erau chiar "i mai descura3ante ca de obicei) -e e@em%lu, de ce!a tim% America de Sud usese destul de lini"tit$ "i re(inut$ +n %ri!in(a r$.boaielor) Eu mai era a"a) Acum (du%$ cum una dintre #a.dele lor americane le e@%lic$ ,7rei "i lui 6an3it) ceea ce schimbase lucrurile usese deci.ia Statelor ;nite de a re!i.ui delictele le#ate de dro#uri, cobor?ndu*le de la crime la cel mult contra!en(ii) Ast el a ost scos de sub acu.a(ie a%roa%e +ntre#ul stoc %us +n circula(ie de tra ican(ii de dro#uri columbieni) Aceast$ schimbare a le#ilor a $cut %osibil ca orice de%endent american s$ %oat$ ob(ine ceea ce +i trebuia ca s$*"i satis ac$ !iciul, ie tin "i $r$ inter!en(ia #an#sterilor, de la oricare armacie, lucru care scotea de initi! de %e %ia($ tra ican(ii) (-e asemenea de!enea inutil %entru tra ican(ii din %eri erii s$ distribuie mostre #ratuite co%iilor de dois%re.ece ani) Eu ar mai i a!ut clien(i de%enden(i %e !iitor, +ntruc?t niciunul dintre ace"ti %osibili clien(i, dac$ ar i e@istat !reunul, oricum nu ar mai i cum%$rat de la ei) Ni ast el de la an la an recens$m?ntul de%enden(ilor americani sc$dea sim(itor %e m$sur$ ce b$tr?nii mureau sau r$m?neau %e uscat "i !eneau %u(ini tineri ca +nlocuitori)) -ar aceasta era numai %artea bun$ a de.incrimin$rii) 4@ista "i o %arte rea) Dartea rea, cea mai rea dintre %$r(ile rele, !enea de la cartelurile dro#urilor care, %ri!ate de %ro iturile de %e urma %lanta(iilor de coc$, +nce%user$ s$ se uite cu 3ind la mar a la el de #eneratoare de de%enden($ %e care o e@%ortau !ecinii lor din Oene.uela) D$i, din %etrol se %uteau scoate mai mul(i bani dec?t se ob(inuser$ !reodat$ din dro#uriM Ast el #ru%uri +narmate din citadelele dro#urilor columbiene se in iltraser$ %e terenurile %etroli ere ale !ecinilor lor) 6elati! mica ("i adesea destul de coru%tibila) armat$ !ene.uelean$ o%unea o re.isten($ ostentati!$ uneori, dar moti!a(ia cea mai %uternic$ era de %artea columbian$ "i tot a"a "i cele mai multe dintre !ictorii) 2oate astea se ad$u#au desi#ur ultimei liste de mici esca%ade r$ut$cioase ale Adoratului Conduc$tor nord*coreean, re+nnoirii !iolen(elor dintre ra#mentele ireconciliabile ale ostei 5u#osla!ii, lu%telor din ce +n ce mai acerbe +n .one care $cuser$ c?nd!a %arte din ;niunea So!ietic$, 'rientului ,i3lociuP 4ra r$u %este tot) Ceea ce com%ensa %u(in era EeI Jorkul +nsu"i, care nu sem$na c?tu"i de %u(in cu 2rincomalee, nici chiar cu Colombo "i de a%t deloc cu 9ondra) T 4 at?t de !ertical, +i s%use 6an3it so(iei sale, st?nd la ereastra a%artamentului lor de la eta3ul "ai.eci "i "ase al hotelului) Cine a mai %omenit s$ dormi a"a de susK 2otu"i %anorama ora"ului care se +ntindea +n a(a lor cu%rindea cel %u(in .ece cl$diri mult mai +nalte, iar c?nd se %limbar$ %e str$.ile ora"ului soarele se !edea rar din cau.a .idurilor +nalte de beton care +l blocau cu e@ce%(ia momentelor +n care se a la direct deasu%ra ca%ului) T -ar are un %arc minunat, sublinie ,7ra %ri!ind lacul, blocurile #i#antice care m$r#ineau %artea o%us$ a %arcului "i aco%eri"urile +nde%$rtate de la Central Dark Roo) T A, nu m$ %l?n#, re%lic$ 6an3it, "i +ntr*ade!$r a!ea %u(ine moti!e s$ se %l?n#$) Cu toate c$ biroul dr) -hatusena :andara din cl$direa 'E; se #$sea +n ora", doctorul +n %ersoan$ se a la +n alt$ %arte cu o treab$ des%re care nimeni nu !oia s$ discute) :iroul s$u le o eri totu"i o doamn$ t?n$r$ care +i duse %e aco%eri"ul 4m%ire State :uildin# "i le %re.ent$ deliciile

lu@uriante ale scoicilor +n$bu"ite +n !echea #ar$ 1rand Central, "i care era %re#$tit$ s$ le %rocure bilete la orice s%ectacol de %e :roadIa7) Ceea ce nu +nsemna o mare emo(ie %entru 6an3it, a c$rui e@%erien($ de o !ia($ +n acest domeniu se redusese la micul ecran, dar ,7rei +l $cu mult$ %l$cere) 9ucru care +i $cu %l$cere lui 6an3it, ca s$ nu mai %omenim de a%tul c$ desco%erise +n a%ro%iere ,u.eul American de 5storie Eatural$, la numai c?te!a str$.i distan($ o minune +n sine e@em%li ic?nd noua +nc?ntare a !ie(ii lui 6an3it, mu.eele, dar tulbur$toare %rin marele %lanetarium care ocu%a %artea sa de nord) ADlanetariumB nu %rea era cu!?ntul %otri!it de a%tQ construc(ia din Central Dark Gest era cu mult mai mult dec?t at?t) T A" !rea s$ ie "i Horis cu noiM Rise 6an3it, nu numai o dat$, cutreier?nd %rintre minunatele sale e@%onate) Atunci, du%$ un inter!al su icient de lun# %entru ca 6an3it s$ +ncete.e s$ se +ntrebe ce ar mai %utea inter!eni, a%$ru acea %ersoan$, cu totul %e nea"te%tate, care %utea trans orma o !i.it$ %l$cut$ +ntr*una de neuitat) C?nd 6an3it deschise u"a a%artamentului de hotel +n urma unei b$t$i, %resu%un?nd c$ nu era dec?t o camerist$ cu bra(ele +nc$rcate de %rosoa%e curate, +n realitate de cealalt$ %arte a u"ii st$tea 1amini :andara cu un buchet de tranda iri %roas%e(i %entru ,7ra +ntr*o m?n$ "i +n cealalt$ cu o sticl$ de arrack bun din Sri 9anka %entru ei doi) 4ra %entru %rima dat$ c?nd se +nt?lneau du%$ nunt$, iar +ntreb$rile !enir$ ra%id "i multe) Cum le %l$cuse An#liaK Ce credeau des%re AmericaK Cum mai era +n 9anka .ilele asteaK Abia c?nd b$rba(ii +"i turnaser$ al treilea r?nd de arrack ,7ra obser!$ c$ +ntrea#a con!ersa(ie se +n!?rtea +n 3urul acelora"i subiecte, +ntreb$rile iind %use de 1amini "i r$s%unsurile !enind de la ea "i so(ul ei) T -ar, .ise ea +n cele din urm$, s%une*ne, 1amini, tu ce aci +n EeI JorkK 4l .?mbi "i +"i des $cu bra(ele) T ' blestemat$ de +nt?lnire du%$ alta) Asta ac eu) T -ar credeam c$ ai sediul +n Cali ornia, inter!eni 6an3it) T -a, a"a e) -ar se %etrec tot elul de lucruri +n lume, iar sediul 'E; se a l$ aici, nu*i a"aK -$du %e #?t al treilea %ahar "i arbor$ o e@%resie serioas$F -e a%t, 6an3it, moti!ul %entru care sunt aici este ca s$*(i cer s$*mi aci o a!oare) 6an3it reac(iona %rom%t) T Ri) T Eu s%une da at?t de re%ede, chicoti 1amini) Dresu%une s$*(i asumi un an#a3ament %entru un tim%) -ar nu e un an#a3ament %rost) /ai s$*(i %o!estesc des%re ce e !orba) C?nd o s$ a3un#i +n Gashin#ton o s$ ii contactat de un om %e nume 'rion :ledsoe) 4 un ti% stil ca%$ "i s%ad$ "i e situat oarte sus +n acea %arte a #u!ernului des%re care ma3oritatea oamenilor nu aud niciodat$) Cn %ri!in(a asta de(ine chiar un record %ersonal) 4 !eteran al %rimului r$.boi din 1ol , a %artici%at la tulbur$rile din osta 5u#osla!ie, a%oi la cel de*al doilea "i mult mai %uternic r$.boi din 1ol , cel din 5rak) Acolo a ob(inut, +n ordinea asta, rana care l*a costat bra(ul dre%t, 5nima Dur%urie, Crucea ,arinei "i, +n cele din urm$, slu3ba %e care o are acum) T Care anumeK Cntreb$ 6an3it c?nd 1amini %$ru s$ ac$ o %au.$ de o cli%$) Drietenul s$u cl$tin$ din ca%) T /ai, 6an3) ' s$ trebuiasc$ s$*l las %e :ledsoe s$*(i s%un$ asta e@ist$ re#uli %e care sunt ne!oit s$ le res%ect, "tii tu) 6an3it +ncerc$ din nouF T ' s$ ie !orba des%re o slu3b$ real$K Ni de data asta 1amini se o%ri ca s$ se #?ndeasc$) T 4i bine, da, dar nu %ot s$*(i s%un chiar acum des%re ce e !orba, .ise +n cele din urm$) 5m%ortant e c$ o s$ aci ce!a olositor %entru lume) -e :ledsoe nu a!em ne!oie dec?t ca s$*(i asi#ure autori.a(iile necesare %ri!ind securitatea)

T Dentru ce s$ ie necesareK 1amini, .?mbind, cl$tin$ din ca%) A%oi, !a# 3enat, s%useF T 2rebuie s$ te a!erti.e. c$ :ledsoe e +ntr*un el #enul de r$.boinic de ti% !echi din %erioada 6$.boiului 6ece "i %u(in cam n$rod) -ar odat$ ce %rime"ti slu3ba n*o s$ trebuiasc$ s$*l !e.i %rea mult) Ni, ad$u#$ el, iindc$ atunci c?nd sunt +n America ba.a mea e la ma@imum o 3um$tate de or$ cu ma"ina de %or(iunea lui de lume, %robabil c$ o s$ m$ !e.i mult mai des, dac$ %o(i su%orta asta) Ci $cu cu ochiul ,7rei) A%oi declar$ c$ +nt?r.iase la o alt$ blestemat$ de +nt?lnire care a!ea loc +n cu totul alt$ %arte a ora"ului, "i c$ s%era s$ se !ad$ cu to(ii +ntr*o .i +n Dasadena, cur?nd, "i dis%$ru) 6an3it "i ,7ra se uitar$ unul la altul) T ;nde e DasadenaK Cntreb$ el) T Cn Cali ornia, sunt a%roa%e si#ur$) Dresu%un c$ acolo o s$ ai "i tu sediulK -ac$ acce%(i slu3ba, bine+n(eles) 4l .?mbi e@as%erat) T Ntii ce!aK Doate c$ ar trebui s$*l +ntreb$m %e tat$l lui 1amini des%re toate astea) Ceea ce "i $cur$, sau cel %u(in l$sar$ un mesa3 la biroul lui) 2otu"i nu %rimir$ imediat un r$s%uns) Eu ob(inur$ nici un el de r$s%uns +nainte de a ace micul salt de la EeI Jork (9a1uardia) la Gashin#ton Eational (6ea#an) unde ur$ +nt?m%ina(i de oamenii din 2ri%lu A*S "i ca.a(i la noul lor hotel, de unde se !edea Ca%itoliul "i se %utea a3un#e %e 3os la ,all) Cntrea#a comunicare cu dr) :andara se reduse la A1amini m$ asi#ur$ c$ %ersoana cu care trebuie s$ !$ +nt?lni(i !$ !a i de mare a3utor)B -ar nu s%eci ica la ce a!ea s$*i ie de mare a3utor, sau de ce +l interesa %e 1amini, "i ast el 6an3it o t$ "i se resemn$) -e.am$#irea nu era de a%t e@trem de mare, %entru c$ Gashin#tonul se do!edi a i %lin de as%ecte care +l interesau mai mult dec?t o slu3b$ nes%eci icat$ o erit$ de o %ersoan$ +nc$ necunoscut$ %e nume 'rion :ledsoe) Drimul lucru unde 6an3it "i ,7ra ur$ escorta(i de !oluntari entu.ia"ti din AAAS era aimosul (de care bine+n(eles 6an3it nu au.ise niciodat$ +nainte de a !eni la Gashin#ton) #ru% de mu.ee numit la #eneral 5nstitutul Smithsonian) :ritish ,useum din 9ondra "i ,u.eul de 5storie Eatural$ din EeI Jork +l +nc?ntaser$Q acest Smithsonian, nu numai o structur$ abuloas$, ci un +ntre# "ir de construc(ii, +i tulbur$ ima#ina(ia) Eu*"i %utu ace tim% dec?t %entru ,u.eul Aerului "i S%a(iului "i o trecere ra%id$ %rin unul sau dou$ dintre celelalte, dar colec(ia dedicat$ s%a(iului cu%rindea, %rintre nenum$rate alte lucruri, un model unc(ional (cu toate c$ nu la dimensiunile necesare) al ele!atorului s%a(ial Artsutano!, care acum +nce%ea s$ se roteasc$ +n cer deasu%ra Sri 9ank$i) ;rm$ discursul lui %rinci%al +n a(a con!en(iei 2ri%lu A*S "i (acesta iind +ncheiat "i +nc$ o dat$ declarat un trium ), a!u +ntre#ul con#res la dis%o.i(ie de unde s$ alea#$) -e re(inut a%tul c$ acest #eniu s$rb$torit %rintre cele mai onorate min(i "tiin(i ice de %e D$m?nt, celebru +n lume "i de3a %osesor a trei titluri de doctor acordate de trei dintre cele mai %resti#ioase "coli din lume (cu toate c$ +n realitate el nu ob(inuse nici m$car o di%lom$ de licen($) acest &ermat sau chiar EeIton modern nu a!usese norocul s$ %artici%e +n +ntrea#a sa !ia($ nu oarte lun#$ la nici un el de con#res "tiin(i ic, cu e@ce%(ia celor la care el usese %rinci%alul !orbitor) /abar nu a!ea c$ se %uteau +n!$(a at?t de multe %e at?t de multe subiecte) Cnde%linindu*"i %ro%riile +ns$rcin$ri, a!u libertate %e %arcursul +ntre#ului con#res "i el %ro it$, %artici%?nd la sesiuni %e teme de cosmolo#ie "i tectonic$ mar(ian$ ("i !enusian$ "i euro%ean$) "i la ce!a intitulat A5nteli#en(a ma"inilor) Con"tiin(a de sineB (+n %rinci%al %entru ,7ra, dar 6an3it u la el de ascinat ascult?nd), "i numai -umne.eu "tie c?te alte as%ecte obscure ale altor domenii %?n$ atunci nee@%lorate (de c$tre 6an3it) ale cercet$rii umane a%$ruser$ %e unde!a %rin !asta "i %ro!ocatoarea list$ de e!enimente)

,7ra (inu "i ea %asul cu el, la el de ascinat$ de %ano%lia de +n!$($minte umane, cu c?te!a e@ce%(ii) 4@ce%(ia %rinci%al$ era somnul .ilnic de du%$ masa de %r?n. asu%ra c$ruia insistase el, iindc$ insistase unul dintre medicii lor) A2e %re#$te"ti s$ ai un co%il, s$ "tiiMB o in orm$ +n iecare .i, cu toate c$ +n realitate ea nu se +ndoise niciodat$ de asta) A%oi, a%roa%e +n ultima .i a con#resului, c?nd 6an3it o +n!elea, se au.i un sua! bi%*bi% la tele on) 4ra un mesa3 te@t nou, care s%uneaF O*a" i recunosc$tor dac$ ne*am %utea +nt?lni +n cursul .ilei de ast$.i +n a%artamentul meu ca s$ discut$m des%re o %ro%unere care cred c$ !$ !a interesa) 2) ') :ledsoe, lt) *col) ;S,C (ret)) 6an3it "i ,7ra se %ri!ir$) T 4 omul des%re care !orbea 1amini la EeI Jork, .ise 6an3it "i ,7ra a%rob$ ener#ic din ca%) T Si#ur c$ da) /ai, sun$*l, !e.i ce !rea) -u%$ aia +ntoarce*te aici "i %o!este"te*mi totul) A%artamentul a%ar(in?nd lt) *col) (ret)) 2) 'rion :ledsoe era remarcabil mai mare dec?t cel o erit de con!en(ia AAAS lui 6an3it "i ,7rei) Chiar "i bolul cu ructe de %e masa din salon era mai mare, "i nici nu era sin#ur) Al$turi se a la o sticl$ nedes $cut$ de Ihisk7 Hack -aniel0s, cu #hea(a, %aharele "i a#itatoarele cores%un.$toare) 2) 'rion :ledsoe +nsu"i nu era cu mult mai +nalt dec?t 6an3it, ceea ce %entru un american nu +nsemna deloc +nalt, "i cu cel %u(in dou$.eci de ani mai +n !?rst$) -ar a!ea +nc$ tot %$rul %e ca% "i o str?n#ere de m?n$ destul de ener#ic$, cu toate c$ m?na st?n#$ era cea +ntins$ de o i(er c$ s$*l tra#$ %e 6an3it +n$untru) T 5ntra(i, intra(i, domnuleP \$P 9ua(i loc) Cum !$ %lace -istrictul Con u.ieiK &$r$ s$ a"te%te un r$s%uns, +l conduse %?n$ la mas$) T Ore(i s$ be(i ce!a, domnule SubraP \$$KP -ac$ un Hack nu e %rea tare %entru dumnea!oastr$) 6an3it +"i re(inu un .?mbet) Cine!a care +"i %etrecuse !?rsta s$lbatic$ de "ais%re.ece ani +n#ur#it?nd arrack era %u(in %robabil s$ #$seasc$ !reo b$utur$ american$ %rea tare) T 4 bine, .ise) ,esa3ul dumnea!oastr$ s%unea ce!a des%re o %ro%unere) :ledsoe +l %ri!i cu re%ro") T Se s%une c$ noi, americanii, suntem mereu #r$bi(i, dar din e@%erien(a mea "tiu c$ !oi, str$inii, +ntotdeauna ura(i startul) :ine+n(eles, !reau s$ discut$m ce!a, dar +mi %lace s$ cunosc %u(in omul +nainte de a trece la a aceri) Cn acest tim% m?na lui drea%t$ ne#li3at$ mai +nainte a%uca sticla de Ihisk7 "i cealalt$ deschidea do%ul) :ledsoe obser!$ +ncotro se +ndre%tau ochii lui 6an3it "i chicoti u"or) T 4 o %rote.$, admise el sau se l$ud$) ;n desi#n destul de bun) A" %utea s$ str?n# m?inile oamenilor cu ea dac$ a" !rea, dar nu !reau) Eu !*a" %utea sim(i m?na, a"a c$ ce rost ar a!eaK 5ar dac$ de!in distrat "i str?n# %u(in mai mult, ai %utea a3un#e ra%id %e %ia(a %rote.elor s$* (i cau(i una %ersonal$) :ra(ul arti icial era +n realitate destul de e icient, obser!$ 6an3it, amintindu*"i s$*i %o!esteasc$ ,7rei des%re el) Sticla iind deschis$, m?na turn$ c?te doi centimetri de Ihisk7 +n iecare %ahar "i i*l +ntinse lui 6an3it %e al s$u) :ledsoe urm$ri cu aten(ie s$ !ad$ dac$ 6an3it se olosea de !reun a#itator) C?nd nu o $cu, +nclin$ u"or din ca% +n semn de a%robare "i #ust$ din %ro%riul %ahar) T Asta numim noi Ihisk7 sec, .ise) Do(i s$*l dai %e #?t dac$ a"a !rei doar e o (ar$ liber$ dar ar trebui s$*i o erim o "ans$) A(i ost !reodat$ +n 5rakK 6an3it, sorbind %u(in Ihisk7 sec din %olite(e a($ de #a.d$ sa, scutur$ din ca%)

T Acolo m*am ales cu asta) C"i m?n#?ie bra(ul imita(ie cu cel bun) Cntre "ii(ii "i sunni(ii care $ceau tot %osibilul s$ se omoare +ntre ei, dar care +"i $ceau tim% s$ omoare "i c?t mai mul(i dintre ai no"tri) 4ra r$.boiul ne%otri!it +n locul ne%otri!it, din moti!e ne%otri!ite) 6an3it se str$dui s$ %ar$ interesat su icient c?t s$ ie %oliticos, +ntreb?ndu*se dac$ :ledsoe urma s$ s%un$ c$ r$.boiul %otri!it ar i trebuit s$ ie A #hanistan sau %oate 5ran) Se +n"ela +ns$) T Coreea de Eord, %roclam$ :ledsoe) 4i sunt cei care ar trebui %ul!eri.a(i) Rece rachete +n .ece locuri %otri!ite "i ar ie"i imediat din 3oc) 6an3it tu"i) T -in c?te +n(ele# eu, .ise el +n#hi(ind +nc$ %u(in Hack -aniel0s, %roblema +n lu%tele cu Coreea de Eord e c$ ei au o armat$ oarte mare "i oarte modern$ %o.i(ionat$ e@act %e #rani($, la mai %u(in de cinci.eci de kilometri de Seul) :ledsoe lutur$ din m?n$) T 9a naiba, si#ur c$ ar e@ista %ierderi) ,ulte, $r$ +ndoial$) Ni ce dac$K Ar i %ierderi sud*coreene, nu americane) :ine, se corect$ el str?mb?ndu*se su%$rat, bine, acolo sunt "i c?te!a tru%e americane) -ar nu %o(i ace omlet$ $r$ s$ s%ar#i ou$le, nu*i a"aK 9ui 6an3it i se %$rea c$ %etrecerea de!enea ne%l$cut$, a%oi c?nd :ledsoe arunc$ un "er!e(el mototolit la co"ul de #unoi se #?ndi c$ +n(elesese moti!ul) Ner!e(elul rico"a dintr*o sticl$ #oal$ de Ihisk7) A%arent nu era %rima con erin($ (inut$ de :ledsoe +n acea .i) 6an3it +"i drese #lasul) T 4i bine, domnule :ledsoe, eu !in dintr*o (ar$ mic$ "i care are %ro%riile ei %robleme) Eu !reau s$ critic %olitica american$) :ledsoe d$du din ca% a%robator) T Ni mai e ce!a, .ise, +ntreru%?ndu*se ca s$ se o ere s$*i reum%le %aharul %rintr*un #est cu sticlaQ 6an3it scutur$ din ca%) :ledsoe ridic$ din umeri "i*"i um%lu %ro%riul %ahar) ,ica ta insul$, continu$) ShreeP ShreeP T Sri 9anka, +l corect$ 6an3it %oliticos) T Aceea) Nti(i ce a!e(i acoloK 6an3it se #?ndi) T D$i, cred c$ %robabil e cea mai rumoas$ insul$ dinP T Eu !orbesc des%re blestemata de insul$ +n +ntre#ime, %entru numele lui -umne.euM -oamne, e@ist$ un milion de insule rumoase %este tot +n lume "i n*a" da un ban %e niciuna dintre ele) Oorbesc des%re un mic %ort de acolo, 2rinkumP 2rincoP 9ui 6an3it i se $cu mil$) T Cred c$ !$ re eri(i la 2rincomalee) 4u m*am n$scut acolo) T R$uK :ledsoe anali.$ in orma(ia, nu*i #$si nici o utili.are "i continu$F 'ricum, nu dau doi bani %e ora") Dortul e cel care +ncin#e s%iritele) Nti(i ce*ar %utea de!eniK Ar %utea de!eni cea mai bun$ ba.$ %entru submarinele nucleare, domnule SubP SubraP C"i mai um%luse +nc$ o dat$ %aharul, iar Ihisk7*ul sec +nce%use s$*"i ac$ e ectul) 6an3it o t$ "i +l sal!$ din nou) T Subramanian, domnule :ledsoe, "i da, "tim ce el de ba.$ ar %utea de!eni) Cn tim%ul celui de*al -oilea 6$.boi ,ondial a ost sediul lotei Alia(ilor, iar +nainte de asta lordul Eelson +nsu"i a s%us c$ este unul dintre cele mai minunate %orturi ale lumii) T ' , drace, ce*are lordul Eelson de*a aceK 4l !orbea des%re un loc %entru na!e cu %?n.e, %entru numele lui -umne.eu) 4u !orbesc de unele nucleareM Dortul $la e destul de ad?nc %entru ca un submarin s$ se scu unde sub orice na!$ inamic$, "i chiar s*o ataceM Cu .ecileM Doate sute) Ni noi ce*am $cutK Am l$sat blestemata de 5ndia s$ ne smul#$ %rin tratate dre%turile asu%ra +ntre#ului %ort) 5ndia, %entru numele lui -umne.euM Ni la ce dracu0 +i trebuie 5ndiei o marin$, asta nu %otP

6an3it +nce%use s$ se %lictiseasc$ de do#mele lui de be(i!) 1amini era 1amini, dar nu era ca.ul s$ se a"te%ta ca 6an3it s$ mai su%orte multe) Se ridic$) T ,ul(umesc %entru b$utur$, domnule :ledsoe, dar m$ tem c$ trebuie s$ %lec) Cntinse m?na %entru o str?n#ere de r$mas*bun, dar :ledsoe nu reac(iona) Se uit$ se!er +n sus la 6an3it, a%oi %use ostentati! do%ul la sticla de Ihisk7) T Scu.a(i*m$ o secund$, .ise) A!em ni"te treburi neterminate) -is%$ru +ntr*una dintre b$ile a%artamentului) 6an3it ascult$ a%a cur#?nd, cre.u c$ a terminat, ridic$ din umeri "i se a"e.$) -ur$ totu"i mai mult de o secund$) 2recur$ a%roa%e cinci minute +nainte c$ 2) 'rion :ledsoe s$ a%ar$ din nou, "i abia dac$ mai sem$na cu omul dinainte) A!ea a(a s%$lat$, %$rul %ie%t$nat "i aducea o cea"c$ %ar(ial um%lut$ cu ca ea nea#r$ ume#?nd $r$ +ndoial$ de la automatul de ca ea care %$rea s$ ie un articol standard +n baia oric$rui hotel american) Eu*i o eri "i lui 6an3it ca ea) Eici nu*i o eri !reo e@%lica(ie, doar se a"e.$, arunc$ o %ri!ire sticlei de Ihisk7, %arc$ mir?ndu*se c$ se a la acolo, "i rosti !ioiF T -omnule Subramanian, dac$ %omenesc numele Ghit ield -i ie "i ,artin /ellman, ce +n(eles au %entru dumnea!oastr$K ;"or con u. de abru%t$ schimbare de subiect "i de com%ortament dar %u(in +ncura3at de a%tul c$ discu(ia a3unsese +ntr*o .on$ des%re care "tia ce!a 6an3it r$s%unseF T Cri%to#ra ie ba.at$ %e cheie %ublic$, bine+n(eles) Drocedurile -i ie*/ellman*,erkle) T 4@act, .ise :ledsoe) Eu cred c$ e ne!oie s$ !$ s%un c$ aceste -i ie*/ellman au neca.uri serioase din cau.a com%uterelor cuantice) Eu era ne!oie) Cu toate c$ 6an3it nu usese niciodat$ interesat +n mod s%ecial de coduri sau de s%ar#erea lor $r$ a %une la socoteal$ a%tele sale +n le#$tur$ cu ob(inerea %arolei unui anumit %ro esor orice matematician din lume a!ea idee des%re ce era !orba) -i ie*/ellman se ba.a %e o idee oarte sim%l$, dar una care usese at?t de di icil de %us +n %ractic$, +nc?t usese inutil$ %?n$ +n !remurile com%uterelor cu ade!$rat %uternice) Drimul %as al codi ic$rii unui mesa3 care se dorea a i (inut secret era re%re.entarea s$ %rintr*o serie de numere) :ine+n(eles, cel mai sim%lu mod de a ace asta era +nlocuirea literei A cu 1, a lui : cu 2 "i a"a mai de%arte %?n$ la R cu 26) (&ire"te, nici un cri%to#ra din lume, cel %u(in nu unul %este !?rsta de .ece ani, nu ar lua +n serios asemenea sistem su%er icial de substituire)) -u%$ aceea aceste numere %ot i combinate cu un num$r uria" s$*l numim AEB +n a"a el +nc?t substituirea ini(ial$ s$ ie ascuns$) Sim%la ad$u#are a numerelor substituite uria"ului E re%re.int$ trucul +n sine) -ar E are un secret al s$u) Cri%to#ra ii +l #enerau %rin +nmul(irea a dou$ numere %rime mari) 'rice com%uter decent %oate ace acest lucru +ntr*o rac(iune de secund$, dar cele dou$ numere %rime odat$ +nmul(ite, +ncercarea de a desco%eri care erau acele numere %rime usese o munc$ brut$ care, chiar "i cu a3utorul com%uterelor, %utea dura mul(i ani) -e aici denumirea de Aci ru*ca%*can$B u"or de intrat, !irtual im%osibil de ie"it) 2otu"i cri%to#ra ia ba.at$ %e cheie %ublic$ a!ea o mare !irtute) 'ricine %utea cri%ta un mesa3 olosind %rodusul unor numere %rime chiar "i, s$ .icem, un membru h$r(uit al 6e.isten(ei &rance.e din cel de*al -oilea 6$.boi ,ondial, a lat cu un %as +naintea 1esta%o*ului, re eritor la direc(ia s%re care se de%lasau di!i.iile de %an.ere) -ar numai oamenii care cuno"teau am?ndou$ acele numere %rime %uteau citi mesa3ul) :ledsoe sorbi din ca eaua sa care se r$cea ra%id) T Droblema e, Subramanian, .ise el, c$ +n momentul de a($ a!em un tra ic relati! +nsemnat +n lume nu m$ +ntreba(i ce anume) Eu am dec?t o no(iune !a#$ "i nici m$car at?t nu !$ %ot %o!esti) -ar acum este mai im%ortant ca niciodat$ s$ olosim coduri im%osibil de s%art) Doate

c$ e@ist$ un mod de decri%tare care nu im%lic$ acest hocus*%ocus al actori.$rii +n numere %rime) 5ar dac$ e@ist$, am !rea s$ ne a3uta(i s$ desco%erim care anume este) 6an3it se str$dui s$ nu r?d$) Ceea ce i se cerea s$ ac$ era ceea ce toate a#en(iile de codi icare din lume +ncercaser$ +nc$ de c?nd -i ie "i /ellman +"i %ublicaser$ articolul +n 197>) T -e ce euK Cntreb$) :ledsoe %$rea mul(umit de sine) T C?nd am citit "tirile des%re demonstrarea ultimei teoreme a lui &ermat, mi*am amintit ce!a) 2o(i matematicienii care lucrau la cheia %ublic$ oloseau ce!a numit testul &ermat, nu*i a"aK Ni cine s$ "tie mai multe des%re a"a ce!a dec?t omul care tocmai i*a demonstrat teoremaK Ni cum mai a!ea(i "i al(i admiratori, am %us +n unc(iune ma"in$ria ca s$ !$ recrut$m +n echi%a noastr$) C?nd se #?ndi c?t de ridicol$ era ideea lui :ledsoe, 6an3it u tentat s$ se ridice "i s$ %lece) 2estul lui &ermat constituia +ntr*ade!$r ba.a multor c$i recente de identi icare a numerelor %rime) -ar s$ a3un#i de aici la ideea c$ omul care demonstrase teorema lui &ermat ar i bun la decodi icarea ba.at$ %e cheie %ublic$ era, %ur "i sim%lu, absurd) 2otu"i, era o erta %e care 1amini +i ceruse s*o acce%te) 6an3it +"i st$%?ni im%ulsul de a*i r?de lui :ledsoe +n a($ "i nu s%use dec?tF T S$ m$ Arecruta(iBK Asta +nseamn$ c$ +mi o eri(i o slu3b$K T Cate#oric da, Subramanian) Oi se !a urni.a tot ceea ce a!e(i ne!oie iar #u!ernul S;A are din %lin resurse "i un salariu #eneros) Ce s%une(i dePK 6an3it nu se %utu ab(ine s$ nu tresar$ la suma men(ionat$) Ar i %utut +ntre(ine c?te!a #enera(ii de Subramanieni) T Dare %otri!it, coment$ sec) C?nd trebuie s$ +nce%K T Ah, mda, .ise :ledsoe !esel, m$ tem c$ nu imediat) 4 o %roblem$ de securitate) 9a urma urmelor a(i %etrecut ce!a tim% +n +nchisoare, sub acu.a(ia de asociere la acti!it$(i teroriste) Atunci 6an3it a3unse a%roa%e de e@%lo.ie) T 4 ridicolM E*am ost im%licat +n niciP :ledsoe ridic$ m?na) T Ntiu) Crede(i c$ !*a" mai o eri acest #en de slu3b$ dac$ nu a" "ti astaK -ar res%onsabilii cu securitatea de!in ner!o"i c?nd e@ist$ cone@iuni cu ni"te terori"ti do!edi(i c$ %ira(ii dumnea!oastr$) Eu !$ ace(i #ri3i) 2otul e %e cale s$ se l$mureasc$) A trebuit s$ mer#em chiar la !?r ) A ost ne!oie de inter!en(ia Casei Albe, dar am ob(inut %ermisul %entru dumnea!oastr$) Eumai c$ o s$ mai dure.e +nc$ %u(in tim%) 6an3it o t$ "i +ndr$.niF T C?t anumeK T 2rei s$%t$m?ni, %oate) Cel mult o lun$) A"a c$ !$ su#ere. s$ continua(i cu toate acele discursuri la datele %e care le*a(i a#reat, iar c?nd %rimim !estea !$ contacte. "i aran3$m !enirea dumnea!oastr$ +n Cali ornia) Eu %$rea s$ aib$ ce ace) T Cn re#ul$, .ise 6an3it) ' s$ am ne!oie de o adres$ ca s$ !$ in orme. unde %ot i #$sit) :ledsoe r?n3i) Ar$ta mul(i din(i, oarte asem$n$tori cu cei de rechin, atunci c?nd .?mbea, se #?ndi 6an3it) T Eu !$ ace(i %robleme, .ise el) ' s$ "tiu unde sunte(i) 2rei s$%t$m?ni de!enir$ "ase, a%oi dou$ luni) 6an3it +nce%ea s$ se +ntrebe c?t !a mai dura #enero.itatea unda(iei care le %l$tea hotelul, dar +nc$ nu %rimise nici o !este de la :ledsoe) T 4 doar birocra(ia ti%ic$ #u!ernamental$, +l consol$ ,7ra) 1amini a .is s$ acce%(i slu3ba) 2u ai acce%tat*o) Acum trebuie s$ tr$im du%$ orarul lor)

T -ar unde naiba e 1aminiK Cntreb$ 6an3it su%$rat) Eu mai rea%$ruse, iar c?nd 6an3it trimisese un e*mail la biroul tat$lui lui +ncerc?nd s$ ob(in$ o adres$, i se r$s%unsese sim%luF A4ste %e teren "i nu %oate i contactat)B Cel %u(in ,7ra a!ea %arte de bucuria !i.itelor !echilor ei %rieteni de la ,52) 6an3it nu a!ea nici m$car at?t) C?nd ea se +ntoarse la hotel, %u $ind "i da, trebuie s*o recunoa"tem le#$n?ndu*se, dar +nc$rcat$ cu nout$(i des%re recentele mari reali.$ri ale unui ost cole#, el o +nt?m%in$ cu o +ntrebare nea"te%tat$F T Ce*ai .ice s$ lu$m urm$torul a!ion +na%oi s%re 9ankaK 4a se instala +m%reun$ cu burta ei imens$ +ntr*un scaun) T Ce s*a +nt?m%lat, iubituleK T Eu a3un#em nic$ieri a"a, anun($ el, $r$ s$ mai adau#e "i c$ a ar$ era oarte ri#) ,*am #?ndit la ce a s%us dr) :andara) Dro esor cu norm$ +ntrea#$ la uni!ersitate nu ar +nsemna o !ia($ chiar a"a de rea) A" a!ea "i oca.ia s$ ac cercet$ri, tu "tii c$ e@ist$ "i alte %robleme im%ortante %e care nu le*a re.ol!at nimeni) -ac$ !rei s$ im bo#a(i, o s$ !$d dac$ %ot scoate ce!a din ecua(ia :lack*Scholes) Sau dac$ !reau o %ro!ocare ade!$rat$, a!em +ntotdeauna D V ED) -ac$ cine!a ar %utea re.ol!a asta, ar re!olu(iona matematica) ,7ra +"i schimb$ #reutatea %e scaun, c$ut?nd o %o.i(ie con ortabil$) -ecise c$ nu e@ist$ niciuna "i se a%lec$ a%uc?nd m?na so(ului ei) T Ce e D V EDK Cntreb$ ea) Sau cealalt$ ecua(ieK 4ra mai r$u dec?t cre.use ea) 6an3it nu +nha($ momeala) T Droblema e, .ise el, c$ ne %ierdem tim%ul aici) Am %utea oarte bine s$ renun($m "i s$ %lec$m acas$) T 5*ai %romis lui 1amini, +i reaminti ea) ,ai d$*i c?te!a .ile) T -oar c?te!a, .ise el cu +nc$%$(?nare) Cel mult o s$%t$m?n$, "i du%$ aia am %lecat de aici) Eu se a3unse la asta) Chiar +n .iua urm$toare sosi un mesa3 de la e@*lt) T Col) 2) 'rion :ledsoeF ADermisiune acordat$) Dre.enta(i*!$ +n Dasadena ASAD)B Cate#oric ei erau #ata s$ %$r$seasc$ climatul din ce +n ce mai r$u al :ostonului) -ar c?nd totul u +m%achetat "i a"te%tau limu.ina care s$*i duc$ la aero%ortul 9o#an %entru .borul s%re 9AW, ,7ra %use brusc m?na %e burt$) T ', -oamneM Cred c$ a ost o contrac(ie) Ni nu se +n"ela) 'dat$ ce +l $cu %e 6an3it s$ +n(elea#$ ce se %etrecea, nu u nici o %roblem$ s$ reoriente.e limu.ina de la aero%ort s%re ,assachusetts 1eneral /os%ital) ;nde, "ase ore mai t?r.iu, micu(a Eatasha de So7.a Subramanian +"i $cu a%ari(ia +n lume) &46,546;9 A:599B 5ar +ntr*o alt$ %arte a #ala@iei, de%arte, oarte de%arteP Eu se %utea s%une c$ ,arii 1alactici uitaser$ de nesu%usul D$m?nt) A"a ce!a nu se +nt?m%la niciodat$) 4i erau %rin constitu(ia lor inca%abili s$ uite ce!a) 2otu"i, D$m?ntul alunecase cate#oric +ntr*un cotlon al min(ii lor colecti!e, iar aten(ia lor era concentrat$ asu%ra unor %robleme mai im%ortante, sau oricum mai interesante) Cn ca.ul lui A:illB de e@em%lu, e@ista sarcina de a a!ea #ri3$ de erm$ sau %oate ar trebui s$ ie A erm$B +n #hilimele, +ntruc?t nimic or#anic nu cre"tea acolo) Cn mod normal nu ne*am #?ndi la ,arii 1alactici ca la ni"te ermieri, indi erent de ce ti%) Cu toate acestea e@istau anumite #enuri de culturi %e care ei le +ncura3au, iar acest lucru este curios iindc$ "i ($ranii medie!ali $cuser$ ce!a oarte asem$n$tor cu micile lor loturi) 9otul care +l interesa %e :ill su icient c?t s$*l ac$ s$*l !i.ite.e era un !olum de s%a(iu cu latura de c?(i!a ani*lumin$)

9a %rima !edere, orice astronom ar i cre.ut c$ acolo nu se #$se"te nimic altce!a dec?t s%a(iu !id) -e a%t e@act asta cre.user$ astronomii umani c?nd +l obser!aser$ %entru %rima dat$) 2otu"i nu era +ntru totul !id) 'bser!a(ii mai bune, reali.ate c?nd oamenii reu"iser$ s$ abrice telescoa%e mai bune, ar$tau c$ +n acel %etic de s%a(iu e@ist$ ce!a care curba lumina, re lect?nd albastrul +ntr*o direc(ie "i ro"ul +n alta) Acel ce!a, du%$ cum "tiuser$ dintotdeauna ,arii 1alactici, era %ra ul interstelar) Aceast$ c$l$torie nu era, bine+n(eles, %rima !i.it$ a lui :ill la erm$ s$) Eu cu mult tim% +nainte oh, de ordinul a milioane de ani +n urm$ o e@%lorase am$nun(it, $c?nd un recens$m?nt atent al %ra ului) Ce %rocent din %articulele de %ra (con orm m$sur$torilor umane) a!eau mai %u(in de o sutime de micron +n diametruK Ce %rocent se +ncadra +n dimensiunile unor ade!$ra(i #i#an(i, care atin#eau .ece microni diametru sau chiar mai multK Eot$ de asemenea "i com%o.i(ia chimic$, num$rul de neutroni "i starea de ioni.are) 2oate astea erau o %arte sim%l$ "i relati! u"oar$ a +ndatoririlor autoim%use ale unui ,are 1alactic) 5ns$ :ill +ntotdeauna o considerase %rintre ceea ce se %utea numi +ndatoririle cele mai %l$cute) 9a urma urmelor, recens$m?ntul lui contribuia la unul dintre cele mai im%ortante (eluri %e care le a!eau ,arii 1alactici) A"adar, ca un baron normand din secolul al Wl*lea, :ill +"i ins%ecta mo"iile) Deticul de %ra era ceea ce "erbii sa@oni ai baronului ar i numit un o#or neculti!at, c$ruia i se %ermisese s$ r$m?n$ ne+ns$m?n(at %entru ca solul s$ se %oat$ odihni "i s$*"i reca%ete ertilitatea) De lotul lui :ill nu cre"tea %orumb sau o!$.) Cre"teau doar stele mari, mici, de toate elurileQ dar ,arii 1alactici le %re erau %e cele mari) De acei #i#an(i ceea ce oamenii numeau A, : "i ' se %utea conta c$ !or arde ra%id re.er!a ini(ial$ de hidro#en +n cu%toarele nucleare din mie.urile lor) A%oi, du%$ terminarea acestuia, !or ace la el cu heliul, carbonul, neonul, ma#ne.iul iecare element mai #reu dec?t cel dinaintea sa, %?n$ c?nd a!eau s$ a3un#$ la ier, care se a la la ca%$tul "irului) C?nd mie.ul unei stele se trans orma +n ier, cu%torul nuclear sl$bea, %?n$ c?nd nu mai %utea re.ista teribilei a%$s$ri #ra!ita(ionale a #reut$(ii straturilor sale e@terioare) Steaua se %r$bu"ea +n sineP Ni a%oi rei.bucnea +ntr*o e@%lo.ie titanic$, re!$rs?nd +n a ar$ noi comori de elemente #rele, ormate la tem%eratura cores%un.$toare a acelei e@%lo.ii, %entru a se trans orma +n mici %articule care s$ +mbo#$(easc$ noul lot de #a. interstelar) Acest lucru a!ea s$ se +nt?m%le ine!itabil, mai de!reme sau mai t?r.iu, +n cursul iresc al e!enimentelor, $r$ s$ necesite !reo inter!en(ie din %artea lui :ill) A!eau #ri3$ acele sim%le le#i neI*toniene*einsteiniene ale #ra!ita(iei %e care ,arii 1alactici nu a!useser$ niciodat$ !reun moti! s$ le schimbe) Cum am s%us, Amai de!reme sau mai t?r.iuB, dar ,arii 1alactici %re erau mai de!reme) :ill alese s$ #r$beasc$ lucrurile) Scan$ un !olum considerabil din s%a(iul adiacent "i a!u su icient noroc s$ desco%ere o d?r$ de materie +ntunecat$ +n a%ro%iereP ' con!inse s$ cur#$ %e lotul luiP Ni u mul(umit) ;nul dintre obiecti!ele %rinci%ale ale ,arilor 1alactici era ast el a3utat) Ni care era acel obiecti!K Eu %utea i e@%rimat +n termeni inteli#ibili %entru o iin($ uman$, dar un %as s%re reali.area sa era cre"terea %ro%or(iei elementelor #rele a($ de cele u"oare +n acest ca. A#releB +nsemn?nd acele elemente cu cel %u(in dou$.eci de %rotoni +n nucleele lor, al$turi de mul(imi de neutroni) Adic$ #enul de elemente %e care crea(ia ini(ial$ a uni!ersului le omisese cu totul) 2rans ormarea elementelor u"oare +n elemente #rele cerea munc$ mult$ "i %erioade imense de tim%P -ar tim%ul, la urma urmelor, a%ar(inea ,arilor 1alactici) CA95&'6E5A)

Coasta de 4st a Americii se considera %robabil centrul %uterii, #u!ern$rii sau culturii) (-esi#ur, +n unc(ie de care dintre ora"ele de %e Costa de 4st era !orba, EeI Jork, Gashin#ton sau :oston)) -ar +ntr*un sin#ur el deosebit de im%ortant era cate#oric in erioar$ celeilalte coaste a continentului nord*american) A, nu %almierii "i lorile care +n loreau %retutindeni erau cele care +i +nc?ntau %e Subramanieni) 9a urma urmelor, ,7ra "i 6an3it !eneau din Sri 9anka, iar !e#eta(ia lu@uriant$ e@otic$ re%re.enta cadrul lor natural) Eu, cel mai bun lucru +n %ri!in(a Cali orniei era c$lduraM Eu era niciodat$ dureros de ri#, mai ales +n 3urul re#iunii 9os An#elesului, unde %ractic nu era ri# deloc) Ast el c$ Dasadena, unde 6an3it se %omeni re%arti.at, era un loc minunat +n care s$ tr$ie"ti) ,$ ro#, era dac$ nu %uneai la socoteal$ %osibilele cutremure) Sau incendiile care %uteau %une la %$m?nt un +ntre# cartier +ntr*un an secetos) Ni inunda(iile %uteau dobor+ un cartier, unul construit %e un teren %r$%$stios %entru c$ toate terenurile %late erau de3a construite, inunda(ii care +ntotdeauna erau #ata de asta +n anii +n care un oc relati! mic distru#ea destul de multe tu i"uri %entru ca substraturile %$m?ntului s$ de!in$ instabile) E*a!ea im%ortan($) Doate nu a!eau s$ se +nt?m%le ast el de lucruri) Cel %u(in nu +nainte ca amilia Subramanian s$ +m%achete.e "i s$ se mute altunde!a) D?n$ atunci era un loc s%lendid +n care s$ cre"ti un co%il) ,7ra +m%in#ea ericit$ c$ruciorul Eatashei %rin su%ermarketul local, +m%reun$ cu alte mame care $ceau acela"i lucru, "i considera c$ niciodat$ +n !ia(a ei nu mai usese at?t de norocoas$) 6an3it, %e de alt$ %arte, a!ea unele +ndoieli) ', adora %artea bun$ a !ie(ii lor +n Cali ornia de Sud la el ca "i ,7ra) Se bucura de e@cursiile +n %unctele de interes turistic care nu sem$nau cu nimic din Sri 9anka, %u(urile de #udron din 9a :rea +n inima ora"ului, unde +n decursul mileniilor animale str$!echi useser$ %rinse +n ca%can$ "i conser!ate %entru ca oamenii s$ se minune.e +n secolul WW9 Studiourile cinemato#ra ice, cu tururile "i e@%o.i(iile lor) (,7ra usese %u(in reticent$ s*o duc$ %e 2ash7 +ntr* un loc at?t de riscant, dar +n cele din urm$ Eatasha chicoti "i u ericit$)) 'bser!atorul 1ri ith cu seismo#ra ele "i telescoa%ele sale "i imensa .on$ de %icnic de deasu%ra ora"ului) Ceea ce nu*i %l$cea lui era slu3ba) Ci o erea tot ceea ce +i %romisese 2) 'rion :ledsoe, asta era ade!$rat, "i chiar o serie de lucruri la care 6an3it nu se a"te%tase) A!ea %ro%riul s$u birou, s%a(ios (trei metri %e mai mult de cinci) cu toate c$ li%sit de erestre (%entru c$, la el cu restul dis%o.iti!ului, se a la la a%roa%e dou$.eci de metri sub %$m?nt), dar mobilat cu un birou lar# "i un otoliu mare de %iele %entru %ro%ria sa olosin($ "i c?te!a alte scaune mai %u(in %reten(ioase la o mas$ lucioas$ de ste3ar %entru musa iri "i "edin(e) Ni nu mai %u(in de trei com%utere di erite, cu acces nelimitat la a%roa%e orice) Acum nu trebuia dec?t s$ a%ese %e c?te!a taste %entru ca 6an3it s$ ob(in$ co%ii %ersonale du%$ orice re!ist$ de matematic$ din lume) Eu numai c$ %rimea re!istele +n sine listate acolo unde era %osibil, co%ii electronice dac$ asta o ereau AredactoriiB ini(iali) Drimea de asemenea "i traduceri oribil de scum%e, dar %l$tite de c$tre a#en(ie din contul lor bancar a%arent nelimitat cel %u(in e@trase din acele lucr$ri care se +nt?m%la s$ ie +n limbi %e care 6an3it nu a!ea nici o s%eran($ s$ le +n(elea#$ !reodat$) 6$u era c$ nu a!ea nimic de $cut) Drimele .ile useser$ destul de ocu%ate, %entru c$ 6an3it trebuia s$ %arcur#$ toate locurile #enerate de birocra(ie, %entru ca aceasta la r?ndul ei s$ %oat$ +nre#istra contribu(ia lui 6an3it la +ntre%rindere %re#$tirea le#itima(iei, documente de semnat, toat$ h?r(o#$raia ine!itabil$ a oric$rei irme mari din secolul WW5) A%oi nimic) 9a s ?r"itul %rimei luni, 6an3it, care nu era niciodat$ (? nos, se tre.ea (? nos a%roa%e +n iecare diminea($ a .ilelor de lucru) 4@ista +ns$ un leac) ' do.$ %rescris$ de Eatasha, +m%reun$ cu

una de ,7ra, !indeca de obicei sim%tomele +nainte de terminarea micului de3un, dar %?n$ c?nd se +ntorcea acas$ la cin$ de!enea moroc$nos din nou) Cu %$reri de r$u, e!ident) T Eu !reau s$ m$ descarc %e 2ash7 "i %e tine, ,7ra, dar %ur "i sim%lu %ierd tim%ul aici) Eu*mi s%une nimeni ce ar trebui s$ ac) C?nd #$sesc %e cine!a s$ +ntreb ado%t$ o atitudine de res%ect bat3ocoritor "i*mi s%uneF D$i, asta m$ de%$"e"te, nu*i a"aK -ar la s ?r"itul cinei, c?nd o +mb$ia %e 2ash7, +i schimba scutecele sau doar o le#$na %e #enunchi, cine mai %utea r$m?ne moroc$nosK Eu 6an3it, "i atunci era !esel ca de obicei %?n$ data !iitoare c?nd trebuia s$ se duc$ la non*munca lui) 9a s ?r"itul celei de a dou$ luni de%resia se ad?nci) -ur$ mai mult s*o +nde%$rte.e iindc$, du%$ cum +i s%unea 6an3it so(iei lui, iar "i iarM T 4 mai r$u ca niciodat$M 9*am +ncol(it ast$.i %e :ledsoe "i nu*i u"or, %entru c$ nu e mai niciodat$ +n biroul lui "i l*am +ntrebat !erde*n a($ ce el de munc$ ar trebui s$ ac eu) ,i*a aruncat o %ri!ire m?r"a!$, "i "tii ce mi*a .isK A-ac$ o s$ a li !reodat$, te ro# s$*mi s%ui "i mie)B Se %are c$ a a!ut ordine de sus s$ m$ an#a3e.e, dar nu i*a s%us nimeni ce el de slu3b$ s$ ie) T 2e*au !rut %entru c$ e"ti celebru "i adau#i clas$ o%era(iunii, +l in orm$ so(ia sa) T :un$ %resu%unere) Ni eu m*am #?ndit la asta, dar nu %oate i ade!$rat) Cntrea#a o%era(iune e at?t de secret$ +nc?t nimeni nu "tie cine lucrea.$ +n biroul de al$turi) T Ni !rei s$ demisione.iK Cntreb$ ,7ra) T /m) D$i, nu cred) -e a%t nu "tiu dac$ %ot, %entru c$ nu sunt si#ur ce am semnat, dar oricum i*am %romis lui 1amini) T Atunci, .ise ea, hai s$ +n!$($m s$ ne %lac$) -e ce nu re.ol!i acea %roblem$ D V ED des%re care !orbeaiK 'ricum, m?ine e s?mb$t$, de ce n*am duce*o %e 2ash7 la #r$dina .oolo#ic$K 1r$dina .oolo#ic$, desi#ur, era o +nc?ntare, cu toate c$ +n restul lumii lucrurile mer#eau la el de r$u ca +ntotdeauna) Dro#rese recenteK Oastele turme de !ite ale Ar#entinei erau decimate de o !ariant$ nou$ a unei boli !echi numite limba*albastr$) 2ocmai se con irmase c$ e%idemia era un deri!at al unei arme biolo#ice) Ceea ce nu era lim%ede era cine o r$s%?ndise) Doate Oene.uela sau Columbia, credeau unii oameni din a#en(ie, %entru c$ Ar#entina contribuise mult la or(a interna(ional$ care +ncerca s$ (in$ armatele !ene.uelene "i columbiene de%arte una de alta) (Eu a!useser$ %rea mult succes, dar !ene.uelenii "i columbienii +i urau %entru c$ +ncercaser$)) 6estul lumii era a#itat$ ca de obicei) Cn 5rak e@%lo.iile nocturne ale ma"inilor*ca%can$ "i deca%it$rile demonstrau c$ cele dou$ ti%uri de musulmani irakieni doreau s$ se asi#ure c$ e@ista numai o sin#ur$ credin($ islamic$ e@termin?ndu*se unii %e ceilal(i) Cn A rica num$rul r$.boaielor recunoscute o icial crescuse la %ais%re.ece, $r$ a se mai lua +n calcul "i c?te!a .eci de +nc$ier$ri tribale) Cn Asia, nord*coreenii Adoratului Conduc$tor emiteau comunicat du%$ comunicat %ro!oc?nd ma3oritatea celorlalte state ale lumii %rin r$s%?ndirea de minciuni des%re ele) -ar +n Dasadena nimeni nu se lu%ta cu nimeni, iar micu(a 2ash7 Subramanian +"i +nc?nta %$rin(ii) Care alt co%il at?t de %recoce +ncerca s$ se r$suceasc$ +n lea#$n la o !?rst$ at?t de ra#ed$K Sau "i mai %recoce, la aceea"i !?rst$, dormea 3um$tate de noa%te, sau uneori mai multe no%(i la r?ndK Eatasha Subramanian era $cut$ s$ ie o %ersoan$ e@trem de inteli#ent$, ,7ra "i 6an3it erau de acord, nu conta c$ Hin#tin# Hian, %ediatrul %e care ser!iciul de consultan($ al irmei +i a3utase s$*l #$seasc$, 3ura c$ nu se %oate s%une nimic des%re inteli#en(a unui co%il +nainte de cel %u(in %atru sau cinci luni) -e"i slab +n acest domeniu, dr) Hian era un %ediatru oarte util, "tia multe des%re dia#nosticarea %l?nsului unui bebelu") ;nele %lan"ete +nsemnau c$ trebuie s$ aci ce!a imediatQ altele %uteau i i#norate %?n$ se stin#eau de la sine) -r) Hian a!ea chiar "i +nre#istr$ri cu multe stiluri de %l?ns %osibile care s$*i a3ute s$*"i dea seama des%re ce e !orba) -e a%t, consultan(ii

$cuser$ cam tot ce era de $cut %entru ,7ra "i 6an3it) 4i le #$siser$ a%artamentul mic "i dr$#u( +ntr*un com%le@ re.iden(ial %atru camere, ma"in$ de s%$lat instalat$, acces la %iscina comunit$(ii, %ro%riul balcon +m%odobit cu %lante cu !edere de sus asu%ra ora"ului 9os An#eles "i, %oate cel mai im%ortant +n acele tim%uri, %a.$ dou$.eci "i %atru de ore %e .i care !eri ica iecare %ersoan$ care intr$ sau ie"ea) Consilierii $cuser$ chiar mai mult, a3ut?ndu*i s$ alea#$ cele mai bune cur$($torii, %i..erii cu li!rare la domiciliu, b$nci "i com%anii de +nchirieri auto (%?n$ c?nd se !or hot$r+ s$*"i cum%ere ei +n"i"i c?te!a ma"ini, moment care +nc$ nu sosise)) Ci o eriser$ ,7rei chiar "i numele a trei irme %entru a an#a3a o mena3er$, dar ea hot$r+ s$ le re u.e %e toate) T A%artamentul nu*i chiar a"a de mare, +i s%use ea lui 6an3it) Ce mena3 e de $cut aiciK S$ dai cu as%iratorul, s$ #$te"ti, s$ s%eli ru e "i !ase doar %entru noi doi nu im%lic$ %rea mult$ munc$) 6an3it a%rob$ cu con!in#ere) T Sunt si#ur c$ te %o(i descurca, .ise, ceea ce +i atrase o %ri!ire u"or +n#he(at$) T Sunt si#ur$ c$ %utem, +l corect$ ea) /ai s$ !edem) ,ai bine #$tesc eu, %entru c$ m$ %rice% mai bine dec?t tine, "i tu aci curat %e urm$K A"a ar i bine) 6u ele %o(i s$ olose"ti o ma"in$ de s%$lat, nuK 'ricum toate instruc(iunile sunt scrise +n manuale) Schimbatul "i hr$nitul co%ilului c?nd e"ti acas$ %utem ace cu r?ndul) C?nd nu e"ti, %ot s$ m$ descurc sin#ur$) Dunct cu %unct %arcurser$ lista treburilor casnice, de la +nlocuirea becurilor arse "i a rolelor de h?rtie i#ienic$ %?n$ la %lata acturilor) Eu era o %roblem$) Eiciunul dintre ei nu !oia ca cel$lalt s$ ie blocat cu !reo sarcin$ care s$*l (in$ de%arte mai mult dec?t ar i ost strict necesar, %entru c$ niciunul nu !oia s$ ie %ri!at de com%ania "i con!ersa(ia celuilalt) Cn acest tim%, armada ;nu*Oir#ul$*Cinci na!i#a la !ite.$ ma@im$ de ', 9=c) De scara tem%oral$ a ma3orit$(ii iin(elor non*umane a!ea s$ a3un#$ la destina(ie +ntr*o cli%$) :ine+n(eles, nici o iin($ uman$ nu "tia acest lucru, ast el c$ toate cele nou$ miliarde +"i !edeau de treburile lor .ilnice) A%oi +ntr*o sear$, c?nd amilia Subramanian termina de s%$lat !asele du%$ cin$, se au.i o !oce la inter onF T -octor SubramanianK Sunt /enr7, de la %oart$) 4 aici un b$rbat care !rea s$ !$ !ad$) S%une c$ nu !rea s$*"i dea numele, dar c$ o s$*l cunoa"te(i iindc$ e ostul %rieten al lui ,a##ie) 4 +n re#ul$ s$*l las s$ intreK 6an3it s$ri +n %icioare) T 1aminiM Stri#$) Si#ur, las$*l %e nemernic s$ intre, "i +ntreab$*l ce !rea de b$utM -ar c?nd sosi, !$.ur$ c$ nu era 1amini :andara) 4ra un b$rbat mult mai +n !?rst$, duc?nd o ser!iet$ +ncuiat$ le#at$ cu lan( de m?na sa drea%t$) ' deschise "i scoase din ea un ci% %e care i*l +ntinse lui 6an3it) T 6ula(i*l, .ise el) 4u nu am autori.a(ie s$ !$d, a"a c$ o s$ a"te%t a ar$, dar doamna Subramanian are %ermisiunea, "i .?mbi %oliticos sunt con!ins c$ bebelu"ul nu !a tr$da nici un secret) C?nd curierul se a la la distan($ si#ur$ %e hol, ,7ra introduse ci%ul +n %la7er "i un 1amini sur?.$tor a%$ru %e ecran) T Cmi %are r$u c$ !*am $cut s$ trece(i %rin tot misterul $sta, dar aici mer#em %e s?rm$) 6$s%undem +n a(a a cinci #u!erne, %lus %ersonalul de securitate al 'E;, "iP ,$ ro#, o s$ !$ %o!estesc totul alt$ dat$) 5deea e c$ cealalt$ slu3b$ %entru tine des%re care am discutat este liber$, dac$ o !rei) ' s$ !rei) Ai i nebun dac$ n*ai !rea*o) 'ricum, +nainte de a r$s%unde la toate +ntreb$rile, mai e o %roblem$ minor$ ba nu, ca s$ iu cinstit, e un lucru e@trem de im%ortant care trebuie s$ se +nt?m%le mai +nt?i) Eu %ot s$ s%un des%re ce e !orba, dar o s$*(i dai seama c?nd o s$

!e.i la "tiri, "i atunci %o(i s$*(i iei adio de la Dasadena) A"a c$ ii %re#$tit, 6an3) Asta e tot ceea ce ser!iciile secrete +mi dau !oie s$ s%un deocamdat$ +n a ar$ de salut$ri tuturorM Ci%ul se termin$ "i ecranul se albi) Rece minute mai t?r.iu, c?nd curierul +"i recu%erase ci%ul "i %lecase, ,7ra d$du 3os de %e ra tul de sus al dula%ului sticla de !in %e care o %$strau %entru oca.ii s%eciale) ;m%lu dou$ %ahare, trase cu urechea s%re camera +n care dormea Eatasha "i, du%$ ce se declar$ satis $cut$, .iseF T 2u "tii ce se %etreceK 6an3it ciocni "i b$u din %aharul s$u +nainte de a r$s%undeF T Eu) 6$mase t$cut un tim%, a%oi .?mbiF 'ricum, dac$ nu %ot a!ea +ncredere +n 1amini, atunci +n cine s$ amK ' s$ a"te%t$m "i*o s$ !edem) ,7ra a%rob$ din ca%, +"i termin$ %aharul, se ridic$ s*o !eri ice %e Eatasha "i s%useF T Cel %u(in se %are c$ a"te%tarea n*o s$ dure.e mult) Eu dur$) 2recur$ numai trei .ile +nainte ca 6an3it care $cea tot %osibilul s$ desco%ere +nc$ c?te!a numere %rime cu ade!$rat mari cu care s$ se 3oace cri%to#ra ii, +ntruc?t con"tiin(a nu*i %ermitea s$ stea de#eaba au.i #$l$#ie %e hol "i constat$ c$ 3um$tate din %ersonal +ncerca s$ a3un#$ +n salonul din ca%$tul coridorului) 2oat$ lumea se adunase +n 3urul canalelor de "tiri) 4cranele ar$tau o %rocesiune de !ehicule militare, cu .ecile, scur#?ndu*se %rintr*o deschi.$tur$ dintr*un #ard necunoscut) T Coreea, stri#$ b$rbatul de l?n#$ ecran ca s$ lini"teasc$ !alul de +ntreb$ri) 5ntr$ +n Coreea de EordM Acum t$ce(i ca s$ %utem au.i ce s%un) Cntr*ade!$r se +ndre%tau c$tre Coreea de Eord, iar uria"a armat$ a Adoratului Conduc$tor nu %$rea interesat$ s$*i o%reasc$M T -ar e o nebunieM S%unea b$rbatul de l?n#$ 6an3it) 2rebuie s$ se i +nt?m%lat ce!aM Eu se uitase s%re 6an3it +n c$utarea unui r$s%uns, dar 6an3it +i o eri oricum unul) T Sunt con!is c$ s*a +nt?m%lat ce!a, +i .ise b$rbatului, r?n3ind) Ce!a serios) 2;E42;9 2\C;2) Cn dosarele Denta#onului a!ea o denumire o icial$, dar %entru cei care +l in!entaser$, care +l construiser$ "i cei care +i trimiseser$ +n misiune, numele lui era 2unetul 2$cut) Cn be.na mie.ului de noa%te 2unetul 2$cut +"i lu$ .borul din locul na"terii sale, adic$ ostul teren :oein# de la mar#inea ora"ului Seattle, statul Gashin#ton, "i se +ndre%t$ s%re !est cu o !ite.$ le3er$ de o mie de kilometri la or$) Se alesese +ntunericul nu %entru a +m%iedica s$ ie !$.ut de !reun inamic) Ar i ost im%osibil) 'rice du"man %osibil, ca "i oricine altcine!a, de(inea un cer %lin de sateli(i de su%ra!e#here, iar ace"tia su%ra!e#heau orice mi"care a oricui) 4ra +nc$ +ntuneric c?nd, c?te!a ore mai t?r.iu, 2unetul 2$cut +"i +ncheie traiectoria curb$ tra!ers?nd 'ceanul Daci ic "i c$.?nd Aca o %iatr$B, du%$ cum s*a e@%rimat du%$ aceea %ilotul s$u a%roa%e la ni!elul m$rii) Acolo alunec$ %este a%ele dintre insulele /onshu "i /okkaido, intr?nd +n ,area Ha%oniei) Atunci +ntunericul de!eni a!anta3os %entru oamenii care conduceau 2unetul 2$cut) Cntunericul +nsemna c$ nici un re%orter b$#$cios de %e !reo insul$ ni%on$ nu se %utea uita bine la el, %entru ca "tirea s$ a%ar$ la micul de3un %e mesele tuturor) 6adarele a%ar(in?nd micii armate 3a%one.e din Aomori "i /akodate +l de%istar$, desi#ur) 4le nu contau) Ha%onia nu a!ea destul armament ca s$ se %un$ cu ce!a ca 2unetul 2$cut) 'ricum, cu dou$s%re.ece ore +n urm$ #eneralii 3a%one.i useser$ in orma(i, strict secret, c$ America urma s$ trimit$ %e acolo o na!$ aerian$ e@%erimental$, "i deci ar i rumos din %artea lor s$ se uite +n alt$ %arte) 'dat$ a3uns +n ,area Ha%oniei, 2unetul 2$cut urc$ din nou, stabilindu*se la dou$.eci de mii de metri) :ine+n(eles, coastele a%usene ale m$rii erau ruse"ti, "i desi#ur acolo radarele erau cu

mult mai numeroase "i mai %uternice ca +n Ha%onia) Eici ele nu contau) Ni +nal(ii o i(eri ru"i "tiau c$ 2unetul 2$cut nu re%re.int$ o amenin(are adic$ nu %entru ei) C?nd %ilotul "i na!i#atorul s$u c$.ur$ de acord c$ a3unseser$ la %unctul (int$, 2unetul 2$cut +ncetini la o !ite.$ su icient$ ca s$ se men(in$ +n aer "i +nce%u s$*"i des $"oare armamentul) Acele arme o bomb$ nuclear$ cu randament modest "i un tub #ol de cu%ru nu mai #ros dec?t cor%ul unui om ar i $cut de ru"ine s%eciali"tii +n armament chiar "i cu .ece ani +n urm$, dar asta era tot ce*i trebuia 2unetului 2$cut ca s$*"i ac$ treaba) Cn interiorul sistemului de #hidare al armei a%$ru o hart$ a Coreei de Eord a Adoratului Conduc$tor, su%ra%us$ %este o!alul %relun# "i +n#ust care re%re.enta schi(a bombei) Eici un om din interiorul 2unetului 2$cut nu se uita la hart$, %entru c$ acolo nu era nimeni) C$%itanul "i tot echi%a3ul se a la +n statul Gashin#ton, studiind harta %e un ecran 2O) T ,ie mi se %are +n re#ul$, s%use %ilotul, un american, bombardierului, care +nt?m%l$tor era rus) -es $"ura(i scuturile) T :ine, .ise bombardierul cu de#etele %e tastatur$) &orme ne#re a%$rur$ +n 3urul mar#inilor o!alului, subliniind cursul r?ului Jalu la nord "i !est, 9inia de -emarca(ie care re%re.enta #rani(a cu Coreea de Sud, a%oi coasta Daci icului +n sud "i est) &ormele acelea nu erau nimic tan#ibil, bine+n(eles) Eimic com%us din materie nu ar i %utut su%ra!ie(ui lucrului care trebuia mascat, iar crearea c?m%urilor electronice care s$ ac$ mascarea usese una dintre cele mai di icile %$r(i ale construirii 2unetului 2$cut) T 2otul e #ata, ra%ort$ bombardierul %ilotului) T Do.i(ia continu$ s$ ie bun$K Cl +ntreb$ %ilotul %e na!i#atorul chine., iar c?nd na!i#atorul ra%ort$ c$ era, %ilotul +"i $cu cruce) (Se considera un catolic %$c$tos, dar e@istau momente c?nd nu se sim(ea deloc c$.ut +n %$cat)) 2ra#e(i, +i ordon$ bombardierului, "i %entru %rima dat$ +n istoria lumii o na(iune %ierdu un r$.boi +l %ierdu com%let, ire!ocabil $r$ ca nimeni s$ ie r$nit) -e a%t, nu era +ntru totul ade!$rat) C?(i!a bolna!i de inim$ de %e teritoriul Adoratului Conduc$tor muriser$) 4ra !orba de cei care a!useser$ #hinionul s$ oloseasc$ un %acemaker atunci c?nd lo!i im%ulsul electroma#netic, %urt?nd mai mult$ ener#ie dec?t un ul#er) (-ar cam sin#urii nord*coreeni care a!eau acces la o tehnolo#ie at?t de scum%$ cea occidental$ erau autorit$(ile de ran# +nalt) Eu*i %l?n#ea nimeni)) 'h, mai erau unii #hinioni"ti care .burau cu a!ioane u"oare "i nu su%ra!ie(uiser$ %r$bu"irii acestora) (Cu ran# la el de +nalt ca "i ceilal(i, "i tot $r$ lacrimi)) Cn total, ultima schimbare de re#im +n Coreea de Eord a!u loc cu mult mai %u(ine !ictime dec?t un Ieekend obi"nuit %e autostr$.ile lumii occidentale) Cntr*o rac(iune de secund$ toate sistemele de tele onie ale Adoratului Conduc$tor useser$ scoase din u.) ,a3oritatea surselor de ener#ie electric$ scurtcircuitate) 2oate armele %e care le de(inea %o%orul s$u "i care erau mai com%le@e dec?t un %istol nu mai %uteau unc(iona "i %o%orul nord*coreean al Adoratului Conduc$tor de(inea un num$r imens de arme de tot elul) &$r$ tele oane "i radio, nimeni nu "tia ce se +nt?m%l$ dincolo de ra.a de la care se %utea au.i o +m%u"c$tur$) Uara nu mai re%re.enta o amenin(are %entru nimeni, iindc$ %e acea buc$(ic$ de %$m?nt nu mai e@ista o (ar$ ade!$rat$) Ade!$rat, +n acest non*r$.boi a!ea loc "i o mic$ b$t$lie real$) Se +nt?m%la din cau.$ c$ un colonel +nc$%$(?nat sta(iona +n a ara 8aeson#ului) Eu %utea, bine+n(eles, s$ +n(elea#$ ce se %etrece, dar cel %u(in +"i d$dea seama c$ armata s$ se a l$ +n %ericol) &$cu ceea ce ar i $cut mul(i al(i colonei) Cntreru%se le#$tura cu su%eriorii, scoase %u"tile "i %istoalele care mai %uteau tra#e "i lans$ un atac %este rontier$) Eu a3unse %rea de%arte)

Eu %arcurse nici m$car tot drumul %rin c?m%urile intens minate care m$r#ineau 9inia de -emarca(ie) Hum$tate de du.in$ dintre solda(ii din %rima linie c$.ur$ c?nd se declan"ar$ minele, +nc$ !reo dou$.eci c?nd tru%ele sud*coreene de %e %artea sudic$ a rontierei +i !$.ur$ !enind "i deschiser$ oculP Ni a%oi +ncetar$ ocul c?nd !$.ur$ c$ nord*coreenii +nc$ +naintau, acum +ncet "i %rudent, cu m?inile ridicate deasu%ra ca%etelor) D?n$ atunci, desi#ur, +ntrea#a lume +nce%use s$ a le ce se +nt?m%laP Ni nu numai lumea noastr$) 6estul #ala@iei au.i mu#etul electronic al acelei arme numai c?nd a3unse la ei cu %asul de melc abia trei sute de mii de kilometri (oamenii mai demoda(i "i americanii +nc$ s%un o sut$ o%t.eci "i "ase de mii de mile) %e secund$ al !ite.ei luminii) Armada ;nu*Oir#ul$*Cinci, a lat$ la cincis%re.ece ani*lumin$ de D$m?nt +n momentul e@%lo.iei, se intersecta +n cele din urm$ cu und$, %e care o de%istar$ ca a!?ndu*"i ori#inea la acele iin(e s%re care se +ndre%tau ca s$ le anihile.e) :ine+n(eles, %e D$m?nt nimeni nu "tia asta) -in contr$, niciunul dintre Stoca(ii*,a"in$, sau din alte .one ale he#emoniei ,arilor 1alactici, nu "tia ce se %etrecuse +n Coreea de Eord) Cn consecin($, c?nd au.ir$ acel r?#?it electronic r$#u"it, traser$ c?te!a conclu.ii ra(ionale, dar #re"ite) 2recur$ ani %?n$ c?nd .#omotul alb electroma#netic s$ a3un#$ la %lanetele s%eciilor %rote3ate ale ,arilor 1alactici) Cn s%ecial la acel r?d +n lu@ul de materie +ntunecat$ care re%re.enta c$minul celui mai a%ro%iat #ru% de ,ari 1alactici) Ni e ectul u ne#ati!, +ntr*ade!$r, ar i %utut i tra#ic, chiar letal) -i icultatea %ro!enea de la natura armei %e care %ro%rietarii s$i o numeau 2unetul 2$cut) ,a3oritatea armelor umane nu ridicau o %roblem$, ele ba.?ndu*se %e e@%lo.ii chimice sau nucleare %entru a*"i ace e ectul) Asemenea e!enimente %l$%?nde nu %ro!ocau team$ ,arilor 1alactici non*barionici) 2unetul 2$cut +ns$ era o cu totul alt$ %o!este cu %articule) Dutea %une +n %ericol %$r(i din +ns$"i armura ,arilor 1alactici) -esi#ur, nu !ersiunea su%er icial$ care tocmai +l scosese de %e %ia($ %e Adoratul Conduc$tor, ci !ariantele mai a!ansate %e care acei oameni a#asan(i a!eau s$ le de.!olte nu %este mult tim% dac$ li se %ermitea) :ine+n(eles, nu trebuia s$ li se %ermit$) Anihilarea lor total$ era de3a +n %ro#ram) C?nd o s$ aib$ loc, %roblema nu !a mai e@ista) Ceea ce +nsemna, +n aimoasa str$!eche e@%rimare a lui Gilliam SchIenck 1ilbert, c?nd 8o*8o +"i e@%lic$ trans#resiunea ,ikado*uluiF C?nd se d$ un ordin, e ca "i +nde%linit, a"a c$ de a%t chiar e +nde%linit) D?n$ +n acel moment %roblema e@termin$rii rasei umane nu usese, +ntr*un el, cu totul re.ol!at$) Adic$, +n"i"i ,arii 1alactici, du%$ ce d$duser$ ordinul, continuaser$ s$ !eri ice situa(ia din cau.a +nde%$rtatei %osibilit$(i ca s$ se modi ice circumstan(ele "i ei s$ !rea s$ anule.e ordinul) Acum nu mai $ceau asta) Eu !edeau nici un moti! s$*"i bat$ ca%etele (dac$ ar i a!ut a"a ce!a) cu aceast$ %roblem$ %articular$) Ast el c$ o "terser$ din con"tiin(a lor (sau con"tiin(e) +n a!oarea unor %robleme mai ur#ente "i cu si#uran($ mai distracti!e) Cn ca%ul acestei liste erau, unu, o %itic$ alb$ %e %unctul de a ura destul$ materie de la %artenera sa #i#antic$ ro"ie %entru a de!eni o su%erno!$ de ti% 5a, doi, ni"te comunica(ii de la omolo#ii lor din alte #ala@ii care trebuiau cel %u(in luate +n considerare, "i trei, +ntrebarea dac$ s$ des%rind$ din ei o alt$ rac(iune de ti% :ill care s$ acorde aten(ie s%ecial$ micii "i ra%idei #ala@ii a c$rei orbit$ %utea duce la %r$bu"irea %este a lor +n orice cli%$ m$ ro#, +n urm$toarele %atru sau cinci milioane de ani cel mai t?r.iu)

&oarte 3os %e lista lor se a la ce!a care ar i %utut s$ le reaminteasc$ de acea mic$ %lanet$ obra.nic$ %e care ocu%an(ii s$i o numeau D$m?nt) -e ce le*ar i %$satK 9a urma urmelor, aceasta nu era o e@%erien($ $r$ %recedent %entru ,arii 1alactici) Cn miile de milioane de ani de c?nd de!eniser$, !r?nd*ne!r?nd, st$%?nii acelei %or(iuni de uni!ers, +nt?lniser$ dou$ sute cinci.eci "i %atru de rase similare %ericuloase "i e@terminaser$ dou$ sute cinci.eci "i una dintre ele) (Celorlalte trei, ale c$ror o ense useser$ minore, li se mai acordase o "ans$)) 4ra %u(in %robabil c$ oamenii de %e D$m?nt s$ de!in$ cea de a %atra) CE D6A1;9 D\C55) Cna%oi %e D$m?nt continuau con u.ia "i #ri3ile) ' con u.ie mai de#rab$ nostim$, cate#oric, iindc$ nimeni +n lume nu a!ea nimic de obiectat la a%tul c$ Adoratul Conduc$tor cu timidele "i ca%ti!antele lui declara(ii %ublice de scu.e "i, o da, armata lui de un milion de oameni cu toate rachetele "i bombele nucleare de!enise istorie) -ar se %uneau +ntreb$ri) Cu ce dre%t distrusese America un alt statK Ni cum naiba reu"iseK Eu r$s%undea nimeni) 1u!ernul american s%usese doar c$ %roblema era anali.at$ "i urma s$ ie $cut$ o declara(ie, dar nu %reci.aser$ c?nd) 'amenii de "tiin($ militari din +ntrea#a lume +"i doreau s$ aib$ e%a!a 2unetului 2$cut ca s*o studie.e) 5ns$ nu o a!eau) 2ot ceea ce r$m$sese din 2unetul 2$cut era o cea($ de %articule lichide ierbin(i de metal care se r$cea ra%id) A#en(iile de "tiri $ceau tot %osibilul) Cntr*o or$ de la nimicirea Coreei de Eord a Adoratului Conduc$tor de c$tre 2unetul 2$cut, elico%terele re%orterilor din Coreea de Sud "i Ha%onia se roteau deasu%ra ($rii acum amu(ite) Eu era nimic de au.it, dar multe de !$.ut) Camerele de ilmat sur%rindeau mul(imi a#it?ndu*se %e bule!ardele !aste "i +n mod normal %u"tii din D7on#7an#, sau #ru%uri mai mici st?nd nea3utorate l?n#$ a%aratele de .bor ne unc(ionale "i ba.ele aeriene acum inutile, sau #ru%uri chiar "i mai mici care, uneori, nu*"i %uteau controla uria "i con u.ia "i "i*o re ulau tr$#?nd cu armele lor slabe +n curio"i) C?te!a ast el de camere sur%rindeau "i alte lucruri) -e e@em%lu, unele detectaser$ alte elico%tere .bur?nd +n a ara ra.ei de ac(iune a oric$rei %ersoane cu o arm$ +n m?n$) Aceste alte a%arate de .bor %ro!eneau din acelea"i ora"e ca "i re%orterii) 5ns$ misiunea lor nu era s$ obser!e) 4ra s$ in orme.e) &iecare era echi%at cu %orta!oce, "i iecare %orta!oce era m?nuit$ de un ost re u#iat nord*coreean) Rburau deasu%ra ora"elor "i cartierelor de unde !eniser$, "i iecare !orbitor se %re.ent$ cu numele lui "i re%et$ un mesa3 din %atru %$r(iF A6e#imul a"a*.isului Adorat Conduc$tor s*a s ?r"it) 4l !a i 3udecat %entru crimele de tr$dare, maltratare "i +n ometare a unei +ntre#i #enera(ii a %o%orului nostru) Armata nord*coreean$ este des iin(at$) Eu mai ser!e"te unor sco%uri utile) Eimeni nu o s$ !$ atace) 2o(i solda(ii sunt acum liberi s$ se +ntoarc$ la casele lor "i s$*"i reia ocu%a(iile din tim% de %ace) Cantit$(i +nsemnate de hran$ "i alte utilit$(i sunt chiar acum +n drum s%re !oi) &iec$ruia dintre !oi, de a.i +nainte, i se #arantea.$ o diet$ adec!at$ %entru s$n$tate "i de.!oltare) Cn s ?r"it, de acum !e(i a!ea dre%tul s$ ale#e(i %rin !ot secret %e cei care !$ !or #u!erna)B 9a acestea mul(i dintre !orbitori ad$u#au, adesea cu lacrimile cur#?nd %e obra3iF T Ni eu m$ +ntorc acas$M DAW D46 &5-4,) 1amini nu +"i l$s$ cole#ii s$ a"te%te l$muriri) 'ricum, nu mai mult de trei.eci "i "ase de ore, "i +n acest anume tim% ei ca "i restul lumii a!eau multe lucruri care s$*i (in$ ocu%a(i) Eu munc$ +i obseda) Ci mass*media, cu nes ?r"itele scene cu or(e militare e@terne scur#?ndu*se +n$untru, $r$ s$ li se o%un$ re.isten($ "i a%roa%e ne+narma(i, asta dac$ nu se %uneau la socoteal$ a#itatorii .#omoto"i "i %ro!ocatorii de "ocuri, mut?ndu*se +n anterior im%enetrabila ort$rea($

Coreea de Eord a Adoratului Conduc$tor) 9a acestea se ad$u#au in initele discu(ii cu b$nuieli, su%o.i(ii "i uimiri %e care iecare comentator le a!ea de o erit) A%oi +n s ?r"it %e ecran a%$ru ce!a care %romitea cel %u(in s$ dea ni"te r$s%unsuri) -u%$ cin$, "i de asemenea du%$ ce ,7ra +"i $cuse r?ndul la culcat co%ilul, 6an3it se re%e.i din nou la tele!i.or) ' cli%$ mai t?r.iu scoase o e@clama(ie de sur%ri.$ care care o aduse "i %e ea +na%oi +n camer$) T ;ite, .ise el) Doate o s$ a!em ni"te in orma(ii ade!$rate) De ecran era ar$tat un b$rbat asiatic st?nd +n a(a unui %u%itru) Eu +l %re.ent$ nimeni) Cnce%u %ur "i sim%lu s$ !orbeasc$) T :un$ .iua, .ise, cu o !oce educat$ "i destul de neim%resionat c$ se a la +n a(a camerelor de ilmat) ,$ numesc Aritsune ,e7uda "i +ntr*o !reme am ost ambasadorul Ha%oniei +n Statele ;nite) Acum sunt ceea ce %resu%un c$ numi(i director de %ersonal la ceea ce noi am denumit Da@ %er &idem) Asta e %rescurtarea de la Da@ +n 'rbe 2errarum %er &idem, sau Dace ,ondial$ Drin 2rans%aren($) Eoi suntem res%onsabili %entru e!enimentele din %eninsula Coreea) Dentru c$ o%era(iunea a trebuit s$ se des $"oare +n secret s*au $cut multe s%ecula(ii %e tema ei, ca "i des%re ceea ce a urmat de atunci) Acum %utem s$ !$ o erim c?te!a r$s%unsuri) Ca s$ !$ e@%lic$m cum s*au %etrecut acele e!enimente, ce semni ica(ie au ele, !$ !a !orbi %ersoana care a $cut totul %osibil) &a(a lui ,e7uda dis%$ru de %e ecran, +nlocuit$ de ima#inea unui indi!id +nalt, bron.at, +n !?rst$, dar cu o constitu(ie solid$, !ederea c$ruia +i smulse un icnet ,7rei) T -umne.eule, $cu ea) Asta eP 4P -ar +nainte ca ea s$ s%un$, ,e7uda +l %re.enta de3a) T 55 a!e(i +naintea !oastr$ %e secretarul #eneral al Ea(iunilor ;nite, domnul 6o0onui 2earii) 6o0onui 2earii nu*"i $cu mai multe #ri3i cu introducerile dec?t ,e7uda) T S$ +nce%, s%use, %rin a !$ asi#ura %e to(i c$ +n Coreea nu s*a %etrecut nimic incorect) Eu a a!ut loc un r$.boi de ocu%a(ie) A ost o ac(iune %oli(ieneasc$ necesar$, a%robat$ %rin !ot secret, dar unanim, de Consiliul de Securitate al Ea(iunilor ;nite) Ca s$ !$ e@%lic cum s*a a3uns la asta, a" !rea s$ clari ic o chestiune care datea.$ de c?(i!a ani) ,ul(i dintre dumnea!oastr$ !$ aminti(i c$ %e atunci se discuta modul +n care cele trei mari %uteri ale lumii *adic$ 6usia, China "i Statele ;nite +ncercau s$ or#ani.e.e o con erin($ a su%er%uterilor, cu l$udabilul sco% declarat de a #$si solu(ii la multe dintre r$.boaiele mici care i.bucneau %este tot +n lume) ,ul(i comentatori au cre.ut c$ ceea ce s*a +nt?m%lat atunci a ost ridicol, chiar ru"inos, din cau.a %o!e"tii care a ost dat$ %ublicit$(ii) S*a .!onit c$ %lanul a c$.ut din moti! c$ cele trei ($ri nu %uteau a3un#e la un acord asu%ra ora"ului +n care s$ se (in$ con erin(a) 5ns$ +n realitate, trebuie s$ !$ s%un c$ acel e%isod a ost o +n"el$torie) S*a $cut la cererea mea) 4ra necesar s$ ascundem a%tul c$ cei trei %re"edin(i a!eau de a%t +nt?lniri +n cel mai strict secret %e un subiect de o im%ortan($ co!?r"itoare) Droblema lor era %ur "i sim%lu cum "i c?nd, "i chiar dac$ s$ ie declan"at$ o arm$ non*letal$, dar e@trem de distructi!$, %e care o cunoa"tem cu to(ii sub numele de 2unetul 2$cut) Ceea ce i*a determinat s$ ac$ acest %as e@ce%(ional a ost a%tul c$ iecare +n!$(ase, %rin intermediul e icientelor lor ser!icii secrete, c$ celelalte dou$ state %roiectaser$ o arm$ de ti% 2unet 2$cut "i se #r$beau s$ o %un$ +n unc(iune) 2o(i cei trei %re"edin(i au a!ut consilieri care +i %resau s$ ie %rimii care +ncheie de.!oltarea armei "i a%oi %rimii care o utili.ea.$ %entru distru#erea economiilor celor doi ad!ersari, rede!enind ast el unica su%er%utere a lumii) S%re marele lor merit, to(i au res%ins acest %lan) Cn +nt?lnirile lor secrete au stabilit s$ %redea 2unetul 2$cut Ea(iunilor ;nite)

6$mase t$cut %entru o cli%$, sobru un b$rbat +nalt "i im%o.ant, des%re care se s%unea c$ usese c?nd!a cel mai %uternic om din ,aru%uti, mic$ insul$ a Doline.iei &rance.e unde se n$scuse) A%oi .?mbi) T Ni a"a au $cut, anun($ el, ast el c$ lumea a ost sal!at$ de un con lict +n#ro.itor, cu re.ultate de neb$nuit) -e3a ,7ra "i 6an3it +"i aruncau %ri!iri uimite unul altuia a%roa%e la el de mult ca "i ecranului) Acesta nu era s ?r"itul) ,ai era +nc$ mult "i, $r$ s$ (in$ cont de somn, de3a uitat, continuar$ s$ asculte) Dractic a%roa%e o or$ tot tim%ul c?t secretarul #eneral 2earii !orbi, a%oi tim%ul mult mai lun# c?nd to(i comentatorii %olitici ai lumii re!edeau iecare cu!?nt +n %ro%riile lor de.bateri) 5ar c?nd 6an3it "i ,7ra se %re#$teau s$ se culce, +nc$ mai +ncercau s$ #$seasc$ un +n(eles) T -eci ceea ce a $cut 2earii, stri#$ 6an3it +n tim% ce +"i %eria din(ii, a ost s$ or#ani.e.e Da@ %er &idem asta, cu oameni din dou$.eci de ($riP T Ni toate neutre, sublinie ,7ra um l?nd %ernele din %at) Ni nu numai at?t, ci numai insule care s$ nu ie su icient de mari ca s$ re%re.inte o amenin(are %entru cine!a) 6an3it +"i cl$ti minu(ios #ura) T -e a%t, .ise "ter#?ndu*"i a(a, dac$ !e.i re.ultatele, nu sun$ r$u deloc, nu*i a"aK T -eloc, admise ,7ra) Cntr*ade!$r Coreea de Eord a a%$rut +ntotdeauna c$ o amenin(are %entru %acea lumii) 6an3it se holb$ la re le@ia lui +n o#lind$) T Ah, bine, .ise +n cele din urm$) -ac$ e s$ !in$ 1amini, a" !rea s$ i a3uns de3a aici) C?nd a3unse acolo, 1amini aduse lori %entru ,7ra, o .orn$itoare uria"$ chine.easc$ %entru co%il, o sticl$ de Ihisk7 coreean %entru 6an3it "i un +ntre# sac de scu.e) T Cmi %are r$u c$ a durat at?t de mult, .ise el s$rut?nd cast obra.ul ,7rei "i +mbr$(i"?ndu*l %e 6an3it) E*am !rut s$ !$ ac s$ a"te%ta(i, dar eram +n D7on#7an# cu tata s$ !eri ic$m dac$ totul mer#e bine, a%oi a trebuit s$ acem un drum ra%id %?n$ la Gashin#ton) Dre"edintele e urios %e noi) 6an3it %$ru imediat +n#ri3orat) T Cum adic$ uriosK Orei s$ .ici c$ nu !oia ca !oi s$ ataca(iK T A, bine+n(eles c$ nu) Eu*i nimic de #enul $sta) Droblema a ost c$ e@act l?n#$ #rani($, +ntr*o .on$ cu teren accidentat, s*a +nt?m%lat s$ ie c?te!a hectare cu materiale de a%$rare ale S;A "i Coreei de Sud care au ost distruse ca "i cele ale Eordului) 6idic$ din umeriF E*am a!ut ce ace, s$ "tii) :$tr?nul Adorat a!ea multe dintre cele mai ale dracului arme chiar %e %artea lui de #rani($, "i e o ?"ie cam +n#ust$) 2rebuia s$ ne asi#ur$m c$ %rindem totul) Dre"edintele "tie asta, bine+n(eles, dar cine!a a $cut #re"eala s$*i #arante.e c$ nu !a i atins nimic a%ar(in?nd Americii) 2otu"i e !orba de !reo %ais%re.ece miliarde din cea mai letal$ +nalt$ tehnolo#ie american$ care nu mai unc(ionea.$) Ni 6an3, ai de #?nd s$ deschi.i sticla aiaK 6an3it, care +"i ascultase %rietenul din co%il$rie cu %ur$ uimire, se su%use, +n tim% ce ,7ra aducea %ahare) 2urn?nd, 6an3it s%useF T Asta +nseamn$ neca.uriK T ', nu c?t s$ ne acem #ri3i) ' s$*i treac$) ;ite, +ntre tim% mi*a dat s$*(i transmit ce!a) Acel ce!a era un %lic "tam%ilat cu si#iliul o icial al Casei Albe) C?nd to(i ur$ ser!i(i "i 6an3it luase %rima #ur$ de b$utur$ "i se str?mbase deschise scrisoarea) Aceasta s%uneaF -ra#$ domnule Subramanian, Cn numele %o%orului Statelor ;nite, !$ mul(umesc %entru ser!iciile dumnea!oastr$) 5ns$ acum sunt ne!oit s$ !$ elibere. din %re.en(a dumnea!oastr$ unc(ie "i s$ !$ ro# s$ acce%ta(i una "i mai im%ortant$ care, m$ tem, im%lic$ "i mai mult secret)

T A semnat cu m?na lui, .ise 1amini m?ndru) E*a olosit o ma"in$rie din alea) 9*am !$.ut eu) 6an3it %use 3os b$utura neterminat$, care a!ea s$ r$m?n$ %entru totdeauna neterminat$, "i +ntreb$F T 1amini, c?t din s%ectacolul $sta +l conduci tu %ersonalK 1amini r?se) T 4uK ,ai nimic) 4u ac comisioane %entru tata) 4l +mi s%une ce s$ ac, "i eu ac) Cum ar i s$*l a3ut la recrutarea ne%ale.ilor) T -es%re care chiar !oiam s$ te +ntreb, .ise ,7ra, adulmec?nd tacticos buchetul Ihisk7* ului, dar $r$ s$ #uste din el) -e ce ne%ale.iK T D$i, din dou$ moti!e) Cnt?i, str$*str$bunicii lor au ser!it +n armata britanic$ erau numi(i #urkhas "i erau cam cei mai duri "i mai inteli#en(i solda(i %e care +i a!eau) Ni, cel mai im%ortant, uit$*te la ei) Ee%ale.ii nu seam$n$ deloc cu americanii, chine.ii sau ru"ii, a"a c$ nimeni din Coreea de Eord n*a ost +n!$(at din na"tere s$*i urasc$) ,irosi Ihisk7*ul, o t$ "i +l l$s$ 3os) 9a el ca noi doi, 6an3, ad$u#$) ;n moti! ca s$ im utili %entru Da@ %er &idem) A"adar ce .ice(iK 2e %ot +nscrie +n seara astaK T S%une*ne mai multe, .ise ,7ra re%ede, +nainte ca 6an3it s$ aib$ oca.ia s$ !orbeasc$) Ce !re(i s$ ac$ 6an3itK 1amini .?mbi) T 4i bine, nu ceea ce +i o erisem mai +nainte) De atunci m$ #?ndeam c$ m*ai %utea a3uta s$ iu asistentul tatei, dar %e !remea aia nu erai celebru) T -ar acumK 5nsist$ ,7ra) T -e a%t, +nc$ mai lucr$m la asta, m$rturisi 1amini) ' s$ lucre.i %entru consiliu "i %robabil ei o s$ aib$ di erite cerin(e s$ !orbe"ti +n numele lor la con erin(ele de %res$, s$ %re.in(i ideea Da@ %er &idem +n a(a lumiiP 6an3it +i arunc$ %rietenului s$u o %ri!ire +ncruntat$ care nu era %e de*a*ntre#ul %re $c$torie) T E*ar trebui s$ "tiu mai multe ca s$ ac astaK 1amini o t$) T -ra#ul de 6an3it) S%eram s$ ii iluminat "i s$ semne.i %e loc, dar da, %resu%un c$, tu iind tu, cu si#uran($ !a trebui s$ "tii mai multe) A"a c$ (i*am adus c?te ce!a s$ cite"ti) C$ut$ +n ser!iet$ "i scoase un %lic cu h?rtii) T /ai s$ s%unem c$ asta e tema ta %entru acas$, 6an3) Dresu%un c$ cel mai bine ar i s$ le cite"ti s$ le citi(i am?ndoi "i s$ discuta(i +n seara asta, iar m?ine diminea($ eu o s$ !in s$ !$ iau la micul de3un, a%oi o s$ !$ %un marea +ntrebare) T Ni care*i +ntrebarea astaK Se interes$ 6an3it) T D$i, dac$ !re(i sau nu s$ ne a3uta(i s$ sal!$m lumea) Ce .iciK Eatasha c$%$t$ +n seara aceea mai %u(in tim% de 3oac$ dec?t de obicei) Drin c?te!a sc?ncete le ar$t$ %$rin(ilor c$ obser!ase li%sa, dar du%$ dou$ minute adormise, iar ,7ra "i 6an3it se %utur$ +ntoarce s$*"i studie.e tema) 4rau dou$ serii de h?rtii) ;na %$rea s$ ie un el de %roiect de Constitu(ie %entru (b$nuiau ei) (ara care usese +n trecut Coreea de Eord a unui dictator sau altul) Ni 6an3it "i ,7ra o citir$ bine+n(eles cu aten(ie, dar +n cea mai mare %arte erau %robleme de %rocedur$ la el ca +n Constitu(ia Americii %e care am?ndoi o citiser$ +n "coal$) 2otu"i nu era +n +ntre#ime la el cu cea american$) 4@istau c?te!a %ara#ra e total di erite +n acel document) ;nul sti%ula c$ (ara nu !a %artici%a la r$.boi +n nici un el de circumstan(e asta sem$na mai de#rab$ cu Constitu(ia Ha%oniei du%$ cel de*al -oilea 6$.boi ,ondial care usese scris$ de americani) ;n altul nu se a la +n nici o alt$ Constitu(ie des%re care au.iser$ ei !reodat$Q descria ni"te metode oarecum neobi"nuite de selectare a %ersoanelor cu unc(ii +nalte care im%lica olosirea intens$ a

com%uterelor) ;n al treilea #aranta c$ iecare institu(ie a statului inclu.?nd nu numai toate ni!elurile le#islati!e, ci "i cele educa(ionale, "tiin(i ice "i chiar cele reli#ioase trebuia s$ %ermit$ accesul obser!atorilor la toate %rocesele lor) (ADresu%un c$ asta este Atrans%aren(aB des%re care !orbea 1amini, obser!$ 6an3it)) Cel$lalt document trata lucruri mai tan#ibile) Do!estea cum secretarul #eneral, +n de%lin secret, $cuse consiliul s$u inde%endent ormat din dou$.eci de membri s$ cree.e Da@ %er &idem) 4rau +n"ira(i membrii s$i, de la :ahamas, :runei "i Cuba la 2on#a "i Oanuatu (cu Sri 9anka b$#at$ chiar +naintea lor)) Ni era %u(in mai %recis +n %ri!in(a conce%tului de trans%aren($) Cn interesul acestei Atrans%aren(eB Da@ %er &idem era +ns$rcinat$ cu crearea unui ins%ectorat inde%endent %entru care or#ani.a(ia #aranta s$ o ere aceea"i trans%aren($) T :$nuiesc c$ la acest Ains%ectoratB o s$ ii trimis tu, .ise ,7ra stin#?nd lumina) 6an3it c$sc$) T Doate c$ da, dar am ne!oie de o ima#ine mai clar$ a ceea ce o s$ am de $cut +nainte de a %romite c$ o ac) Cn diminea(a urm$toare 1amini se str$dui s$ r$s%und$ la +ntreb$rile lor) T Am !orbit %u(in cu tata des%re c?t$ libertate o s$ ai) &oarte mult$, 6an3) 4 con!ins c$ o s$ %o(i mer#e oriunde +n cadrul Da@ %er &idem s$ !e.i ce ac, cu o sin#ur$ e@ce%(ieF orice are le#$tur$ cu 2unetul 2$cut) Eu !ei "ti c?te arme a!em sau ce e %osibil s$ acem cu ele, %entru c$ nimeni situat mai 3os de consiliul +n sine nu !a "ti) -ar orice altce!a, desi#ur) Oei %utea %artici%a la ma3oritatea "edin(elor consiliului, iar dac$ o s$ !e.i ce!a ce consideri c$ nu e bine, le !ei %utea ra%orta) T -ar s$ %resu%unem, .ise ,7ra, c$ el !ede ce!a r$u "i consiliul nu ace nimic ca s$ +ndre%te %roblema) T Atunci e liber s$ !orbeasc$ %resei mondiale des%re asta, r$s%unse %rom%t 1amini) Asta +nseamn$ trans%aren($) A"adar ce s%une(iK Alte +ntreb$ri +nainte de a acce%ta s$ ni te al$turiK T C?te!a, .ise bl?nd 6an3it) Consiliul) Se +nt?lnesc, corectK Ni des%re ce discut$ atunci c?nd se +nt?lnescK T D$i, +n #eneral conce% %lanuri %entru iecare ca. a%$rut) Eu se ace o schimbare de re#im $r$ s$ te asi#uri c$ %o%ula(ia a r$mas cu o societate !iabil$ du%$ schimbareQ am +n!$(at asta de la 1ermania du%$ 1918 "i 5rak du%$ 200<) Eu +nseamn$ numai s$ te asi#uri c$ %o%ula(ia are alimente "i c?t de cur?nd %osibil ener#ie electric$, o or($ %oli(ieneasc$ unc(ional$ care s$ +m%iedice 3a urile "i a"a mai de%arteQ +nseamn$ s$ le dai %osibilitatea s$*"i orme.e %ro%riul #u!ern) Ni, bine+n(eles, e "i !iitorul) 4@iste multe con licte mocnite "i amenin($ri de r$.boi, iar consiliul e cu ochii %e toate acestea) T Stai o cli%$, .ise ,7ra) Oorbe"ti des%re re%etarea i#urii cu 2unetul 2$cut +n alte %$r(i ale lumiiK 1amini +i adres$ un sur?s a ectuos) T ,7ra dra#$, ce te*a $cut s$ cre.i c$ ne !om o%ri la Coreea de EordK A%oi, obser!?nd e@%resiile de %e e(ele lor, tonul lui de!eni o ensatF T Care*i %roblemaK -oar n*o s$ s%une(i c$ n*a!e(i +ncredere +n noi, nu*i a"aK ,7ra u cea care r$s%unse sau mai e@act +i re%lic$, iindc$ e!ident nu era un r$s%uns anume la +ntrebarea lui 1amini) T 1amini, ai citit !reodat?$ romanul 198=K A ost %ublicat +n An#lia %e la mi3locul secolului trecut de c$tre un om %e nume 1eor#e 'rIell) 1amini %$ru 3i#nit)

T :ine+n(eles c$ l*am citit) 2at$l meu a ost un mare an al lui 'rIell) Cncerci s$ su#ere.i c$ noi seam$n$m cu :i# :rotherK Dentru c$, nu uita, secretarul #eneral a a!ut a%robarea Consiliului de Securitate %entru tot ce am $cutM T Eu asta !reau s$ s%un, dra#$ 1amini) ,$ re er la modul cum e di!i.at$ lumea +n cartea lui 'rIell) 4@istau numai trei %uteri, %entru c$ ele le cuceriser$ %e toate celelalte) 'ceania, %rin care 'rIell +n(ele#ea +n #eneral AmericaQ 4urasia asta era 6usia, %e atunci +nc$ ;niunea So!ietic$Q "i Asia de 4st, China) Acum 1amini era !i.ibil su%$rat) T Eu .$u, ,7raM -oar nu cre.i c$ ($rile care au ormat Da@ %er &idem +ncearc$ s$ +m%art$ lumea +ntre ele, nu*i a"aK -in nou ,7ra re%lic$ %rintr*o alt$ +ntrebare) T Eu "tiu ce %l$nuie"te iecare dintre ele, 1amini) S%er c$ nu a"a ce!a) -ar dac$ ar ace* o, ce ar %utea s$ le o%reasc$K C?nd 1amini %lec$ +nc$ %rieten, un %rieten oarte dra#, dar acum un %rieten %e care nu a!eau s$*l !ad$ %rea des 6an3it se +ntoarse s%re so(ia luiF T A"adar, ce acem acumK Dre"edintele m*a concediat din %ostul de aici) Am re u.at %ostul %e care el "i 1amini ar i !rut s$*l %rimesc) Se +ncrunt$ #?ndindu*se) Ni tat$l lui !oia s$*l %rimesc, ad$u#$) Cmi ima#ine. c$ nu e +nc?ntat c$ l*am re u.at) ,$ +ntreb dac$ o erta unei slu3be la uni!ersitate mai e +nc$ !alabil$) C'ES26;564A ;E45 O54U5) 4i bine, slu3ba e@ista) 'rice %$cate ar i a!ut dr) -hatusena :andara, r$.bunarea nu se num$ra %rintre ele) ;ni!ersitatea era +nc?ntat$ s$*l %rimeasc$ %e doctor (cu toate c$ numai onori ic) 6an3it Subramanian %rintre membrii s$i ca %ro esor cu dre%turi de%line, an#a3area lui ("i +n consecin($ "i salariul) +nce%?nd imediat, iar munc$ atunci c?nd %ro esorul !a #$si de cu!iin($) ,ai mult, uni!ersitatea era bucuroas$ s$ #$seasc$ "i un %ost %entru doctor (de data asta nu onori ic, ci un titlu cinstit dob?ndit) ,7ra de So7.a Subramanian) -esi#ur era de la sine +n(eles c$ titlul ei nu a!ea s$ ie la el de +nalt ca acela al so(ului ei, "i nici salariul ei) -ar totu"iP 2otu"i, se +ntorceau +n Sri 9ankaM -ac$ %re"edintele Statelor ;nite a!usese obiec(ii la declinarea o ertei de c$tre 6an3it, nu s%usese nimic) Ni nici altcine!a) 6an3it +"i eliber$ biroul de cele c?te!a obiecte %ersonaleQ e!ident, un om de la +ntre(inere, care se +nt?m%la s$ ac$ %arte "i din securitate, +l a3ut$ s$ +m%achete.e totul) 5 se ceru s$ %redea le#itima(iile, insi#nele "i alte documente de identitate) -ar nimeni nu*i deran3a +n a%artamentul lor, sau la aero%ort, sau +n a!ioane) 5ar Eatasha c$l$tori +n lea#$nul ei +ntre cei doi $r$ un sc?ncet) ,e!rouI Oorhulst, bine+n(eles, +i a"te%ta %e aero%ortul din Colombo, %entru c$ era lim%ede c$ cel mai bine %entru ei era s$ locuiasc$ iar +n casa ei) T Eumai %?n$ ne #$sim un a%artament, .ise ,7ra +n tim% ce era +mbr$(i"at$) T C?t !re(i !oi, s%use ,e!rouI Oorhulst) Horis n*ar acce%ta altce!a) 6an3it desco%eri c$ era ce!a ciudat cu aulele uni!ersit$(ii) Atunci c?nd cea mai %uternic$ "i mai ar.$toare dorin($ a lui usese s$ ias$ din ele, i se %$ruser$ a%$s$tor de mici) Eu "i acum, nu unui %ro esor nou care nu mai st$tuse !reodat$ +n a(a unei clase) Acum sala era o imens$ bo@$ a 3ura(ilor, %lin$ de tineri "i tinere care +l 3udecau %e el) 'chii lor se i@au $r$ #re"eal$ asu%ra iec$rei mi"c$ri a lui, urechile a"te%tau ner$bd$toare marile re!ela(ii %e care %ro esorul Subramanian le a!ea %entru ei %ri!ind cele mai intime secrete ale lumii matematicienilor) Eu numai modul +n care trebuia s$ hr$neasc$ acest cuib cu %ui +n ometa(i +l nedumerea %e 6an3it) Ci "i cu ce anume trebuia s$*i hr$neasc$) C?nd comitetul de recrutare al uni!ersit$(ii +i urase bun !enit, l$saser$ natura e@act$ a +ndatoririlor sale la ale#erea lui)

4l nu a!ea nici un %lan) 6an3it era con"tient c$ a!ea ne!oie de a3utor) S%era chiar s$*l %oat$ #$si +n %ersoana doctorului -a!oodbho7, omul care se com%ortase at?t de corect +n %roblema urtului %arolei %ro esorului de matematic$) Eu numai c$ se mai a la +nc$ +n uni!ersitate) Drin mersul iresc al deceselor "i %ension$rilor, a!ansase de3a o trea%t$ sau dou$ %e scara ierarhic$) Cu toate acestea, c?nd 6an3it a%el$ la el %entru a3utor, nu*i u %rea util) T ' , 6an3it, .ise) Dot s$ continui s$*(i s%un 6an3itK Ntii cum e) ,ica noastr$ uni!ersitate nu are %rea multe celebrit$(i de renume mondial) Comitetul de recrutare a !rut oarte mult s$ ni te al$turi, dar habar n*are ce s$ ac$ cu tine) 5(i dai seama c$ de a%t nici n*o s$ ai %rea mult de %redatK Eu a!em %rea mul(i membri ai %ersonalului s%eciali.a(i +n cercetare, dar "i asta e o %osibilitate) T /m, $cu 6an3it #?nditor) Continu$ s$ se #?ndeasc$ un moment, a%oi s%useF Dresu%un c$ a" %utea arunca o %ri!ire asu%ra unora dintre %roblemele celebre, ca 6iemann, 1oldbach, Collat.P T Cu si#uran($, admise -a!oodbho7, dar nu renun(a la %redat %?n$ nu +ncerci) Ce*ar i s$ +nce%em cu c?te!a seminarii scurte, %entru e@erci(iuK 1enul de lucruri care se %ot anun(a din scurt) A%oi c?nd 6an3it se %re#$tea s$ %lece, r$sucind ideea +n minte, -a!oodbho7 .iseF T A, "i +nc$ ce!a, 6an3it) 2u ai a!ut dre%tate +n %ri!in(a lui &ermat "i eu am #re"it) E*am ost ne!oit %rea des +n !ia(a mea s$ recunosc asta) ,$ ace s$ !reau s$ m$ +ncred +n 3udecata ta) Dentru 6an3it era %l$cut s$ "tie c$ "e ul a!ea +ncredere +n 3udecata lui) 5ns$ 6an3it %ersonal nu era at?t de +ncre.$tor) Drimul s$u seminar se numea A&undamentele teoriei numerelorB) T ' s$ le o er un el de %ers%ecti!$ asu%ra subiectului +n totalitate, +i %romise lui -a!oodbho7, care imediat %use mecanismul +n mi"care) ;rma s$ (in$ "ase s$%t$m?ni, lec(ii de c?te %atru ore, dedicat studen(ilor 3uniori, seniori "i absol!en(i, +n clase de ma@imum dou$.eci "i cinci de %ersoane) Subiectul, bine+n(eles, era unul c$ruia 6an3it +i acordase mai %u(in$ aten(ie de c?nd +m%linise %ais%re.ece ani "i +nce%use s$ ie ascinat de noti(a lui &ermat) A"a c$ s$%$ +n biblioteca uni!ersit$(ii du%$ te@te "i %red$ din ele, +ncerc?nd s$ se men(in$ la cel %u(in .ece %a#ini +n a(a studen(ilor trist de inteli#en(i "i +n#ri3or$tor de iste(i care se +nscriseser$ la seminar) -in ne ericire nu %este mult tim% +"i d$du seama ce $cea) Cn acea sear$ i se con es$ ,7reiF T Ci %lictisesc) Dot s$ citeasc$ din carte la el de bine ca "i mine) T Asta, re%lic$ ea cu loialitate, e ce!a ridicol) 5ns$ du%$ ce el re%roduse c?te!a dintre comentariile destul de res%ectuoase, dar %rea %u(in im%resionate %e care le $cuser$ studen(ii, ea se #?ndi ce!a mai bine) T Ntiu) 2rebuie s$ interac(ione.i ce!a mai %ersonal cu ei) Arat$*le ni"te trucuri cu aritmetic$ binar$, de ce nuK 6an3it, nea!?nd alt$ idee mai bun$, le ar$t$) Dre.ent$ +nmul(irea ruseasc$, num$ratul %e de#ete "i cel cu scrierea %ermut$rilor ca%*%a3ur$ ale unui "ir de monede de lun#ime necunoscut$ olosi monede ade!$rate "i +i l$s$ %e studen(i s$*l le#e la ochi +n tim% ce cine!a aco%erea un ca%$t al "irului) ,7ra a!usese dre%tate) Studen(ii se distrau) C?(i!a dintre ei cerur$ mai mult, lucru care +l trimise %e 6an3it la ra turile bibliotecii, unde #$si un e@em%lar !echi al unei c$r(i de ,artin 1ardner cu 3ocuri "i eni#me matematice, "i ast el trecu ne!$t$mat %este cele "ase s$%t$m?ni de seminar) Sau a"a credea el)

Atunci dr) -a!oodbho7 +l in!it$ s$ stea de !orb$) T S%er c$ nu te su%eri, 6an3it, .ise turn?nd %entru iecare sherr7 +n %ahare cu %icior, dar din c?nd +n c?nd, +n s%ecial c?nd +ncerc$m ce!a nou, le cerem studen(ilor %$rerile) 2ocmai am %arcurs comentariile %ri!ind seminarul t$u) T /m, $cu 6an3it) S%er c$ sunt +n re#ul$) 6ectorul o t$) T Eu +ntru totul, m$ tem, s%use el) Cntr*ade!$r nu erau +n re#ul$, admise 6an3it +n acea sear$ la cin$) T ;nii au .is c$ le ar$t trucuri ca ma#icienii din cluburile de noa%te +n loc de matematic$, le s%use el so(iei sale "i lui ,e!rouI) Ni a%roa%e niciunuia nu*i %lace s$ i se %redea strict du%$ carte) T -ar credeam c$ le %lac trucurile, .ise ,e!rouI Oorhulst +ncrunt?ndu*se) T Dresu%un c$ le %lac +ntr*un el dar s%un c$ nu %entru asta s*au +nscris la curs) Cur$($ %osomor?t o %ortocal$F :$nuiesc c$ a"a "i e) -oar c$ eu nu "tiu ce !or ei) ,7ra +i m?n#?ie m?na, acce%t?nd o elie de %ortocal$) T 4i bine, .ise, %entru asta ai "i +n iin(at seminarul, nu*i a"aK Ca s$ !e.i dac$ ormatul e !alabil) Se %are c$ nu e, a"a c$ acum +ncearc$ altce!a) C"i "terse sucul de %ortocale de %e bu.e, se a%lec$ "i*l s$rut$ +n cre"tetF /ai s$*i acem baie lui 2ash7, "i %e urm$ %utem +nota +n %iscin$ ca s$ ne mai +n!eselim) &$cur$ toate acestea) Se +n!eselir$) Cntr*un anumit el, a%roa%e toate as%ectele traiului +n casa Oorhulst erau !esele) Dersonalul se m?ndrea !i.ibil cu distin"ii lor oas%e(i "i, bine+n(eles, mureau du%$ Eatasha) Ade!$rat, ,7ra continua s$*"i ocu%e o or$*dou$ +n ma3oritatea .ilelor c$ut?nd un a%artament %entru ei trei ca s$ se mute, dar nu #$sise deocamdat$ ce!a %otri!it) ;nele %$reau %romi($toare la +nce%ut, dar ,e!rouI Oorhulst +i a3uta ar$t?ndu*le !iciile ascunseF !ecini r$i, distan($ mare a($ de uni!ersitate, camere mici, +ntunecate sau +n ambele eluri) ', e@istau mii de de ecte %e care le %utea a!ea un a%artament %entru a i ne%otri!it %entru amilia Subramanian, iar :eatri@ Oorhulst continua asiduu s$ le #$seasc$) T :ine+n(eles, +i s%use +ntr*o sear$ ,7ra so(ului ei %e c?nd st$teau de !orb$ +n %at, de a%t ea !rea ca noi s$ r$m?nem aici, "tii "i tu) Horis iind %lecat, cred c$ se simte sin#ur$) 6an3it re%lic$ secF T /m) A%oi, c$sc?ndF Ntii, e@ist$ lucruri "i mai rele dec?t a locui aici) Ceea ce era cate#oric ade!$rat) Che. Oorhulst orice dorin($ le era +nde%linit$ $r$ nici un e ort din %artea lor, iar %re(ul era cu si#uran($ bun) 6an3it insistase s$ restituie amiliei Oorhulst m$car %ierderile im%licate de #$.duirea lor) ,e!rouI re u.ase) 6e u.ase cu a ec(iune "i %rietenie, dar erm) T ' , bine, +i .isese 6an3it ,7rei seara l?n#$ %iscin$) -ac$ ei +i ace %l$cere s$ ne r$s e(e, de ce am li%si*o de bucuria astaK -ac$ 6an3it a!ea o dorin($, aceasta era ca "i lumea e@terioar$ s$ ie la el de a#reabil$) Eu era) &$r$ a mai include e@em%lul Coreei, #lobul %$m?ntesc era +n continuare %res$rat cu mici r$.boaie "i acte de !iolen($) 4@istase o scurt$ %au.$, ca un su#hi(, du%$ 2unetul 2$cut, +n care tim% combatan(ii lumii e.itaser$ la #?ndul c$ ei ar %utea i urm$torii) Eu useser$) 2unetul 2$cut nu se re%etase, "i +n mai %u(in de o lun$ tunurile "i bombele din a ara Coreei de Eord re!eniser$ la normal) -in c?nd +n c?nd 6an3it ar i !rut ca 1amini :andara s$*i !i.ite.e "i s$ le o ere o !i.iune din interior a ceea ce se %etrecea) Eu +i !i.ita) Drobabil era %rea ocu%at ca s$ +ndre%te lucrurile +n osta Coree de Eord, %resu%unea 6an3it) Cntr*ade!$r, acolo se +nt?m%lau lucruri im%ortante) 4ner#ia re!enise +n re(elele de transmisiuni ale ($rii) &ermele care useser$ abandonate din cau.$ c$ b$rba(ii care ar i trebuit s$ munceasc$ acolo useser$ +nrola(i +n armat$ erau din nou arate)

Chiar "i abricarea bunurilor de consum +"i re!enise) 4@istau chiar "i ra%oarte uluitoare des%re %lani icarea unor ale#eri) ;nele curioase, %e care nici amilia Subramanian, nici altcine!a dintre cei cu care st$tuser$ de !orb$ nu "i le %uteau e@%lica %rea bine) Com%uterele %$reau s$ ie mult im%licate, dar +n ce el anume nimeni n*ar i %utut s%une) 2otu"i ,7ra "i 6an3it admiteau, +n dialo#urile lor nocturne, +ncol$ci(i unul +n bra(ele altuia, c$ ma3oritatea lucrurilor %$reau s$ mear#$ m$car ce!a mai bine, sau cel %u(in ce!a mai %u(in r$u, dec?t +nainte ca 2unetul 2$cut s$ i detronat un re#im) ,a3oritatea lucrurilor) Drintre acestea nu se includea +n mod necesar cariera academic$ a lui 6an3it) Droblema carierei academice a lui 6an3it era c$ nu %utea s$ +ncea%$) -u%$ de.am$#itoarea reac(ie la %rimul s$u seminar, era hot$r?t ca a doua tentati!$ s$ nu aib$ aceea"i soart$) -ar ce trebuia s$ ac$K -u%$ mult$ #?ndire, decise c$ acesta a!ea s$ ie o reca%itulare, %as cu %as, a lun#ii %o!e"ti a im%lic$rii sale +ncununate de succes +n mo"tenirea lui &ermat) -r) -a!oodbho7 u de acord s$*l %ro#rame.e, remarc?nd tem%erat c$ cel %u(in merit$ o +ncercare) Studen(ii +ns$ nu*"i d$dur$ acordul) A%arent se r$s%?ndise .!onul des%re slabul s$u talent de %ro esor, "i cu toate c$ se +nscriser$ c?(i!a, destul de mul(i %user$ +ntreb$ri, am?nar$ "i +n cele din urm$ renun(ar$) Cei mai mul(i %$reau s$ cread$ c$ 6an3it aco%erise de3a destul de bine acest domeniu, cel %u(in +n discursuri "i inter!iuri) Seminarul u anulat) 6an3it lu$ +n considerare "i o%(iunea cercet$rii) 4@istau, %entru +nce%ut, aimoasele "a%te %robleme nere.ol!ate %ro%use de Cla7 ,athematics 5nstitute la +nce%utul secolului WW5 %robleme nu numai interesante +n sine, ci, %rin #enero.itatea institutului, iecare aduc?nd o recom%ens$ de un milion de dolari %entru #$sirea solu(iei) A"adar 6an3it acces$ lista "i o c?nt$ri cu aten(ie) ;nele erau destul de absconse, chiar "i %entru el) 6$m?neau totu"i enun(ul /od#e "i i%ote.ele Doincare "i 6iemann ba nu, cel %u(in unele dintre ele useser$ re.ol!ate "i %remiile ridicate) Ni, bine+n(eles, cea mai mare dintre toateF D V ED) 5ndi erent c?t de mult se concentra 6an3it asu%ra lor, ele +i r$m?neau +nde%$rtate) Eu*i mai %ro!ocau sentimentul care +l co%le"ise %rima dat$ c?nd a lase ce scrisese &ermat %e mar#inea c$r(ii) ,7ra +i o eri o teorieF T Drobabil %ur "i sim%lu %entru c$ nu mai ai %ais%re.ece ani) -ar nu era a"a) -emonstra(ia lui &ermat usese o %roblem$ cu totul di erit$) Eici m$car nu*i usese %re.entat$ ca o %roblem$ %e care ar trebui s*o re.ol!e el) ;na dintre cele mai mari min(i din istoria matematicii se l$udase c$ desco%erise demonstra(ia acelei ultime teoreme) 2ot ce a!usese 6an3it de $cut usese s$*"i dea seama cum) Cncerc$ s$*i e@%lice ,7reiF T Ai au.it !reodat$ de 1eor#e -ant.i#K A absol!it ;C :erkele7 +n 19<9) 9a un curs a +nt?r.iat "i c?nd a intrat a !$.ut c$ %ro esorul scrisese %e tabl$ dou$ ecua(ii) -ant.i# a cre.ut c$ re%re.entau o tem$ %entru acas$, a"a c$ le*a co%iat, s*a dus acas$ "i le*a re.ol!at) Eumai c$ nu erau teme) Dro esorul le scrisese acolo deoarece erau dou$ %robleme de matematic$ statistic$ %e care nimeni nu reu"ise s$ le re.ol!e) ,7ra str?nse din bu.e) T -eci tu s%ui, .ise ea, c$ dac$ -ant.i# ar i "tiut asta, %robabil c$ nu ar i ost ca%abil s$ le re.ol!e) CorectK 6an3it ridic$ din umeri) T Dosibil) ,7ra se olosi de re%lic$ a!orit$ a so(ului ei +n a(a unor remarci uluitoare) T /mP Ceea ce %e el +l $cu s$ .?mbeasc$) T :ine, .ise) Acum hai s$*i d$m lui 2ash7 o lec(ie de +not)

Eici o %ersoan$ care o cuno"tea %e micu(a Eatasha de So7.a Subramanian nu se +ndoia !reo cli%$ c$ ar i un co%il e@ce%(ional de inteli#ent) Cn!$(ase s$ oloseasc$ oli(a la mai %u(in de un an, $cuse %rimii %a"i o lun$ mai t?r.iu, articulase %rimul cu!?nt clar usese A,7raB la a%roa%e trei.eci de .ile du%$ aceea) 2oate aceste a%te 2ash7 le +nde%linise de una sin#ur$) Eu %entru c$ mama ei n*ar i a!ut lucruri %e care s$ t?n3easc$ S$*"i +n!e(e iica) 4rau multe, dar ,7ra era %rea inteli#ent$ ca s$ +ncerce s$ i le arate %e toate deodat$) A"a c$ +"i limit$ lec(iile %arentale %entru co%ilul ei sub doi ani la dou$ subiecte) ;nul era c?ntatul, sau cel %u(in !ocali.area unor sunete care s$ se %otri!easc$ celor %e care i le c?nta ,7ra) Cel$lalt era +notul) -e %e mar#inea %iscinei lui Oorhulst, cu %icioarele b$l$n#$nindu*se +n a%$, 6an3it le urm$rea %e am?ndou$) Cn!$(ase s$ nu se re%ead$ s$ sal!e.e co%ilul ori de c?te ori aluneca %entru o secund$ sub su%ra a(a a%ei) T ' s$ ias$ +ntotdeauna sin#ur$, +i %romisese ,7ra, "i +ntr*ade!$r Eatasha a"a $cea) 'ricum, sunt eu aici) ,ai t?r.iu, c?nd 2ash7 era uscat$ "i se 3uca ericit$ cu de#etele de la %icioare +n (arcul ei de l?n#$ %iscin$, iar mama ei se uit$ +ncruntat$ la "tirile de %e ecranul la%to%ului ei, 6an3it trase cu ochiul %este um$rul ,7rei) :ine+n(eles "tirile erau %roaste) 'are c?nd nu useser$K T Ar i at?t de dr$#u(, .ise el #?nditor, dac$ s*ar +nt?m%la ce!a rumos) Ni atunci se +nt?m%l$ ce!a) Durta numele de Horis Oorhulst) C?nd 6an3it intr$ %e u"$ du%$ o alt$ .i se stat +n micul s$u birou de la uni!ersitate +ncerc?nd s$*"i ima#ine.e cum s$*"i merite salariul, au.i r?sete) Chicotitul de emeie b$tr?n$ +l identi ic$ ra%id ca iind al lui ,e!rouI Oorhulst, hohotele re(inute ca iind ale iubitei lui so(ii, +n tim% ce acelea baritonale "i cate#oric masculine erauP 6an3it a%roa%e c$ aler#$ cei .ece metri s%re locul +n care st$teau aduna(i %e teras$) T HorisM Stri#$) Adic$, doctor OorhulstM Eu %ot s$*(i s%un c?t m$ bucur c$ te !$dM 5mediat ce rosti cu!intele +"i d$du seama c?t era de ade!$rat) Rile +n "ir +"i dorise %e cine!a ca ostul s$u %ro esor de astronomie nu, nu %e cine!a ca elM Ci acea %ersoan$ anumeM Acel Horis Oorhulst care $cuse cursul de astronomie sin#urul curs din e@%erien(a lui 6an3it %e care +"i dorise s$*l i urmat mai de!reme) Ni care %oate +l %utea a3uta s$*"i re.ol!e %ro%riile %robleme de %redare) Drimul lucru stabilit u c$ nu mai trebuia s$ e@iste Adoctor OorhulstB) T 9a urma urmelor, .ise el, acum un %ro esor cu dre%turi de%line se adresea.$ altuia, chiar dac$ eu am ost +ntr*un concediu %relun#it ca s$ lucre. la C?rli#ul S%a(ial) &a%t care, bine+n(eles, cerea ca Oorhulst s$ dea tuturor un ra%ort des%re cum a!ansa scara s%a(ial$) &oarte bine, +i asi#ur$ el) T Am +nce%ut de3a s$ des $"ur$m cablul micronic) -ebutul iind $cut bine, o s$ trebuiasc$ s$ dubl$m, a%oi lucrurile o s$ +ncea%$ cu ade!$rat s$ se mi"te %entru c$ !om %utea +nce%e s$ olosim scara +n sine ca s$ ridic$m material %e orbit$ 3oas$ +n locul nenorocitelor de racheteP Eu, ad$u#$ el re%ede, ele nu ac treab$ rea) 9ucrurile se mi"c$ re%ede %entru c$ le +m%in# b$ie(ii mari) 6usia, China, America sunt %e %unctul de a renun(a la toate %ro#ramele lor s%a(iale ca s$ %un$ scara +n unc(iune) 9e !eri ic de3a de dou$ luni toate locurile de lansare) Cntinse %aharul ca s$*i ie reum%lut) T Au +nce%ut de3a terminalul de %e Coasta de Sud*4st) -in cau.a asta m$ a lu ast$.i +n 9ankaQ trebuie s$ m$ duc acolo "i s$ %re#$tesc un ra%ort %entru cei trei %re"edin(i) T ,i*ar %l$cea "i mie s$ !$d, .ise 6an3it !is$tor) T Si#ur o s$ !e.i) 9a el ca to(i studen(ii de la astronomie, s%er, dar +nc$ nu te duce) Acum nu sunt acolo dec?t !reo c?te!a sute de buldo.ere, lucr?nd toate o dat$, "i cred c$ !reo trei mii de muncitori care se +ncurc$ unii %e al(ii) A"tea%t$ c?te!a luni "i mer#em +m%reun$ +n !i.it$)

'ricum, deocamdat$ totul e to% secret cred c$ americanii se tem c$ boli!ienii sau locuitorii 5nsulei Da"telui sau altcine!a o s$ le ure ideile "i o s$ construiasc$ un c?rli# al lor) Ai ne!oie de %ermise de ni!el +nalt ca s$ intri acolo) 6an3it u #ata s$*l asi#ure %e ostul lui %ro esor c$ a!ea cele mai bune %ermise de securitate %e care le %utea ob(ine o iin($ uman$, a%oi se o%ri +ntreb?ndu*se dac$ nu cum!a useser$ toate re!ocate) -e3a Oorhulst s%uneaF T Ni tu ce mai aci, 6an3itK Cn a ar$ de #$sirea demonstra(iei la teorema lui &ermat "i c$s$toria cu cel mai ar$tos s%ecialist +n 5A din Sri 9anka, ce*ai mai $cutK Se do!edi c$ Horis Oorhulst au.ise multe des%re a!enturile ostului s$u student "i !oia s$ aud$ "i mai mult) Asta dur$ %?n$ la cin$) 6an3it e.ita s$ cear$ a3utor +n a(a +ntre#ii amilii, "i oricum m$tu"a :eatri@ urm$rise "tirile "i a!ea o mul(ime de +ntreb$ri) T 2rimit bar3e +nc$rcate cu tancuri !echi, arme auto%ro%ulsate "i alte lucruri de #enul $sta +n ,area Chinei "i le arunc$ +n a%$, in orm$ ea #ru%ul) Ca s$ orme.e reci e alse +n care s$ se +nmul(easc$ %e"tii, sus(in ei) Ni au ar$tat ima#ini cu un el de #hilotin$, ca acelea din tim%ul 6e!olu(iei &rance.e numai c$ sunt +nalte c?t cinci eta3e, "i o olosesc ca s$*"i cio%?r(easc$ rachetele intercontinentale, +mi ima#ine. c$ mai +nt?i e@tra# combustibilul "i ocoasele) T ,ai +nt?i le cur$($ "i de metalele reciclabile, +"i in orm$ Horis mama) Am !$.ut trenuri cu a"a ce!a +ndre%t?ndu*se s%re !est %rin SiberiaQ ru"ii numesc asta o %arte din recu%erarea datoriei coreene) A(i au.it ce ale#eri au %ro#ramatK T Si#ur c$ am au.it, re%lic$ ,7ra) -ar s$ +n(ele#em, nici o "ans$) Horis +i .?mbi trist) T 9a el "i eu) -ar +n China am dat %este o emeie care usese acolo, "i a +ncercat s$*mi e@%lice) ,ai +nt?i, unitatea de ba.$ %entru !otare nu este ora"ul s$u circumscri%(ia unde locuie"te ale#$torul) 4ste un #ru% arbitrar ormat din .ece mii de oameni, din toat$ (ara, care s*au n$scut +n aceea"i .i) -in ace"ti .ece mii se ia un num$r de trei.eci "i cinci, selecta(i aleator de com%uter, care conduc #ru%ul) Acei trei.eci "i cinci se +nt?lnescQ %etrec o s$%t$m?n$ %e lun$ +ntr*o sesiune unde!a +n Coreea, "i ale# dintre membrii lor un %re.idiu un el de %rimar "i un comitet le#islati! care s$ se ocu%e de chestii ca emiterea %ermiselor "i %lani icarea %roiectelor de construc(ii) 4i numesc 3udec$tori, ale# re%re.entan(ii +n cor%ul le#islati! na(ional "i a"a mai de%arte) T Sun$ com%licat, coment$ mama lui) Ni %artea cu selectarea lor aleatorie de c$tre com%uter) Asta a ost su#erat cu !reo trei.eci de ani +n urm$ de c$tre un scriitor de science iction) Horis a%rob$) T 4i au cele mai bune idei, nu*i a"aK 'ricum, sistemul nu %oate unc(iona %?n$ nu +"i reca%$t$ comunica(iile cred c$ cel %u(in %entru +nc$ o lun$*dou$) Doate %?n$ atunci o s$*l +n(ele#em) -u%$ cin$ %$rin(ii m?ndri trebuir$ s$*i arate lui Horis c$ bebelu"ul lor "tia c$ +noate, iar ,e!rouI insist$ ca Horis s$ se culce odat$ cu 2ash7) Cntruc?t de ultima dat$ c?nd dormise +ntr*un %at .burase %este 3um$tate de lume, era tim%ul s$ se odihneasc$ %u(inM -eci nu a!ea "anse s$*i cear$ lui Horis a3utor) C?nd "i Eatasha "i so(ia lui adormiser$, 6an3it trecu "tirile +n re!ist$ iritat, st?nd +n salon cu !olumul %rea 3os ca s$ nu*i deran3e.e %e cei care dormeau) Consiliul de Securitate d$duse o +ntrea#$ nou$ serie de a!ertismente se!ere ($rilor an#a3ate, sau care %$reau %e cale s$ se an#a3e.e, +n !reun r$.boiQ 2unetul 2$cut nu era men(ionat, dar 6an3it nu se +ndoia de %re.en(a lui +n calculele tuturor %$r(ilor beli#erante) 4ra %osibil, +"i s%use 6an3it, s$ i $cut o #re"eal$ re u.?nd o erta lui 1amini) Da@ %er &idem %$rea s$ ie acolo oriunde se +nt?m%la ce!a, %e c?nd Colombo nu)

4ner!at, +nchise %ro#ramul de "tiri) Se #?ndi c$ ar ace bine s$ doarm$ "i el "i %oate s$ stea de !orb$ cu Horis de diminea($, +nainte ca acesta s$ %lece din nou s%re locul de construc(ie al terminalului) -ar se au.ea un sunet slab de mu.ic$ !enind de unde!a) 6an3it +"i %use un halat "i %orni s$ in!esti#he.e) De un balcon cu !edere s%re #r$din$ st$tea Horis, sorbind dintr*o b$utur$ "i %ri!ind 9una +n tim% ce un radio c?nta +n surdin$) C?nd +l obser!$ %e 6an3it tr$#?nd cu ochiul, +i adres$ un sur?s !a# st?n3enit) T ,*ai %rins) ,$ #?ndeam unde mi*ar %l$cea s$ ateri.e. acolo, hm, %oate %este !reo cinci sau "ase ani, c?nd o s$ ie unc(ional C?rli#ul "i eu o s$ %ot a3un#e sus) ,are 2ranLuillitatis, sau Cri*sium, sau %oate unde!a %e %artea o%us$, doar ca s$ m$ dau mare) Stai 3os, 6an3it) Eu !rei un %ahar +nainte de culcareK Si#ur c$ 6an3it !oia, iar Horis a!ea tot ce le era necesar) Acce%t?nd %aharul, 6an3it $cu semn din ca% s%re 9un$, a%roa%e %lin$ "i su icient de luminoas$ ca s$ se %oat$ citi la lumina ei) T Chiar cre.i c$ o s$ reu"e"ti astaK Cntreb$) T Eu cred, o #arante., %romise Oorhulst) Drobabil o s$ dure.e ce!a mai mult %?n$ c?nd omul de %e strad$ o s$*"i %oat$ lua bilet) -ar nu "i eu) 4u ac %arte dintre conduc$torii %ro#ramului, iar ierarhia are "i ea a!anta3ele ei) 'bser!$ e@%resia !a# +ntreb$toare de %e chi%ul lui 6an3itF Ce eK Eu te*ai i a"te%tat niciodat$ c$ eu s$ %ro it de unc(ie ca s$ ob(in ceea ce !reauK 4i bine, +n #eneral n*o ac) -ar c$l$toria +n s%a(iu e ce!a s%ecial) -ac$ sin#urul mod de a a3un#e %e 9un$ ar i 3e uirea unei b$nci %entru banii de inan(are, a" 3e ui b$nci) 6an3it scutur$ din ca%) T ,i*a" dori s$*mi iubesc slu3ba la el de mult cum (i*o iube"ti tu, .ise, sim(ind u"oara +m%uns$tur$ a ce!a ce nu %utea i considerat dec?t #elo.ie) -r) Oorhulst +i arunc$ o %ri!ire cercet$toare ostului s$u student) T ,ai toarn$*(i, +i o eri el) A%oi, +n tim% ce amestec$ +n %ahar, continu$F -ac$ tot am a3uns aici, ce*ar i s$*mi %o!este"ti cum te +m%aci cu uni!ersitateaK 9ui 6an3it, e!ident, nimic nu i*ar i %l$cut mai mult) Eu*i lu$ mult tim% s$*"i descarce %roblemele asu%ra ostului s$u %ro esor, "i chiar "i mai %u(in lui Horis Oorhulst s$ %ricea%$) T -eci, .ise el #?nditor um%l?nd +nc$ o dat$ %aharele, s$ re!enim la %unctele de ba.$) Eu ai %robleme s$ um%li o clas$, nuK 6an3it cl$tin$ din ca%) T 9a %rimul seminar a ost o list$ de a"te%tare de trei.eci*%atru.eci de oameni care nu au mai a!ut loc) T Atunci, de ce se +nscriu studen(ii la un curs cu tineK Eu %entru c$ e"ti un mare %ro esor chiar dac$ ai i, n*ai a!ea nici o "ans$ s*o a li) Eu %entru c$ ne+n(eleasa matematic$ a de!enit dintr*odat$ %o%ular$) Eu, 6an3it, ceea ce +i atra#e e"ti tu +nsu(i, modul cum ai tras din #reu la teorema aia to(i ace"ti ani) -e ce nu +i +n!e(i s$ ac$ la el ca tineK T Am +ncercat, r$s%unse 6an3it ursu.) Au .is c$ de3a m*au au.it !orbind des%re asta) Oor ce!a nou) T :ine, atunci arat$*le cum altcine!a a re.ol!at o %roblem$ de acest #en, %as cu %asP 6an3it se uit$ la el cu un +nce%ut de s%eran($) T /m, $cu) -a, %oate) Ntiu multe des%re cum So%hie 1ermain a +ncercat ea +ns$"i s$ demonstre.e &ermat nu a reu"it, bine+n(eles, dec?t %ar(ial) T :ine, .ise Horis satis $cut, dar 6an3it +nc$ se #?ndea) T Sau, stai %u(in, s%unea el subit emo(ionat, "tii ce a" %utea aceK A" %utea lua una dintre marile %robleme %e care nimeni n*a reu"it s*o re.ol!e s$ .icem, retratarea lui 4uler a i%ote.ei

1old*bachQ se %oate e@%lica +n cu!inte de c?te o silab$ %e care oricine le %oate +n(ele#e, cu toate c$ nimeni nu a reu"it !reodat$ s$ #$seasc$ o demonstra(ie) Ceea ce a %ro%us 1oldbachP Horis ridic$ m?na) T 2e ro# s$ nu*mi e@%lici mie i%ote.a asta 1oldbach) -ar, da, sun$ bine) Do(i s*o aci ca un el de %roiect) 2oat$ lumea s$ lucre.e +m%reun$, "i studen(ii, "i tu) Cine "tieK Doate chiar a(i %utea*o re.ol!aM Acest lucru +l $cu %e 6an3it s$ r?d$) T Asta ar i culmeaM -ar nu contea.$Q studen(ii ar sim(i cel %u(in ce +nseamn$ s$ re.ol!i o %roblem$ mare, "i asta ar trebui s$ le suscite interesul) -$du din ca%, mul(umitF ' s$ +ncercM -ar se ace t?r.iu "i tu trebuie s$ te tre.e"ti de!reme, a"a c$ +(i mul(umesc "i hai s$ +ncheiem) T Ar i bine s$ +ncheiem +nainte s$ m$ %rind$ mama +nc$ trea., u de acord Oorhulst) -ar mai e un lucru des%re care !reau s$*(i !orbesc, 6an3it) 6an3it, %e %unctul de a se ridica s$ %lece, se o%ri cu m?inile %e bra(ele otoliului, #ata s$ se scoale) T -aK T ,*am tot #?ndit la acel comitet %entru care ai ost solicitat s$ lucre.i la Dace Drin 2rans%aren($) ,i se %are c$ am %utea a!ea ne!oie de a"a ce!a %entru scar$) 'ameni celebri care s$ su%ra!e#he.e ceea ce acem "i din c?nd +n c?nd s$ %o!esteasc$ lumii) 'ameni celebri ca tine, 6an3it) Cre.i c$ ai %utea lua +n considerarePK 6an3it nu*l l$s$ s$ termine) T 5ndi erent ce*mi ceri, .ise el, r$s%unsul e da) 9a urma urmelor, tocmai mi*ai sal!at !ia(aM Ni AdaB r$maseP Ani mai t?r.iu 6an3it se #?ndea cu uimire c?t de mult +i schimbase !ia(a acel cu!?nt sim%lu) 9a c?(i!a ani*lumin$ !ie(ile celor o sut$ %atru.eci de mii de ;nu*Oir#ul$*Cinci din lota de de%o%ulare a D$m?ntului se a lau de asemenea +n %ra#ul unei schimb$ri) -u%$ calculele na!i#atorilor Stoca(i*,a"in$, lotila se a la la mai %u(in de treis%re.ece ani %$m?nteni de momentul atacului asu%ra rasei umane de3a condamnate) Acela era un %unct im%ortant %entru ;nu*Oir#ul$*Cinci) Cnsemna c$ era tim%ul %entru o ac(iune im%ortant$) Cn toat$ lot$, +n iecare col(i"or al oric$rei na!e, echi%e tehnice s%ecial antrenate !eri icau iecare instrument sau ma"in$rie care unc(iona "i le o%reau %e cele mai multe dintre ele) Dro%ulsia de ba.$, o%rit$Q asta +nsemna c$ lota %lutea acum %ur "i sim%lu c$tre D$m?nt cu toate c$ de3a cu o !ite.$ at?t de mare, +nc?t, du%$ le#ile lui 4instein) Accelerarea +n continuare ar i ost oarte di icil$ "i oarte %robabil inutil$) &iltrele de aerF o%rite) 5mediat +nse"i e@ala(iile ;nu* Oir#ul$*Cinci a!eau s$ +ncea%$ s$ contamine.e aerul %e care +l res%irau) :ateriile ener#etice, o%rite) 6a.ele de c$utare, o%rite) 5nstrumentele care monitori.au unc(ionarea tuturor sistemelor care nu %uteau i o%rite nici m$car %entru scurt tim% +nchise) -intr*odat$ armada ;nu*Oir#ul$*Cinci nu mai era o lot$ +n !ite.$ de !ase de r$.boi +ndre%t?ndu*se c$tre locul unui con lictQ de!enise brusc o adun$tur$ de e%a!e a%roa%e li%site de ener#ie iind #ata s$ se ciocneasc$ una de alta) &lota nu %utea r$m?ne mult tim% +n asemenea stare) 5ns$ ;nu*Oir#ul$*Cinci nici nu a!eau ne!oie de ea mult tim%) 5mediat ce ultima echi%$ ra%ort$ c$ tot ce %utea i o%rit usese o%rit, ;nu*Oir#ul$*Cinci +nce%ur$ s$*"i de.brace ultimele !esti#ii ale armurii lor %rotectoare "i ale sistemelor de men(inere a !ie(ii) A%oi +nce%u cea mai s$lbatic$ or#ie se@ual$ %e care "i*o %utea ima#ina un ;nu*Oir#ul$*Cinci) 2im% de a%ro@imati! o or$)

A%oi creaturile %alide care erau %artea or#anic$ a ;nu*Oir#ul$*Cinci se c$($rar$ +n #rab$ +na%oi +n armurile lor) De iecare na!$ echi%ele tehnice +"i re $cur$ ra%id traseele, %ornind tot ceea ce o%riser$, "i or#ia +ncet$) -e ce $ceau asta ;nu*Oir#ul$*CinciK -intr*un moti! %e care ma3oritatea oamenilor l*ar +n(ele#e oarte u"or) ;nu*Oir#ul$*Cinci, ie +n armuri, ie de.br$ca(i %?n$ la micile lor tru%uri or#anice, nu sem$nau absolut deloc cu oamenii, dar a!eau unele tr$s$turi +n comun) Eici un ;nu*Oir#ul$*Cinci nu !oia s$ moar$ $r$ s$ lase +n urm$ un descendent !iu care s$*i ia locul) Cn b$t$lia care +i a"te%ta e@ista cate#oric o "ans$ di erit$ de .ero ca unii dintre ei sau chiar to(i s$ moar$) A"adar +n acea uniune colecti!$ multe cu %u(in noroc, %oate cele mai multe dintre emele a!eau s$ r$m?n$ +ns$rcinate) Cei treis%re.ece ani %$m?nteni dinaintea con lictului inal re%re.entau tim%ul minim necesar %entru c$ ele s$ li!re.e ne erici(ii mici nou*n$scu(i ma"inilor*cre"$, a%oi co%iii s$ creasc$ maturi.?ndu* se %?n$ la stadiul %ubert$(ii) Ntiind acest lucru, %$rin(ii +"i %uteau %ermite s$ lanse.e un atac) :ine+n(eles, nici o iin($ uman$ nu "tia asta, ast el c$ toate cele nou$ miliarde +"i !edeau de treburile lor .ilnice, $r$ ca !reunul dintre ei s$ "tie c$, +nce%?nd din acea .i, %ro%riii lor nou* n$scu(i %uteau doar s$ se a"te%te s$ e@%erimente.e %rimele indicii ale maturit$(ii se@uale +nainte de a i "ter"i de %e a(a %$m?ntului) SD46AEH4 CE,;1;6524) Cn cele din urm$, 6an3it nu*"i +nce%u urm$torul seminar cu i%ote.a 1oldbach) ,7ra a!u o alt$ su#estie, iar el +n!$(ase s*o asculte %e ,7ra) Cn %rima .i +n care +n runt$ clasa %etrecu cea mai mare %arte a orei de +nce%ut cu %robleme or#ani.atorice r$s%un.?nd la +ntreb$ri des%re %olitica lui %ri!ind test$rile "i notele, anun(?nd +n care .ile nu se !a (ine cursul din moti!e de im%ortan($ ma3or$, +nce%?nd s$*i cunoasc$ %e unii dintre studen(i) A%oi +ntreb$F T C?t de mul(i dintre !oi "tiu ce este un num$r %rimK A%roa%e toate m?inile din sal$ se ridicar$) Oreo cinci studen(i nu mai a"te%tar$ s$ ie recunoscu(i, ci stri#ar$ di!erse !ersiuni ale de ini(ieiF un num$r care %oate i +m%$r(it, $r$ rest, numai %rin unu sau %rin el +nsu"i) 4ra un +nce%ut %romi($tor) T &oarte bine, le s%use 6an3it) -eci doi este num$r %rim "i trei este num$r %rim, dar %atru se %oate +m%$r(i nu numai la el "i la unu, ci "i la doi) Cn consecin($ nu e num$r %rim) ;rm$toarea +ntrebareF Cum se #enerea.$ numerele %rimeK Clasa se a#it$, dar nici o m?n$ nu se ridic$ imediat) 6an3it le .?mbi studen(ilor) T 1rea +ntrebare, nu*i a"aK 4@ist$ c?te!a scurt$turi su#erate, multe dintre ele necesit?nd calculatoare de dimensiuni mari) -ar sin#ura cale care nu cere altce!a +n a ar$ de un creier, o m?n$ "i ce!a de scris dar #enerea.$ #arantat toate numerele %rime %?n$ la orice limit$ %e care !rei s*o stabile"ti se nume"te sita lui 4ratostene) 'ricine %oate olosi sita) Adic$, oricine care are su icient tim%) Se +ntoarse "i +nce%u s$ scrie %e tabl$ un "ir de numere, de la unu la dou$.eci) Scriind, !orbeaF T 4@ist$ "i o %oe.ioar$ mnemotehnic$ s$ !$ a3ute s$ (ine(i minteF Nter#e(i doi "i "ter#e(i trei, Sita lui 4ratostene) A%oi multi%lele sublime, Eumerele r$mase %rime) T ;ita(i cum unc(ionea.$, continu$ el) Dri!i(i lista de numere) 5#nora(i*l %e unuQ e un el de +n(ele#ere +ntre #entlemenii teoriei numerelor c$ unu nu are ce c$uta aici "i nu ar trebui numit %rim, %entru c$ a%roa%e iecare teorem$ din teoria numerelor de!ine instabil$ dac$ se include

unu) Ast el c$ %rimul num$r din list$ e doi) Acum %arcur#e(i lista "i "ter#e(i toate numerele %are) Adic$ orice num$r di!i.ibil cu doi, du%$ doi +nsu"i %atru, "ase, o%t "i a"a mai de%arte) &$cu acest lucru) T Acum cel mai mic num$r care a r$mas, du%$ ini(ialul doi "i unu des%re care %retindem c$ nu e@ist$, este trei, a"a c$ "ter#em nou$ "i toate numerele +n continuare care sunt di!i.ibile cu trei) Ee r$m?n ast el doi, trei, cinci, "a%te, uns%re.ece "i a"a mai de%arte) Am #enerat o list$ cu %rimele numere %rime) Am mers numai %?n$ la dou$.eci %entru c$ m$ dor m?inile c?nd scriu liste lun#i, dar sita unc(ionea.$ %entru oric?te numere) -ac$ !re(i s$ scrie(i %rimele nou$.eci de mii de numere adic$ totul de la unu %?n$ la a%ro@imati! nou$.eci de mii ultimul num$r r$mas !a i cel de*al o mielea %rim, "i le*a(i a!ea scrise "i %e toate cele de dinaintea lui) 6an3it arunc$ o %ri!ire la ceasul de %e %erete, a"a cum +i !$.use $c?nd %e mul(i dintre %ro%riii lui %ro esoriF T Acum, %entru c$ a!em curs de trei ore, declar o %au.$ de .ece minute) Cntinde(i*!$ %icioarele, olosi(i toaletele, discuta(i cu !ecinii ace(i ce !re(i, dar !$ ro# s$ i(i +na%oi %e locurile !oastre la "i 3um$tate, c?nd o s$ +nce%em %artea serioas$ a seminarului) Eu a"te%t$ s$*i !ad$ dis%ers?ndu*se, ci se +ndre%t$ ra%id s%re u"a %ri!at$ care ducea +n birourile de %e hol) &olosi "i el toaleta $ %i%i ori de c?te ori ai oca.ia, du%$ cum circula o le#end$ urban$ c$ "i*ar i s $tuit c?nd!a su%u"ii o re#in$ a An#liei "i tele on$ re%ede acas$) T Cum mer#eK Cntreb$ ,7ra) T Eu "tiu, r$s%unse el sincer) D?n$ acum au ost cumin(i "i destul de mul(i dintre ei au ridicat m?na c?nd am %us +ntreb$ri) Se #?ndi o cli%$F Cred c$ %ot s%une c$ sunt moderat o%timist) T 4i bine, .ise so(ia lui, eu nu sunt) Adic$ nu moderat) Cred c$ o s$*i dai #ataQ c?nd !ii acas$ o s$ s$rb$torim) 4rau to(i la locurile lor c?nd re!eni la catedr$, cu un minut +nainte ca limb$ lun#$ a ceasului s$ a3un#$ la "ase) Semn bun, #?ndi 6an3it %lin de s%eran($, "i trecu imediat la treab$) T C?te numere %rime e@ist$K Cntreb$ el $r$ introducere) -e data asta m?inile se +n$l(ar$ mai +ncet, dar a%roa%e to(i se descurcar$) 6an3it indic$ o at$ din %rimul r?nd) 4a se ridic$ "i s%useF T Cred c$ e@ist$ un num$r in init de numere %rime, domnule) -ar c?nd 6an3it o +ntreb$ de ce credea asta, ea l$s$ ca%ul +n 3os "i se a"e.$ $r$ s$ r$s%und$) ;n alt student, un b$iat ce!a mai mare dec?t ceilal(i, stri#$F T A ost demonstratM T Cntr*ade!$r a ost, u de acord 6an3it) -ac$ ace(i o list$ cu numerele %rime, indi erent c?t de multe a!e(i +n list$ sau c?t de mare este cel mai mare dintre ele, +ntotdeauna se !or #$si alte numere %rime care nu sunt %e list$) Anume, hai s$ consider$m c$ suntem cam %rostu(i "i credem c$ cel mai mare de %e lista noastr$, nou$s%re.ece, este "i cel mai mare num$r %rim care %oate s$ e@iste) A"a c$ acem o list$ cu toate numerele %rime mai mici dec?t nou$s%re.ece adic$ de la doi la "a%tes%re.ece, "i le +nmul(im +ntre ele) -oi ori trei ori cinci "i a"a mai de%arte) Dutem s$ acem asta %entru c$, de"i suntem %ro"ti, a!em un calculator oarte bun) 6an3it l$s$ tim% s$ se stin#$ cele c?te!a r?sete, a%oi continu$F T -eci am $cut +nmul(irea "i am ob(inut un %rodus) Ad$u#$m la el 1 "i ob(inem un num$r E) Ce "tim noi des%re EK Ntim c$ s*ar %utea do!edi el +nsu"i %rim %entru c$, %rin de ini(ie, dac$ se +m%arte la oricare din acele numere r$m?ne rest 1) -ac$ se +nt?m%l$ s$ ie un num$r com%us, nu %oate a!ea !reun actor a lat +n list$, din acelea"i moti!e) A"adar am do!edit c$, indi erent c?te numere %rime %unem +n list$, e@ist$ +ntotdeauna unele "i mai mari care +nc$ nu

sunt %e list$, "i +n consecin($ num$rul lor este in init) &$cu o %au.$, uit?ndu*se la studen(iF Ntie cine!a cine a demonstrat astaK Eu se ridic$ nici o m?n$, dar di!erse nume ur$ stri#ateF T 1aussK T 4ulerK T 9obace!skiK Ni, din ultimul r?ndF T Amicul dumnea!oastr$ &ermatK 6an3it le .?mbi) T Eu, nu &ermat, "i niciunul dintre cei men(iona(i de !oi) -emonstra(ia e mult mai !eche) A%roa%e de %e !remea lui 4ratostene, dar nu chiar) 'mul se numea 4uclid "i a $cut asta unde!a %e la <00 C) /r) 6idic$ m?na a!erti.?ndu*i %rietene"te) T Acum o s$ !$ ar$t altce!a) ;ita(i*!$ la lista cu numere %rime) 'bser!a(i de c?te ori dou$ numere %rime sunt im%are consecuti!e) Se numesc %erechi %rime) Doate cine!a #hici c?te %erechi %rime e@ist$K ;rm$ o a#ita(ie, dar lini"te, %?n$ c?nd un student cura3os stri#$F T ' in initateK T 4@act, a%rob$ 6an3it) 4@ist$ un num$r in init de %erechi %rimeP Ni tema !oastr$ %entru acas$ este s$ #$si(i demonstra(ia) Ast el c$ la cina din acea sear$ 6an3it u mult mai !esel dec?t +l !$.use ,7ra +n ultimul tim%) C"i in orm$ amiliaF T 1lumesc cu mine) ' s$ mear#$M T :ine+n(eles, .ise so(ia lui) E*am nici o +ndoial$) Ni nici 2ash7) Cntr*ade!$r, mica Eatasha, care acum a!ea !oie s$ li se al$ture adul(ilor la mas$, %$rea s$ asculte cu aten(ie din scaunul ei +nalt, c?nd intr$ !aletul) T -a, Oi3a7K Rise ,e!rouI ridic?nd %ri!irea) Dari +n#ri3orat) S*a +nt?m%lat ce!a 3osK 4l scutur$ din ca%) T Eu 3os, doamn$) S*a dat la "tiri ce!a ce cred c$ a(i dori s$ "ti(i) A mai a!ut loc un atac din acelea cu 2unetul 2$cut, +n America de Sud) -e data aceasta nu numai o sin#ur$ (ar$ usese +ntoars$ la era %reelectronic$) 4rau dou$) Eic$ieri %e tot cu%rinsul Oene.uelei "i Columbiei nu mai suna !reun tele on, nu se mai a%rindea o lumin$ la a%$sarea unui buton, nici un tele!i.or nu mai %re.enta ima#ini) 6estul mesei u com%letat de con!ersa(ii oca.ionale des%re seminarul lui 6an3it sau des%re c?t de bine olosea Eatasha lin#ura) 4cranele din camer$, niciodat$ utili.ate +n tim%ul meselor %entru c$ ,e!rouI considera asta ce!a barbar, erau acum %ornite) Ca "i +n Coreea, e@istau doar %u(ine scene din interiorul celor dou$ ($ri %roas%$t sub3u#ate, %entru c$ sistemele locale erau toate distruse) De ecrane se derulau c?te!a ima#ini schi(ate ale a!ioanelor car#o a%ar(in?nd Da@ %er &idem de ti%ul celor cu %osibilitate de ateri.are "i decolare %e %ist$ scurt$ %entru ca s$ %oat$ e!ita a%aratele de .bor +ncremenite %e aerodromuri trans%ort?nd acela"i #en de tru%e "i de echi%amente care se re!$rsaser$ %este #rani(ele Coreei de Eord) Cn #eneral la tele!i.iune a%$reau %urt$tori de cu!?nt care s%uneau cam acelea"i lucruri %e care le s%useser$ "i des%re Coreea "i o mul(ime de +nre#istr$ri %re.ent?nd e!enimentele care duseser$ la actualul de.astru) Secolul WW5 nu usese a!orabil niciuneia dintre cele dou$ ($ri) Cn Oene.uela era !orba de %olitic$, +n Columbia de stu%e ianteQ +n ambele ($ri a!useser$ loc !iolen(e "i rec!ente cri.e #u!ernamentale, %ro!ocate de deci.ia o"tilor baroni ai dro#urilor de a %relua unele dintre a acerile cu %etrol ale !ecinilor lor, acum mult mai %ro itabile)

T Da@ %er &idem a lo!it mai +nt?i Coreea de Eord %entru c$ ea nu a!ea nici un %rieten ade!$rat +n lume, +i s%use 6an3it so(iei lui) -e data asta au lo!it dou$ ($ri dintr*odat$ iindc$ a!eau %rieteni di eri(i S;A s%ri3in$ Columbia +nc$ din anii nou$.eci, iar Oene.uela a ost a%ro%iat$ "i de 6usia, "i de China) T -ar acum sunt mult mai %u(ine mor(i, .ise ,e!rouI #?nditoare) E*am cum s$ iu ne ericit$ din cau.a asta) ,7ra o t$) T -ar cre.i c$ o s$ ne ie mai bine c?nd +ntrea#a lume !a i condus$ de 'ceania, 4urasia "i 4stasiaK Cntreb$ ea) O4N25 16'RAO4) 9a terminarea seminarului, nici un student nu reu"ise s$ %roduc$ o demonstra(ie ri#uroas$ a in init$(ii %erechilor de numere %rime, dar 6an3it nici nu se a"te%tase s*o ac$ cine!a) Eici dr) -a!oodbho7) 2otu"i la %rima +nt?lnire %ostseminar era !i.ibil mai ericit dec?t +nainte) &lutur$ .?mbind comentariile studen(ilor) T Ascult$ aiciF AAm a!ut sentimentul c$ nu +n!$(am numai matematic$Q +n!$(am des%re ce +nseamn$ matematica)B A&oarte bine) -r) Subramanian nu ne tratea.$ ca %e ni"te co%ii, ci mai de#rab$ ca %e noi membri ai echi%ei sale de cercet$ri)B ADot %artici%a "i la urm$torul s$u seminarKB Ce i*ai r$s%unde arunc$ din nou o %ri!ire oii acestei ete, 6am7a Sal#adoK 6an3it %$ru st?n3enit) T ' "tiuQ a ost oarte acti!$ la seminar) Doate dac$ a!em ne!oie de cine!a care s$ +nc$l.easc$ clas$) T ', $cu dr) -a!oodbho7, nu cred c$ trebuie s$*(i aci #ri3i din cau.a asta) Orei s$ mai (ii unul, nu*i a"aK 2e*ai #?ndit la un subiectK Doate ce!a de #enul i%ote.ei 6iemannK T 9a asta e@ist$ demonstra(ii, +i reaminti 6an3it) T ;nii nu consider$ c$ ar i satis $c$toare) 'ricum, a e@istat "i o demonstra(ie %entru &ermat a lui Giles "i asta nu te*a +m%iedicat s$ #$se"ti una mai bun$) 6an3it se #?ndi, a%oi cl$tin$ din ca%) T ,$ tem c$ 6iemann e %rea com%licat ca s$ atra#$ %e cine!a care nu e matematician %ro esionist) Cum s$ aci un student obi"nuit s$ ie interesat de modul +n care sunt distribuite .erourile din unc(ia .eta a lui 6iemannK 4@ist$ subiecte mai bune) Drelucrarea lui 4uler a i%ote.ei 1oldbach, de e@em%lu) Asta e aur curat) A2oate numerele +ntre#i %o.iti!e %are mai mari dec?t = %ot i e@%rimate ca sum$ a dou$ numere %rime)B Nase e trei %lus trei, .ece e cinci %lus cinciP Sau "a%te %lus trei dac$ !rei) 'ricine %oate +n(ele#e astaM Eumai c$ nimeni nu a demonstrat*o +nc$) -a!oodbho7 cu#et$ o rac(iune de secund$, a%oi a%rob$) T -$*i drumul, 6an3it) S*ar %utea chiar s$ %artici% la unul dintre cursuri) -in acest moment, %e m$sur$ ce anii treceau, 6an3it +nce%u s$*"i dea seama c$ +ntr*ade!$r +i %l$cea s$ %redea) &iecare semestru aducea o nou$ #r$mad$ de studen(i %asiona(i "i a!ea bine+n(eles #ri3a recen.iilor lunare, iar Eatasha cre"tea de!enind dintr*o eti($ %romi($toare o at$ ce!a mai mare semni icati! mai %romi($toare) -ac$ cine!a +n lume +m%$rt$"ea +n#ri3orarea ,7rei c$ cei trei s%onsori ai Da@ %er &idem +"i !or +m%$r(i lumea +ntre ei, nu d$dea nici un semn) 2unetul 2$cut era un cuceritor amabil +n America de Sud a"a cum usese "i +n %eninsul$ coreean$) 9ista !ictimelor nu era mai lun#$) Droblemele hr$nirii "i +n#ri3irii %o%ula(iei brusc li%site de tehnolo#ie erau re.ol!ate c?t se %utea de re%ede) 9umea e@terioar$ urm$rea, comenta "i %$rea s$ cread$ c$ Da@ %er &idem $cuse un lucru re.onabil de bun) 6an3it "tia c$ o %arte a moti!ului %entru care lucrurile mer#eau at?t de bine o constituia %lani icarea meticuloas$ +n a!ans) Cu s$%t$m?ni +naintea atacului cele dou$ !echi %orta!ioane

+nc$ unc(ionale useser$ +nc$rcate cu tot ceea ce era necesar, bunurile iind urni.ate +n s%ecial de 6usia "i China) De de%lin %re#$tite, useser$ trimise +n #ol ul ,e@ic +n Amisiune de antrenamentB s%unea anun(ul de rutin$ al -e%artamentului A%$r$rii de a%t #ata s$ +ncea%$ a%ro!i.ionarea cu a3utoare de ur#en($ a%roa%e +nainte ca ecourile e@%lo.iei nucleare a 2unetului 2$cut s$ se i stins) Chiar "i ,7ra trebui s$ admit$ c$ e ectele nu useser$ rele) Cntr*o diminea($ de duminic$ lene!eau +n #r$din$, doar ei trei) 6an3it anali.a unele %osibilit$(i de curs %e ecran, ,7ra urm$rea a%atic$ "tirile, +n tim% ce Eatasha, care se a%ro%ia de cea de*a dou$s%re.ecea ani!ersare, e@ersa +notul %e s%ate +n %iscin$) Atunci ,7ra ridic$ ochii, o t?nd) T Se %are c$ !or a3un#e la o +n(ele#ere, +i s%use ea so(ului ei) 8en7a "i 4#i%tul "i celelalte ($ri care de%ind de a%$ din Eil) 4l +i .?mbi lini"titor) T A"a m$ #?ndeam "i eu) -e a%t +n nici un ca. nu ar i #arantat c$ o !or ace +ntr*o !reme, cu nu mai mult de "ase luni +n urm$, c?nd cele dou$ state %rinci%ale +"i mobili.aser$ or(ele militare considerabile "i*"i trimiseser$ armatele s$ se +ncrunte una la cealalt$) A%oi Consiliul de Securitate al 'E; le $cuse a!oarea unuia dintre a!ertismentele sale +n cu!inte dure) T Dresu%un c$ acum Consiliul de Securitate e luat mult mai +n serios, cu 2unetul 2$cut mereu la %?nd$, re lect$ ,7ra) 6an3it demonstra ce so( inteli#ent era omi(?nd orice A(i*am s%us euB) Eu .ise dec?tF T ,$ bucur c$ se descurc$) Ascult$) Ce*ai .ice c$ urm$torul meu seminar s$ ie des%re i%ote.a Collat.K ,7ra %$ru nedumerit$) T Eu cred c$ am au.it !reodat$ de asta) T Drobabil c$ nu, admise 6an3it) ,ul(i oameni n*au au.it) :$tr?nul 9othar Collat. n*a a!ut %arte niciodat$ de %ublicitatea %e care o merita) ;ite, s$* (i ar$t) Cntoarse ecranul ca s$ %oat$ !edea am?ndoiF Ale#e orice num$r ce!a cu mai %u(in de trei ci reQ mer#e la el de bine "i cu numere mari, dar durea.$ %rea mult) Ai alesK ,7ra +ncerc$F T D$i, s$ .icem, o%tK T :un) Acum +m%arte*l la doi, "i continu$ s$*l +m%$r(i la doi %?n$ c?nd nu mai ob(ii un re.ultat num$r +ntre#) Ascult$toare, ,7ra rostiF T '%t, %atru, doi, unu) 9a asta te re ereaiK T 4@act la asta) Stai o cli%$ s$ le %un %e ecranP :ine) Asta este ceea ce numim %rima re#ul$ Collat.F c?nd num$rul e %ar, se +m%arte la doi %?n$ c?nd nu se mai ob(ine num$r %ar) Acum ale#e un num$r im%ar) T /mP CinciK 6an3it o t$) T :ine, o s$ acem cu cele sim%le) Acum o s$ a%lic$m re#ula num$rul doi) -ac$ num$rul e im%ar, +l +nmul(im cu trei "i ad$u#$m unu) T Cincis%re.eceP Nais%re.ece, o eri ,7ra) T :un) Acum ai din nou un num$r %ar, deci ne +ntoarcem la re#ula unu) S$ %un %e ecran) Cn tim% ce 6an3it tasta 8, =, 2, 1 al$turi de celelalte numere, ,7ra +n$l($ din s%r?ncene) T /m) Dar la el) 6an3it +i .?mbi lar#) T Asta e ideea) 'rice num$r iei, chiar "i cel mai mare num$r 5a care te %o(i #?ndi, "i lucre.i cu cele dou$ re#uli) Cm%$r(i la doi dac$ e %$r, +nmul(e"ti cu trei "i adau#i unu dac$ e im%ar, "i o s$ a3un#i la re.ultat unu de iecare dat$) Chiar dac$ numerele cu care +nce%i sunt mari stai, o s$*(i ar$t)

5ntroduse c?te!a instruc(iuni de %ro#ramare "i alese num$rul 27 %entru +nce%ut) &olosind alternati! re#ulile unu "i doi, ecranul a i"$F 81P 82P =1P 12<P 12=P 62P <1P 9<P 9=P =7P 1=1P 1=2P 71P 21<P 21=P 107P D?n$ c?nd 6an3it +l o%ri) T Oe.i cum oscilea.$ numereleK 4 oarecum %l$cut de urm$rit, "i uneori se a3un#e la numere oarte mari ni"te ti%i de la Carne#ie ,ellon au ob(inut la numere cu mai mult de cinci.eci de mii de ci re dar +n cele din urm$ se a3un#e +ntotdeauna la unu) T D$i, .ise ,7ra rela@at$, si#ur c$ da) -e ce n*ar a3un#eK 6an3it +i arunc$ o %ri!ire ierbinte) T Eoi, matematicienii, nu ne mul(umim cu e!iden(e intuiti!e) Eoi !rem demonstra(iiM Cn 19<7, Collat. "i*a emis i%ote.a, anume c$ acest lucru se +nt?m%l$ cu orice num$r, %?n$ la in init) -ar nu a ost niciodat$ do!edit) ,7ra a%rob$ absent) T Dare destul de %osibil) A%oi, umbrindu*"i ochii, se uit$ s%re %iscin$ "i s%use cu !oce ridicat$F Ar i bine s$ aci o %au.$, 2ash7M -oar nu !rei s$ te e@tenue.i) 6an3it se #r$bi s$*"i +nt?m%ine iica cu un %roso%, dar se uita la so(ia lui) Cn cele din urm$ +ntreb$F T ,7raK Dari %u(in distrat$) Ce!a nu e +n re#ul$K 4a +l %ri!i cu a ec(iune, a%oi cu un r?s ade!$rat) T S$ nu ie +n re#ul$K -eloc, 6an3) -oar c$P 4i bine, +nc$ nu am ost la doctor, dar sunt destul de si#ur$) Cred c$ sunt iar +ns$rcinat$) R59494 CS6951;9;5 SDAH5A9) Dentru ,7ra de So7.a Subramanian cea de a doua sarcin$ u chiar mai u"oar$ dec?t %rima) -e e@em%lu, so(ul ei nu mai !enea acas$ de%rimat de la o slu3b$ %e care s*o considere irele!ant$Q studen(ii +l %l$ceau, lui +i %l$ceau studen(ii, iar dr) -a!oodbho7 era cate#oric mul(umit) Acum "i lumea e@terioar$ era mai u"or de acce%tat) ', c?te!a ($ri %$reau s$ nu se %oat$ de.obi"nui de a ace amenin($ri .#omotoase la adresa !ecinilor lor) 5ns$ abia dac$ mai era c?te cine!a ucis) Ni, cu toate %rotestele lui :eatri@ Oorhulst, se mutar$ +n cele din urm$ +n %ro%ria lor c$su($ Amic$B numai +n com%ara(ie cu conacul Oorhulst la doar c?(i!a %a"i de una dintre cele mai rumoase %la3e lar#i ale insulei, unde a%a era cald$ "i %rimitoare ca +ntotdeauna) C?nd se instalat$ +n noua lor locuin($, lumea e@terioar$ nu mai %$rea at?t de amenin($toare) ,icul 6obert se %utea b$l$ci +n %artea mai %u(in ad?nc$ a %iscinei, +n tim% ce Eatasha desco%erea a%e mai ad?nci ca s$*"i demonstre.e considerabilul ("i, sus(inea 6an3it, e!ident mo"tenitul) talent la +not atunci c?nd nu lua lec(ii de na!i#a(ie de la un !ecin care de(inea un mic Sun ish) Ceea ce $cea traiul +n casa lor e@trem de %l$cut era a%tul c$ ,e!rouI Oorhulst +m%$r(ise cu ei buc$tarul a!orit "i camerista a!orit$ a Eatashei, ca s*o scuteasc$ %e ,7ra de %roblemele #os%od$riei) ;n alt mod +n care cea de*a doua sarcin$ a ,7rei se deosebea de %rima !enea din %artea Eatashei de a%t, cel mai adesea 2ash7) 2ash7 nu era o %roblem$) C?nd nu c?"ti#a %remii la +not deocamdat$ numai +n concursurile %entru co%ii, dar usese sur%rins$ urm$rind cursele adul(ilor cu ochii +n#usta(i "i inten(ii e!idente era ocu%at$ cu munca de asistent$ a mamei sale, dele#at "i buc$tar secund) Ast el a3utat$, ,7ra a!ea la dis%o.i(ie .ilnic un num$r satis $c$tor de ore %e care s$ le %etreac$ %un?ndu*se la curent cu ceea ce se %etrecea +n domeniul inteli#en(ei arti iciale "i %rote.elor autonome) 4ra destul de mult) -e3a c?nd ,7ra +nce%use s$ e!alue.e iecare .!?cnire a unui mu"chi +n s%eran(a c$ ar %utea i +nce%utul tra!aliului, era a%roa%e #ata s$ treac$ din nou la treab$)

:ine+n(eles, asta nu (inu mult) -u%$ ce se n$scu co%ilul, u +n($rcat, +n!$(at la toalet$ "i trimis la "coal$, ,7ra alunecase din nou +n urma to!ar$"ilor ei) 4ra ine!itabil) Se +n uriase ,7ra din cau.a le#ilor tiranice ale maternit$(iiK 4rau clar nedre%te) 4le dictau c$ orice emeie care +"i dorea un co%il trebuia s$ acce%te decretul in le@ibil al ,amei Eaturi care cerea ca, %entru o %erioad$ de tim%, unc(iile co#niti!e ale min(ii ei s$ treac$ %e %lanul doi a($ de cele ale maternit$(ii) Derioada trebuia s$ ie "i +nsemnat$) Rece ani era minimul acce%tat +nainte ca o emeie %asionat$ de 5A (sau medic, sau %olitician, sau chiar "e %atiser) s$ %oat$ re!eni la cariera ei) 4!ident nu era dre%t) -ar lumea era nedrea%t$ at?t de cronic, +nc?t ,7ra de So7.a Subramanian nu a!ea tim% de %ierdut cu resentimente) A"a era lumea "i nu o %utea schimba) Ce rost a!ea s$ se %l?n#$K Oa !eni tim%ul c?nd ambii ei co%ii !or i la uni!ersitate) Atunci !a i at?t de liber$ %e c?t %oate i o iin($ uman$ "i !a a!ea dou$.eci, trei.eci, %oate chiar cinci.eci de ani de !ia($ %roducti!$ +n care s$ descurce i(ele %ro esiei alese de ea) Eumele 3ocului era satis ac(ie am?nat$) Eu trebuie s$*(i %lac$ re#ulile ca s$ 3oci du%$ ele) Ni, +ntr*un el sau altul, s*ar %utea chiar s$ c?"ti#i) Ni ,7ra "i 6an3it se considerar$ mari +n!in#$tori c?nd se n$scu 6obert 1anesh Subramanian) D$rin(ii lui credeau c$ au dat lo!itura cu doi co%ii minuna(i) 6obert era un nou* n$scut #$l$#ios "i s$n$tos care c?"ti#a +n #reutate "i %utere c?t de re%ede %uteau s%era 6an3it "i ,7ra) Cncerc$ s$ se r$suceasc$ +n lea#$n chiar mai de!reme dec?t Eatasha, "i +n!$($ la oli($ a%roa%e la el de de!reme) 2o(i %rietenii lor declarau c$ era cel mai rumos co%il %e care +l !$.user$ !reodat$, "i %ractic nu min(eau) 6obert era #enul de bebelu" %entru ima#inea c$ruia irmele %roduc$toare de m?ncare %entru co%ii ar i %l$tit #reu ca s*o %oat$ %une %e etichetele lor) 5nteresant, dac$ e@ist$ cine!a care s$*l iubeasc$ %e micu(ul 6obert mai mult dec?t %$rin(ii lui, acea %ersoan$ era mic$ Eatasha, care nu mai era at?t de mic$ "i +nce%ea de3a s$ demonstre.e a%titudini considerabile %entru atletism "i educa(ie, "i ob(inea de la %$rin(ii ei a%roa%e orice le*ar i %utut cere) Ceea ce, +n acest ca., era s$ o lase s$ aib$ #ri3$ de micu(ul 6obert) -e a%t, nu chiar tot ce (inea de +n#ri3irea lui) Eu "i %artea care includea situa(iile cu ade!$rat r$u mirositoare) -ar s$*l +mbrace %e 6obert, s$ +m%in#$ c$ru(ul lui 6obert, s$ se 3oace cu 6obert *Eatasha %retindea %ri!ile#iul de a se ocu%a de aceste lucruri, iar du%$ c?te!a e.it$ri +n#ri3orate la +nce%ut, ,7ra +i acord$ iicei sale ceea ce ceruse) Cn realitate Eatasha se %rice%ea oarte bine la treaba asta) C?nd 6obert (i%a sau %l?n#ea, Eatasha era de obicei cea care #$sea cu!intele s$*l %otoleasc$) 5ar c?nd +l lu$ mama lui, Eatasha +"i tr$ia %ro%ria !ia($, la "coal$ sau la antrenamentele .ilnice de +not sau doar %etrec?ndu*"i tim%ul cu %rieteniiP Cel mai adesea combin?nd interesele, %rietenii al$tur?ndu*i*se +n %iscin$, sau 6obert dormit?nd l?n#$ ea +n tim% ce studia !erbele limbii en#le.e, istoria 5ndiei sau a na(iunilor sale satelit) :ine+n(eles, toate astea +nsemnau un lucru bun %entru ,7ra) Eatasha eliber?nd*o de at?t de mult din munca im%us$ de cre"terea lui 6obert, ,7ra nu r$m?nea a"a de mult +n urm$ cu nout$(ile inteli#en(ei arti iciale cum se temuse) 5ar ceea ce era bine %entru ,7ra cu si#uran($ era bine "i %entru 6an3it, care +"i iubea la el de mult so(ia im%re!i.ibil de tulbur$toare la el ca +n .iua +n care se c$s$toriser$) ;na %este alta, lucrurile mer#eau bine %entru 6an3it Subramanian) ;n seminar %e semestru era tot ce a!ea ne!oie, decretase dr) -a!oodbho7, dar dac$ tot era s$*l ac$ ar i bine s$* l ac$ unul #ro.a!) Ast el c$ sala de curs a lui 6an3it de!enise e@act am iteatrul su%radimensionat +n care el usese ermecat de %o!e"tile lui Horis Oorhulst des%re lumea sistemului solar) -ar nici nu mai a!ea dou$.eci de studen(i) Acum a!ea o sut$) &a%t care, +l asi#ur$ dr, -a!oodbho7, +i

d$dea dre%tul la lu@ul de a a!ea un asistent ata aceea %asionat$, 6am7a Sal#ado, care acum a!ea "i ea o di%lom$ "i care +i +mbo#$(ise at?t de mult cel de*al doilea seminar "i libertatea %ro%riilor Acercet$riB +n restul iec$rui semestru) -a!oodbho7 su#er$ c$ ast el ar %utea lua a!ans +n orice demonstra(ie urma s$ desemne.e dre%t tem$ la urm$torul curs) Sau, +"i d$du seama 6an3it, era un tim% %otri!it %entru a e@%lora (ara sa natal$ a"a cum inten(ionase +nc$ de c?nd ,7ra +l acu.ase c$ ar i mult %rea limitat) 5deea era mult mai atracti!$ dec?t usese cu ani +n urm$, c$ci +nsu"i turismul era mai atr$#$tor +n lumea %ost*2unet 2$cut) Duteau, de e@em%lu, s$ ac$ o croa.ier$ %e Eil, cum +"i dorea ,7ra +nc$ de c?nd a!ea .ece aniQ 4#i%tul "i 8en7a +"i concediaser$ o mare %arte dintre militari +n tim% ce ecolo#i"tii din toate ($rile im%licate lucrau la #$sirea unor c$i de economisire a a%ei care s$ limite.e setea %entru a%a Eilului) &amilia Subramanian +"i %utea duce co%iii la 9ondra sau Daris, sau EeI Jork, sau 6oma ca s$*"i ac$ o idee des%re cum era un ora" mare) Se %uteau +ndre%ta s%re iordurile nor!e#iene, mun(ii 4l!e(iei sau 3un#lele ama.onieneQ %uteau +ntr*ade!$r mer#e a%roa%e oriunde, dar de a%t se +nt?m%l$ alt el) Cn tim% ce studiau +nc$ bro"urile turistice #$sir$ o scrisoare de la Horis Oorhulst) ScriaF ,ama +mi s%une c$ !ine !acan(a) 4u o s$ iu la terminal %entru cel %u(in o s$%t$m?n$, +nce%?nd cu %rima .i a lunii !iitoare) Ce*ar i s$ !eni(i .ilele astea s$ !ede(i ce acemK T -e a%t, .ise ,7ra, ar i distracti!) 5ar Eatasha ad$u#$F T Cate#oricM Chiar "i 6obert, a#$(at de scaunul Eatashei "i ascult?nd iecare cu!?nt, (i%$ ce!a ce Eatasha e@%lic$ dre%t un da) Ast el c$ cei %atru se %re#$tir$ %entru %rima lor e@cursie +m%reun$) Eu numai in!ita(ia lui Oorhulst +l $cu %e 6an3it ner$bd$tor s$ !i.ite.e terminalul C?rli#ului) -e a%t e@istau dou$ moti!e, iar %rimul era comitetul de e@%er(i la care Oorhulst +l con!insese s$ se al$ture cu ani +n urm$) Eu usese at?t de u"or cum %romisese Oorhulst $r$ "edin(e la care s$ trebuiasc$ s$ %artici%e, nici m$car !oturi +n anumite %robleme, %entru c$ dac$ a%$reau %robleme su icient de su%$r$toare +nc?t s$ necesite o deci.ie, acea deci.ie era luat$ de ade!$ra(ii conduc$tori ai +ntre%rinderii, #u!ernatorii Chinei, 6usiei "i Statelor ;nite) 5ns$ 6an3it %rimise lunar ra%oarte %ri!ind %ro#resul) Ni acolo se sim(ea m?na #rea a celor trei, %entru c$ +n cea mai mare %arte con(inutul ra%oartelor era strict secret "i +n #eneral era denumit totul %rin termenul cri%tic Aconstruc(iaB) Se dusese la a(a locului doar de c?te!a ori, iar acele !i.ite useser$ su%er iciale) -ac$ ar i a lat mai multe st?nd acolo 6an3it n*ar i %utut s%une, dar era ner$bd$tor s$ a le) Cel$lalt moti! era o sur%ri.$ chiar "i %entru 6an3it) &amilia Subramanian nu a!ea ma"in$ 6an3it "i ,7ra mer#eau cu bicicleta +n cele mai multe locuri, uneori cu Eatasha %edal?nd !esel$ +naintea lor "i 6obert le#at %e un scaun %entru co%ii +n s%atele tat$lui lui, iar c?nd a!eau ne!oie de un mi3loc de trans%ort se #$seau +ntotdeauna ta@iuri) -ar uni!ersitatea %romisese c$ le !a +m%rumuta o ma"in$ %entru e@cursie "i 6an3it a lase de la .?mbitorul dr) -a!oodbho7F T 4 s%ecial %entru tine) A trimis*o Da@ %er &idem) 4 un desi#n nou din Coreea trans%arent$ cu at?tea #enii care obi"nuiau s$ construiasc$ arme acum libere %entru idei ci!ile, au o mul(ime de lucruri) 5ar c?nd +i e@%licase ce %oate s$ ac$ micu(a !ioaie cu %atru locuri, 6an3it se +ntoarse la ,7ra sur?.?nd lar# de %l$cere) T -$*mi o can$ de a%$, %orunci el tr$#?nd +n a(a casei) ;luit$, ea se su%use) &u chiar "i mai uluit$ c?nd el deschise ceremonios re.er!orul de combustibil "i turn$ a%$ +n$untru, iar c?nd %orni motorul "i +i ascult$ mul(umit torsul, ea r$mase total .$%$cit$) 4l +i d$du e@%lica(ia %e care -a!oodbho7 i*o d$duse lui)

T :or, .ise) Se nume"te %ro%ulsie Abu*/amed, du%$ nu "tiu cine, %robabil %ersoana care a in!entat*o) Ntii c$ elementul bor e at?t de +n ometat du%$ o@i#en +nc?t +l e@tra#e din com%u"i ca a%aK Ni c?nd sco(i o@i#enul din molecul$ de a%$, ce r$m?neK ,7ra se +ncrunt$) T /idro#en, darP R?mbind, el +i %use un de#et %e bu.e) T :orul e teribil de scum%, "i arderea combustibilului carbonic e mult mai ie tin$ a"a c$ nimeni nu s*a ostenit cu el) -ar iat$M Au desco%erit cum s$ re#enere.e borul ca s$ %oat$ i re olosit) A"adar noi conducem o ma"in$ nu numai cu emisii ne%oluante, ea nu emite absolut nimicM T -arP Cnce%u ,7ra din nou) -e data asta 6an3it o%ri #ura so(iei sale cu a lui) T 5a_i %e Eatasha "i %e 6obert, o con!inse el) Ni ba#a3ele) /ai s$ !edem cum mer#e motorul cu hidro#en) Se do!edi c$ mer#ea oarte bine) 2rebuir$ s$ o%reasc$ de dou$ ori ca s$ adau#e a%$ +n re.er!or, sub %ri!irile scandali.ate ale oamenilor care lucrau +n ben.in$rii, dar micul autoturism mer#ea la el de bine ca acelea !echi cu motoare %e combustibil osil) ,ai erau +nc$ .ece kilometri %?n$ la terminal c?nd 6obert emise unul dintre (i%etele lui care*(i o%reau inima +n loc) ,7ra calc$ r?na, dar nu era nici un %ericol imediat) Eumai o %ri!eli"te tulbur$toare) 9ucrul la care 6obert ar$ta cu m?na ("i s%unea AD$ian3enMB, A;rc$ re%edeMB "i A,ulte, multe, multeMB) era +nsu"i cablul C?rli#ului, abia !i.ibil %recum ce!a care scli%ea +n soare) -ar ceea ce trans%orta, odat$ ce "tiai ce s$ cau(i, era destul de !i.ibil) 4rau %$st$ile car#o, una du%$ alta, m$r"$luind +n sus s%re cer "i dis%$r?nd +n %rimul strat de nori) T /m, $cu 6an3it) Se %are c$ +ntr*ade!$r unc(ionea.$, nu*i a"aK A"a era) -rumul s%re terminal era dublat de o cale erat$ "i +n tim% ce ei se a%ro%iau, un tren %atru.eci "i dou$ de !a#oane de mar $, num$r$ Eatasha entu.iasmat$ +i de%$"i "i dis%$ru +ntr* unui dintre imensele han#are ale terminalului) 9a intrarea %entru ma"ini erau #$r.i, dar amilia Subramanian u l$sat$ s$ treac$ cu un salut amical "i un semn cu m?na +n direc(ia %arc$rii %entru O5D) Acolo ur$ +nt?m%ina(i de o asiatic$ rumoas$ care se %re.ent$ dre%t asistenta lui Horis Oorhulst) T -omnul in#iner Oorhulst abia a"te%ta s$ !eni(i, +i in orm$ ea, dar nu mai de!reme de m?ine) 5ns$ e %e drum) -ori(i s$ m?nca(i ce!aK 6an3it deschise #ura s$ s%un$ c$ era o idee bun$, dar u de%$"it de r$s%unsul mai ra%id al so(iei lui) T Eu +nc$) -ac$ am %utea arunca o %ri!ireP Duteau) &ur$ aten(iona(i s$ stea de%arte de han#arele de +nc$rcare "i, bine+n(eles, s$ ie aten(i la camioanele "i tractoarele care trans%ortau %$r(i com%onente "i %iese neidenti icabile ale unor obiecte $r$ +ndoial$ interesante) 6an3it contem%la +ntrea#a acti!itate cu o bine!oitoare li%s$ de +n(ele#ere) T Ce n*a" da s$ "tiu ce sunt unele dintre lucrurile astea, +"i in orm$ el amilia +n #eneral) 2?n$ra Eatasha str?nse din bu.e) T D$i, .ise, %achetul $la !oluminos e motorul unei rachete ionice) Cred c$ balotul de l?n#$ el sunt nanotuburile carbonice sub orm$ de olie a" s%une c$ sunt %robabil o %arte din %?n.a solar$P 6an3it se uit$ la iica sa cu #ura c$scat$) T Ce te ace s$ ii at?t de si#ur$K Cntreb$) 4a .?mbi lar#)

T Cn tim% ce !orbea(i cu doamn$, eu "i 6obert ne*am +n!?rtit %rin 3ur "i am citit etichetele de %e l$.i) Cred c$ aici se construiesc na!e s%a(ialeM T Ni, stri#$ o !oce amiliar$ din han#ar, ai %er ect$ dre%tate, 2ash7M A!em de3a !reo dou$ unc(ionale) Horis Oorhulst nu acce%t$ nici o obiec(ieQ el !oia m?ncare, m?ncare serioas$ srilanke.$, iar dac$ ei nu !oiau s$ m$n?nce n*a!eau dec?t s$*l %ri!easc$ %e el) 6eie"i c$ tim% de cinci s$%t$m?ni usese el +nsu"i %e C?rli#ul S%a(ial, iar acum se +ntorcea de la su%ra!e#herea e@act a acelor na!e s%a(iale a c$ror e@isten($ o dedusese Eatasha) T C?rli#ul chiar +nce%e s$ tra#$ #reut$(i, +i in orm$ el ericit) Cele dou$ rachete robot de3a urni.ate lucrau ca #unoieri, dedic?ndu*se cur$(irii 94' de na!ele abandonate "i chiar de re.er!oarele abandonate ale ostelor rachete !echi ruse"ti "i americane) 'dat$ #$site, li se montau !ele solare controlate %rin com%utere "i %ro#ramate s$ se +ndre%te c$tre 1ara Central$) Acolo erau trans ormate) Eu mai erau %ericulo"ii uci#a"i s%a(iali .bur?nd liberi) -e!eneau sim%le materii %rime %entru orice era necesar s$ ie construit) T 4 oarte bine s$ trimi(i materiale de la su%ra a($, declar$ Oorhulst cu #ura %lin$ de ceea ce chiar "i ,7ra trebuise s$ admit$ c$ era un curr7 oarte bun, dar de ce am irosi ce!a ce este de3a acolo susK T Asta ai $cut acolo %e 94'K Ai adunat resturi ca s$ construie"ti lucruri noiK Oorhulst %$ru 3enat) T Dractic, s%use, m$ asi#uram c$ cea de*a treia na!$ e #ata de %lecare) 4 cea care se +ndrea%t$ s%re 9un$) Nti(i c$ e@%loratorii*robot lucrea.$ acolo de3a de c?(i!a aniK Ni c$ au desco%erit multe tuburi de la!$ din acelea des%re care !$ %o!esteam la orele de astronomieK T Eu "tiam, se %l?nse 6an3it) 6a%oartele %e care le*au trimis comisiei de e@%er(i au ost destul de sumare) T ,da, admise Oorhulst, "tiu cum au ost) S%er$m c$ acum cei trei mari o s$ se mai rela@e.e %u(in, %entru c$ tuburile schimb$ totul) ;nul dintre ele se a l$ chiar sub Sinus 5ridium A1ol ul CurcubeuluiB) 4 o rumuse(e) Are o mie o%t sute metri lun#ime, iar cea de*a treia na!$ !a aduce utila3ele care s$*l si#ile.e, iindc$ 9unar -e!elo%ment are un %lan %entru el) Cei trei mari !or turi"ti, +n(ele#e(i) ,7ra %$ru sce%tic$) T 2uri"tiK ;ltima dat$ am au.it c$ locuiau !reo uns%re.ece oameni +n colonia lunar$ "i costau o a!ere numai hr$nirea lor "i urni.area aerului res%irabil) Oorhulst r?n3i) T De !remuri da) Atunci trebuiau a%ro!i.iona(i de %e su%ra a(a D$m?ntului, cu rachete) -ar acum a!em C?rli#ul S%a(ialM ', cate#oric !or i turi"ti) Ni ca s$ le d$m un moti! bun s$ se duc$ acolo, cei trei mari au tras c?te!a s ori, iar acum Comitetul 'lim%ic a $cut t?r#ul) Eatasha, %?n$ atunci neobi"nuit de t$cut$, +n$l($ ca%ulF T Ce el de t?r#K T S$ (in$ acolo #enul de concursuri care nu se %ot des $"ura %e D$m?nt, 2ash7) Oe.i tu, #ra!ita(ia lunar$ e de numai 1,622 m`s2, a"a c$P Eatasha ridic$ m?inile) T O$ ro#, doctore OorhulstM T 4 cam a "asea %arte din #ra!ita(ia la su%ra a(a D$m?ntului) Asta +nseamn$ c$ +n cli%a +n care cine!a ar %ractica un s%ort olim%ic %e 9un$, toate !echile recorduri din aler#$ri sau s$rituri ar i bune de aruncat %e ereastr$) Eici m$car tubul Sinus 5ridium nu sunt si#ur c$ e destul de +nalt %entru un s$ritor +n +n$l(ime) 6an3it %$ru sce%tic)

T Cre.i c$ oameni ar c$l$tori c?te!a sute de mii de kilometri numai ca s$ !ad$ c?(i!a atle(i s$rindK T Cred, insist$ Oorhulst) 9a el "i 9unar -e!elo%ment) -ar nu $sta e %unctul*cheie) Ce* a(i s%une de un concurs care nu a ost %osibil %e D$m?ntK Cum ar i o +ntrecere +ntre oameni .bur?nd %rin %uterea mu"chilorK -ac$ se a"te%ta la un r$s%uns din %artea lui 6an3it, u de.am$#it) Se au.i .#omot de !ase s%arte c?nd Eatasha s$ri +n %icioare) T 4u a" s%une c$ sunt #ataM Stri#$ ea) Oreau s$ mer#M Ni, o s$ !ede(i, o s$ c?"ti#M A;6;9 EA2AS/45) Ni chiar se duse acolo) Eu imediat, desi#ur) 4rau multe de $cut +nainte ca %rima 'lim%iad$ selenar$ din toate tim%urile s$ %oat$ a!ea loc multe de $cut 9unii %entru ca acest lucru s$ ie %osibil, de e@em%lu, "i destul de multe C?rli#ului S%a(ial ca s$ %oat$ trans%orta %asa#eri cu "anse re.onabile ca ace"tia s$ a3un#$ !ii la destina(ie) Acum c?nd te@tele %rimite con(ineau mai multe in orma(ii, 6an3it le de!ora imediat ce soseau, cu acea %o t$ de cadet s%a(ial %e care Horis Oorhulst i*o tre.ise cu mult tim% +n urm$) -in ericire %entru lini"tea su leteasc$ a lui 6an3it, lumea %$rea s$ se +ndre%te s%re mai bine) A doua do.$ de 2unet 2$cut +i %otolise %e unii dintre cei mai nesu%u"i conduc$tori ai lumii) Seminariile lui continuau s$ mear#$ destul de bine %entru ca dr) -o!oodbho7 s$ r$m?n$ mul(umit, iar mica sa amilie continua s$*i %ro!oace o ericire statornic$) Cn s%ecial Eatasha) Ders%ecti!a cole#iului +n urm$torii c?(i!a ani nu re%re.enta o %roblem$, dar mai era "i 'lim%iada %e 9un$ %e care i*o %romisese dr) Oorhulst) Antrenamentele %entru a"a ce!a nu erau u"oare) &$cea ca antrenamentele %entru orice alt$ 'lim%iad$ s$ %ar$ .ece minute de s$rituri matinale de +nc$l.ire) :ine+n(eles, Eatasha nu era sin#ura care se antrena %entru e!enimentul $r$ %recedent) Dretutindeni +n lume tineri atle(i se +ntrebau dac$ %uteau a3un#e +ntr*o orm$ su icient$ %entru +ntrecerea de .bor) Cntruc?t misiunea de a se antrena trebuia +nde%linit$ sub tirania #ra!ita(iei 11 cea li%sit$ de com%romisuri, se cerea e@trem de mult$ inteli#en($) 4@istau dou$ moduri de abordare a .borului %rin %uterea mu"chilor) A:alunaticiiB oloseau baloane cu #a. de di!erse orme, ast el c$ atletul s$ ie sus(inut +n .bor "i s$*"i utili.e.e toat$ or(a mu"chilor la mane!rarea unei elice $r$ s$ mai cheltuiasc$ e ort ca s$ stea ridicat) De de alt$ %arte, bicicli"tii cerului %re erau s$ ac$ totul doar %rin or(a mu"chilor) Dentru ei %roduc$torii de articole s%orti!e in!entaser$ ra%id o +ntrea#$ #am$ de dis%o.iti!e %ro%ulsate cu elice) ,ul(umit$ nanotuburilor din carbon*60, aceea"i molecul$ care trans ormase C?rli#ul S%a(ial dintr*un !is +ntr*un mi3loc de trans%ort unc(ional, aceste dis%o.iti!e erau at?t de u"oare +nc?t chiar "i %e D$m?nt %uteau i ridicate +ntr*o sin#ur$ m?n$ iar %e 9un$, cu un sin#ur de#etM Ceea ce li%sea acestor ambi(io"i atle(i era o ade!$rat$ sal$ de antrenament la o "esime din #ra!ita(ie) 2rebuiau s$ ac$ tot ce %uteau mai bine, de obicei olosind echi%ament cu contra#reut$(i ca s$ ob(in$ un echi!alent al #ra!ita(iei selenare) 2oate acestea cereau nu numai in#enio.itate) Cereau de asemenea o mul(ime de bani) Ar i de%$"it cu mult %uterea de cum%$rare a unui %ro esor uni!ersitar, dar +n acest sco% necesit$(ile Eatashei se bucurau de s%ri3inul considerabil al srilanke.ilor cu unc(ii +nalte) Chiar "i cei care nu erau interesa(i +n mod s%ecial de e!enimentele s%orti!e se bucurau s$ atra#$ aten(ia asu%ra a%tului c$ Sri 9anka de!enise cea mai mare %oart$ a lumii c$tre s%a(iul cosmic) Ast el c$ banii erau #aranta(i, "i la %eri eriile ora"ului Colombo u construit$ o mare sal$ de s%orturi la #ra!ita(ie lunar$) Acolo Eatasha %ractica du%$ !oia inimii ciclismul ceresc)

Sala se a la la numai .ece minute distan($ de casa lor, ast el +nc?t amilia Eatashei era adesea %re.ent$ %rintre s%ectatori) ;neori mai mult dec?t s%ectatoriQ 6obert adora s$*"i %ri!easc$ sora mai mare %lutind %e AcerulB s$lii de s%ort +i %l$cea chiar "i mai mult c?nd +n cele din urm$ a%$rea %u(in tim% liber %e a%arate) Atunci "i 6obert a!ea "ansa s$ .boare) :ine+n(eles nu numai Eatasha %ro ita de sala cu #ra!ita(ie sc$.ut$) Candida(i %lini de s%eran($ din toat$ insula cer"eau %osibilitatea s$*"i teste.e a%titudinile %e acele a%arate, "i %este trei.eci dintre ei o ob(inur$) -ar Eatasha Subramanian +"i de%$"ea mereu orice alt ad!ersar) Ni, +n .iua +n care echi%a Sri 9ank$i se adun$ la terminalul C?rli#ului S%a(ial %entru a i ridicat$ c$tre %rima sa e@%erien($ +n s%a(iu, Eatasha era cea care %urta cu ea s%eran(ele de !ictorie ale insulei) C?nd +"i arunc$ %ri!irea %este %re(urile %ro%use de com%aniile turistice %entru 'lim%iad$ selenar$, ,7ra icniF T ' , 6an3it, #emu ea cu m?na a%$sat$ %e inim$) E*o %utem l$sa %e 2ash7 s$ concure.e $r$ s$ im acolo, dar cum s$ mer#emK 6an3it, care nu se a"te%tase la mai %u(in, se #r$bi s*o lini"teasc$) &amiliile com%etitorilor %rimeau un discount substan(ial) 9a el "i membrii consiliului de e@%er(i, inclusi! el +nsu"i, "i c?nd %uneai la un loc dou$ discounturi costul biletelor nu mai era dec?t cel mult scandalos) 5ns$ nu intan#ibil) Drin urmare ,7ra, 6an3it "i micul 6obert se %re.entar$ la terminal) Ca oricine din lume care %oseda un ecran 2O adic$, cu o bun$ a%ro@ima(ie, cam absolut toat$ lumea urm$riser$ re%orta3ele ermec$toare care +nso(iser$ e!olu(ia C?rli#ului S%a(ial %?n$ la trans%ortul de %asa#eri) Ntiau cum unc(ionau ca%sulele %entru %asa#eri "i cum te sim(eai ridicat la cer cu o !ite.$ constant$ de c?(i!a metri %e secund$) Ceea ce nu a%reciaser$ +ns$ corect era c?t de multe secunde, chiar "i la acea !ite.$, dur$ drumul din Sri 9anka %?n$ la Sinus 5ridium) Eu era o c$l$torie de %l$cere) Cn %rimele "ase .ile nu a3unser$ dec?t %?n$ la centura in erioar$ Oan Allen, c?nd amilia Subramanian +m%reun$ cu celelalte amilii de la bord, 8ai, 8osba "i ni"te nor!e#ieni cu nume de ne%ronun(at ur$ ne!oi(i s$ se +n#hesuie +n ad$%ostul +m%otri!a uci#a"elor radia(ii Oan Allen) Ad$%ostul era ormat dintr*o ca%sul$ cu %ere(i tri%li cu dormitoare "i instala(ii sanitare) Cu%rindeau toalete, l$udabil numite Ab$iB, "i dou$.eci %e num$rate, dou$.eci de %aturi e@trem de +n#uste ordonate +n r?nduri de c?te cinci) C?nd trebuiau s$ se +ndre%te c$tre ad$%osturi luau cu ei micile uni orme s%eciale ale C?rli#ului (a%roa%e li%site de #reutate, %entru a u"ura +nc$rc$tura, "i at?t de re.istente la murd$rie %e c?t le %utuse abrica industria te@til$, +ntruc?t nu e@istau "anse s$ ie s%$late), medicamentele dac$ era ca.ul, "i %e sine) Eu se %utea aduce nimic altce!a) Cel mai %u(in dintre toate, modestia) 9ui 6obert nu*i %l$cea ad$%ostul) Dl?n#ea) 9a el "i ne%otul amiliei 8ai) Eici lui 6an3it nu*i %rea %l$cea) C?nd se a la +n ad$%ost t?n3ea du%$ libertatea mai mare (cu toate c$ minimal$) a ca%sulei nei.olate, cu col(urile sale +ntunecoase, cauciucurile de #imnastic$ "i erestrele sale lun#i, +n#uste "i #roase, totu"i minunat de trans%arente) Cel mai mult t?n3ea du%$ %aturile normale cu %ro%riile lor lumini "i ecrane "i a%roa%e la el de mult s%a(iu +n care s$ te +ntorci c?t +ntr*un sicriu de m$rime medie) -e a%t su icient ca s$ %ermit$ din c?nd +n c?nd com%ania cui!a, cu condi(ia s$ te a li +n termeni e@trem de intimi cu acel cine!a) Drima consemnare +n ad$%ost dur$ numai %atru .ile) A%oi ie"ir$ din nou +n s%a(iu liberP Dentru +nc$ nou$ .ile, du%$ care (i%etele alarmelor %ornir$ din nou "i !eni !remea s$ caute iar ad$%ost +n a(a centurii su%erioare Oan Allen) C$l$toria +n s%a(iu de!enise %osibil$ %entru a%roa%e oricine) -ar cu si#uran($ nu de!enise "i u"oar$) Sau, dac$ tot !eni !orba, #ro.a! de %l$cut$)

C?nd ie"eau din centura su%erioar$ Oan Allen se +nt?m%l$ un lucru nostim) 6obert $cuse o %asiune %entru locul s$u a!orit, %an#lica lun#$ de doi metri din %lastic #ros care re%re.enta %rinci%ala lor ereastr$ c$tre uni!ersul e@terior) ,7ra urca de3a +n centurile %entru e@erci(ii i.ice "i 6an3it se #?ndea s$ se +ndre%te s%re %atul lui unde s$ doarm$ netulburat, c?nd 6obert se re%e.i +n salturi la el, (i%?nd de +nc?ntare) ;n 6obert +nc?ntat era chiar "i mai #reu de +n(eles dec?t unul rela@at) 2ot ceea ce reu"ir$ s$ +n(elea#$ ,7ra "i 6an3it u unicul cu!?nt A%e"teB) 6obert nu %utea, sau nu !oia, s$ clari ice mai mult, iar Eatasha nu se a la la +ndem?n$ s$ traduc$) Se a la +ns$ o eti($ de trei ani care !enise cu o alt$ amilie +n ca%sula lor) 4a ascult$ un tim% +n lini"te discu(ia lor, a%oi, tot t$cut$, +l lu$ %e 6obert ca s$*l +n!e(e cum s$ ac$ ceea ce ,7ra recunoscu dre%t tai chi) Aceea era micu(a 9uo, iica unui cu%lu din 2ai%ei, unii dintre to!ar$"ii lor de ca%sul$) Cu totul erau "ase 8ai, inclusi! b$tr?nele mame ale domnului "i doamnei 8ai, care lucrau +n industria hotelier$) A3unseser$ ast el %utred de bo#a(i, a"a cum era necesar s$ ie %entru a se num$ra %rintre %rimii turi"ti %e care contau or#ani.atorii 'lim%iadei) 9a el era "i amilia din Coreea de Sud, "i t?n$rul cu%lu din 8a.ahstan) Eor!e#ienii nu erau bo#a(i +n mod deosebit, dar ei erau %$rin(ii "i ratele unuia dintre cei mai buni s$ritori ai ($rii lor "i deci erau +ndre%t$(i(i la discounturi) Ceea ce era r$u cu to(i ceilal(i "a%tes%re.ece oameni care +m%$r(eau ca%sula lor era c$ niciunul dintre ei nu !orbea en#le.a "i cu at?t mai %u(in tamila sau sin#hale.a) Cea mai t?n$r$ doamn$ 8ai !orbea luent rance.a, a"adar ,7ra a!ea %e cine!a cu care s$ stea de !orb$) Ceilal(i !orbeau unul cu altul +n rus$, chine.$ "i ceea ce 6an3it considera c$ %robabil era #erman$, niciuna dintre acestea ne iindu*i de %rea mult olos) 'ricum, nu la +nce%ut) 5ns$ tim% a!eau din %lin) S$%t$m?ni +ntre#i %?n$ la %unctul de la mi3locul drumului, +nc$ altele %?n$ la inal, unde ca%sula a!ea s$ ie atras$ %e orbit$ lunar$, a%oi o .i sau dou$ %?n$ la ateri.area la Sinus 5ridium) Cn tim%ul acestei ultime eta%e Subramanienii nu se a lau niciodat$ la mai mult de c?(i!a %a"i distan($ de ecranele %e care rulau "tirile, iindc$ atunci a!eau loc a.ele eliminatorii %e 9un$) Cntrecerea inal$ a!ea s$ aib$ loc +n %ereche, un .bur$tor +nari%at contra unui balunist) Na%te +nari%a(i $cuser$ drumul ca s$ %artici%e la seriile eliminatoriiP 5ar c?nd amilia Subramanian a3unsese la inalul c$l$toriei lor, cu 9una +ns$"i at?rn?nd #i#antic$ +n a(a erestrelor lor, au.ir$ cum iica lor u anun(at$ dre%t c?"ti#$toarea selec(iei) De atunci de3a to(i adul(ii de!eniser$ ca%abili s$ s%un$ m$car c?te!a cu!inte +n limba matern$ a celorlal(i, "i le olosir$ ca s$*i elicite %e Subramanieni) Eatasha +"i +nt?m%in$ amilia la li tul care +i aducea de la su%ra a($ +n Satul 'lim%ic, !orb$rea($, ericit$ "i, s%re u"oara sur%rindere a lui 6an3it, +nso(it$ de un t?n$r bra.ilian de culoarea ca elei) Am?ndoi %urtau hainele minime %e care toat$ lumea le %urta +ntr*un mediu +n care tem%eratura nu trecea niciodat$ de dou$.eci "i trei de #rade Celsius) T 4l e 6on, le s%use ea %$rin(ilor) -e la 6onaldinho) 4 cam%ion la o sut$ de metri) Abia c?nd 6an3it +ncerc$ s$*"i %ri!easc$ iica %rin ochii lui 6onaldinho din :ra.ilia +"i d$du seama cu ade!$rat c?t de mult %oate s$ semene o at$ de cincis%re.ece ani cu o emeie matur$ atr$#$toare) S%re sur%rinderea lui, ,7ra nu %$rea deran3at$) Str?nse m?na acelui 6onaldinho cu o c$ldur$ a%arent ne%re $cut$, +n tim% ce 6obert sesi.$ %re.en(a aler#$torului numai c?t s$*l +m%in#$ din drum c?nd, url?nd, se arunc$ +n bra(ele surorii sale mai mari) -u%$ ce aco%eri ca%ul lui 6obert cu s$rut$ri, Eatasha "o%ti ce!a la urechea lui 6onQ el a%rob$ din ca% "i s%use %$rin(ilor eiF T A ost o %l$cere s$ !$ cunosc) A%oi dis%$ru, s$lt?nd cu %a"ii lun#i "i len(i %e care +i +ncura3a #ra!ita(ia selenar$)

T 2rebuie s$ se antrene.e, .ise Eatasha) &inala mea e m?ine, dar a lui are loc abia miercuri) ' s$ !$ duc$ el ba#a3ele +n camer$, ca s$ !$ %ot o eri ce!a bun de m?ncare) Uin?ndu*l %e 6obert de m?n$, deschise drumul) Cu a3utorul Eatashei co%ilul +n!$($ ra%id o a%ro@imare decent$ a %a"ilor lui 6on) 6an3it u mai %u(in norocos) -esco%eri c$ era mai u"or, chiar dac$ mai %u(in #ra(ios, s$ e@ecute salturi lente dintr*un %unct +n altul) Eu a!ur$ mult de mers, "i merit$ e ortul s$ a3un#$ acolo) ,?ncarea era di erit$ de ura3ele e@trudate din ca%sula C?rli#ului at?t c?t se %uteaF o salat$Q un el de carne, %robabil "unc$, t$iat$ "i $cut$ crocheteQ ructe %roas%ete la desert) T ,a3oritatea sunt aduse de %e D$m?nt, le s%use Eatasha, de"i c$%"unile "i salat$ cresc +ntr*un alt tub) Eu des%re m?ncare !oiau ei s$ aud$) Ci des%re ce $cea Eatasha, cum se sim(ea) Eatasha !oia s$ a le totul des%re c$l$toria lor, ascult?nd cu r$bdarea oarecum amu.at$ a unui !eteran care trecuse de3a %ersonal %rin toate acele lucruri) -e!eni atent$ c?nd %o!estir$ des%re (i%etele lui 6obert "i cu!?ntul A%e"teB, cu toate c$ atunci c?nd +l chestion$ %e ratele ei +n dialectul lor %ro%riu el era mai interesat de ursecul lui dec?t s$*i r$s%und$) T S%une doar c$ a !$.ut ce!a %e ereastr$ care sem$na cu un %e"te) Eostim) Ni al(i oameni de aici %o!estesc c$ au !$.ut ce!a %e drum) ,7ra c$sc$) T Drobabil urin$ de astronaut con#elat$, .ise ea somnoroas$) O$ aminti(i %o!e"tile alea des%re echi%a3ul lui A%ollo care !edea ce!a des%re care credeau c$ sunt licurici s%a(ialiK Ai .is cum!a c$ a!em o camer$K Cu un %at ade!$ratK Eatasha a"a s%usese, iar ei o ob(inur$ "i nu orice %at, ci unul care a!ea mai mult de nou$.eci de centimetri l$(ime, ceea ce +nsemna su icient s%a(iu %entru ca ,7ra "i 6an3it s$ se #hemuiasc$ acolo) 5mediat ce +l !$.ur$ nu*i %utur$ re.ista) -oar un %ui de somn, +"i s%use 6an3it, cu un bra( +n 3urul so(iei lui care adormise de3a) A%oi o s$ m$ scol s$ e@%lore. acest loc ascinant a, adic$ du%$ ce o s$ ac un du" din alea ade!$rate) Aceasta era inten(ia lui serioas$) Eu u !ina lui c$ se tre.i atunci c?nd so(ia lui +l scutur$ u"or de um$r s%un?ndF T 6an3K Ntii c$ ai dormit %ais%re.ece oreK -ac$ te scoli acum o s$ ie tim% %entru un mic de3un decent "i o %ri!ire %rin tub +nainte s$ a3un#em la +ntrecere) ;nele e!enimente olim%ice useser$ urm$rite de mul(imi de sute de mii de oameni) Drin com%ara(ie, s%ectatorii acestor %rime 3ocuri selenare erau a%roa%e in!i.ibili) Abia dac$ erau su icien(i oameni ca s$ ocu%e cele o mie o%t sute de scaune de mic$ #ra!ita(ie care se c$($rau %e %ere(ii tubului, iar amilia Subramanian a!u destul noroc s$ ob(in$ locuri la mai %u(in de o sut$ de metri de linia de sosire) De c?nd se +ndre%tau c$tre ele %e inter!al, 6an3it se sim(ea cam la el de bine ca +n toat$ !ia(a lui) ;n somn lun# "i ad?nc, un du" ra%id +n a%$ ade!$rat$, de"i re%rocesat$ numai trei.eci de secunde de %ul!eri.are, dar te %o(i uda oarte bine +n trei.eci de secunde "i o %ri!ire +n u#$ %rin +m%re3urimi marcaser$ +nce%utul unei .ile bune) &u sur%rins s$ a le c$ .onele de ca.are se a lau nu +n tubul imensului stadion, ci +ntr*unui mai mic din a%ro%iere, le#ate %rintr*un tunel $cut de m?na omului) -ar era acoloM De 9un$M Cu iubita lui so(ie "i cu iul s$u, +n .iua care ar %utea i cea mai ericit$ din !ia(a iubitei lui iiceM Cu toate c$ atmos era arti icial$ din tuneluri a!ea numai 3um$tate din %resiunea de %e D$m?nt la ni!elul m$rii, usese considerabil +mbo#$(it$ +n o@i#en) Acest lucru era mai im%ortant %entru balunaticul care era ad!ersarul Eatashei, Di%er -u#an, dec?t %entru ea +ns$"i, de"i +n #ra!ita(ia de 1`6 a 9unii el tot a!ea ne!oie de o ca%acitate de trei.eci de metri cubi de hidro#en ca

s$ se ridice) Se +nt?m%la s$ ie australian) C?nd intr$, +nso(it de trei asisten(i la r?n#hii ca s$ se asi#ure c$ dis%o.iti!ul nu*i sca%$, cilindrul aerodinamic cu hidro#en +i %lutea deasu%ra ca%ului) 9a intrarea lui -u#an o orchestr$ in!i.ibil$ intona ceea ce %ro#ramul +i indica lui 6an3it c$ ar i imnul na(ional al Australiei, Ad!aHice Australia &air, "i cea mai mare %arte a %ublicului din %artea o%us$ a tubului +nnebuni) T '*o, "o%ti ,7ra +n urechea lui 6an3it) Eu cred c$ sunt destui srilanke.i aici ca s$ e#ale.e asta "i %entru 2ash7) 4!ident nu erau, +ns$ se a lau acolo un contin#ent masi! din !ecina 5ndia "i unul chiar "i mai mare de oameni de toate na(ionalit$(ile care +nt?m%l$tor +"i acordaser$ a ec(iunea unei ete de %e o insul$ mic$) C?nd Eatasha intr$ s$*"i ocu%e locul, a!ea un sin#ur asistent care ducea ce!a asem$n$tor unei biciclete $r$ ro(i, dar cu ari%i sub(iri, a%roa%e ca ni"te %?n.e de %$ian3en) Ni %entru ea c?nt$ mu.ica dac$ era imnul Sri 9ank$i era o noutate %entru 6an3it, care nici nu "tia c$ e@ist$ unul dar u a%roa%e +necat$ +n stri#$tele s%ectatorilor de %e %artea ei de tub) Ui%etele continuar$ +n tim% ce asisten(ii +i ata"au %e com%etitori de ma"inile lor *Di%er -u#an sus%endat de re.er!orul s$u de hidro#en, cu m?inile "i %icioarele libere s$ %edale.e, Eatasha a"e.at$ +n un#hi de %atru.eci "i cinci de #rade %e "aua bicicletei ei cere"ti) ,u.ica se o%ri) Stri#$tele se stinser$) ;rm$ un moment de lini"te a%roa%e com%let$P A%oi se au.i trosnetul acut al %istolului starterului) 9a +nce%ut diri3abilul lui -u#an (?"ni ori.ontal +nainte +n tim% ce bicicleta Eatashei r$mase +n urm$ !reo .ece metri +nainte ca ea s$ %oat$ %rinde !ite.$) Atunci +nce%u s$*"i a3un#$ din urm$ ad!ersarul) ;rm$ o curs$ um$r la um$r a%roa%e %?n$ la ca%$tul stadionului, am?ndoi .bur$torii iind %uternic +ncura3a(i de toat$ lumea nu numai de %u(inii s%ectatori din tub, ci "i de .ecile "i sutele de milioane care +i urm$reau oriunde +n sistemul solar oamenii %osedau un ecran) Cu dou$.eci de metri +nainte de linia de sosire, Eatasha +"i de%$"i ad!ersarul) 9a inal nici m$car nu mai erau a%ro%ia(i, iar urletele, (i%etele "i uralele celor o mie o%t sute de s%ectatori din tub erau cel mai %uternic .#omot %e care 9una +l au.ise de mul(i ani) C$l$toria +na%oi %e D$m?nt u la el de lun#$ "i de restricti!$ ca "i cea +n sus, dar cel %u(in de data aceasta o a!eau %e Eatasha cu ei "i Eatasha a!ea recom%ensele !ictoriei ei) Acestea erau destul de im%resionante, luate +m%reun$) D$rea c$ ecranul ei %ersonal nu se stin#ea niciodat$, %lin cu mesa3e de elicitare de la a%roa%e to(i cunoscu(ii "i de la un num$r oarte mare de oameni %e care nu*i cuno"tea) Dre"edin(ii 6usiei, Chinei "i Statelor ;nite se #$seau %rintre cei care +i urau numai bine, ca s$ nu mai %omenim de conduc$torii tuturor statelor membre ale Ea(iunilor ;nite) Ni dr) -hatusena :andara din %artea Da@ %er &idem, "i a%roa%e to(i o"tii ei %ro esori "i %rieteni "i %$rin(ii %rietenilor) 9a el "i cei la care (inea ea, ca :eatri@ Oorhulst "i +ntre#ul ei %ersonal casnic) Asta $r$ a*i lua +n considerare %e cei care !oiau ce!a de la ea %ro#rame de "tiri +n c$utare de inter!iuri, re%re.entan(i ai c?tor!a .eci de mi"c$ri "i or#ani.a(ii de caritate cer"ind o s%onsori.are) Eu +n cele din urm$, Comitetul 5nterna(ional 'lim%ic +nsu"i +i %romitea %roas%etei cam%ioane un loc +n %lani icata curs$ de na!e s%a(iale cu %?n.e solare, care urma s$ se (in$ imediat ce a!eau s$ e@iste na!e s%a(iale cu %?n.e solare !iabile %e 94' care %uteau i scutite de munca ur#ent$ de a or#ani.a sistemul solar) T D$i, asta e din cau.$ c$ acum sunt tot mai %resa(i de cei trei mari, %ot s$ %arie., +"i in orm$ ,7ra amilia) Oor s$ %un$ la cale totul imediat +n %ro%riul lor a!anta3) So(ul ei o m?n#?ie %e um$r) T Ni care sco%uri ar i asteaK Cntreb$ el tolerant) -u%$ %$rerea ta, ei de3a de(in cam totul) ,7ra str?mb$ din nas +n direc(ia lui)

T ' s$ !e.i, s%use, $r$ s$ s%eci ice ce anume trebuia s$ !ad$) Se a lau +n a%ro%ierea centurii su%erioare Oan Allen +nainte ca !olumul a%elurilor s$ scad$ su icient c?t s$ %ermit$ to!ar$"ilor lor s$ reia a%elurile s%re cas$ ne#li3ate) -e data asta +m%$r(eau ca%sula cu +nc$ "ais%re.ece %ersoane, dou$ amilii bo#ate de bul#ari, cu toate c$ 6an3it nu reu"i s$ deduc$ de unde %ro!enea bo#$(ia lor, "i o m?n$ de canadieni la el de bo#a(i) (Cn ca.ul lor, !aca de muls era %etrolul din de"ertul %etroli er Athabasca)) 6an3it se sim(i obli#at s$*"i cear$ scu.e celorlal(i %asa#eri %entru c$ Eatasha aca%arase liniile de comunica(ie) 2otu"i ei nu acce%tar$) T &ie binecu!?ntat$, s%use cea mai +n !?rst$ dintre emeile canadiene) Asemenea lucruri nu se +nt?m%l$ des +n !ia(a unei ete) 'ricum canalele de "tiri au r$mas deschise) Cn #eneral %u.deria de noi %o!e"ti des%re ar urii .bur$toare, dar a(i au.it des%re 4#i%t "i 8en7aK &amilia Subramanian nu au.ise, iar c?nd a lar$ ur$ la el de +nc?nta(i c$ to(i ceilal(i) 8en7a "i 4#i%tul nu numai c$ a3unseser$ la o +n(ele#ere %ri!ind +m%$r(irea +n mod echitabil a a%elor Eilului, dar ambele state, +n urma unui %lebiscit ra%id or#ani.at, !otaser$ s$ se al$ture !oluntar acordului de trans%aren($) T -ar asta e oarte bineM Rise 6an3it) 5ns$ e@act atunci se au.i (iuitul alarmei de radia(ii "i trebuir$ s$ mear#$ din nou +n ad$%ost) 6an3it o t$ "i deschise drumul, urmat de Eatasha care st$tea de !orb$ cu una dintre etele canadiene "i de so(ia lui (in?ndu*l %e 6obert de m?n$) -ur$ c?te!a minute ca to(i cei dou$.eci s$*"i !eri ice %$turile, +n luierul continuu al alarmelor) Cn tim% ce ,7ra +"i um la caricatura de %ern$, se o%ri, %ri!i +n 3ur "i +ntreb$F T ;nde e 6obertK 6$s%unsul sosi din %artea unei canadienceF T St$tea la u"$ acum un minut) Eu mai trebui s$ s%un$ altce!a) 6an3it ie"ise de3a %e u"$, stri#?ndu*l %e 6obert %este .#omotul sirenelor) Eu*i lu$ mult s$*"i #$seasc$ iul, care %ri!ea atent %e ereastr$ la cea(a %olicrom$ care era centura Oan Allen, "i nici m$car at?t ca s$*l t?rasc$ +n$untrul ad$%ostului, tr?ntind u"a du%$ ei) T 4 tea $r, +"i asi#ur$ amilia "i %e ceilal(i, to(i +n#ri3ora(i "i aduna(i +n 3urul u"ii) 9*am +ntrebat ce naiba $cea acolo "i tot ce a s%us a ost A%e"teB) Drintre toate sunetele e@%rim?nd u"urarea amu.at$, bunicu(a canadian$ str?nse din bu.e) T S%une c$ i s*a %$rut c$ !ede un %e"teK Cntreb$) Dentru c$ s*a dat la "tiri ce!a ce au !$.ut al(i oameni din C?rli# un el de obiecte metalice, cum!a ascu(ite la ambele ca%ete) :$nuiesc c$ s*ar %utea s%une c$ seam$n$ cu un %e"te) T Acelea"i lucruri %e care oamenii %retind c$ le !$d %este tot, con irm$ #inerele ei) Am cre.ut c$ e doar o alt$ nebunie care a cu%rins lumea, dar "tiu "i euK Dresu%un c$ e %osibil s$ ie ce!a ade!$rat) Cn acela"i tim% acei oarte ade!$ra(i Eou$*,embre %urtau o a%rins$ de.batere +n mica lor na!$ +n orm$ de canoe) -eci.ia de a ridica scuturile camu lante %entru ca acei %rimiti!i de %e D$m?nt s$*i %oat$ !edea le %$ruse la !remea res%ecti!$ o idee bun$) &$c?nd asta, Eou$*,embre +ncercau s$ !orbeasc$ to(i o dat$ %rin re(eaua cu band$ +n#ust$ care le %ermitea s$ comunice $r$ s$ ie interce%ta(i de oamenii de %e %lanet$) 4@ista un unic subiect de discu(ieF 'are $cuser$ bine ceea ce $cuser$K Dentru a r$s%unde, ordinele %ermanente ur$ re!$.ute "i a%licate !i.ibilit$(ii, "i anali.ate de c$tre to(i) 4@%er(ii +n comunica(ii +ntre Eou$*,embre "i ,arii 1alactici meditar$ +ndelun# +nainte de a emite o o%inie) Cntruc?t useser$ antrena(i din co%il$rie s$ +n(elea#$ orice nuan($ a

oric$rei instruc(iuni %rimite de la ,arii 1alactici, o%iniile lor ur$ ascultate cu aten(ie "i desco%eririle lor a%roabate a%roa%e +n unanimitate) 4@%rimat +n termenii %e care i*ar %utea utili.a un a!ocat %$m?ntean, acestea erauF ,arii 1alactici inter.iceau cate#oric c$ Eou$*,embre s$ intre +n contact cu incontrolabila ras$ uman$) 5ns$ nu li se ordon$ s$ aib$ !reo #ri3$ deosebit$ ca oamenii s$ nu le sus%ecte.e %re.en(a) Cn consecin($, e@%er(ii 3udecar$ c$ ,arii 1alactici nu*i %uteau %ede%si %e Eou$*,embre %rea se!er %entru ceea ce $cuser$) Ni, traser$ conclu.ia e@%er(ii, din +nre#istrare reie"ea lim%ede c$ ,arii 1alactici a!eau o oarecare no(iune des%re 3usti(ie, sau des%re ce!a asem$n$tor) A"a c$ %uteau s$ do3eneasc$) Duteau chiar s$ %ede%seasc$) -ar era oarte %u(in %robabil s$ r$s%und$ %rin e@terminarea +ntre#ii rase Eou$*,embre) Alte rase %rote3ate ale ,arilor 1alactici nu a!eau nici m$car o ast el de "ans$) ;nu* Oir#ul$*Cinci n*o a!eau) Eici Stoca(ii*,a"in$) Eiciuna dintre rasele su%use ,arilor 1alactici nu a!ea acest #en de sim( al umorului, nici nu ar i +ndr$.nit !reodat$ o asemenea in rac(iune) Cel %u(in %?n$ atunci) S;&465EU\ D46S'EA9\ CE26*' 9;,4 &465C52\) A%ele Eilului %robabil nu a!eau s$ mai amenin(e !reodat$ %acea lumii, %entru c$ at?t 4#i%tul, c?t "i 8en7a !otaser$ +n a!oarea Da@ %er &idem cu o mar3$ re.onabil$) Chiar +nainte ca %aci icatorii Da@ %er &idem s$ a3un#$ la a(a locului, echi%e de hidrolo#i ken7eni +nce%user$ s$ %ermit$ accesul +n cl$dirile de control din 3urul bara3ului AsIan, "i ambele ($ri +"i deschiseser$ de%o.itele de rachete (de"i s$r$c$cioase) controlului interna(ional) 2rans%aren(a industriei #rele, a"a cum era ea, urm$ imediat) Eu erau ultimele) Cele %atru state din A rica Subsaharian$ care +"i dis%utaser$ a%ele unui lac de dimensiuni medii !$.user$ ce %$(ise acela dintre ele care trimisese o or($ armat$ ca s$ le alun#e %e celelalte trei) C?nd acesta a!erti.at cores%un.$tor "i ne%$s$tor a($ de a!ertisment #ust$ din 2unetul 2$cut, toate celelalte trei se al$turar$ de la +nce%ut contractului) A%oi a!u loc un e!eniment ma3or) 6e%ublica 1erman$ de.b$tu, ar#ument$ "i +n cele din urm$ or#ani.$ un uria" %lebiscit intern) 2eribilele lor amintiri na(ionale ale unor e@tinse "i !iolente b$t$lii %ierdute co%le"ir$ acel uneori #enerator de neca.uri sentiment al destinului #erman) Semnar$ "i ei) C"i deschiser$ #rani(ele Ea(iunilor ;nite, des iin(ar$ simbolica armat$ %e care o men(inuser$ "i semnar$ %roiectul de Constitu(ie mondial$ a Da@ %er &idem) 4rau !remuri ericite %entru %o%oarele %lanetei D$m?nt) 4@istau numai dou$ lucruri care umbreau bucuria amiliei Subramanian) Drimul +l +m%$r(eau cu +ntrea#a omenire, anume acele iritante a%ari(ii care tot continuau s$ se arate noa%tea +n ora"e, +n aer deasu%ra !aselor maritime +n %lin$ .i "i chiar %oate ca A%e"teleB micului 6obert +n s%a(iu) ;nii oameni le numeau Abanane de bron.B, al(ii Asubmarine .bur$toare %iticeB, al(ii le d$deau nume mai #reu de ti%$rit) -ar nimeni nu "tia e@act ce erau) ; olo#ii de!ota(i le considerau do!ada ire utabil$ c$ ar uriile .bur$toare sunt reale) Sce%ticii duri sus%ectau c$ unul sau mai multe dintre statele %uternice ale D$m?ntului de.!oltau o arm$ misterioas$ care nu sem$na cu nimic din ceea ce usese creat +nainte) 5ns$ toat$ lumea era de acord c$ nici un ast el de obiect nu $cuse !reunui om !reun r$u detectabil) Comedienii +nce%user$ s$ #lumeasc$ des%re ele, c$ci oamenilor nu le usese niciodat$ ric$ de lucrurile de care r?deau) 5ns$ %entru amilia Subramanian mai era ce!a) 6obert +nce%use s$ mear#$ sin#ur mai de!reme dec?t ma3oritatea co%iilor, dar de c?nd se +ntorseser$ de %e 9un$ %$rin(ii lui obser!ar$ ce!a ciudat) Cntrea#a amilie se bucura de %erioadele de 3oac$ dintre b$i "i culcare) ,icul 6obert d$dea drumul #enunchiului mamei lui ca s$ se

a!enture.e acolo unde +l momea sora lui mai mare) Ni atunci c?teodat$, $r$ nici un a!ertisment, 6obert c$dea) Se %r$bu"ea ca un sac de carto i "i .$cea o cli%$ acolo, cu ochii +nchi"i) A%oi deschidea ochii "i se ridica "o!$itor +n %icioare, .?mbind "i #?n#urind %entru el ca de obicei, +ndre%t?ndu*se s%re Eatasha care a"te%ta) 4ra ce!a nouP Ni +n rico"$tor) Aceste scurte e%isoade nu %$reau s$*l su%ere %e 6obert) Eici nu %$rea s$ obser!e ce se %etrecea) 5ns$ se mai +nt?m%l$ o dat$) Ni +nc$ o dat$) Droblema res%ecti!$ era o %at$ %e ericirea de alt el ideal$ a ,7rei "i a lui 6an3it) Eu erau chiar +n#ri3ora(i, %entru c$ 6obert era e!ident s$n$tos din orice alt %unct de !edere) -ar +"i %uneau +ntreb$ri) Se sim(eau !ino!a(i, cel %u(in 6an3it, %entru c$ el usese cel care +l l$sase %e 6obert s$ e!ade.e din camera securi.at$ atunci c?nd intrau de3a +n centura Oan Allen) Cine "tie dac$ nu %rimise su iciente radia(ii de ti% ne%otri!it c?t s$*i ac$ r$u co%iluluiK ,7ra nu credea asta nici m$car o secund$, dar !edea +n#ri3orarea +n ochii so(ului ei) -eciser$ s$ a%ele.e la un medic) Ci aleser$ %e cei mai buni "i mai e@%erimenta(i care e@istau, chiar mai mul(i) 'riunde el "i ,7ra +"i duceau iul, aima lui 6an3it era de %artea lor) Dersonalul medical al echi%ei care ie"ea s$*l +nt?m%ine nu erau ni"te tineri de circa trei.eci de ani, abia ie"i(i din "colile de medicin$ ("i %rin urmare recent instrui(i +n cele mai noi desco%eriri medicale), ci a!eau +n 3ur de "ai.eci de ani, de(in$tori ai cuno"tin(elor unei #enera(ii anterioare "i acum cel %u(in "e i de de%artamente) 2o(i erau onora(i s$*l aib$ %e celebrul dr) 6an3it Subramanian +n cl$direa lor s%ital, clinic$, laborator, orice "i to(i a!eau de o erit acelea"i !e"ti triste) 6obert era un co%il s$n$tos din a%roa%e toate %unctele de !edere) Adic$ toate mai %u(in unul) ;nde!a ce!a mersese %rost) ACreierul este un or#an oarte com%le@B s%uneau to(i sau inten(ionau, c$ci unii dintre ei #$seau alte ra.e %rin care s$ e@%rime !estea %roast$) Dosibil s$ i ost o aler#ie neb$nuit$, o ran$ la na"tere, o in ec(ie nedetectat$) ;rm$torul lucru %e care +l s%uneau to(i era +n #eneral acela"i) Eu e@ista nici un medicament, %rocedur$ chirur#ical$, ce!a care s$*l ac$ %e 6obert AnormalB, %entru c$ toate testele lor concordau asu%ra unui %unctF iul lui 6an3it Subramanian "i al ,7rei de So7.a re#resase) Acum de.!oltarea lui intelectual$ era oarecum mai +nceat$ dec?t se a"te%taser$) &amilia Subramanian trecuse de3a %rintr*o list$ +ntrea#$ de s%eciali"ti) ;nul dintre ace"tia, un %edriatru s%eciali.at +n %atolo#ia limba3ului, u cel care aduse teama +n inimile %$rin(ilor lui 6obert) T 6obert a +nce%ut s$ sar$ consoanele 0aieA "i, 0as$B de e@em%lu, ra%ort$ el) A(i obser!at cum!a dac$ !orbe"te cu !oi ca "i cu to!ar$"ii lui de 3oac$K Ambii %$rin(i con irmar$ din ca%) T 9a !?rsta asta de3a ma3oritatea co%iilor +"i modi ic$ obiceiurile !erbale +n unc(ie de cel cu care stau de !orb$) Dentru !oi ar %utea i Ad$*mi aiaB, %entru un alt co%il Ad$*m0aiaB) Ni cum e cu claritateaK Cmi ima#ine. c$ !oi +n(ele#e(i se s%une, dar %rietenii "i rudeleK T Eu +ntotdeauna, admise 6an3it) ,7ra +l corect$) T -e obicei nu, .ise ea) Ni %e 6obert +l su%$r$ asta uneori) 4@ist$ !reo "ans$ s$*i treac$ cu tim%ulK T ', da, r$s%unse erm %atolo#ul) Albert 4instein nu a !orbit nici m$car a"a de bine %e c?nd era co%il) -ar e ce!a ce trebuie s$ urm$rim cu aten(ie) 5ns$ c?nd ,7ra %use +ntrebarea urm$torului medic, acesta rosti %iosF T Sunt momente c?nd %ur "i sim%lu nu %utem chestiona !oin(a lui -umne.eu) Eimeni nu s%uneaF A5at$ anumite lucruri %e care le %ute(i ace ca s$*l a3uta(i %e 6obert s$ se !indece)B

-ac$ e@istau ast el de lucruri, medicin$ nu %$rea s$ le cunoasc$) 2oate A%ro#reseleB +n +n(ele#erea st$rii lui 6obert a3unseser$ la !reo .ece e%isoade ne%l$cute) Cum ar i le#area lui 6obert de o tar#$ +n tim% ce i se $cea o radio#ra ie a ca%ului) Sau raderea %$rului de %e ca% ca s$ i se %oat$ li%i %e craniu o band$ ma#netic$) Sau i@area lui %e un %at cu rotile "i introducerea centimetru cu centimetru +ntr*un tub 6,EP 2oate astea duser$ la un sin#ur e ectF micul 6obert Subramanian, c$ruia nu*i usese niciodat$ ric$ de nimic +n scurta sa !ia($, +nce%ea s$ %l?n#$ ori de c?te ori se a%ro%ia de el cine!a +mbr$cat +n alb) ,edicina reali.ase totu"i ce!a util) Drodusese medicamente care s$*i controle.e c$derea ei o numeau A%etit malB, %entru a o distin#e de A#rand malB, adic$ e%ile%sia, ceea ce nu era) Eu mai re#resa) -ar medicii nu a!eau nici o %ilul$ care s$*l ac$ %e 6obert la el de inteli#ent c$ to!ar$"ii lui de 3oac$) A%oi +ntr*o diminea($ se au.i o b$taie +n u"$) 5ar c?nd 6an3it, #ata s$ urce %e biciclet$ "i s$ %lece s%re biroul s$u de la uni!ersitate, deschise u"a, cel care st$tea +n a(a lui era 1amini) T A" i sunat s$ +ntreb dac$ %ot !eni %e la !oi, 6an3, .ise el, dar mi*a ost team$ c$ o s$ s%ui nu) 6$s%unsul lui 6an3it u o +mbr$(i"are n$!alnic$ "i !i#uroas$) T 4"ti un %rost, +i s%use el celui mai bun "i mai !echi %rieten al s$u) 4u am cre.ut in!ers) Am cre.ut c$ e"ti su%$rat %e noi %entru c$ (i*am re u.at o erta %e !remuri) 6ela@at, 1amini .?mbi trist) T Dractic, .ise, nu sunt si#ur c$ ai $cut o #re"eal$) Dot s$ intruK :ine+n(eles c$ 1amini :andara %utea s$ intre, "i %rimi +mbr$(i"$ri de la ,7ra "i de la micu(ul 6obert) 6obert se bucur$ de cea mai mare aten(ie, iindc$ 1amini nu*l mai !$.use %?n$ atunci, dar du%$ aceea 6obert ie"i +m%reun$ cu buc$tarul ca s$ se 3oace cu mo.aicul lui, iar adul(ii se a"e.ar$ %e !erand$) T E*o !$d %e 2ash7, remarc$ 1amini acce%t?nd o cea"c$ de ceai) T 4 %e mare, na!i#hea.$, +i in orm$ 6an3it) 5ese mult .ice c$ se antrenea.$ %entru o mare com%eti(ie la care %l$nuie"te s$ %artici%e) -ar %e tine ce te aduce +n 9ankaK 1amini str?nse din bu.e) T Ntii c$ urmea.$ ale#eri %re.iden(iale +n Sri 9ankaK 2ata are de #?nd s$ demisione.e din consiliul Da@ %er &idem "i s$ re!in$ s$ candide.e) S%er$ c$ dac$ !a i ales !a %utea aduce Sri 9anka +n cadrul acordului) 6an3it %$ru sincer mul(umit) T ,erit$ %uterea %entru astaM Ar i un %re"edinte #ro.a!) &$cu o %au.$ "i ,7ra s%use ceea ce 6an3it nu !oia) T Se %are c$ te +ndoie"ti, obser!$ ea) 4 !reo %roblem$K T Absolut, +i .ice 1amini) 4 !orba de Cuba) Cntr*ade!$r nu era ne!oie s$ s%un$ mai mult, iindc$ ire"te ,7ra "i 6an3it urm$riser$ e!enimentele de acolo) Cuba era "i ea +n %ra#ul unui %lebiscit +n %ri!in(a Da@ %er &idem) -e asemenea era destul de si#ur c$ !a i a%robat) Cuba usese scutit$ de obi"nuitele orori ale lumii a treia) &idel Castro %ro!ocase mult r$u, dar +n acela"i tim% $cuse "i un oarecare bine Cuba a!ea o %o%ula(ie educat$Q o re.er!$ bo#at$ de doctori, in irmieri "i al(i e@%er(i +n domeniul s$n$t$(ii oarte bine %re#$ti(iQ un cor% de e@%er(i +n e%idemii) Ni nici un sin#ur cubane. nu murise de oame de mai bine de 3um$tate de secol) 5ns$ cel$lalt lucru %e care +l $cuse Castro usese in lamarea %asiunilor %arti.ane) ;nii dintre iii "i ne%o(ii "i iiceleM T Cubane.ilor care %lecaser$ s$ lu%te "i s$ moar$ %entru re!olu(ia mondial$ +n .eci de ($ri di erite nu o uitaser$) Su%ra!ie(uiser$ %u(ini dintre o"tii lu%t$tori, cu toate c$ acum a!eau o%t.eci de ani sau mai mult, dar mai erau ca%abili s$ a%ese %e un tr$#aci sau s$ %un$ ocosul unei

bombe) C?t de mul(i ast el de oameni e@istauK 'ricum nu su icient de mul(i ca s$ %un$ sub semnul +ntreb$rii re.ultatul %lebiscitului) C?nd !oturile useser$ num$rate, de.armarea, %acea "i noua Constitu(ie ob(inuser$ mai mult de o%t.eci de %rocente din total) -ar dois%re.ece an#a3a(i ai Da@ %er &idem useser$ +m%u"ca(i, nou$ dintre ei lo!i(i o"tii lu%t$tori %entru socialism "tiau s$ m?nuiasc$ o arm$ "i doi dintre cei r$ni(i muriser$) T ,da, $cu 6an3it du%$ o cli%$, da, tra#ic, dar ce le#$tur$ are asta cu Sri 9ankaK T Are cu America, .ise 1amini urios) Ni cu 6usia "i cu China, %entru c$ ei nu ac nimic) -ar America !rea s$ trimit$ acolo !reo "ase com%anii de militari ai S;A) ,ilitariM Cu arme automate "i, sunt a%roa%e si#ur, chiar tancuriM C?nd +ntrea#a idee a Da@ %er &idem este c$ noi nu olosim niciodat$ or(a letal$M 2oat$ lumea r$mase t$cut$ un tim%) T Cn(ele#, .ise ,7ra "i se o%ri) 6an3it u cel care !orbiF T Continu$, ,7ra) Ai dre%tul) S%une AUi*am .is euB) D4E2',5E' Ni ,AN5E5) Eatasha Subramanian re%eta !ira3ele +n !?nt %e a%ele %u(in ad?nci din a%ro%ierea casei %$rin(ilor ei c?nd !$.u ciudatul autoturism #alben) Cobora %e una dintre str$du(ele care duceau %e %la3$, e.it?nd la iecare intersec(ie) -u%$ ce coti, strad$ %e care se a la era cea %e care se a l$ casa amiliei Subramanian) -in %o.i(ia ei %e %laca de Iindsur nu %utea !edea casa +n sine, dar asu%ra str$.ii urm$toare a!ea o !edere bun$) ,a"ina nu a%$ru acolo) -eci trebuia s$ se i o%rit la una din casele din sectorul lor, iar Eatasha nu se %utea st$%?ni s$ nu se +ntrebe dac$ nu cum!a era a lor) Cntruc?t era de asemenea con"tient$ c$ se a%ro%ia tim%ul %r?n.ului, era un moment bun ca s$ !in$ la mal) C?nd o $cu, obser!$ c$ ma"ina #alben$ %arcase +ntr*ade!$r %e aleea lorP -ar %?n$ s$ a3un#$ ea acas$ autoturismul su erise o schimbare bi.ar$) Cea mai mare %arte a scaunului din a($, inclusi! s%a(iul alocat "o erului, dis%$ruse) A%oi, intr?nd +n buc$t$rie, .$ri un b$rbat oarte b$tr?n +n ras$ de c$lu#$r st?nd la masa lor "i %ri!indu*l %e 6obert cum re.ol!$ un %u..le) Al$turi de el se a la bucata li%s$ din ma"in$, balansat$ %e dou$ ro(i cu an!elo%e de cauciuc "i emi(?nd un .um.et bl?nd) 2recuser$ ani de c?nd Eatasha nu*l mai !$.use %e b$tr?nul c$lu#$r, dar +l recunoscu imediat) T 4"ti Surash, cel care +i schimba scutecele tatei) Credeam c$ e"ti %e moarte, s%use ea) ,ama ei +i arunc$ o %ri!ire t$ioas$, dar Surash .?mbi "i o m?n#?ie %e ca%) T Cntr*ade!$r eram %e moarte, .ise) Cnc$ sunt, to(i suntem, dar nu mai sunt imobili.at) Eu de c?nd mi s*a dat asta) 55 alun#$ %e 6obert "i ar$t$ s%re obiectul %e ro(i din s%atele scaunuluiF Am %romis s$ le ar$t %$rin(ilor t$i cum unc(ionea.$) Oino cu noi, Eatasha) C?nd Surash $cu tran.i(ia din scaunul de la mas$ +n cel al dis%o.iti!ului s$u %e dou$ ro(i, Eatasha %utu s$ !ad$ c?t de ra#il "i de "ubred era +n realitate) -ar odat$ a"e.at, ro(i de !olanul !ehiculului cu o m?n$ erm$ "i se +ndre%t$ !ioi s%re u"a %e care tat$l ei se #r$bi s$ i*o deschid$) Surash %otri!i cu s%atele dis%o.iti!ul cu dou$ ro(i +n %artea din a($ a automobilului "i se au.ir$ sunete de an#renare) Sec(iunea %rinci%al$ a ma"inii e@tinse ni"te #heare %uternice care i@ar$ scaunul la locul lui) ;n "uierat +n$bu"it !eni dins%re motor "i un nor de un alb %ur ie"i din (ea!a de e"a%ament) T Dute(i %une m?na dac$ !re(i, stri#$ Surash) 2ot ce se arde +n chestia asta e doar hidro#en sim%lu) T Ntim des%re ma"inile alimentate cu hidro#en, +l in orm$ 6an3it) :$tr?nul c$lu#$r d$du din ca% cu bl?nde(e)

T -ar des%re asta "ti(iK Cntreb$ "i demonstr$ cum, odat$ scaunul lui cu dou$ ro(i ata"at, +ntrea#a ma"in$rie de!enea un autoturism %otri!it de%las$rii %e "osea care +l %utea trans%orta con ortabil oriunde ar i !rut) A%oi, ,7ra insist$, era tim%ul %entru %r?n.) Ni %entru discu(ii %rietene"ti) Cndelun#ate) Surash !oia s$ aud$ totul des%re munca lui 6an3it la uni!ersitate, des%re s%eran(ele Eatashei de a* "i olosi talentul de na!i#ator la marea curs$ s%a(ial$ a !aselor cu %?n.e solare care urma s$ aib$ loc %este un an, des%re sur%rin.$torul talent al lui 6obert de a re.ol!a %u..le*uri, des%re str$duin(a ,7rei de a (ine %asul cu restul s%eciali"tilor +n %ro esia ei) Ni chiar mai mult +"i dorea s$ le %o!esteasc$ des%re c?t de #ro.a! mer#eau lucrurile +n marele tem%lu din 2rincomalee "i des%re locurile %e unde usese cu ma"ina lui %este tot %e insul$, se l$uda el, +n e ortul de a +ncheia un %elerina3 demult !isat la cel mai aimos tem%lu hindus din Sri 9anka "i, mai %resus de toate, c?t de bine mer#ea ma"ina lui) Ni de unde %ro!enea acel minunat nou autoturismK T -in Coreea, r$s%unse %rom%t Surash) Abia au +nce%ut s$*l scoat$ %e %ia($, "i unul dintre ai no"tri a reu"it s$ ob(in$ unul %entru mine) ', $cu el a%roa%e 3ubilant, nu e bine c$ de c?nd nu mai de%unem at?tea e orturi %entru r$.boaie "i %re#$tiri de r$.boaie suntem +n stare s$ acem at?t de multe +n alte domeniiK -e e@em%lu, ceea ce se nume"te detector de re.onan($ nuclear$ c!a*dri%olar$ care s$ oloseasc$ la detectarea minelor +n#ro%ate, "i mai e ce!a asem$n$tor unui mic robot %e "enile care +l urmea.$, cur$($ molo.ul de mine "i le d$ la o %arte %entru ca nimeni s$ nu ie r$nitM Se cur$($ acum a%roa%e toate !echile c?m%uri de lu%t$ de %e l?n#$ 2rinco) Ni mai e@ist$ "i un s%ra7 cu hormoni modi ica(i #enetic ada%tat A-E*ului (?n(arilor care r$s%?ndesc boala care +ndoaie, "i mici a!ioane*robot care se %limb$ "i*l +m%r$"tie) Ni +nc$ multe altele) A"a c$ dator$m multe acelui 2unet 2$cutM 6an3it a%rob$, %ri!ind la so(ia lui) Care cl$tin$ din ca% "i .iseF T 4u n*am sus(inut niciodat$ c$ e ce!a absolut r$u, nu*i a"aK C?nd +n cele din urm$ Surash %lec$, cu ciudata "i com%licat$ lui ma"in$ scui%?nd aburi %e c?nd se +nde%$rta de cas$, 6an3it se +ntoarse +n$untru) T 4 un b$tr?n minunat, +i s%use ,7ra) 6an3it a%rob$ $r$ e.itare) T Ntii %e unde a umblat cu dis%o.iti!ul $laK A %ornit din Ea#u*lesIaram, la nord de Ha na) Eu "tiu c?te alte tem%le a !i.itat, dar a ost la ,unnesIaram, chiar la nord de Colombo, "i e!ident nu %utea !i.ita ora"ul $r$ s$ se o%reasc$ s$ ne !ad$) Acum se +ndrea%t$ s%re sud c$tre 8atirkamam, cu toate c$ +n .ilele noastre tem%lul e cel mai %robabil utili.at de budi"ti) Ni cred c$ o s$ treac$ "i %e la terminalul C?rli#ului S%a(ial) 4.it$, a%oi ad$u#$ #?nditorF 4 oarte interesat de "tiin($, "tiaiK ,7ra +l %ri!i t$ios) T Ce e, 6an3itK T ' P 6idic$ din umeri, dar nu abandon$ subiectul) 4i bine, %rimul lucru %e care l*a $cut c?nd am ie"it a ar$ a ost s$*mi reaminteasc$ a%tul c$ +nc$ mai am !echea cas$ a tat$lui meu care st$ #oal$) T -ar slu3ba ta e aici) T -a, i*am s%us asta) A%oi m*a +ntrebat dac$ m*a sur%rins c$ !orbea at?t de luent des%re lucruri le#ate de "tiin($, ca noua lui ma"in$) A .isF AAm +n!$(at de la tat$l t$u, 6an3it) Do(i s$ cre.i +ntr*o reli#ie "i totu"i s$ iube"ti "tiin(a)B -u%$ aia a de!enit serios "i a +ntrebatF A-ar in!ersK Doate cine!a s$ iubeasc$ "tiin(a "i totu"i s$*l !enere.e %e -umne.euK Cum sunt co%iii t$i, 6an3itK Ce el de educa(ie reli#ioas$ le daiKB Eu a a"te%tat un r$s%uns %entru c$ "tia care !a i acesta) T Ah, $cu ,7ra, %entru c$ "i ea "tia care era r$s%unsul, "i "tia c$ s$*l rosteasc$ l*ar i r$nit %e Surash) -iscutaser$ de mai mult tim% %roblema reli#iei, ea "i cu 6an3it, "i am?ndoi

#?ndiser$ la el) -ac$ 6an3it cita un iloso obscur din secolul WW, A2oate reli#iile au ost in!entate de dia!ol ca s$*l ascund$ %e -umne.eu de omenireB, ea +i re%lic$ %rin ACea mai mare tra#edie din +ntrea#a istorie a omenirii ar %utea i 3e uirea moralit$(ii de c$tre biseric$) :iserica nu "tie ce s$ ac$ cu moralitatea) Consider$ c$ moralitatea este de init$ de !oin(a unei %ersoane ine@istente)B 5ns$ ,7ra "tia c?t de mult (inea so(ul ei la b$tr?nul c$lu#$r) 9i%sindu*i orice idee %rin care s$*i satis ac$ %e to(i, schimb$ subiectulF T Ai !$.ut ce $cea 6obert %entru Surash c?nd ai !enit tuK 4l cli%i) T EuP A, stai %u(in) &$cea unul din micile lui %u..le*uri, nu*i a"aK T Eu chiar a"a de mic, 6an3it) Ceea ce $cea el +n buc$t$rie a!ea cinci sute de %iese) Ni mai $cea +nc$ ce!a) Se o%ri acolo, .?mbind) 6an3it mu"c$ momeala) T Ai de #?nd s$*mi s%ui ce anumeK Cntreb$) T ,ai bine s$*(i ar$t) /ai sus +n camera lui) Eu mai s%use nimic %?n$ nu a3unser$ acolo) 6obert, st?nd +n a(a ecranului cu ima#ini de animale, %ri!i +n sus cu un .?mbet lar# %e a($) T 6obert, iubitule, +i s%use mama lui, !rei s$*i ar$(i t$ticului t$u ce %entomino ai tuK Oestea c$ iul s$u era interesat de %entomino nu era cu ade!$rat un "oc %entru 6an3it) Ni el usese ascinat de ele, la !?rsta de cinci sau "ase ani, "i el usese %rimul care +ncercase s$ tre.easc$ interesul b$iatului) Ci e@%licase cu r$bdare lui 6obert des%re micile %ieseF T Ntii cum arat$ un domino, dou$ %$trate li%ite +ntre ele) 4i bine, dac$ li%e"ti trei %$trate se nume"te trimino, "i %oate a!ea dou$ orme una ca litera 5 mare, alta ca 9 mare) Cn(ele#i ce !reau s$ s%unK 6obert urm$rise cu #ra!itate demonstra(ia tat$lui s$u, dar nu se an#a3a s$ declare c$ a +n(eles) 'ricum, 6an3it continuaseF T -ac$ treci la %atru %$trate ai un tetramino, care %oate lua %atru ormeP -esen$ re%edeF T 6ota(iile "i re le@iile nu se %un, ad$u#$, a%oi trebui s$ e@%lice ce erau rota(iile "i re le@iile) Eiciuna dintre ormele de tetramino nu e deosebit de atr$#$toare, dar c?nd se a3un#e la cinci %$trate unite +ntre ele lucrurile +nce% s$ %ro#rese.eM Dentru c$, .icea el, e@ist$ dou$s%re.ece orme %entomino) ;nite toate +ntre ele re.ult$ o su%ra a($ de "ai.eci de %$trate) -e unde se ridic$ imediat +ntrebareaF se %oate construi o su%ra a($ de "ai.eci de %$trate s$ .icem un dre%tun#hi de cinci %e dois%re.ece, sau unul lun# "i sub(ire de doi %e trei.eci olosind toate cele dou$s%re.ece %iese de %entomimo, ast el +nc?t +ntrea#a su%ra a($ s$ ie aco%erit$ "i s$ nu mai r$m?n$ nici un %$trat +n a ar$K 6$s%unsul care +l ascinase %e 6an3it cel de cinci ani era nu numai c$ se %oate, ci c$ e@ist$ nu mai %u(in de < 719 %osibilit$(iM -re%tun#hiurile de "ase %e .ece au 2 <<9 c$i de re.ol!are, cele de cinci %e dois%re.ece 1 010 "i a"a mai de%arte) C?t de mult din toate acestea trecuser$ dincolo de masc$ de a ec(iune !esel$ a lui 6obert, 6an3it n*ar i %utut s%une) A%oi 6obert schimbase +ndatoritor %ro#ramul de %e calculatorul s$u) 5mediat +nce%u s$ rule.e ima#ini cu di!erse %iese de %entomino toate construc(iile %entru cinci %e dois%re.ece, a%oi %entru .ece %e "ase, "i a"a %?n$ la s ?r"it) 6an3it era acum s%eriat "i +nc?ntat +n e#al$ m$sur$) 6obert cel Ahandica%atB identi icase "i etalase absolut toate !ariantele de %entomino o sarcin$ la care 6an3it +nsu"i renun(ase cu ani +n urm$M

T 4uP 4uP Cred c$ e minunat, 6obert, +nce%u el, +ntin.?ndu*se s%re iul lui s$*l +mbr$(i"e.e) Ni atunci se o%ri, holb?ndu*se la ecran) 2erminase de etalat ti%arele de %entomino) 6an3it se a"te%tase s$ se o%reasc$) Eu se +nt?m%lase a"a) &$cuse %asul urm$tor "i continuase s$ caute ti%arele %entru he@omino) 6an3it nu*i %omenise niciodat$ iului s$u des%re he@omino) 4ra un subiect %rea com%licat %entru ca 6obert s$ aib$ !reo s%eran($ s$ +n(elea#$, 6an3it era si#ur) D$i, e@istau trei.eci "i cinci de he@omino*uri di erite, iar dac$ le +ntindeai ob(ineai o su%ra a($ de dou$ sute .ece unit$(i) -in acest moti! t?n$rul 6an3it le considerase ne%rimitoare "i de.am$#itoare +n acele +nde%$rtate .ile ale co%il$riei sale) 'rice %ersoan$ ra(ional$ ar %resu%une c$ e@ist$ un num$r cu ade!$rat astronomic de dre%tun#hiuri ormate din acele dou$ sute .ece unit$(i care %oate i aco%erit e@act de cele trei.eci "i cinci de he@omino*uri) S*ar +n"ela) Eici un dre%tun#hi, indi erent de dimensiunile laturilor, nu %oate i aco%erit %rin nici un ti%ar de he@omino) Cntotdeauna, ire%arabil, !or r$m?ne cel %u(in %atru s%a(ii #oale) Cate#oric ar i ost %rea di icil "i %rea rustrant %entru micul handica%at 6obert) -ar e!ident micul 6obert din lumea real$ nu usese deloc descura3atM 4cranul com%uterului s$u rula ti%ar du%$ ti%ar de he@omino) 6obert nu se mul(umise s$ renun(e) A!ea de #?nd s$ le !eri ice el +nsu"i %e toate) C?nd 6an3it +"i +mbr$(i"a iul, or(a +mbr$(i"$rii a%roa%e c$ +i ru%se oaseleQ 6obert se .b$tu "i morm$i, de"i +n #eneral de %l$cere) Ani de .ile oamenii care ar i trebuit s$*i a3ute %e ,7ra "i 6an3it +n A%roblema 6obertB le o eriser$ aceea"i consolare nesatis $c$toareF Eu !$ #?ndi(i la el ca la un inca%abil) 1?ndi(i*!$ c$ are Aca%acit$(i di eriteB) -ar acest lucru niciodat$ nu a!usese sens %entru 6an3it) Eu %?n$ +n acea .i c?nd desco%eri ce!a ce iul lui nu numai c$ %utea s$ ac$, ci $cea chiar mai bine dec?t oricine altcine!a) 'bra3ii +i erau ume.i de lacrimi de bucurie c?nd amilia cobor+ +n cele din urm$ la treburile .ilnice am?nate "i la lumea real$) Ni %entru %rima dat$ +n !ia($ 6an3it Subramanian a%roa%e c$ +"i dori s$ e@iste cu ade!$rat un -umne.eu orice el de -umne.eu +n care s$ i cre.ut, ca s$ %oat$ s$*i mul(umeasc$ cui!a) Cn acel moment A:illB, +n drumul s$u s%re cas$, se o%ri %entru scurt tim% +n !ecin$tatea acelei oarecum deran3ante %lanete ai c$rei locuitori o numeau D$m?nt) Cu toate c$ o%rirea nu u lun#$, u de a3uns ca s$ ie inundat cu miliarde "i miliarde de bi(i de in orma(ie %ri!ind acti!it$(ile curente ale condamna(ilor locuitori ai D$m?ntului "i, cu mult mai im%ortant, acti!it$(ile e@traordinare %e care re%re.entan(ii locali ai ,$rilor 1alactici, Eou$*,embre, +"i luaser$ libertatea s$ le +ntre%rind$) Eu se %utea s%une ce anume din ceea ce $cuser$ Eou$*,embre usese +n m$sur$ s$*i +n#ri3ore.e %e ,arii 1alactici) ,arii 1alactici nu a!eau de ce s$ se team$ de c?te!a miliarde de mami ere umane .dren($roase, cu armamentul lor demn de mil$ #enul de arme nucleare care e@%lodau "i lo!eau +n lucruri, sau cel$lalt #en de arme nucleare care #enerau %ulsuri electroma#netice care inter erau distructi! cu %ro%riile %ulsuri electroma#netice ale ad!ersarului) Asemenea %robleme rudimentare erau nesemni icati!e %entru ,arii 1alactici) 4i se temeau de ele a"a cum un om care are %e m?n$ bombe / s*ar teme de blestemul unei (i#$nci) 'ricum, l$s?ndu*i %e oameni s$ a le de e@isten(a lor, Eou$*,embre $cuser$ ce!a care, chiar dac$ nu le era strict inter.is, nici nu le era clar %ermis) 4ra necesar$ o trecere la ac(iune) 2rebuiau luate deci.ii) Dentru %rima dat$ :ill se +ntreb$ dac$ el sin#ur trebuia s$ ia aceste deci.ii sau era ne!oie s$ se al$ture celorlal(i ,ari 1alactici ca s$ medite.e asu%ra im%lica(iilor unor asemenea hot$r?ri)

;2595R\6594 OACC5E;9;5) -r) -hatusena :andara demisiona +ntr*ade!$r din consiliul Da@ %er &idem ca s$ %oat$ candida la %re"edin(ia Sri 9ank$i) Ceea ce +l l$s$ %e 6an3it cu #ura c$scat$ u +nlocuirea +n consiliu a b$tr?nului :andara cu iul s$uF %rietenul din co%il$rie al lui 6an3it Subramanian $cea acum %arte din echi%$ care mane!ra 2unetul 2$cut) Ast el c$ 6an3it se duse uimit la culcare, iar c?nd se tre.i +n diminea(a urm$toare mai a%$ruse ce!a de care s$ se mire) Aroma micului de3un nu era #enul %re erat +n #eneral de ,7ra) Ni mai ciudat, c?nd ie"i de la du" "i +nce%u s$ se +mbrace, o au.i +n de%$rtare %e so(ia lui c?nt?nd ce!a ce sun$ ca un imn de la "coala de duminic$ din amintirile co%il$riei ei) ;luit, +"i trase %e el o c$ma"$ "i se #r$bi s$ coboare +n buc$t$rie) Cntr*ade!$r ,7ra c?nta !esel$) Se o%ri c?nd intr$ 6an3it, +"i (u#uie bu.ele %entru un s$rut de bun$ diminea(a "i +i $cu semn s%re mas$) T Cnce%e cu sucul, +l instrui ea) 'u$le sunt #ata +ntr*un minut) 6an3it recunoscu ceea ce #$tea ea) T 'mlet$K Ni c?rna(i, "i carto i %r$3i(i) Ce e, ,7ra, (i*e dor de Cali orniaK 4a +i .?mbi a ectuos) T Eu, dar +mi %lace #enul $sta de m?ncare din c?nd +n c?nd, "i !reau s$ s$rb$toresc) 6an3, m*am tre.it cu o idee +n minteM Ntiu cum s$*l acem ericit %e Surash "i s$ ne %$str$m "i %rinci%iile intacteM 6an3it #oli %aharul de suc "i o urm$ri cu %l$cere %e ,7ra a"e.?nd %artea solid$ a meniului %e ar uria lui) T -ac$ %o(i s$ aci asta, declar$, o s$*i s%un lui 1amini s$ te ia +n consiliul de conducere al Da@ %er &idem) 4a +i .?mbi din nou, dar nu s%use dec?tF T Do(i s$ m$n?nci %atru c?rna(iK 2ash7 nu s*a atins de ei) A .is c$ o s$ ia ce!a la uni!ersitate) 6an3it +i r$s%unse .?mbetului cu o %arodie de +ncruntare) T ,7raM Cncetea.$ cu discu(iile des%re c?rna(i "i s%une*mi cum s$*l acem %e Surash ericitM T 4i bine, .ise ea a"e.?ndu*se l?n#$ el "i turn?ndu*"i o cea"c$ de ceai, ast$.i e .iua c?nd trebuie s$*l duc %e 6obert la !accin, "tii) Am a!ut un !is des%re asta) Cn !is 6obert era acas$, se 3uca la com%uter, numai c$ era +n(e%at %este tot cu ni"te s$#e(i mici r$sucite din h?rtie, iar c?nd i* am scos una din um$r "i m*am uitat la ea, am !$.ut c$ erau !ersete din :iblie) Cncruntarea lui 6an3it se ad?nci) T 4 %er ect normal s$ ai un !is care e@%rim$ #ri3a %entru imuni.area co%ilului, o in orm$ el) T ', da, iubitule, .ise ea dr$#$stoas$, dar +m%otri!a a ce era imuni.atK 9e acem co%iilor !accinuri cu !ariol$ ca s$ se imuni.e.e "i n*o s$ mai aib$ %robleme cu !ariola c?nd o s$ creasc$) A"adar dac$ +i in3ect$m cu !ersete din :iblie +n co%il$rie m$ #?ndesc la #enul de "coal$ de duminic$ la care m$ duceam eu c?nd eram mic$ n*ar i oareP T 5muni.a(i +m%otri!a reli#iei adul(ilorM 4@clam$ 6an3it) Se ridic$ "i o cu%rinse +n bra(eF 4"ti cea mai #ro.a!$ so(ie %e care am a!ut*o !reodat$, +i s%use) 4 o idee minunat$M Eumai c$P 4.it$F Cre.i c$ Eatasha o s$ !rea s$*"i ru%$ tim% din %ro#ramul ei +nc$rcat ca s$ mear#$ la "coala de duminic$K T -a, admise ,7ra, asta e o %roblem$) Eu %utem dec?t s$ +ncerc$m s*o con!in#em) -ar c?nd Eatasha se +ntoarse acas$ de la centrul de antrenament cu %?n.e solare, radia de ericire)

T A !enitM Stri#$, lutur?nd o oaie de h?rtie +n a(a %$rin(ilor s$i) Am %rimit con irmarea %entru curs$M 6an3it nu se +ndoise niciodat$, dar se al$tur$ s$rb$torii, ridic?nd*o +ntr*o +mbr$(i"are de ursP A%oi l$s?nd*o 3os c?t mai re%ede, %entru c$ iica lui era de3a cu trei centimetri mai +nalt$ dec?t el "i cu un tru% com%us +n s%ecial din mu"chi) ,7ra +i o eri un s$rut de elicitare, a%oi +nce%u s$ studie.e documentul care %urta si#iliul o icial al Comitetului 'lim%ic 5nterna(ional) T Sunte(i .ece con irma(i, obser!$ ea) Cine e acest 6) 'lsos din :ra.iliaK Alt %ilot de na!e cu %?n.e) Cmi sun$ amiliar) Eatasha emise ce!a ce %utea i numit chicotit) T 4 6on, +i s%use ea mamei ei) 6onaldinho 'lsos, b$iatul de la sut$ de metri %e care l*a(i cunoscut %e 9un$) ,7ra +i arunc$ o %ri!ire cercet$toare) T C?nd a +ncetat s$ mai ie aler#$tor "i a de!enit na!i#ator solarK T ', $cu Eatasha alene, s*ar %utea s$ iu amestecat$ +n asta) 4ra mereu #elos %e ceea ce $ceam eu) Am %$strat oarecum le#$tura de atunci) T Cn(ele#, .ise ,7ra, care nu "tiuse nimic de asta) 'ricum, +ntruc?t "i ,7ra de So7.a usese c?nd!a adolescent$ "i +"i amintea destul de bine c?t de %u(in +"i dorise ca %$rin(ii ei s$ se amestece +n e@%erien(ele ei cu b$ie(ii, nu or($ nota) ' trimise %e camerist$ la cea mai a%ro%iat$ co et$rie bun$ du%$ un tort %entru Eatasha care s$ nu ie %entru o .i de na"tere, dar cate#oric s$rb$toresc, %e care +l decora ea +ns$"i cu o schi($ a%ro@imati!$ a na!ei solare cu care !a concura Eatasha, "i trans orm$ cina acelei seri +ntr*o %etrecere) &amilia Subramanian era obi"nuit$ cu %etrecerile) -atorit$ e@%erien(ei considerabile de!eniser$ de asemenea "i oarte %rice%u(i, ast el +nc?t atunci c?nd Eatasha su l$ +n lum?n$rile de %e tortul ei "i +"i %use dorin(a res%ecti!$ (care nu trebuia de.!$luit$ nim$nui, +n s%ecial %$rin(ilor ei) sim(eau cu to(ii o !eselie cald$, a ectuoas$) Atunci 6obert o str?nse +n bra(e %e sora lui mai mare "i +i "o%ti ce!a la ureche) Ce!a ce o $cu s$ %ar$ sur%rins$) Se +ntoarse c$tre %$rin(ii ei) T 4 ade!$ratK ' s$*l %une(i %e 6obert s$ mear#$ la biseric$K T Eu la biseric$, s%use tat$l ei) 4 o "coal$ de duminic$) Am !eri icat, au o clas$ care i*ar ace bine s$ +n!e(e %o!e"tile des%re 5isus, %redica de %e munte "i toate celelalte) 5ar Surash ar i bucuros s$ a le c$ ne%o(ii tat$lui meu nu sunt crescu(i com%let se%arat de reli#ieP Eatasha scutur$ din ca% +mbu nat$) T Eu m$ deran3ea.$ s$ iu (inut$ de%arte de reli#ie) 5ar 6obert s%une c$ !re(i s$ mer# "i euM Sincer, nu crede(i c$ de3a am destule de $cutK Ncoala, antrenamentele cu %?n.a solar$P T 4 doar o sear$ %e s$%t$m?n$, o in orm$ mama ei) Eu !orbim de o "coal$ de duminic$ %entru tine) 2u ai %artici%a la +nt?lnirile #ru%ului adolescen(ilor de la biseric$) -a, discut$ din c?nd +n c?nd des%re :iblie, dar +"i %etrec ma3oritatea tim%ului cu %roiecte %rin care s$ ac$ lumea un loc mai bun) T Ceea ce, deocamdat$, ad$u#$ tat$l ei, +nseamn$ +n mare %arte s$ lucre.e la cam%ania lui :andara Senior %entru %re"edin(ie) Dresu%un c$ (i*ar %l$cea s$ a3u(i) 4ra de net$#$duit %entru Eatasha, la el "i %entru restul amiliei) :$tr?nul :andara usese cel care con!insese uni!ersitatea s$ +n iin(e.e laboratorul de simulare a .borului cu %?n.$ solar$ care +i d$dea Eatashei cele mai mari s%eran(e c$ se !a descurca bine +n curs$ care urma) 9aboratorul usese cu ordine de m$rime mai %u(in costisitor dec?t camera cu #ra!ita(ie lunar$ +n care se antrenase %entru com%eti(ia de %e 9un$Q era ce!a mai mult dec?t o +nc$%ere +n care to(i cei "ase %ere(i erau ecrane) -ar %ro#ramele com%uterelor erau com%le@e "i scum%e) &usese o in!esti(ie ma3or$ %entru uni!ersitate, iar %entru amilia Subramanian ar i ost total im%osibil$)

T Ni, .ise mama ei trec?ndu*i Eatashei ecranul calculatorului ei %ersonal, am o %o.$ a #ru%ului de la o %etrecere %e %la3$ +n urm$ cu c?te!a s$%t$m?ni) Dar ni"te %u"ti cu care (i*ar %l$cea s$ te +m%rietene"ti) T /m, $cu Eatasha, studiind cei a%ro@imati! dou$.eci de tineri de %e ecran) Eu coment$ a%tul c$ cel %u(in %atru dintre b$ie(ii din %o.$ ar$tau e@trem de bine) Eici mama ei, cu toate c$ era destul de si#ur$ c$ acel subit rea%$rut 6on din :ra.ilia nu era deloc mai dr$#u() T :ine+n(eles, .ise ,7ra, de%inde numai de tine) -ac$ tu consideri c$ nuP T ', b$nuiesc c$ a" %utea +ncerca o dat$ sau de dou$ ori) Cum a(i s%us, asta l*ar ace ericit %e Surash) C?nd :ill se +ntoarse s$ se reuneasc$ %e sine cu roiul s$u de ,ari 1alactici, nu era %re#$tit %entru !esela n$!al$ sentimental$ adus$ de e@%erien($) &usese tot tim%ul deta"at cu di!erse treburi, de!enise ce!a ce nu $cea %arte din %recedenta lui e@%erien($ de !ia($) &usese sin#ur) Ni a%oi, reunit cu to!ar$"ii s$i, nu mai era sin#ur "i 3ubila) A%roa%e c$ era di icil %entru el s$ %$r$seasc$ din nou roiul) :ine+n(eles, nu a!ea de ales) 6oiul +i +m%$rt$"ise %reocu%$rile "i necesitatea lui de a i cinstit) Doate c$ acei ne erici(i umani nu mai re%re.entau o amenin(are %entru %acea #ala@iei) -ac$ a"a era, %oate nu era cinstit s$ ie e@termina(i) ,arii 1alactici erau +ntotdeauna se!eri "i uneori nemilo"i) -ar nu ale#eau deliberat s$ ie necinsti(i) Ast el c$ :ill $cu salturile care +l aduser$ +na%oi +n !ecin$tatea micului soare #alben +n 3urul c$ruia orbita %laneta "i trimise dou$ mesa3e) Drimul era c$tre armada ;nu*Oir#ul$*Cinci, a lat$ acum la numai o rac(iune de an* lumin$ de %lanet$ %e care useser$ instrui(i s*o de%o%ule.e) AAnula(i instruc(iunile de de%o%ulareB +nce%ea mesa3ul) A'%ri(i) -ecelarare absolut$) &olosi(i m$surile de ur#en($ dac$ este necesar)B Al doilea mesa3 era %entru armada, dar "i %entru Eou$*,embre +n"i"i) 9e ordona c$ nici o alt$ do!ad$ a %re.en(ei lor s$ nu mai ie dat$ oamenilor de %e D$m?ntP Ceea ce crea o mic$ %roblem$ o%eratorilor Stoca(i*,a"in$ ai celor o sut$ cinci.eci "i %atru de na!e ale armadei) 4i +n(eleser$ ordinele, dar acestea erau mult mai u"or de dat dec?t de ascultat) Cntr*o na!$ s%a(ial$ nu %uteai %ur "i sim%lu s$ calci %e r?n$) Eici nu e@istau r?ne) ;n sin#ur lucru %utea i $cut %entru a +nce%e decelerarea, iar ei +l $cur$ imediat) Cnsemna o risi%$ teribil$ de ener#ie electric$ "i luid de lucru, bine+n(eles, dar asta nu conta) Acele utilit$(i, ca orice altce!a +n uni!ersul obser!abil, a%ar(ineau la urma urmelor ,arilor 1alactici) -ac$ ei considerau %otri!it s$ le risi%easc$, nu era dec?t treaba lor) 5ns$ cea de*a doua %arte a instruc(iunilor +i tulburau %e ;nu*Oir#ul$*Cinci) 9i se ordon$ s$ e!ite s$ ie obser!a(i de s%ecia care $cea subiectul ac(iunii lor) Eu conta c$ Eou$*,embre le tr$daser$ de3a aco%erirea) C?nd ;nu*Oir#ul$*Cinci turnar$ #i#a3ouli de ener#ie +n motoarele lor, %ro!oc?nd o str$lucire e@%lo.i!$ de #a.e ioni.ate din o sut$ cinci.eci "i %atru de tor(e mamut ar.?nd toate o dat$, cum mai %uteau s$ r$m?n$ ne!$.u(iK D641\2564A D4E26; C;6S\) ;nii oameni s*ar i %utut a"te%ta c$ %etrecerea de bon !o7a#e a com%etitorilor +n cursa de na!i#a(ie solar$ s$ se (in$ +ntr*o sal$ #i#antic$ dintr*un ora" ca EeI Jork, :ei3in# sau ,osco!a) Eu u a"a) Ade!$rat, camerele de ilmat erau %re.ente "i tot ceea ce se %etrecea +n ra.a lor de ac(iune a3un#ea %e ecranele lumii +ntre#i) 5ns$ locul unde se a lau camerele era mic$ sal$ a terminalului "i num$r?nd %e toat$ lumea, inclusi! cei "a%te com%etitori, echi%a3ele lor, membrii

a%ro%ia(i ai amiliilor "i oarte %u(ini in!ita(i O5D nu erau mai mult de dou$ sute de %ersoane acolo) ,7ra a!ea sus%iciunile ei +n %ri!in(a moti!ului) &$r$ +ndoial$ oricare dou$ dintre cele trei mari nu erau dis%use s*o lase %e a treia s$ or#ani.e.e e!enimentul) -ar nu s%use nimic) A%oi o .$ri %e iica ei, +nalt$ "i serioas$ al$turi de ceilal(i "ase concuren(i, +n tim% ce arbitrul le %re.enta o reca%itulare de ultim moment a re#ulilor cursei) T Eu*i a"a c$ arat$ bineK Ci "o%ti ea so(ului ei, cunosc?nd r$s%unsul) Cl ob(inu) 6an3it nu a!ea mai multe +ndoieli dec?t ea c$ Eatasha era nu numai cel mai iste( "i mai %rice%ut na!i#ator cu %?n.a solar$, dar "i ar$ta minunat, chiar %u(in +n#ri3or$tor de bine "i de matur$ %entru cei "ais%re.ece ani ai ei) Se concentra asu%ra celei mai %ericuloase %$r(i a scenei) T ;ite*l %e bra.ilianul $la, 'lsos, chiar l?n#$ ea, +i ar$t$ so(iei sale) 4a +i str?nse m?na) T 6on e +n re#ul$, +i s%use cu +n(ele%ciunea %ro!enit$ din a%tul c$ ea +ns$"i usese c?nd!a o at$ de "ais%re.ece ani) A%oiF ', bun$, Horis) Oorhulst o +mbr$(i"a "i cei doi b$rba(i +"i str?nser$ m?inile) T ' s$ +ncea%$ +ntr*un minut, le s%use el) Ooiam doar s$ !$ salut "i s$ !$ s%un c$ s*au $cut %ariuri %rintre in#inerii C?rli#ului) :anii mei i*am %us %e Eatasha) ,7ra s%useF T -e asta era(i !oi, in#inerii, emo(iona(i cu ce!a tim% +n urm$K Oorhulst cli%i nedumerit) T ', aia) Eu) A sosit un mesa3 ur#ent de la 4!enimente Aeriene din ,assachusetts) 2ocmai s*a obser!at o su%erno!$ al naibii de str$lucitoare +n Centaurus, dar cu ni"te caracteristici ciudate) R?mbiF A%roa%e c$ m*a $cut s$*mi doresc s$ i r$mas la astronomie) A%oi, c?nd arbitrul urc$ %e %odium "i to(i s%ectatorii se +ndre%tau s%re locurile lor, le s%useF T Ee !edem mai t?r.iuM 4ra un sin#ur !orbitor la ceremonie, "i anume nou*alesul %re"edinte al 6e%ublicii Sri 9anka, -hatusena :andara) A!ea +ntr*ade!$r un as%ect %re.iden(ial, cu un chi% b$tr?n %uternic "i silueta su%l$ a unui om care niciodat$ nu s*a l$sat %e t?n3eal$) -ar c?nd !orbea era neo icial, a%roa%e comic) T Sunt c?te!a ($ri, s%use el celor c?(i!a selecta(i +n %ublic, care ar i dorit ca acest e!eniment s$ i a!ut loc +ntr*un ora" mare, dar !oi !$ a la(i aici) Asta nu din cau.$ c$ (ara mea e mai merituoas$ ca oricare alta) Dur "i sim%lu %entru c$, %rin "ansa #eo#ra iei, Sri 9anka este sediul C?rli#ului S%a(ial) &$r$ C?rli# aceast$ curs$ nu ar i %utut a!ea loc) De !oi cei "a%te minuna(i tineri "i tinere C?rli#ul !$ !a duce %e orbita circumterestr$ 3oas$) C?rli#ul a ost cel care a trans%ortat na!ele !oastre la %unctul de start, bucat$ cu bucat$, iar acum aceste buc$(i sunt a%roa%e com%let asamblate, orm?nd na!ele cu care !oi !e(i %artici%a la cea mai m$rea($ dintre toate cursele) -umne.eu s$ !$ binecu!?nte.e %e to(i, "i s$ ne !edem cu bine acas$ du%$ +ncheierea com%eti(iei) Ni cu asta se +ncheie, urm?nd doar +mbr$(i"$rile "i s$rut$rile de r$mas*bun +nainte c$ %ilo(ii "i echi%a3ele lor s$ se de%lase.e s%re %lat orm$ de +nc$rcare a C?rli#ului S%a(ial) 6an3it obser!$, nu $r$ mul(umire, c$ 6onaldinho 'lsos din :ra.ilia se +mbarca +n %rima ca%sul$, +n tim% ce Eatasha era %rintre cei care mer#eau cu cea de*a treia) -u%$ ce +"i luar$ r$mas*bun de la Eatasha, %entru a %atra sau a cincea oar$ "i reu"ir$ +n cele din urm$ s$*l des ac$ %e 6obert din bra(ele ei, restul amiliei Subramanian, ca toat$ lumea, +nce%u s$ se +ndre%te c$tre autobu.e) Acolo, dre%t +n drumul lor, st$tea Horis Oorhulst, sin#ur "i !orbind a#itat la tele on)

T A"adar, Horis, .ise ,7ra c?nd se a%ro%iar$ de el, acum ce te mai +n#ri3orea.$K Au mai desco%erit o su%erno!$K 2onul ei era !esel) 4@%resia lui Oorhulst nu era) Cnchise ecranul tele onului "i scutur$ din ca%) T Eu tocmai) Ceea ce au !$.ut s*ar %utea s$ nu i ost deloc o su%erno!$, acum c$ telescoa%ele s%a(iale se alinia.$ ca s$ se %oat$ %ri!i mai bine) 4 mult mai a%roa%e dec?t ar trebui s$ ie o su%erno!$) Dosibil s$ ie chiar +n norul lui 'ort) ,7ra se o%ri, cu m?na %e %ie%t) T ' s$ ac$ neca.uri concuren(ilorKP Oorhulst scutur$ din ca%) T 'h, nu e nici un %ericol) Eu) Ea!i#a(ia solar$ are loc %e orbit$ 3oas$) 9ucrul $la, orice ar i, se a l$ la mare, mare distan($) -ar mi*a" dori s$ "tiu ce e) Acolo unde na!ele cu %?n.$ solar$ erau a%roa%e com%let asamblate, matelo(ii lor nu erau sin#uri) Eimeni nu !$.u micu(a na!$ a Eou$*,embre, %entru c$ +"i re $cuser$ demult scutul otonic) -ar echi%a3ul Eou$*,embre era la el de nedumerit ca "i Horis Oorhulst, cu toate c$ din moti!e cu totul di erite) Acele "a%te na!e cu %?n.e a%roa%e com%lete la ce oloseauK Eu %$reau s$ %oarte nici un el de arm$) Acest lucru +i u"ura %e Eou$*,embre de una dintre #ri3i, dar mai r$m?nea una) Eiciunul dintre Eou$*,embre nu a!ea ideea de ce erau ca%abile acele na!e) Ni acesta nu era ce!a ce Eou$*,embre s$ doreasc$ s$ ra%orte.e st$%?nilor lor ,ari 1alactici) <7) C;6SA) Ea!a ei se numea -iana, nume ales de +ns$"i Eatasha Subramanian) Eu .burase niciodat$) Acum era #ata) St$tea ancorat$ de na!a*mam$ cu imensul disc al !elelor +ntins %e #reement, de3a um lat de !?ntul %uternic "i t$cut care su la %rintre lumi) Cursa era %e %unctul de a +nce%e) T 2 minus dou$ minute, rosti radioul din cabina ei) Oeri icare +ncruci"at$ %entru con irmare) ;nul c?te unul, c$%itanii r$s%unser$) Eatasha recuno"tea iecare !oce unele tensionate, altele a%roa%e inuman de calme c$ci erau !ocile %rietenilor "i ri!alilor ei) Cn toate locurile +n care se #$seau oameni abia dac$ e@istau !reo dou$.eci de %ersoane care %osedau abilit$(ile necesare na!i#$rii cu un iaht solar) Se a lau to(i acolo, %e linia de start ca Eatasha sau la bordul na!elor escort$, orbit?nd la trei.eci "i "ase de mii de kilometri deasu%ra 4cuatorului terestru) T Eum$rul ;nu, &uni#el 1ataM T Eum$rul -oi, Goomera, totul +n ordine) T Eum$rul 2rei, 6a.a de Soare) '8M T Eum$rul Datru, Santa ,$ria, toate sistemele %ornite) Eatasha .?mbi) Acela era 6on 'lsos, bine+n(eles, %e care ea +l %l$cea, de"i %oate nu tot at?t de mult cum %$rea s*o %lac$ el %e ea) 6e%lica bra.ilianului usese un ecou din %rimele .ile ale astronauticii, ti%ic tendin(ei lui 6on c$tre teatral) T Eum$rul Cinci, 9ebede!) Suntem #ata) 4ra rusul, 4 remii) T Eum$rul Nase, Arachne) Ni noi '8) /si 9ian#, o t?n$r$ dintr*un sat situat la nord de Chen#du, +n umbra mun(ilor /imala7a) A%oi, la s ?r"itul seriei, era r?ndul Eatashei s$ rosteasc$ cu!intele care a!eau s$ ie au.ite %este tot +n lume +n iecare cas$F T Eum$rul Na%te, -iana) 1ata %entru !ictorieM 6onaldinho n*are dec?t s*o +n#hit$, #?ndi ea trec?nd la ultima !eri icare a tensiunilor +n #reementul ei) Dentru Eatasha, %lutind li%sit$ de #reutate +n mica ei cabin$, %?n.a -ianei %$rea s$ aco%ere cerul) A%roa%e c$ %utea) Acolo a ar$, #ata s*o elibere.e din le#$turile #ra!ita(iei %$m?ntene, erau mai mult de cinci milioane de metri %$tra(i de !elatur$, conectat$ la ca%sul$ de comand$ %rin a%roa%e o sut$ de kilometri de cor.i #ril$) Acei kilometri %$tra(i de %?n.$ din

%lastic alumini.at, #roas$ de numai o milionime de centimetru, a!eau s$ #enere.e destul$ or($ s%era eaM T Ca s*o treac$ %rima %este linia de sosire de %e orbita lunar$) -in nou di u.orul din %ereteF T 2 minus .ece secunde) Dorni(i instrumentele de +nre#istrareM Cu ochii +nc$ i@a(i %e !alul %?n.ei, Eatasha atinse butonul care %ornea toate camerele de ilmat "i dis%o.iti!ele de +nre#istrat ale -ianei) Oelatura era cea care +i a%rindea ima#ina(ia) Ce!a care era +n acela"i tim% at?t de uria" "i at?t de ra#il era di icil de cu%rins cu mintea) Cnc$ "i mai #reu de cre.ut era c$ acest sno% str$lucitor o %utea remorca +n !ite.$ %rin s%a(iu doar %rin ener#ia %e care "i*o atr$#ea de la soare) T Cinci, %atru, trei, doi, unu) -eta"a(iM Na%te cu(ite cu t$i" de diamant controlate de com%utere rete.ar$ "a%te od#oane sub(iri +n aceea"i cli%$) A%oi !asele ur$ libere) D?n$ +n acel moment iahturile "i na!ele de ser!iciu ocoliser$ D$m?ntul ca o sin#ur$ unitate, le#ate erm +ntre ele) Acum ambarca(iunile +nce%eau s$ se dis%erse.e ca ni"te semin(e de %$%$die %lutind %e o adiere) 5ar cea care a!ea s$ %luteasc$ %rima %este orbita 9unii a!ea s$ ie c?"ti#$toarea) 9a bordul -ianei niciunul dintre sim(urile tru%ului Eatashei nu sesi.$ schimbarea) Eici nu se a"te%taseQ sin#urul lucru care do!edea c$ usese e@ercitat un im%uls era mi"carea instrumentelor de bord, care acum indicau o accelera(ie de a%roa%e o miime din #ra!ita(ia D$m?ntului) 4ra, bine+n(eles, a%roa%e ridicol de mic$) Ni totu"i era mai mult dec?t reu"ise !reodat$ o na!$ cu %?n.$ solar$, e@act a"a cum %romiseser$ %roiectan(ii "i constructorii -ianei) Asemenea accelera(ie nu mai usese niciodat$ ob(inut$ +ntr*o !elatur$ de dimensiuni mai mari dec?t ale unei 3uc$rii, dar era acum) Cu o ast el de %ro#resie calcul$ ra%id, .?mbind c?nd re.ultatul a%$ru %e bord !a a!ea ne!oie de numai dou$ rota(ii +n 3urul D$m?ntului ca s$ ob(in$ o !ite.$ su icient$ ca s$ %$r$seasc$ orbit$ 3oas$ "i s$ se +ndre%te s%re 9un$) A%oi +ntrea#a or($ a radia(iei solare !a i +n s%atele ei) Cntrea#a or($ a radia(iei solareP R?mbetul Eatashei %ersist$ #?ndindu*se la toate tentati!ele %e care le $cuse ca s$ e@%lice des%re na!i#a(ia solar$ audien(ei com%use din %oten(iali sus(in$tori sau doar curio"i de %e D$m?nt) ACntinde(i m?na s%re soare, cu %alma +n susB, le s%unea ea) ACe sim(i(iKB A%oi, c?nd nu %rimea nici un r$s%uns, %oate numai A%u(in$ c$ldur$B, +nce%ea s$ le e@%lice %rinci%iile na!i#a(iei solare) A-ar mai e@ist$ ce!a) Dresiune) Eu, nu mult$) -e a%t at?t de %u(in$ +nc?t %robabil nu o sim(i(i, cu mult mai %u(in de un mili#ram %e toat$ %alma) -ar s$ !ede(i ce %oate ace aceast$ %resiune slab$MB Atunci scotea c?(i!a metri %$tra(i de material "i +l arunca s%re %ublic) &oi(a ar#intie se r$sucea "i se rotea ca un um, a%oi %lutea s%re ta!an %e unda de aer cald creat$ de c$ldura tru%urilor umane) Eatasha continuaF ADute(i !edea c?t de u"oar$ e %?n.a) 8ilometrul %$trat des $"urat de iahtul meu c?nt$re"te mai %u(in de o ton$) 4 tot ce ne trebuie) 4ste su icient c?t s$ colecte.e dou$ kilo#rame de radia(ie solar$, %entru ca !ela s$ +ncea%$ s$ se mi"teP 5ar !elatura !a tra#e -iana du%$ ea) -esi#ur, accelera(ia !a i slab$ mai %u(in de o miime din 1 dar hai s$ !edem ce se %oate ace cu un im%uls at?t de ne+nsemnat) Cn %rima secund$, -iana se !a de%lasa cam 3um$tate de centimetru) Dractic nici chiar at?t, iindc$ !elatura se !a des $"ura su icient de mult "i %rima mi"care nici nu !a %utea i m$surat$)B Se +ntorcea s%re ecranul de %e %eretele s$lii, %ocnind din de#ete ca s$*l %orneasc$) A%$rea !ast$, de"i a%roa%e im%al%abila, su%ra a($ semicilindric$ a %?n.ei, a%oi ocali.$ %e ca%sul$

%asa#erului nu cu mult mai mare dec?t o cabin$ de du" dintr*un motel *care a!ea s$ ie casa Eatashei %e tim%ul s$%t$m?nilor de tran.it) -u%$ aceea continuaF A2otu"i du%$ un minut mi"carea de!ine detectabil$) -e3a am aco%erit dou$.eci de metri, iar !ite.a a a3uns la a%ro@imati! un kilometru %e or$P ,ai r$m?n numai c?te!a sute de mii de kilometri %?n$ la orbita 9unii)B Adesea +n acel moment se au.ea un !a# chicotit din %ublic) Eatasha le +ntorcea .?mbetul "i a"te%ta calm$ %?n$ se stin#ea, +nainte de a continuaF AEu*i chiar r$u, s$ "ti(i) -u%$ %rima or$ !om i la "ai.eci de kilometri de %unctul de %ornire "i de3a ne !om de%lasa cu o sut$ de kilometri %e or$) Ni !$ ro# s$ re(ine(i unde ne a l$mM 2oate astea au loc +n s%a(iu, unde nu e@ist$ recare) 'dat$ ce %ui ce!a +n mi"care, se !a mi"ca !e"nic, $r$ s$ ie +ncetinit de altce!a dec?t de #ra!ita(ia obiectelor +nde%$rtate) Oe(i i sur%rin"i s$ a la(i ce !ite.$ !a %rinde na!a noastr$ accelerat$ la o miime de 1 du%$ %rima .i de c$l$torie) A%roa%e trei mii de kilometri %e or$Q totul de la im%ulsul dat de %resiunea luminii solare %e care nici m$car nu o %ute(i sim(iMB 4i bine, +i con!insese) Cn cele din urm$ toat$ lumea usese con!ins$, sau cel %u(in oamenii din %osturi sus*%use, cei care luau deci.iile) &unda(ii, indi!i.i, tre.orerii ale celor trei mari na(iuni ("i sume mici din .eci de tre.orerii mai %u(in im%ortante) se uniser$ s$ aco%ere acturile ame(itoare %entru acest e!eniment) 5ns$ erau r$s%l$ti(i) Com%eti(ia de .bor liber din acel str$!echi tub selenar declan"ase sc?nteia turismului %e 9un$) Acum acest nou e!eniment a!ea de3a cea mai mare audien($ din istorie) 5ar b$ie(ii mari +"i +nchiriau de3a na!ele, multe dintre ele cu %?n.e solare, ca s$ +ncea%$ in!esti#area bo#atelor materii %rime ale sistemului solar) Ni iat*o %e t?n$ra Eatasha de So7.a Subramanian, chiar +n mie.ul acestor lucruriM -iana a!usese un start bun) Acum Eatasha a!ea tim% s$ arunce o %ri!ire celorlal(i com%etitori) 9a start se de.br$case de cea mai mare %arte a hainelor, iindc$ nu era nimeni +n 3ur s$ o !ad$) A%oi, mi"c?ndu*se cu #ri3$ e@istau amorti.oare de "ocuri +ntre ca%sul$ ei de control "i #reementul delicat al %?n.ei, dar Eatasha era hot$r?t$ s$ nu*"i asume nici un risc se %o.i(iona la %erisco%) 4rau acolo celelalte na!e, sem$n?nd cu ni"te bi.are lori ar#intii %lantate %e c?m%iile +ntunecate ale s%a(iului) Sud*american$ Santa ,$ria, cu 6on 'lsos la c?rm$, la numai o%t.eci de kilometri distan($) Santa ,$ria aducea mult cu un .meu de co%il, dar un .meu cu o latur$ care m$sura mai mult de un kilometru) -incolo de ea se a la cosmodina ruseasc$ 9ebede!, sem$n?nd cu o cruce de ,altaQ teoria, du%$ cum "tia Eatasha, era c$ !elele care ormau cele %atru bra(e late %uteau i olosite %entru mane!re) Drin constrast, australiana Goomera era o sim%l$ %ara"ut$ rotund$ de mod$ !eche, cu toate c$ a!ea cinci kilometri circum erin($) Arachne de la 1eneral S%acecra t, du%$ cum +i su#era "i numele, ar$ta ca o %?n.$ de %$ian3en "i usese construit$ %e acelea"i %rinci%ii, de c$tre na!ete*robot %ornind +n s%iral$ de la un %unct central) &uni#elul lui 4uros%ace a!ea un desi#n identic, de"i o idee mai mic) 5ar 6a.a de Soare a 6e%ublicii Do%ulare Chine.e era un inel %lat, cu o #aur$ lar#$ de un kilometru +n centru, rotindu*se +ncet %entru a i +ntins$ de or(a centri u#$) 4ra o idee !eche, Eatasha "tia, dar nimeni nu reu"ise !reodat$ s*o ac$ s$ unc(ione.e bine) Ast el c$ ea era destul de con!ins$ c$ na!a asiatic$ !a a!ea %robleme c?nd 6a.a de Soare a!ea s$ +ncea%$ s$ schimbe direc(ia) Acest lucru, desi#ur, urma s$ se +nt?m%le %este +nc$ "ase ore, du%$ ce toate cele "a%te iahturi solare treceau de %rimul s ert al orbitei #eosta(ionare de dou$.eci "i %atru de ore) Acolo, la +nce%utul cursei, se +ndre%tau cu to(ii direct c$tre soare aler#?nd +n a(a !?ntului solar) &iecare trebuia s$ %arcur#$ cea mai mare %arte a %rimei ture +nainte ca le#ile mi"c$rii orbitale s$*i %ro%ulse.e +n 3urul D$m?ntului) A3un"i +n acel %unct, erau arunca(i brusc +n direc(ia soarelui) Atunci conta cu ade!$rat m$iestria %ilotului)

5ns$ nu acum) Acum Eatasha nu*"i $cea #ri3i din %ricina na!i#a(iei, +"i e@amina atent cu %erisco%ul !elatura, !eri ic?nd iecare %unct de articulare a #reementului) 2i3ele #iul#iului, ben.i +n#uste de olie din %lastic near#intat, ar i ost in!i.ibile dac$ n*ar i ost aco%erite cu !o%sea luorescent$) Acum +n !i.orul Eatashei se !edeau linii tensionate de lumin$ colorat$, dis%$r?nd la sute de metri s%re #i#antica +ntindere a %?n.ei) &iecare ti3$ a!ea %ro%riul ei troliu electric, nu mai mare dec?t roti(a de %e undi(a unui %escar, troliile, controlate de com%uter, se roteau constant, tr$#?nd sau sl$bind ti3ele du%$ cum %ilotul automat a3usta %?n.a la un#hiul corect a($ de soare) Dentru Eatasha, 3ocul luminii %e imensa o#lind$ a !elei era minunat de %ri!it) D?n.a se ondula +n oscila(ii statice, trimi(?nd ima#inile multi%le ale soarelui +n mar" %e ea %?n$ c?nd dis%$rea %este mar#ini) :ine+n(eles, acele oscila(ii nu re%re.entau o %roblem$) Asemenea !ibra(ii le3ere erau ine!itabile +ntr*o structur$ at?t de !ast$ "i de ra#il$, "i de obicei ino ensi!e) 'ricum, Eatasha le urm$rea cu #ri3$, atent$ la semnele care ar %utea duce la !alurile catastro ale cunoscute dre%t AcontorsiuniB) 4le %uteau ru%e o %?n.$ +n buc$(i, dar com%uterul +i s%unea c$ ti%arul actual nu %re.enta nici un %ericol) C?nd se asi#ur$ c$ totul era %us la %unct "i nu +nainteM T C"i %ermise s$*"i accese.e com%uterul %ersonal) Cntruc?t totul trecea %rin iltrul dis%o.iti!ului de comand$ +nainte de a a3un#e la ea, iar membrii acestuia erau aten(i s$ lase s$ treac$ numai mesa3ele de %e o list$ anterior a%robat$, era scutit$ de lu@ul nes ?r"it de ur$ri de succes "i ru#$min(i %entru o a!oare sau alta) A!ea un sin#ur mesa3 de la amilia ei, unul de la 1amini "i unul de la Horis Oorhulst) At?t) 4ra bucuroas$ s$ le %rimeasc$) Eiciunul nu cerea un r$s%uns) Eatasha se #?ndi %entru o cli%$ s$ se culce) :ine+n(eles, cursa abia +nce%use, dar a!ea ne!oie de somn ca s$*"i %$stre.e ritmul %ro%riu) 2oate celelalte iahturi a!eau echi%a3e ormate din dou$ %ersoane) Duteau dormi cu r?ndul, dar Eatasha Subramanian nu a!ea %e nimeni s*o a3ute) -esi#ur usese %ro%ria ei deci.ie amintindu*"i de un alt na!i#ator solitar, Hoshua Slocum, care cu mult tim% +n urm$ +"i condusese sin#ur barca, S%ra7, +n 3urul lumii) -ac$ Slocum %utuse s*o ac$, sus(inea Eatasha, %utea s*o ac$ "i ea) A!ea "i un moti! bun s$ +ncerce) Der orman(ele unui iaht solar erau in!ers %ro%or(ionale cu masa %e care trebuia s*o de%lase.e) ' a doua %ersoan$, cu toate %ro!i.iile necesare, ar i +nsemnat ad$u#area a +nc$ trei sute de kilo#rame, iar acest lucru %utea determina u"or di eren(a dintre !ictorie "i +n r?n#ere) A"a c$ Eatasha +"i %rinse curelele elastice ale cabinei de talie "i %icioare) 4.it$ o cli%$) Ar %utea i interesant, se #?ndi, s$ %reia c?te!a dintre noile transmisii, +n s%ecial ca s$ !ad$ dac$ !reun astronom #$sise !reo lo#ic$ acelei ciudate non*su%erno!e care +n lorise uluitor de str$lucitoare %e cerul austral, a%oi dis%$ruse %ur "i sim%luP -isci%lina c?"ti#$ +n a(a curio.it$(ii) C"i %las$ electro.ii inductori de somn %e runte, i@$ tim%ul la trei ore "i se rela@a) &oarte u"or, %ulsurile hi%notice !ibrau %e lobii rontali ai creierului ei) S%irale colorate de lumin$ se e@tinser$ sub %leoa%ele ei +nchise, l$r#indu*se s%re in init) A%oi nimic) Ceea ce o aduse +na%oi %e Eatasha din somnul ei $r$ !ise u sunetul metalic al alarmei) Se tre.i instantaneu, cu ochii scan?nd instrumentele de bord) 2recuser$ numai dou$ oreP -ar deasu%ra accelerometrului %ulsa o lumin$ ro"ie) 5m%ulsul sc$dea) -iana %ierdea ener#ie) Antrenamentul aducea disci%lin$) -isci%lina %re!enea %anica) 'ricum, Eatasha a!ea inima +n #?t +n tim% ce +"i des $cea centurile de si#uran($ ca s$ treac$ la ac(iune) Drimul #?nd u c$ se +nt?m%lase ce!a cu %?n.a) Doate dis%o.iti!ele antir$sucire se de ectaser$ "i !elatura se contorsionase) -ar c?nd !eri ic$ a%aratele care m$surau tensiunile din ti3ele %?n.ei, ceea ce citi era ciudat) De o latur$ a !elei datele erau normale) De cealalt$, !alorile sc$deau +ncet sub ochii ei)

A%oi +n(elese) Eatasha a%uc$ %erisco%ul %entru o ima#ine #eneral$ a mar#inilor %?n.ei) -aM Acolo era %roblemaP Ni %utea %ro!eni dintr*un sin#ur moti!) 5mensa umbr$ cu mar#ini bine delimitate care +nce%use s$ alunece %este ar#intul scli%itor al %?n.ei -ianei s%unea +ntrea#a %o!este) Cntunericul se +ntindea %este o latur$ a na!ei Eatashei ca "i cum un nor ar i trecut +ntre ea "i soare, +ntreru%?nd lumina, o%rind slaba %resiune care +m%in#ea !asul) Cn s%a(iu nu e@istau ast el de nori) Eatasha r?n3i +ndre%t?nd %erisco%ul s%re soare) &iltrele o%tice intrar$ imediat +n unc(iune ca s*o sal!e.e de la orbirea instantanee, iar ceea ce !$.u era e@act ceea ce se a"te%tase s$ !ad$) Sem$na cu un .meu uria" care aluneca %este su%ra a(a soarelui) Eatasha recunoscu imediat orma) 9a trei.eci de kilometri la %u%a, sud*american$ Santa ,$ria +ncerca s$ %roduc$ o ecli%s$ arti icial$ %entru Eatasha) T /a, Senhor 6onaldinho 'lsos, "o%ti Eatasha, asta*i cea mai !eche "mecherie din carteM Chiar a"a "i era, +ns$ una %er ect le#al$) Cnc$ de %e !remea curselor %e ocean c$%itanii $cuser$ tot %osibilul s$ ure !?ntul ad!ersarilor lor) -ar numai incom%eten(ii erau raieri(i +n elul $sta, iar Eatasha de So7.a Subramanian nu era incom%etent$) ,icul ei com%uter de dimensiunile unei cutii de chibrituri, dar echi!al?nd o mie de e@%er(i umani ron($itori de numere anali.$ %roblema o rac(iune de secund$ "i emise ra%id corec(iile de curs) Hocul se 3uca +n doi) R?mbind, Eatasha +ntinse m?na s$ o%reasc$ %ilotul automat "i s$ ac$ a3ust$rile +n #reementP Acest lucru nu se +nt?m%l$) ,icu(ele trolii r$maser$ nemi"cate) -intr*odat$ nu mai rece%(ionar$ nici o comand$, nici de la com%uterul %ilotului automat, nici de la omul care ar i trebuit s$ controle.e totul) 5ahtul solar -iana nu mai %$str$ cursul) 4norma !el$ +nce%u s$ se curbe.eP A%oi s$ se +ndoaieP 'ndula(iile materialului +nce%ur$ s$ se trans orme +n !aluri mari, nere#ulate) Ni materialul delicat al %?n.ei atinse "i a%oi de%$"i tensiunea ma@im admis$) Comodorul obser!$ imediat c$ -iana a!ea %robleme) 5mediat obser!$ "i restul lotei "i disci%lina men(inut$ %rin radio se e!a%or$ +ntr*o cli%$) 6on 'lsos u %rimul care ceru o na!et$ utilitar$ cu combustibil chimic care s$*l scoat$ de %e iahtul s$u ca s$ %oat$ a3uta la c$utarea Eatashei Subramanian %rintre e%a!a cola%sat$ care usese c?nd!a na!a solar$ -iana) Eu u "i ultimul) Cn mai %u(in de o or$ curs$ se des%$r(ise +n mai mult de dou$.eci de na!e de toate elurile rotindu*se +n 3urul #r$me.ii bo(ite r$mase din rumoasa -iana, $c?nd tot %osibilul s$ nu se ciocneasc$) Ea!e s%a(iale care %osedau tehnolo#ie s%a(ial$ adunar$ c?t mai mult echi%a3 %osibil "i %ornir$ c$utarea) C$utar$ %rin iecare ald al enormei %?n.e "i onate !i.ual atunci c?nd erau ne!oi(i "i cu scanere +n in raro"u atunci c?nd acestea erau %re.ente) Scanerele %rindeau imediat orice semnal slab al unui cor% uman cald or?nde +n %?n.a distrus$) C$utar$ +n tot s%a(iul din 3urul a!ariatei -iana, s%er?nd ca Eatasha s$ i ost cum!a aruncat$ +n urma unui accident necunoscutP Cn %rinci%al c$utar$ +n micu(a cabin$ a -ianei) Acest lucru nu dur$ mult) &iind numai ea la bord, nu era ne!oie de intimitateQ ca%sula -ianei ocu%a numai c?(i!a c?(i!a metri cubi de s%a(iu "i nici un loc %osibil +n care s$ te ascun.i) -ar ea nu era acolo) -in c?te %utur$ s$*"i dea seama c$ut$torii, Eatasha Subramanian nu era nic$ieri) C\;2A64A EA2AS/45 S;:6A,AE5AE)

Cele trei s erturi ale amiliei Subramanian r$mase %e D$m?nt se hot$r?ser$ s$ continue cu o !ia($ c?t de c?t normal$, +n tim% ce cel$lalt s ert hoin$rea %rin s%a(iul cislunar +ntr*o construc(ie din %lastic "i ibr$ de carbon) Cn consecin($, du%$ ce +i trimiser$ Eatashei ultimul mesa3 ur?ndu*i noroc, 6an3it se sui %e biciclet$ s$ se +ndre%te s%re biroul s$u) ,7ra +ntre!$.use %osibilitatea unei ore +ntre#i, %oate dou$, +n care s$ +ncerce s$ se a%uce s$ citeasc$ din re.er!a ei cresc?nd$ de re!iste ceea ce era de s%us +n unele dintre cele mai ierbin(i subiecte din domeniul 5A "i al %rote.elor) -arul c?tor!a ore doar %entru ea nu era rec!ent) A%$reau atunci c?nd 6obert dormea, sau c?nd era la "coala s%ecial$, sau, ca acum, o urma %este tot %lin de solicitudine %e camerist$, a3ut?nd*o mai %recis, Aa3ut?nd*oB la +ndatoririle ei matinale %ri!ind str?nsul %aturilor "i cur$(enia %rin camere) A"adar, cu o cea"c$ de ceai r$coritor %e mas$ "i, desi#ur, cu %ro#ramul de "tiri deschis %e ecranul din camer$ +n ca.ul, de"i im%robabil, c$ ar a%$rea ce!a nea"te%tat re eritor la cursa Eatashei ,7ra +ncerca s$ %ricea%$ unele din articolele re!istelor c?nd +l au.i %e iul ei %l?n#?nd din tot su letul) 6idic$ %ri!irea "i o !$.u %e camerist$ aduc?ndu*l) T Eu "tiu ce s*a +nt?m%lat, doamn$, .ise mena3era cu o !oce "ocat$) 1oleam co"urile de #unoi c?nd 6obert s*a a"e.at subit 3os "i a +nce%ut s$ %l?n#$) 6obert nu %l?n#e niciodat$, doamn$M Ceea ce ,7ra, bine+n(eles, "tia "i ea la el de bine) A"a c$ ,7ra $cu ceea ce miliarde de alte mame $cuser$, +nc$ de %e !remea australo%itecilor) C"i lu$ iul +n bra(e "i +l le#$n$ bl?nd, murmur?ndu*i +n ureche) Asta nu +l o%ri din %l?ns, nu, dar lacrimile se mai lini"tir$, de!enind sus%ine) ,7ra se +ntreba dac$ acest e!eniment neobi"nuit "i tulbur$tor dar care cu si#uran($ nu era !ital im%unea s$*"i sune so(ul la ser!iciu, c?nd au.i (i%$tul +n$bu"it al cameristei) ,7ra ridic$ ochii) Acolo %e ecran era ima#inea iahtului solar al iicei sale) Cn a ar$ de a%tul c$ una din mar#ini era u"or +ndoit$ +n sus, ar$ta e@act ca +n urm$ cu o or$) -ar acum sub ima#ine era o band$ ro"ie %e care scriaF AAccident +n cursa selenar$KB 5ar c?nd sonorul u dat mai tare, +n remarcile a#itate ale %re.entatorului nu e@ista nici un semn de +ntrebare) Ce!a r$u se +nt?m%lase cu -iana) Cel mai r$u dintre toate, %ilotul -ianei adic$ iica iubit$ a ,7rei nu r$s%undea la a%elurile de ur#en($ ale comodorului, "i se %$rea c$ r$ul %etrecut cu iahtul solar +i r$%ise cum!a %ilotul) Cn#ri3orarea teribil$ a ,7rei Subramanian era %oate cea mai %ersonal$ nenorocire %e care o %utea sim(i cine!a, dar nu o su%ort$ sin#ur$) Cu c?t mai mult na!etele utilitare s$%au +n misterul a ceea ce se %etrecuse cu -iana, cu at?t misterul %$rea s$ nu aib$ nici o "ans$ de a i de.le#at) 9ucr$torii de %e na!a comodorului intraser$ de mult +n ac(iune "i a3unseser$ la ca%sul$ de comand$ a -ianei) 6eu"ir$ s$ intre, o cercetar$, nu #$sir$ nici urm$ de %ilot) -ar nu asta era cel mai r$u) ' e@aminare mai am$nun(it$ de.!$lui a%tul c$ 3urnalul sin#urei su%a%e de intrare a ca%sulei s%unea c$ aceasta nu mai usese deschis$ de c?nd Eatasha +ns$"i se +mbarcase "i +nce%use cursa) -eci Eatasha nu numai c$ li%seaQ nici m$car nu %$r$sise !reodat$ ca%sula de comand$) 2oate acestea, bine+n(eles, erau im%osibile) -ar cate#oric ade!$rate) -e asemenea, comodorul "i echi%a3ul lui a!ea c?te!a .eci de alte %robleme %e care s$ +ncerce s$ le re.ol!e, toate dintr*odat$) ,ai erau "i celelalte "ase iahturi solare, care nu se mai a lau +ntr*un "ir ordonat "i acum erau +n %ericol s$ se ciocneasc$ unul de altul, %ilo(ii lor iind distra"i de ceea ce i se +nt?m%lase celui deal "a%telea din #ru%ul lor) Se d$du ordinul ca to(i s$*"i str?n#$ !elatura "i s$ a"te%te s$ ie cule"i) 6$m?neau ast el "ase mici #loan(e de materie care trebuiau urm$rite "i cum!a conduse s%re orbite de %arcare care s$ nu amenin(e tra icul +n s%a(iuP

-ar nu chiar acum) -e acele %robleme se %uteau ocu%a +n mod sistematic atunci c?nd tim%ul a!ea s*o %ermit$) 5ns$ +n ceea ce se +nt?m%lase cu Eatasha Subramanian nu era nimic sistemati.at) -is%ari(ia ei, +n circumstan(ele +n care a!usese loc, era %ur "i sim%lu im%osibil$) 2oate aceste lucruri erau oarte rele %entru to(i cei im%lica(i, iar du%$ aceea se +nr$ut$(ir$) Cn urm$toarele trei.eci "i "ase de ore +ntrea#a amilie Subramanian r$mas$ se adun$ +n buc$t$rie, cu tot cu mena3er$ "i buc$tar) C?nd 6obert se tre.i din somn cri.a de %l?ns trecuse, cu toate c$ el nu %$rea ca%abil s$ le e@%lice %$rin(ilor des%re ce usese !orba %?n$ c?nd +l +ntrebar$ dac$ a!ea !reo le#$tur$ cu sora lui "i el re%lic$F T Atasha a ado0mit e0cit$) 9a cin$ manc$ cu %o t$, s%re deosebire de to(i ceilal(i) Eici nu dormir$ %rea mult, a(i%ind +n otolii "i +ntin.?ndu*se c?te o 3um$tate de or$ %e cana%eaua de sub ereastra buc$t$riei) -ar niciunul dintre adul(i nu +ndr$.ni s$ se +nde%$rte.e de ecran mai mult de c?te!a minute, de ric$ s$ nu ie anun(at$ subit !reo e@%lica(ie a ceea ce se +nt?m%lase) Eu u anun(at$ niciuna) ', "tiri erau) ' in ormare +n#ri3or$toare !eni de la c$ut$torii de %e orbita circumterestr$ 3oas$, "i s%unea c$ acum erau escorta(i de c?te!a .eci de obiecte .bur$toare ar$mii care o eriser$ lumii %rima do!ad$ solid$ c$ ar uriile .bur$toare, sau ce!a asem$n$tor ar uriilor .bur$toare, erau reale) -e ce se a lau acoloK Ce !oiau eleK S%ecula(iile erau intense, dar nu a%$ru nici o e@%lica(ie, "i ast el aten(ia lumii se +ntoarse asu%ra altor %robleme) Aten(ia se +ntoarse s%re acel %unct din norul lui 'ort unde astronomii !$.user$ ce!a care sem$na %u(in cu, dar nu era, o su%erno!$) Acum e@%unerile oto#ra ice mai +ndelun#ate, cu #ru%uri mai %uternice de telescoa%e conectate +ntre ele, ar$tau c$ +ntr*ade!$r e@istase o radia(ie de ni!el sc$.ut care cate#oric nu se #$sise acolo +n studiile %recedente ale aceleia"i .one) Aten(ia se +ntoarse s%re remorcherele care tr$#eau tre%tat toate cele "a%te iahturi concurente %e orbite si#ure cele "ase r$mase ne!$t$mate "i #r$mada de material "i onat care usese -iana Eatashei) Aten(ia se +ntoarse s%re toate ca%italele "i ora"ele im%ortante ale lumii, niciunul dintre acestea neduc?nd li%s$ de Ae@%er(iB ca%abili de discu(ii interminabile %e tema +nt?m%l$rilor $r$ s$ creasc$ cu nimic #radul de +n(ele#ere a lor) A%oi +nce%u s$ sune tele onul) A doua .i situa(ia nu se +mbun$t$(i, "i nici +n .ilele urm$toare) ;ltimul lucru %e care l*ar i dorit ,7ra Subramanian era s$*"i lase co%ilul r$mas +n a ara ra.ei ei !i.uale, dar c?nd st$tu de !orb$ cu 6an3it c$.ur$ de acord c$ ar i "i mai r$u s$*l su%ere %e 6obert mai mult dec?t era de3a) A doua .i era duminic$) 6obert mer#ea la "coala de duminic$) Acea duminic$ nu era cu nimic di erit$ cu toate c$ ,7ra st$tu +ntr*o camer$ #oal$ din a%ro%iere tot tim%ul c?t 6obert, ca to(i ceilal(i co%ii handica%a(i din #ru%ul s%ecial al bisericii, o asculta %oliticos %e emeia care +l asista %e %astor citindu*le %o!e"ti din :iblie "i colora desenele cu ceea ce eti(a de l?n#$ 6obert numea A5isus /ristos %e o +ncruci"areB) 9unea se des $"ura atelierul la care unul dintre consilieri considerase c$ lui 6obert i*ar %l$cea s$ %artici%e) Acolo, 6obert Subramanian b$iatul care desco%erise de unul sin#ur %iesele de he@ominoM T Cn!$(a cu r$bdare "i a%arent cu %l$cere cum s$ um%le o cutie decorati!$ de creioane colorate cu c?te un creion din iecare culoare, %entru a i !?ndute +n micul ma#a.in de cadouri al atelierului) Cel %u(in %l?nsul lui 6obert +ncetase) Cn#ri3orarea, nedumerirea, #roa.nica su erin($ a %ierderii nu se terminaser$ +ns$ %entru ,7ra sau 6an3it) Eici a%elurile nu +ncetau, de la to(i cunoscu(ii "i de la un num$r incredibil de %ersoane %e care nu le cuno"teau deloc) ;nele erau o ade!$rat$ %acoste) 6onaldinho 'lsos, de e@em%lu, cer?ndu*"i iertare +n ca. c$ ei sim(eau c$ el ar

i ost +n !reun el !ino!atQ 2) 'rion :ledsoe, din Dasadena, cu sim%atie su%er icial$, dar mai mult ca s$ +ntrebe dac$ 6an3it a!ea !reo idee, orice el de idee, %e care dintr*un moti! oarecare nu o comunicase de3a autorit$(ilor, %ri!ind ceea ce se +nt?m%lase cu iica lui) A%oi erau re%orterii) 6an3it cre.use c$ %unctul culminant al in!a.iei +n intimitatea lui a!usese loc du%$ ce Eature %ublicase demonstra(ia ultimei teoreme a lui &ermat) Se +n"elase) Ce se +nt?m%la acum era mult mai r$u) Cu toate c$ %re"edintele ales :andara aran3ase ca %oli(ia s$ %$.easc$ +m%re3urimile casei Subramanian, ei erau e icien(i numai acolo "i nic$ieri +n rest) 'dat$ ce 6an3it se urc$ %e biciclet$ s$ %lece, era o %rad$ u"oar$) Ast el c$ nu se duse la uni!ersitate mai mult dec?t era strict necesar) -u%$ cin$ o l$sa %e ,7ra s$ studie.e articolele din re!istele ei "i %e 6obert 3uc?ndu*se cu bilele l?n#$ ea, "i se retr$#ea +n dormitorul %rinci%al c$ s$*"i %un$ la %unct urm$torul seminar) Atunci se +nt?m%l$) ,7ra ridic$ ochii de %e ecran, +ncrunt?ndu*se) Au.ise ce!a un (iuit electronic +nde%$rtat, %oate "i +n acela"i moment !$.use un ul#er de lumin$ aurie !enind %e sub u"$) ;rm$torul lucru %e care +l au.i u !ocea so(ului ei, un amestec de bucurie "i #roa.$) T -umne.euleM Stri#$) 2ash7, tu e"ti cu ade!$ratK -u%$ aceea nimic n*o mai %utu re(ine %e ,7ra de So7.a Subramanian de%arte de acea camer$) C?nd i.bi u"a de %erete +l !$.u %e so(ul ei holb?ndu*se la cine!a care st$tea l?n#$ ereastr$) 4ra o emeie t?n$r$) 4ra +mbr$cat$ cu minimum %e care l*ar %urta orice at$ care "tie %er ect c$ nici un str$in n*are s*o !ad$) 4ra o costuma(ie %e care ,7ra o !$.use destul de des %urtat$ de iica ei %rin cas$) 6e%et$ stri#$tul so(ului ei A2ash7MB "i $cu ceea ce orice mam$ ar i $cut +n asemenea circumstan(e absurde, se arunc$ asu%ra etei, +ncerc?nd s*o str?n#$ +n bra(e) Ceea ce se do!edi im%osibil) 9a un metru de siluet$ ce!a o +ncetini %e ,7ra, iar .ece centimetri mai t?r.iu o +ncremeni) Eu era ce!a ca un .id) Eu era nici m$car ce!a tan#ibil) Se %utea s%une c$ era ca o bri.$ c$ldu($ c$reia nu i se %utea o%une re.isten($) 'rice ar i ost, ,7ra +ncremeni chiar acolo, la distan($ de un bra( de orice %arte a acelei siluete care %urta chi%ul co%ilului %e care +l n$scuse, +l crescuse "i +l iubise) Ni care acum nici m$car nu se uita la ea) 'chii ei erau i@a(i %e 6an3it) C?nd !orbi, .iseF T Eu e rele!ant s$ discut$m cine sunt eu, doctor Subramanian) 5m%ortant este c$ trebuie s$ !$ %un multe +ntreb$ri "i trebuie s$ r$s%unde(i la toate) Ni a%oi, $r$ s$ a"te%te re%lica lui 6an3it, $r$ !reo e@%lica(ie sau chiar sim%l$ %olite(e, intero#area +nce%u) A,ulteB +ntreb$riK -a, cu si#uran($ acesta era cu!?ntul %otri!it) Continuar$ la in init du%$ ceas, tim% de a%roa%e %atru ore "i aco%ereau, ei bine, totul) A-e ce multe dintre triburile !oastre +"i distru# armeleKB AS%ecia !oastr$ a tr$it !reodat$ +n %aceKB ACe +nseamn$ cu!?ntul Ademonstra(ieA a%licat cercet$rilor dumnea!oastr$ %recedente asu%ra teoremei lui &ermatKB Ni unele chiar "i mai ciudateF A-e ce masculii "i emelele !oastre se +m%erechea.$ adesea chiar "i c?nd emela nu %oate conce%eKB NiF AEu a(i calculat o %o%ula(ie o%tim$ %entru %laneta !oastr$KB Ni A-e ce num$rul %o%ula(iei actuale +l de%$"e"te at?t de multKB A4@ist$ .one de mul(i kilometri %$tra(i %e %laneta !oastr$ care au o %o%ula(ie uman$ oarte redus$) -e ce nu a(i relocat acolo unii dintre oamenii din centrele urbane a#lomerateKB Cn tot acest tim% ,7ra st$tea acolo +ncremenit$) Dutea !edea totul) Eu se %utea mi"ca) Oedea, "i dorea s$ a3ute, str$daniile so(ului ei de a ace a($ intero#atoriului +i ciuda %ro%riei lui uluiri nea3utorate)

Ni ce +ntreb$riM A;neoriB +ntreba ea sau lucrul acela cu o !oce li%sit$ de in le@iuni care ar i %utut %ro!eni de la un cada!ru reanimat Acu!?ntul %e care +l olosi(i %entru un ansamblu de oameni este A(ar$A, alteori Ana(iuneA) Sunt dou$ conce%te di eren(iate, %oate, de m$rimeKB Dresu%usul tat$ al siluetei scutur$ din ca%) T Eicidecum) 4@ist$ unele ($ri cu numai c?te!a sute de mii de locuitori "i altele China, de e@em%lu cu a%roa%e dou$ miliarde) -ar +n ambele ca.uri e !orba de state su!erane adic$ na(iuni, se corect$ el) Silueta t$cu o cli%$) A%oiF T Cum a ost luat$ deci.ia de a anihila ca%acitatea electronic$ a na(iunilor, ($rilor sau statelor su!erane Coreea de Eord, Columbia, Oene.uela "i alteleK 6an3it o t$) T Cn consiliul Da@ %er &idem, %resu%un) Drobabil !a trebui s$*i +ntrebi %e unul dintre ei %entru un r$s%uns mai %recis s$ .icem %e 1amini :andara sau %e tat$l lui) C?nd silueta t$cu din nou, ad$u#$ ner!osF :ine+n(eles, %ot s%ecula) Ai !rea s$ ac astaK 'chii care nu erau ochii Eatashei +l %ri!ir$ tim% +ndelun#at) A%oi silueta .iseF T Eu) ;rmar$ un (iuit %$trun.$tor, o +n!olburare ra%id$ a aerului, "i silueta dis%$ru) ,7ra se %utea mi"ca din nou, "i o $cu) Aler#$ l?n#$ so(ul ei "i +"i arunc$ bra(ele +n 3urul lui) Statur$ +n t$cere, +mbr$(i"?ndu*se, %?n$ c?nd o b$taie %uternic$ la u"a din a($ +i $cu s$ tresar$) C?nd camerista deschise, cel %u(in .ece %oli(i"ti intrar$ +n u#$ c$ut?nd s$ areste.e %e cine!a) C$%itanul, cu r$su larea t$iat$, #? ?iF T Scu.e) 9ocotenentul de ser!iciu a !$.ut %e ereastr$ ce s*a +nt?m%lat "i ne*a alertat, dar c?nd am a3uns aici %ur "i sim%lu nu ne*am %utut a%ro%ia de cas$) Eici m$car nu am %utut atin#e %ereteleP Scu.a(i*m$) -use tele onul la ureche, +n tim% ce ,7ra +i asi#ura %e %oli(i"ti, care c$utau s?r#uincios %rin toate col(urile casei, c$ niciunul dintre ei nu %$(ise nimic) C$%itanul %use la loc tele onul la centur$) T -octor SubramanianK 9*a(i men(ionat %e 1amini :andara, iul %re"edintelui, +n con!ersa(ia dumnea!oastr$ cu aceaP Se o%ri, c$ut?nd cu!?ntul %otri!it %rin care s$ com%lete.e %ro%o.i(ia "i ne#$sindu*l) Cu aceea, +ncheie el) 6an3it a%rob$ din ca%) T -a, cred c$ da) T ,*am #?ndit eu, .ise cu #reu %oli(istul) Acum este su%us "i el aceluia"i intero#atoriu ca "i dumnea!oastr$, de c$tre aceea"i %ersoan$) 2oate acele "tiri a3unser$ la iecare om care %oseda sau a!ea acces la un tele!i.or) 2otu"i nimeni nu +n(elese %rea mult) Eici ceea ce mai r$m$sese din amilia Subramanian, nici restul omenirii) Eici m$car hoarda ;nu*Oir#ul$*Cinci care at?rna %rins$ +n ca%can$ %e trans%ortoarele lor de tru%e, %lutind %rin norul lui 'ort) Acele iin(e a!eau %reocu%$ri mult mai ur#ente dec?t cele ale rasei umane) Dentru ;nu* Oir#ul$*Cinci era +n re#ul$ s$ li se ordone s$ am?ne anihilarea rasei umane, dar ordinele %e care le d$duser$ ,arii 1alactici nu %$reau a (ine cont de ceea ce im%lica +nde%linirea acestor ordine) 4ra o %roblem$ de numere) Cam o sut$ %atru.eci de mii de ;nu*Oir#ul$*Cinci se +mbarcaser$ ini(ial %e trans%ortoare) Acest num$r nu se modi icase tim% de mai mult de .ece ani) 5ns$, nedorind s$ %iar$ $r$ descenden(i care s$ le continue linia #enetic$, ;nu*Oir#ul$*Cinci +"i %ermiseser$ lu@ul acelei scurte "i !iolente e@%lo.ii de se@ualitate) 6e.ultatele acelei or#ii se n$scuser$ de3a) -e a%t, erau de3a a%roa%e %e de%lin adul(iP

5ns$ armada nu usese echi%at$ ca s$ (in$ +n !ia($ un num$r at?t de mare de indi!i.i tim% +ndelun#at) 6e#eneratoarele mecanice care useser$ construite ast el +nc?t s$ urni.e.e aer, a%$ "i hran$ %entru o sut$ %atru.eci de mii de ;nu*Oir#ul$*Cinci erau or(ate s$ ac$ a($ unui num$r a%roa%e dublu de indi!i.i) Cnce%eau s$ cede.e sub aceast$ %resiune) Ni imediat a!eau s$ a%ar$ cri.ele) Cur?nd du%$ aceea, moartea) Ni ce a!eau s$ ac$ ,arii 1alactici +n aceast$ %ri!in($K 5E246'1\6594) Cn acea noa%te amilia Subramanian nu a!u %arte de %rea mult somn de a%t nimeni, indi erent de usul orar, %entru c$ cea mai mare %arte a lumii st$tea cu su letul la #ur$ +n a(a ecranelor la orice or$) ,ai +nt?i +l !$.ur$ %e 1amini :andara, %urt?nd numai un imens %roso% de baie, a"e.at %e mar#inea unei c$.i "i chestionat de aceea"i co%ie idel$ a Eatashei Subramanian care +l intero#ase "i %e tat$l ei) Eu a%$ru imediat o e@%lica(ie des%re cum a3unsese s$ se +nt?m%le res%ecti!ul e!eniment) Subiectul %rinci%al al acestor +ntreb$ri a!ea le#$tur$ +n #eneral cu ondarea Da@ %er &idem, de.!oltarea armei 2unetul 2$cut "i structura de comand$ a #ru%urilor care %lani icau "i e@ecutau misiunile acestuia) 1amini r$s%unse la iecare +ntrebare c?t %utu mai bine) Dentru detaliile tehnice ale 2unetului 2$cut scutur$ din ca% "i numi %e cine!a din echi%a de in#ineri care +l construise) Dentru %o!estea des%re ce a s%us cui ca s$ demare.e %roiectul, orienta intero#area c$tre secretarul #eneral al 'E;) C?nd +ntreb$rile !irau s%re eterna %redilec(ie a rasei umane %entru r$.boaiele +ntre !ecini, 1amini +"i ceru iertare) Acest lucru data de la +nce%uturile istoriei umane, s%use el, dar el %icase la sin#urul curs de istorie antic$ %e care +l urmase !reodat$) 5ns$ %ro esoar$ care +l %redase era +nc$ la Ncoala de Studii 4conomice din 9ondra) A"a era, cu toate c$ +n acel moment se a la +n concediu +n :eli.e) Anchetatorul o de%ista la ni"te ruine locale numite Altun /a) Acolo, +n %lin$ lumin$ a soarelui +n$bu"itor, cu o sut$ de antro%olo#i, turi"ti, #hi.i "i ( inalmente) %oli(ia statului :eli.e %ri!ind "i au.ind iecare cu!?nt rostit, dar inca%abili s$ se a%ro%ie de %artici%an(i, %seudo*Eatasha ceru "i ob(inu un re.umat de istorie militar$ a rasei umane) Dro esoara +i o eri tot ce !oia) Cnce%u cu %rimele na(iuni recunoscute sumerienii, akkadienii, !echii babilonieni "i hiti(ii +n acele !remuri de demult +nainte ca ceea ce este numit Aci!ili.a(ieB s$ e@%lode.e dincolo de !alea ertil$ dintre 2i#ru "i 4u rat %entru a cuceri 4#i%tul, China, 4uro%a "i +n cele din urm$ +ntrea#a lume) 'riunde mer#eau oamenii, oricare le*ar i ost !ecinii, oric?t de bo#at ar i ost traiul lor, da, ei tot +"i luau %or(ia re#ulat$ de r$.boaie s?n#eroase "i uci#a"e) Cn total simulacrul Eatashei Subramanian intero#$ a%roa%e dou$.eci de oameni) 'rice +ntreba, ei r$s%undeau nu nea%$rat iind +ntreba(i mai +nt?i) Cel mai +ncet +n r$s%unsuri u un %roiectant de bombe nucleare din Amarillo, 2e@as, care re u.$ s$*i dea detalii des%re construc(ia armei nucleare cu%rinse +n 2unetul 2$cut) Eu r$s%unse nici chiar c?nd i se inter.iser$ m?ncarea, a%a sau dre%tul de a olosi toaletaP D?n$ ce +n inal admise c$ dac$ %re"edintele Statelor ;nite +i d$dea %ermisiunea s$ !orbeasc$, el se !a su%une) 5nter!iul care urm$ cu %re"edintele dur$ mai %u(in de dou$.eci de minute +nainte ca acesta, e!alu?nd situa(ia "i im%actul ei %robabil asu%ra !ie(ii "i con ortului s$u, .iseF A' , la dracu0, s%une*i ce !rea)B 5ntero#$rile non*sto% ale simulacrului se +ntinser$ cu totul %e !reo cinci.eci "i una de ore) A%oi dis%$ru %ur "i sim%lu) 5ar c?nd 6an3it "i ,7ra com%arar$ +nre#istr$rile ultimului "i %rimului intero#atoriu, ur$ uimi(i s$ constate c$ buclele ei se a lau +n acela"i loc) Eu se citea oboseal$ %e a(a sau +n !ocea ei) /ainele sumare nu erau %$tate de ine!itabilele irimituri de m?ncare (care m?ncareK Eu usese !$.ut$ m?nc?nd) sau de recarea in!oluntar$ de un %erete !$ruit) T Dur "i sim%lu nu*i real$, se minun$ 6an3it) So(ia lui s%useF

T Eu, nu e) -ar unde e cea real$K Dentru c$ ,7ra "i 6an3it erau la urma urmelor doar sim%li oameni, a!eau ne!oie de odihn$) Eu a!eau %arte de ea) Ast el c$ ,7ra l$s$ instruc(iuni stricte ser!itorilor s$ nu ie deran3a(i +nainte de ora .ece diminea(a, +n a ar$ de ca.ul c?nd s ?r"itul lumii ar i %$rut iminent) A%oi, c?nd ,7ra deschise un ochi, !$.u a(a +n#ri3orat$ a buc$tarului a%lecat$ %este ea "i desco%eri c$ era abia cu %u(in %este "a%te, +i d$du un cot ra%id +n coaste so(ului ei nemi"cat) Asta +n ca. c$ +ntr*ade!$r !enea s ?r"itul lumii, iindc$ nu !oia ca el s$*l rate.e) Ni +ntr*ade!$r, cine s$ s%un$ c$ nu era a"aK Oe"tile %e care le aducea buc$tarul relatau c$ Asu%erno!aB din 'ort se tre.ise din nou la !ia($, cu toate c$ numai cu o mic$ %arte din ener#ia des $"urat$ +nainte) De m$sur$ ce din ce +n ce mai multe dintre marile telescoa%e o%tice ale D$m?ntului se balansau ca s$ %oat$ %ri!i mai bine, se do!edi c$ nu e@ista o sin#ur$ surs$ %entru noua emisie de radia(ii) 4rau mai mult de o sut$ cinci.eci de surse "i (du%$ cum s%unea %re.entatorul "tirilor, +n acela"i tim% +n#ri3orat "i oarte con u.) anali.a -o%%ler mai demonstra ce!a +n %ri!in(a lor) 2oate se mi"cau) Se mi"cau +n direc(ia #eneral$ a interiorului sistemului solar, de a%t +n direc(ia D$m?ntului +nsu"i) 6eac(ia lui 6an3it u una ti%ic$ %entru el) Dri!i +n #ol tim% +ndelun#at) A%oi $cu A/rnB "i se +ntoarse %e %artea cealalt$, %robabil ca s$ continue s$ doarm$) ,7ra se #?ndi s$ +ncerce acela"i lucru, dar o scurt$ tentati!$ +i do!edi c$ era im%osibil) 2recu minu(ios %rin ritualurile matinale "i s ?r"i +n buc$t$rie acce%t?nd o cea"c$ de ceai, dar nu "i con!ersa(ia, de la buc$tar) Ca s$*l e!ite, +"i lu$ ceaiul +n #r$din$ s$ se #?ndeasc$) 1?ndirea era ce!a la care ,7ra de So7.a Subramanian se %rice%ea destul de bine) 2otu"i +n diminea(a aceea nu*i mer#ea) Doate din cau.$ c$ buc$tarul l$sase tele!i.orul deschis +n buc$t$rie "i chiar "i de a ar$ ,7ra %utea s$ aud$ !ocile +n surdin$ nes%un?nd nimic de interes real, %entru c$ a#en(iile de "tiri nu "tiau nimic interesant care s$ nu i ost s%us +n %rimul lor anun() Doate era din cau.$ c$ lucrul la care ea !oia cu ade!$rat s$ se #?ndeasc$ era eni#ma ine@%licabilei a%ari(ii care sem$na at?t de mult cu iica ei, dar nu era ea) Doate de !in$ era doar c$ldura soarelui de diminea($, +m%reun$ cu e@tenuarea ei) ,7ra adormi) C?t tim% dormi +ntins$ %e "e.lon# +n lumina soarelui, nu %utea s%une) C?nd ce!a o tre.i, obser!$ imediat c$ soarele era remarcabil mai sus %e cer, iar buc$tarul "i camerista $ceau ridicol de mult .#omot +n buc$t$rie) A%oi au.i !ocea slab$ de la tele!i.or din cau.a c$reia $ceau ei at?ta .#omot) 4ra o transmisie, %rins$ din +nt?m%lare de unul dintre monitorii de %e orbita circumterestr$ 3oas$, "i %ro!enea de la #ru%ul orbit?nd de iahturi s%a(iale care useser$ c?nd!a concuren(ii %rimei curse solare or#ani.ate !reodat$) Oocea era una %e care at?t ,7ra, c?t "i 6an3it o cuno"teau bine) T A3utor, s%unea #lasul amiliar) 2rebuie s$ m$ scoat$ cine!a din ca%sul$ +nainte s$ se termine re.er!a de aer) Oocea +ncheia cu o in orma(ie inutil$ %entru ,7ra "i 6an3itF Sunt Eatasha de So7.a Subramanian, ost c$%itan al iahtului solar -iana, "i habar n*am ce caut aici) 1A9465A -4 D'626424) Cu dou$.eci "i %atru de ore +n urm$, ,7ra Subramanian ar i %utut 3ura c$ e@ista un sin#ur lucru %e care "i*l dorea %e lume, "i anume c$ a le c$, +n ciuda tuturor %robabilit$(ilor, iica ei era !ie "i ne!$t$mat$) Asta usese atunci) Acum a!ea acea do!ad$) A!ea chiar "i do!ada echi%elor de ur#en($ care r$s%unseser$ imediat S) ') S)*ului Eatashei) 4le transmiseser$ %rin radio lumii care a"te%ta c$ t?n$ra dis%$rut$ nu numai c$ era +n !ia($ "i du%$ c?te +"i %uteau da seama s$n$toas$, ci acum "i +n si#uran($, %entru c$ se a la +n rachetele lor +ndre%t?ndu*se de3a s%re %unctul de cone@iune al 94' cu C?rli#ul S%a(ial)

Dentru ,7ra nu era su icient) Acum !oia ca iica sa s$ ie +n bra(ele ei) Eu la mii de kilometri distan($, $r$ !reo "ans$ de a a3un#e acolo i.ic tot tim%ul s$%t$m?nilor c?t +i lua C?rli#ului s*o aduc$ acas$) Cn acea sear$ ,7ra studia "tirile +n s%eran(a c$ !a #$si ce!a care s$ nu ie nici +ns%$im?nt$tor nici de ne+n(eles, c?nd (i%$tul ei +l aduse %e 6an3it +n !ite.$) T ;iteM Stri#$ ea, lutur?nd m?na s%re ima#inea de %e ecran) Care a%roa%e +i smulse un (i%$t "i lui 6an3it, c$ci ceea ce %ri!eau era iica lor Eatasha "i nu, era con!ins$ de asta, nu acea co%ie ireal$ a Eatashei sale care %etrecuse a%ro@imati! cinci.eci de ore chestion?nd at?(ia membri ai rasei umane) 6an3it nu "tia ce s%unea "i nici nu*i %$sa +n acel moment) Se +ndre%t$ s%re biroul lui, cu ,7ra al$turi, l$s?nd +n urm$ ima#inea de %e ecran) Eu*"i %ierdu tim%ul +ncerc?nd s$ ob(in$ o le#$tur$ tele onic$ obi"nuit$ cu ca%sula C?rli#ului care o aducea +na%oi %e iica lui ade!$rat$) 6an#ul a!ea %ri!ile#iile lui) A%el$ la canalele e@ecuti!e care +i erau deschise iind membru al consiliului de administra(ie al C?rli#ului S%a(ial "i +n mai %u(in de un minut %ro%ria lui iic$ se uita la el de %e %atul din ca%sula antiradia(ii) -ur$ ce!a mai mult ca real$ Eatasha s*o asi#ure %e mama ei c$ aceast$ Eatasha cu %$rul ciu ulit, sutienul %$tat, deloc asem$n$toare cu imaculata Eatasha*anchetatorul era cu ade!$rat acea Eatasha %e care o !oia ,7ra) -e asemenea era, du%$ cum reu"i +n cele din urm$ s$*"i con!in#$ %$rin(ii, !ie "i ne!$t$mat$, de"i absolut inca%abil$ s$ s%un$ cum a3unsese s$ s ?r"easc$ +n ca%sula +n care cu si#uran($ nu se a lase atunci c?nd usese c$utat$) 2oate astea erau bune, dar nu su iciente ca s*o satis ac$ %e ,7ra) Dier.?ndu*"i o dat$ iica +n mod +ns%$im?nt$tor "i a%arent ire!ocabil, nu era %re#$tit$ s$ renun(e la %re.entul contact) Doate nu ar i $cut asta ore +ntre#i dac$ Eatasha +ns$"i nu ar i %us ca%$t con!orbirii) 6idic$ ochii de la camer$ +nt?i iritat$, a%oi uimit$ "i +n inal cu ce!a a%ro%iat de team$) T ', -umne.eule, stri#$) Asta e co%ia mea des%re care se !orbeaK De canalele de "tiri du*te s$ !e.i cu ochii t$iM Se duser$, "i a%oi re!$.ur$ totul de la +nce%utul mesa3ului creaturii, +nce%ea cu o e@%lo.ie de lumin$) A%oi imita(ia de Eatasha rostea $r$ nici o introducereF T O$ salut, membri ai rasei umane de %e D$m?nt) A!em trei %robleme s$ !$ comunic$m, du%$ cum urmea.$) ;nu acel membru al ,$rilor 1alactici %re.ent +nainte +n a%ro%iere a %$r$sit aceast$ .on$ astronomic$, noi %resu%unem c$ %entru a se al$tura to!ar$"ilor s$i) Eu se "tie c?nd !a re!eni sau ce !a ace atunci) -oi %rinci%alii no"tri conduc$tori au a3uns la conclu.ia c$ !e(i considera mai u"or s$ discuta(i cu noi dac$ "ti(i cum ar$t$m) Cn consecin($ !om %re.enta ima#ini cu a%ro@imati! cinci.eci "i cinci dintre cele mai acti!e s%ecii de %artea ,arilor 1alactici, +nce%?nd cu noi +n"ine, care suntem cunoscu(i sub numele de Eou$*,embre) 2rei, "i inal ;nu*Oir#ul$*Cinci nu se %ot +ntoarce acum acas$ din cau.a li%sei %ro!i.iilor necesare) Stoca(ii*,a"in$ %re er$ s$ nu %lece $r$ ei) Drin urmare ambele s%ecii !or cobor+ %e %laneta !oastr$) Cele trei s%ecii men(ionate +i includ %e to(i cei +ns$rcina(i cu %roblemele #enerate de cei ca !oi) 5ns$ nu !$ alarma(i) ,arii 1alactici au anulat ordinele de sterili.are a %lanetei !oastre) Cn orice ca., c?nd sosesc ;nu*Oir#ul$*Cinci, ei !or ocu%a teritorii %e care !oi nu le utili.a(i) Aici se +ncheie comunica(ia) Ni se +ncheie) ,7ra "i 6an3it se uitar$ unul la altul stu%e ia(i) T Ce .one cre.i c$ o s$ ocu%eK Cntreb$ ,7ra) 6an3it nu +ncerc$ s$*i r$s%und$, %entru c$ el %ersonal a!ea o +ntrebare mai ur#ent$)

T Ce b$nuie"ti c$ au !rut s$ s%un$ %rin sterili.area %laneteiK Creaturile care +"i s%uneau Eou$*,embre nu numai c$ le ar$tar$ toate iin(ele a"a cum %romiseser$ iar "i iar, %e toate ecranele lumii dar le o erir$ "i un comentariu +nso(itor) AEoi ne numim Eou$*,embreB, s%unea !ocea, A%entru c$, du%$ cum !ede(i, a!em nou$ membre) 4@ist$ c?te %atru %e iecare latur$ utili.ate +n #eneral %entru trans%ort) Cel de la s%ate este olosit %entru orice altce!a)B De iecare ecran era o ima#ine a creaturii %e care o descria !ocea) T Seam$n$ cu un #?ndacM 4@clam$ buc$tarul) Chiar sem$na, dac$ un #?ndac ar i %utut %urta centuri din material metalic lucios +ntre iecare %ereche de membre) -u%$ cum %romisese !ocea, mai e@ista un alt membru la ca%$tul tru%ului, ce!a ca trom%a unui ele ant #?ndi ,7ra, dar mai sub(ire "i su icient de lun# ca s$ a3un#$ la ca%$tul din a($ unde %$reau s$ se a le #ura "i ochii) 5ar dac$ Eou$*,embre %$reau bi.ari m$ ro#, s$ recunoa"tem, erau su icient de bi.ari din orice %unct de !edere normal urm$torii com%etitori %e list$ erau cate#oric "i mai ciuda(i) A doua s%ecie %re.entat$ aducea cel mai mult cu un el de ie%ura" slab, cu toate c$ unul de o culoare lila nes$n$toas$ +n loc de mai amiliarul ro.) (Comentariul +nso(itor olosea re eritor la ei denumirea ;nu*Oir#ul$*Cinci, chiar cu ce!a tim% +nainte ca oamenii s$ "tie de ce)) Cea de*a treia era cea mai asem$n$toare ca as%ect iin(elor umane (cu toate c$ nu oarte mult) dintre nou* desco%eri(ii to!ar$"i de #ala@ie ai omenirii) Alte s%ecii %re.entate mai t?r.iu %e %arcursul emisiunii se bucurau de %?n$ la dou$s%re.ece membre "i %oate "i mai multe tentacule (uneori erau #reu de distins cu certitudine)) 5ns$ acea a treia s%ecie, cu numele ciudat de Stoca(i*,a"in$, a!ea numai amiliarele dou$ bra(e, dou$ %icioare "i un sin#ur ca%) Eu e@ist$ nici o %osibilitate de a e!alua dimensiunile) Duteau i de m$rimea unei marmote sau uria"i ca ni"te mon"tri de circ, dar cate#oric nu erau #enul de iin($ %e care s$ !rei s*o +nt?lne"ti +ntr*o noa%te +ntunecoas$) 4rau hido"i) -e a%t cel mai amabil e%itet olosit de oricare dintre comentatorii de "tiri din lume %entru descrierea lor usese AdiabolicB) A%oi ecranele de!enir$ "i mai stranii) Creaturile care urmar$ a!eau toate culorile ima#inabile, adesea mai multe culori ciocnindu*se una de alta +n ti%are ca de camu la3 care r$neau ochii) 4@istau #ame de %ene rare "i (e%oaseQ a!eau orice arhitectur$ ima#inabil$Q iar acelea erau numai ormele ba.ate %e carbon) Cele care ar$tau cel mai mult cu ni"te ali#atori +ndesa(i +n costume demodate de sca andru nu mai ur$ at?t de u"or de +n(eles, %?n$ c?nd se de.!$lui c$ %ro!eneau dintr*o lume cu o atmos er$ la el de brutal$ ca undul oceanelor %$m?ntene, iar luidul unc(ional al biolo#iei lor era dio@idul de carbon su%rasaturat) Dractic %re.entarea %e care ,7ra nu se %utea ab(ine s$ n*o numeasc$ Acircul ciuda(ilorB nu se +ncheie cu etalarea celor cinci.eci "i cinci cele mai a!ansate s%ecii ale #ala@iei) 4ra un s%ectacol continuu) -u%$ ce iecare s%ecie +"i a!u momentul de #lorie %e ecranele D$m?ntului, %rocesiunea re+nce%u, din nou cu Eou$*,embre) -i eren(a era c$ de data aceasta e@ist$ un conte@t) 4@tratere"trii erau %re.enta(i +m%reun$ cu na!ele lor s%a(iale +n orm$ de banan$ "i alte %$r(i ale lumii lor, iar comentariul +nso(itor era di erit) -esi#ur, totul era interesant) -u%$ a treia tur$ Subramanienii a laser$ c$, com%arati! cu dimensiunea a%ro@imati!$ a uneia dintre na!ele lor, un Eou$*,embre obi"nuit nu %utea a!ea mai mult de o%ts%re.ece sau dou$.eci de centimetri lun#ime) Ni, con orm comentariului la cea de*a doua a%ari(ie a Stoca(ilor*,a"in$, acel nume re%re.enta e@act ceea ce erau) 4rau stoca(i +n com%utere) 2ru%urile biolo#ice e@%use erau istorie, acum iecare membru al acelei rase su%ra!ie(uia numai sub orm$ de de%o.it electronic) Ast el +l in orm$ ,7ra %e 6an3it c?nd el se +ntoarse du%$ ce*l dusese %e 6obert cel adormit +n %at)

T /m, $cu, +ntorc?ndu*se +n otoliul a!orit) 4 con!enabil) Dresu%un c$ %o(i tr$i la in init, nu cre.iK T Drobabil, acce%t$ ea) 4u m$ duc s$*mi ac un ceai) OreiK Ooia) C?nd ea re!eni cu cele dou$ ce"ti, ecranul +l ar$ta %e un Eou$*,embre +nl$tur?nd materialul dintre dou$ articula(ii ale altuia "i a%oi rec?nd carnea e@%us$ cu cel de*al nou$lea membru al s$u) T /ei, .ise ,7ra %un?nd o cea"c$ +n a(a so(ului ei) Ce ace, +l s%al$ %e cel$laltK T Doate +i schimb$ uleiul) Cine "tieK Au.i, toate astea sunt +nre#istrate, de ce nu*l +nchidem acum "i s$ ne +ntoarcem c?nd !remK T :un$ idee, s%use ,7ra +ntin.?ndu*se "i stin#?nd tele!i.orul +n locul lui) 'ricum !oiam s$ te +ntreb ce!a) Ce anume nu am !$.ut +n %arada astaK 6an3it a%rob$ din ca%) T Ntiu) De cei des%re care !orbesc ei) Cei %e care +i numesc ,arii 1alactici) T 4@act ei, "i %ar im%ortan(i) Ni totu"i nu ni*i arat$) -5E E'; ACAS\) C?nd Eatasha, ade!$rata Eatasha, se a la +na%oi +n %atul ei din casa din Colombo, era de a"te%tat c$ e@%lica(iile adresate lumii de c$tre non*Eatasha s$ i ost +ncheiate de mult) 4i bine, erauP 'arecum) Adic$, toate cele "ai.eci "i dou$ de ore useser$ re%etate de trei ori "i a%oi se o%riser$, dar din %ro%riile lor moti!e Eou$*,embre +nc$ mai d$deau s%ectacole la iecare c?te!a .ile) S%ecia uman$ nu considera acest lucru o binecu!?ntare) Oocea Eou$*,embre nu !orbea numai +n en#le.$) 6e%et$ +n a%roa%e iecare limb$ "i dialect olosit de !reun #ru% de oameni su icient de mare ca s$ dis%un$ %e unde!a de s%a(iu de emisie) Asta +nsemna un num$r mare, destul de mare ca s$ ocu%e cone@iunile sateli(ilor +n detrimentul a acerilor umane) ;n alt e ect u c$ +i o eri Eatashei o #r$mad$ de tim% ca s$*"i studie.e simularea care a%$rea %e ecran tricoul minuscul, bucla rebel$ de %e urechea st?n#$ "i tot restul) Eu se schimb$ niciodat$) -ar nici nu era un s%ectacol %e care Eatasha s$ se bucure s$*l %ri!easc$) T Cmi d$ iori, admise ea +n a(a %$rin(ilor ei) 4u +ns$mi, s%un?nd lucruri %e care "tiu c$ nu le*am s%us niciodat$, dar sunt euM T Eu e"ti tu, iubire, +i s%use mama ei re.onabil) 2e*au co%iat cum!a, %resu%un c$ %entru a a!ea %e cine!a care s$ !orbeasc$ +n numele lor "i s$ nu arate ca un co"mar) T -ar eu unde eram c?nd ei $ceau astaK Eu*mi amintesc nimicM 9*am !$.ut %e 6on 'lsos +ncerc?nd s$*mi ure !?ntul solar, "i dintr*odat$ eramP 4i bine, nu "tiu unde) ;n el de nic$ieri) 4ra doar c$ldu( "i con ortabil %oate a"a cum m$ sim(eam c?nd eram +nc$ +n interiorul t$u, mam$) ,7ra cl$tin$ din ca% uluit$) T 6obert ne*a s%us c$ erai ericit$) T Dresu%un c$ eram) Ni urm$torul lucru %e care +l "tiu e c$ st$team la comen.i, stri#?nd du%$ a3utor, cu -iana %r$bu"it$ toat$ +n 3urul meu) ,7ra o m?n#?ie %e bra() T Ni ai %rimit a3utor, iubito, %entru c$ e"ti aici) Ni iindc$ ai %omenit de 'lsos, mai ai +nc$ %atru mesa3e !enite de la el +n tim% ce dormeai) 2oate s%un c?t de r$u +i %are "i +ntreab$ dac$ te %oate !edea ca s$*"i cear$ scu.e) Acest lucru o $cu +n s ?r"it %e Eatasha s$ .?mbeasc$) T :ine+n(eles c$ %oate, .ise) -oar c$ nu chiar acum) 4@ist$ !reun mic de3unK Dentru ma3oritatea omenirii acele re%eti(ii $r$ lo#ic$ a transmisiei e@traterestre +nsemnau o teribil$ risi%$ de tim% "i de resurse de comunica(ii) Cns$ nu %entru toat$ lumea) ,embrii micului cult al satani"tilor !$.user$ ima#inile %restocare ale Stoca(ilor*,a"in$ "i deciseser$ imediat c$

umanoi.ii cu blan$ (e%oas$ erau cu ade!$rat re%re.entarea dia!olului la el cum deciseser$ instantaneu "i alte c?te!a milioane de s%ectatori dar, comentau ei, nu era un lucru r$u) ,aiestatea Sa Satanic$ trebuia !enerat$, nu ur?t$) Scri%turile o do!edeau, dac$ erau citite cum trebuia, c$ci 9uci er usese alun#at din r$i din cau.a asasinatului +n $%tuit de +n#erii ri!ali) A4l nu este du"manul nostruB, s%unea ra%sodic unul dintre e%isco%ii lor) A4 +m%$ratul nostruMB Ceea ce aleseser$ s$ cread$ %u(inii membri ai bisericii, +n #eneral din sud*!estul Americii, nu %re.enta %rea mare im%ortan($ %entru omenire cu e@ce%(ia a doi actori) ,ai +nt?i, era +n#ri3or$toarea remarc$ %ri!ind Asterili.areaB D$m?ntului) 5m%lica a%tul c$ acele orori e@traterestre a!eau ca%acitatea de a distru#e omenirea dac$ a"a !oiau, iar asta nu era ce!a u"or de uitat) Ni, +n al doilea r?nd, satani"tii nu mai erau o m?n$ de (icni(i) Chiar "i un (icnit ar i recunoscut cum sun$ o%ortunitatea b$t?nd la u"$) Dro itar$ de oca.ie) 'rice satanist care a!ea +n or#ani.a(ie un statut mai +nalt dec?t cel de lustruitor de strane a%$ru imediat la orice talk*shoI +l !oia) S%eran(a lor era ca lumea s$ ie %lin$ de al(i (icni(i ca ei, dar care %ur "i sim%lu nu erau recruta(i +n !enerarea Satanei iindc$ nu useser$ +nc$ con!in"i c$ acesta e@ista) Satani"tii s%erau ca ace"ti (icni(i s$ ie adu"i +n r?ndurile lor de ima#inea demonicilor Stoca(i*,a"in$) A!eau dre%tate) D?n$ s$ se +ncheie cea de*a treia %re.entare a res%in#$toarelor creaturi numite Stoca(i*,a"in$, a%ro@imati! o sut$ de mii de con!erti(i subit im%lorau +m%$rt$"ania +ntru Satana) 9a %rima reluare, con#re#a(ia bisericii sataniste num$ra de3a milioane, iar dou$ secte sataniste com%etitoare adic$ eretice se lu%tau cu ea %entru membri) Alte culte "i %seudoreli#ii %ros%erau "i ele, dar niciuna at?t de mult ca satani"tii) Cu to(ii erau, bine+n(eles, (icni(i) T Sau %e*a%roa%e, +i s%use 6an3it lui 1amini :andara c?nd tele ona) -e ce*(i aci #ri3i din cau.a lorK T Dentru c$ "i o %ersoan$ (icnit$ %oate a%$sa %e tr$#aci, 6an3) Eu*i a"a c$ Eatasha a %rimit amenin($ri cu moarteaK 6an3it se #?ndi un tim% +nainte de a r$s%unde) &iica lui insistase oarte mult s$ nu se !orbeasc$ des%re asta, totu"iP T D$i, da, admise el) Chestii stu%ide) 4a nu le ia +n serios) T 4i bine, eu le iau, +l in orm$ 1amini, la el "i tata) A dat ordin s$ !$ ie %$.it$ casa dou$.eci "i %atru de ore din dou$.eci "i %atru "i s$ a!e(i "i #$r.i care s$ !$ +nso(easc$ dac$ !reunul dintre !oi iese) 6an3it scutur$ din ca%) T Eu cred c$ e necesarP Cnce%u) T Eu contea.$ ce cre.i tu, .ise 1amini !esel) 2ata e %re"edinte acum, a"a c$ el e cel care d$ ordinele) 'ricum, dac$ n*ar i ederalii, ar i altcine!a) Ni %rietenul t$u Horis Oorhulst a %rimit amenin($ri) A instalat de3a o serie de %a.nici +narma(i +n 3urul ba.ei C?rli#ului S%a(ial) Acum se #?nde"te s$ %un$ or(ele de securitate ale C?rli#ului +n 3urul oricui are le#$tur$ cu %roiectul) 5nclusi! tu) 6an3it deschise #ura s$ %roteste.e nu at?t %entru c$ nu ar i su%ortat ideea de a i %$.it dou$.eci "i %atru de ore %e .i c?t antici%?nd reac(ia iicei lui dar 1amini nu*i l$s$ nici o "ans$) T A"a c$ !e.i, 6an3it, .ise el +m%$ciuitor, oricum o s$ se +nt?m%le) E*are rost s$ te o%ui) Ni, s$ "tii, asta ar %utea s$ !$ sal!e.e !ie(ile) 6an3it o t$) T Dentru c?t tim%K Cntreb$) T Cel %u(in %?n$ a3un# aici acei ;nu*Oir#ul$*Cinci, .ise 1amini #?nditor) De urm$, cine "tieK

:un$ +ntrebare, admise 6an3it +n sinea lui) 6$m?nea doar +ntrebarea oarte di erit$ cum a!ea s$ le anun(e %e ,7ra "i %e Eatasha des%re %lan) 'ca.ia se i!i a%roa%e imediat) Cum +ncheie con!orbirea cu 1amini se duse s$*"i caute amilia "i +i #$si %e !eranda din s%atele casei cu binocluri, studiind constela(iile care con(ineau o mare %arte a norului lui 'ort) 2rec?ndu*i binoclul Eatashei, ,7ra +i s%use so(ului eiF T Se a%ro%ie) 2ash7K 9as$*l "i %e tata s$ se uite) 4a +l l$s$) 6an3it nu a!u nici o di icultate s$ #$seasc$ %at$ str$lucitoare de lumin$ care du%$ cum s%uneau e@%er(ii !enea de la emana(iile rachetelor de decelerare ale armadei ;nu* Oir#ul$*Cinci care se a%ro%ia) Eu era %entru %rima oar$ c?nd o !edea) Chiar +nainte de a se anun(a c$ acei ;nu*Oir#ul$*Cinci au de #?nd s$ r$m?n$, telescoa%ele #i#antice ale D$m?ntului urni.aser$ detalii mult mai am$nun(ite "i ima#ini mult mai detaliate %entru emisiunile de "tiri ale lumii) -ar ei se a%ro%iau) 6an3it cobor+ binoclul "i*"i drese !ocea) T 4ra 1amini la tele on, s%use "i relat$ ceea ce +i %o!estise) -ac$ se a"te%tase ca iica lui s$ obiecte.e la amestecul adul(ilor +n !ia(a ei, se +n"elase) 4a ascult$ cu r$bdare, dar tot ce s%use uF T 1$r.ile astea sunt ca s$ ne %rote3e.e de nebunii satani"ti, nuK -ar cine lutur$ m?na s%re stelele de deasu%ra ca%ului o s$ ne %rote3e.e de eiK Aceasta era +ntrebarea %e care "i*o %unea toat$ lumea "i*o %unea sie"i "i +ncerca s$*i +ntrebe chiar %e in!adatori, 3um$tate dintre cei mai im%ortan(i oameni ai lumii +ncerc?nd s$ !orbeasc$ +n micro oane care transmiteau +ntrebarea lor +n direc(ia armadei care se a%ro%ia) 4@istau multe +ntreb$ri, re eritoare la %lanurile lor, inten(iile, moti!ele %entru care !eniser$ de a%t %e D$m?nt multe, multe +ntreb$ri, +n multe limbi, de la mul(i oameni mari "i mici) Eu %rimir$ nici un r$s%uns) 6asa uman$ nu $cea a($ cu u"urin($ situa(iei) Deste tot %e D$m?nt "i +n tunelele de la!$ de %e 9un$, "i %e orbit$, "i oriunde %useser$ %iciorul iin(ele umane oamenii erau stresa(i de ceea ce a!ea s$ urme.e) Eici chiar amilia Subramanian nu era imun$) ,7ra +"i rodea din nou un#hiile, cum nu mai $cuse de la +nce%utul adolescen(ei) 6an3it %etrecea ore +ntre#i la tele on cu a%roa%e iecare %ersoan$ im%ortant$ %e care o cuno"tea ("i asta +nsemna oarte mul(i oameni im%ortan(i), +n s%eran(a c$ !reunul dintre ei ar %utea a!ea de +m%$rt$"it !reo idee +n(elea%t$ care lui nu*i !enise) (Eu a!eau)) Cntre tim%, Eatasha +ncerca obsesi! s$*l +n!e(e %e micul 6obert s$ citeasc$ +n %ortu#he.$) A%oi +ntr*o diminea($, c?nd luau micul de3un, se au.i dintr*odat$ o eru%(ie de #lasuri ridicate de a ar$) C?nd 6an3it deschise u"a s$ se uite, !$.u %atru #ardieni +n uni orm$ cu %istoalele scoase "i +ndre%tate s%re 3um$tate de du.in$ de necunoscu(i) -e a%t, nu to(i erau necunoscu(i) ,a3oritatea erau tineri, +ncrunta(i, cu m?inile ridicate, dar +n mi3locul lor se a la cine!a %e care, de"i ar$ta oarecum mai +n !?rst$ dec?t ultima dat$ c?nd +l +nt?lnise, 6an3it +l recunoscu imediat) T Colonele :ledsoe, .ise) Ce cau(i aiciK Situa(ia ceru c?te!a ne#ocieri) Ca urmare, lt) *col) (ret)) :ledsoe %rimi %ermisiunea s$ intre +n cas$, cu toate c$ numai +nso(it de c$%itanul #$r.ilor, cu %istolul +n m?n$) 4scorta lui :ledsoe r$mase a ar$, a"e.a(i %e 3os cu m?inile deasu%ra ca%ului "i restul echi%ei srilanke.e asi#ur?ndu*se c$ r$m?n a"a) S*ar %utea %resu%une c$ :ledsoe se sim(ea oarecum de.a!anta3at) Eu era ade!$rat) T ,ul(umesc c$ m*a(i l$sat s$ intru s$ !orbesc cu !oi, .ise) Eu !oiam s$ le dau m?n$ liber$ b$ie(ilor mei asu%ra #$r.ilor !oastre)

6an3it nu era si#ur dac$ trebuia s$ ie amu.at sau urios, dar decise s$ nu +ncerce s$*"i dea seama) 2recu direct la subiectF T -es%re ce s$ !orbimK Cntreb$) :ledsoe d$du din ca%) T Corect, hai s$ nu mai %ierdem tim%ul) ,$ a lu aici ca re%re.entant al %re"edintelui Statelor ;nite, iar el este con!ins c$ omenirea nu*"i %ermite s$*i lase %e acei e@tratere"tri asasini s$ ateri.e.e %e D$m?nt) Drimul im%uls al lui 6an3it u s$ +ntrebe cum +"i %ro%unea %re"edintele Statelor ;nite s$ +m%iedice acest lucru, dar so(ia lui i*o lu$ +nainteF T Ce*l ace %e %re"edintele dumnea!oastr$ s$ cread$ c$ %oate !orbi +n numele +ntre#ii omeniriK -e e@em%lu, 6usia "i China n*au "i ele ce!a de s%us +n %ri!in(a astaK S%re sur%rinderea lui 6an3it, :ledsoe %$rea s$ se i a"te%tat la +ntrebare) T 2r$i(i +n trecut, doamn$ Subramanian) Considera(i c$ ar mai e@ista cei trei mari) Eu*i a"a) 6usia "i China nu mai sunt dec?t ni"te ti#ri de h?rtieM Eu trebuie luate +n considerare) Continu$ s$ e@%lice, %e un ton dis%re(uitor, c$ ambele erau %reocu%ate de %robleme interne %e care +ncercau s$ le %$stre.e secrete) T 6e%ublica Do%ular$ China, e@%use el, a%roa%e c$ a %ierdut controlul asu%ra %ro!inciei Hilin +n a!oarea mi"c$rii &alun 1on#, iar ei nu*"i %ot %ermite a"a ce!a) ', desi#ur, n*a(i au.it niciodat$ de %ro!incia Hilin, nu*i a"aK 5ns$ de acolo #u!ernul chine. ob(ine mare %arte din cereale, ca s$ nu mai %omenim de automobile "i !a#oane) -a, a(i au.it bine) A#ricultur$ "i industrieM 5ar &alun 1on# se r$s%?nde"te %este #rani(a cu ,on#olia 5nterioar$) Cl$tin$ din ca% +ntr*un mod care ar i %utut i com%$timitor dac$ micul .?mbet din col(ul #urii n*ar i ost at?t de e!ident mali(ios) T Ni ru"iiK Stau chiar "i mai %rost) Cecenia e ca o ran$ in ectat$) Acolo tr$iesc musulmani, "i orice 3ihadist islamic din lume care +nc$ mai !rea s$ omoare eretici se !a duce +n Cecenia s$ %un$ m?na %e arm$ "i a"a s*au dus unele dintre cele mai im%ortante conducte de %etrol ale 6usiei) 5ar dac$ Cecenia se de.l$n(uie +n cele din urm$, mai sunt "i alte %ro!incii c$rora nimic nu le*ar %l$cea mai mult dec?t s$*i urme.e e@em%lul) ,7ra coment$F T Asta %are s$ !$ bucure) :ledsoe +"i (u#uie bu.ele) T S$ m$ bucureK Eu) Ce*mi %as$ mie ce %robleme au chine.oii "i rusnaciiK -ar cu si#uran($ asta sim%li ic$ lucrurile c?nd trebuie s$ trecem la ac(iune "i %re"edintele nu e ne!oit s$* "i ac$ #ri3i +n %ri!in(a lu$rii lor la bord) Aici inter!ii dumneata cu amilia, Subramanian) Dre"edintele are un %lan) 5ar !oi ace(i %arte din el) Atitudinea %e care 6an3it "i amilia s$ o a!useser$ a($ de musa irul nein!itat nu usese niciodat$ mai mult dec?t c$ldu($) Acum se con#ela ca #hea(a antarctic$) T Ce !re(iK Cntreb$ 6an3it, %e un ton care su#era c$ des%re orice ar i ost !orba e@istau oarte %u(ine "anse s$ se ob(in$) T 4 sim%lu, .ise :ledsoe) Oreau ca iica !oastr$, Eatasha, s$ a%ar$ la tele!i.iune "i s$ %o!esteasc$ cum, +n tim% ce era %ri.oniera lor, ei i*au s%us c$ Asterili.areaB D$m?ntului +nseamn$ uciderea tuturor iin(elor umane %entru ca e@tratere"trii s$ +l %oat$ lua +n st$%?nire) Eatasha inter!eni imediat) T Eu s*a +nt?m%lat asta, domnule :ledsoe) Eu*mi amintesc deloc c$ a" i ost ca%ti!$) 2at$l ei ridic$ o m?n$) T Ntie c$ e o minciun$, iubito, +i s%use) :ine, :ledsoe) -e ce !rei s$ inci(i la ur$ +m%otri!a acelor creaturiK T &iindc$ mai de!reme sau mai t?r.iu !om i ne!oi(i s$ le nimicim) Cum alt elK ', o s$*i l$s$m s$ ateri.e.e) -ar atunci tu, Subramanian, o s$ a%ari s$ anun(i c$ iica ta (i*a +ncredin(at

a%te care consideri c$ lumea trebuie s$ le cunoasc$, "i a%oi !a !eni "i Eatasha s$*"i s%un$ %o!estea) D$rea +nc?ntat de %roiect, se #?ndi 6an3it) T Ni %e urm$K Cntreb$) :ledsoe ridic$ din umeri) T Ci distru#em) Ci lo!im mai +nt?i cu 2unetul 2$cut ca s$ nu %oat$ ace nimic) A%oi arunc$m asu%ra lor toate or(ele aeriene americane cu toate bombele "i rachetele %e care le %ot c$ra, "i toate intercontinentalele) Eucleare "i de alte eluri) 1arante. c$ n*o s$ r$m?n$ nimic mai mare dec?t !?r ul de#etului du%$ ce termin$m) ,7ra %u ni, dar 6an3it u cel care !orbi) T :ledsoe, e"ti nebun) Cre.i c$ ei nu au %ro%riile lor armeK 2ot ce o s$ reu"e"ti o s$ ie uciderea a c?tor!a mii de %ilo(i "i o s$*i su%eri r$u %e e@tratere"tri) T -e dou$ ori #re"it, .ise :ledsoe cu dis%re() 2oate a!ioanele americane sunt tele#hidate, cu echi%a3ul a lat +n si#uran($ la sol) Ni nu contea.$ dac$ creaturile alea se su%$r$) Eoi a!em o !orb$ +n State, Subramanian) A2r$ie"te liber sau mori)B Sau tu nu cre.i +n astaK ,7ra deschise #ura s$ r$s%und$ +n numele tuturor, dar 6an3it i*o lu$ +nainte) T 9ucrul +n care nu cred, .ise, este s$ s%unem minciuni care duc la moartea unor iin(e, chiar dac$ nu sunt oameni) E*o s$ acem ce !rei tu, :ledsoe) Cred c$ ceea ce trebuie s$ acem este s$ a%$rem la tele!i.or, da, dar s%un?nd lumii ce ne*ai %ro%us tu) :ledsoe +i arunc$ o %ri!ire otr$!itoare) T Cre.i c$ ar a!ea !reo im%ortan($K 9a dracu0, Subramanian, "tii ce +nseamn$ AcontestabilBK 4u sunt contestabil) -ac$ a%tul de!ine %ublic, %re"edintele doar o s$ clatine din ca% "i o s$ s%un$F A:ietul colonel :ledsoe) A $cut ceea ce a cre.ut c$ e bine, dar cu totul din %ro%rie ini(iati!$) 4u nu am autori.at niciodat$ un asemenea %lan)B Doate unii re%orteri o s$ m$ s?c?ie un tim%, dar eu %ur "i sim%lu n*o s$ discut cu ei "i oarte re%ede o s$ se de.um le totul) Ca lider al or(ei %redominante %e aceast$ %lanet$, este de datoria %re"edintelui s$ a%ere ($rile mai slabe, iar el a hot$r?t c$ atacul este cea mai bun$ solu(ie) 4u m$ su%un dorin(ei %re"edintelui) -es%re asta ce s%uiK 6an3it se ridic$) T :ine, !reau s$ tr$iesc liber, dar nu des%re asta discut$m aici, nuK 4 !orba de ale#erea +ntre a tr$i +ntr*o lume unde oameni ca tine sunt la conducere "i una condus$ de mon"tri sol.o"i "i !er.i din s%a(iuQ ei bine, eu s*ar %utea s$ ale# mon"trii) Acum ie"i a ar$ din casa meaM ' ,A64 -4D64S5;E4) C?nd +n cele din urm$ lota ;nu*Oir#ul$*Cinci cobor+ %e su%ra a(a D$m?ntului, u acom%aniat$ de un imens s%ectacol de arti icii) 2otu"i etalarea %irotehnic$ nu a!ea acelea"i moti!e cum le*ar i a!ut +ntoarcerea unei lote s%a(iale umane) 2oate !echile ca%sule construite de oameni, ,ercur7, Soiu. "i na!etele s%a(iale, lo!eau la +ntoarcerea acas$ atmos era terestr$ cu o i.bucnire de l$c$ri, moti!ul iind unul sim%lu) Eu a!eau alt$ solu(ie) 2rebuiau s$ +ncetineasc$ la reintrarea +n atmos er$, iar recarea cu aerul era sin#ura care %unea s$ le r?ne.e cobor?rea su icient c?t s$ %ermit$ ateri.area +n si#uran($ %e sol) De de alt$ %arte, na!ele ;nu*Oir#ul$*Cinci nu a!eau ne!oie de recarea cu aerul) Cobor?rea lor era +ncetinit$ de un mecanism com%let di erit) C"i orientau %ur "i sim%lu rachetele ionice s%re s%ate, la %utere ma@im$, %entru a ser!i dre%t r?ne) 4ra un mod de ateri.are lin "i unul care le o erea un control mai %recis al %unctului de ateri.are) -e asemenea necesita enorm mai mult$ ener#ie, dar conser!area ener#iei nu era o %rioritate %entru ;nu*Oir#ul$*Cinci) ;na dintre %roblemele obser!atorilor umani era s$*"i dea seama unde alesese armada s$ se a"e.e) ' %resu%unere anterioar$ usese unde!a +n de"ertul 9ibiei, %osibil %e %la3ele ,editeranei)

&u ra%id re!i.uit$ o%t?ndu*se s%re un loc %u(in mai s%re nord*est, %robabil unde!a +n %ro!inciile de alt el de"ertice din nord*!estul 4#i%tului) Eu dur$ mult %?n$ c?nd e@%er(ii de la "tiri !enir$ cu denumirea A-e%resiunea XattaraB) ,7rei "i lui 6an3it le lu$ "i mai %u(in s$*"i %un$ +n unc(iune motoarele de c$utare) T Xattara asta e cea de*a cincea ca ad?ncime dintre de%resiunile lumii, anun($ ,7ra citind de %e ecran) A3un#e %?n$ la o sut$ trei.eci "i trei de metri sub ni!elul m$rii) T Ni e la numai cinci.eci "i "ase kilometri de mare, ad$u#$ 6an3it cu ochii %e %ro%riul lui ecran) Ni stai o cli%$M T Cntr*un el e cea mai mare de%resiune de %e su%ra a(a D$m?ntului, adic$ de %e uscat, cu mai mult de %atru.eci de mii de kilometri %$tra(i situa(i sub ni!elul m$rii) 4ra nelocuit$, du%$ cum a lar$ am?ndoi, cu e@ce%(ia triburilor nomade de beduini "i a turmelor lor, "i a%arent li%sit$ de !aloare %entru oricine cel %u(in nu %entru o iin($ uman$) Sin#urul moment +n care %$ruse !reodat$ s$ conte.e %entru oameni useser$ cele c?te!a s$%t$m?ni +n care a!usese o im%ortan($ real$ +n tim%ul acelor r$.boaie din secolul WW dintre #ermani "i en#le.i) 5m%racticabila de%resiune Xattara +i %rinsese %e #ermani +ntr*o ca%can$ unde en#le.ii le %utuser$ %ro!oca %a#ube #rele +n ceea ce %urta numele de :$t$lia de la 4l Alamein) Cn acel moment ,7ra "i 6an3it abandonar$ c$ut$rile, consider?ndu*le ne%roducti!e) T Eu cred c$ de asta au ales*o e@tratere"trii, .ise +n cele din urm$ 6an3it) Adic$, din cau.$ c$ e u"or s$ te a%eri acolo +m%otri!a unei armate) T Atunci de ceK Cntreb$ ,7ra) Aici 6an3it se +ncrunt$, dar nu r$s%unse) Detrecur$ urm$torul s ert de or$ in!ent?nd moti!e din ce +n ce mai im%robabile, %?n$ c?nd "tirile +nce%ur$ din nou) Ceea ce a!ea de s%us re%orterul era c$ %rimele an aronade o iciale tocmai sosiser$ de la Cairo) 2onul s$u era beli#erant) -e a%t, tabloul nu era chiar cel ade!$rat) 2ransmisiunea !enea +ntr*ade!$r din Cairo, dar nu a%ar(inea unui e#i%tean) Oorbitorul era ambasadorul american) 1u!ernul e#i%tean, in orm$ el lumea, +i ceruse s$ transmit$ el r$s%unsul lor) Rona numit$ ,un*kha ad al*Xattar*ah, s%unea el, $cea %arte inte#rant$ din statul su!eran al 6e%ublicii Arabe 4#i%t) 5ntru"ii nu a!eau nici un dre%t s$ se a le acolo) 9i se ordon$ s$ %$r$seasc$ imediat teritoriul e#i%tean alt el !or a!ea de su%ortat consecin(ele) 4ra e!ident c$ a!useser$ loc +nt?lniri secrete, iar urm$toarele cu!inte ale ambasadorului nu l$sau nici o +ndoial$ asu%ra subiectului lorF T 6e%ublica Arab$ 4#i%t, %roclama el, este unul dintre cei mai !echi "i mai a%ro%ia(i alia(i ai Americii) 5ntru"ii se !or con runta at?t cu or(a militar$ a 4#i%tului, c?t "i cu cea a Statelor ;nite) A T ' , -oamne, murmur$ 6an3it) Cmi miroase iar a 2) 'rion :ledsoe) T -umne.eu s$ ne a3ute acum, +i s%use nereli#ioasa ,7ra so(ului ei "i mai %u(in reli#ios) Situa(ia ar i %utut i u"urat$ dac$ e@tratere"trii care ateri.au %e D$m?nt "i*ar i $cut tim% s$ anun(e care erau %lanurile lor %e termen lun#) Eu u o erit$ nici o e@%lica(ie) Doate c$ e@tratere"trii nu se %uteau descurca dec?t cu un sin#ur lucru o dat$ sau credeau c$ oamenii %rimiti!i de %e D$m?nt nu %uteau %entru c$ sin#urul lucru %e care +l $ceau, $r$ +ncetare, era s$*"i (in$ %romisiunea de a ar$ta omenirii, iar "i iar, absolut iecare ras$ din #ala@ie) ;n tim% usese destul de interesant) 5ns$ acel tim% trecuse) Cam sin#urii s%ectatori care +i mai urm$reau erau %roduc$torii de ilme horror cu bu#et redus, +n c$utare renetic$ de idei %e care s$ le transmit$ de%artamentelor de machia3, %lus ceea ce mai r$m$sese din r?ndurile tot mai

restr?nse ale ta@onomi"tilor, iecare iind into@icat cu o subit$ "i ame(itoare !i.iune c$ ar %utea de!eni un Carolus 9innaeus (subclasa Alien :iota) al secolului WW5) :ine+n(eles, nimic din toate acestea nu re%re.enta o %roblem$ %entru rasa uman$) 4@ista totu"i o %roblem$, const?nd din dou$ %$r(i) ,ai +nt?i era ocu%area e@a#erat$ de s%a(iu de emisie %e toate canalele de comunica(ie ale lumii) 2ransmisia +n sine a catalo#ului de iin(e inteli#ente ale #ala@iei nu consumase %rea mult din el) -i eren(a o $cea obiceiul %oliticos al e@tratere"trilor de a transmite tot ce a!eau de s%us +ntr*o mare %arte din cele !reo "ase mii nou$ sute de limbi ale lumii) -ar chiar "i asta +i incomoda numai %e cei c?(i!a a c$ror emisiune %re erat$ usese +nde%$rtat$) ,ult mai serioas$ era inter eren(a comunica(ilor, +n s%ecial cea %ri!ind ne#ocierile secrete +ntre numeroase or(e armate ale lumii) ;n a%el scurt de la 1amini :andara con irm$ lucrul de care 6an3it era de3a si#ur) Eu, nu usese deci.ia !oluntar$ a #u!ernului 4#i%tului cea care %ro!ocase .$n#$nitul de s$bii din declara(iile ambasadorului american) Oechiul %rieten e#i%tean al lui -hatu*sena :andara, acum ambasadorul 4#i%tului +n Sri 9anka, /ameed Al*Rasr, +i e@%licase totul la tele on tat$lui lui 1amini) T A reu"it s$ ob(in$ o le#$tur$ %ri!at$ cu tata) Americanii i*au %resat "i ei nu s*au %utut o%une) A ost un ti% american %us %e ac(iune, a s%us tataP T Si#ur c$ da) Oechiul !ostru %rieten, colonelul :ledsoe, %ot s$ %arie.) 1amini %$ru uimit c?nd s%useF T Drobabil c$ ai dre%tate) 'ricum, Al*Rasr .ice c$ 4#i%tul nu "i*a uitat obli#a(iile asumate a($ de Da@ %er &idem, dar sunt +nc$ +n %roces de im%lementare) Schimbarea nu este com%let$, iar 4#i%tul e %rea s$rac ca s$ se o%un$ S;A) Sunt im%licate miliarde de dolari americani +n a3utoare umanitare) T 9a naiba, $cu 6an3it) 5ar c?nd +i relat$ con!ersa(ia ,7rei, ea s%use cam acela"i lucru) T Ar i trebuit s$ b$nuim, .ise) S$ s%er$m c$ nu a3un#e mai r$u) A2465RA64A 5,516AEU59'6) Cn amilia Subramanian, micul 6obert era %robabil cel mai %u(in a ectat de +ns%$im?nt$toarele e!enimente din lumea +n care tr$iau) Ade!$rat, %l?nse %u(in mai mult +n acele .ile) 5ns$ nu %$rea c$ +l +ntristea.$ starea lumii e@terioare) ,ai de#rab$ era !orba de ne ericirea e!ident$ a %$rin(ilor lui) 6obert $cea a($ %roblemei iind e@ce%(ional de cuminte +i de.mierda, +i +mbr$(i"a, chiar +"i m?nca toate le#umele $r$ s$ se certe "i mer#ea la culcare $r$ s$ %roteste.e c?nd i se s%unea c$ e tim%ul) Cncerca s$*i +n!eseleasc$ re%et?nd cu!inte "i ra.e +n!$(ate la "coala de duminic$) A6e#ula de aur As%unea el lini"titor, "i A%oart$*te cu ceilal(iB) :ine+n(eles, s$*l asculte %e 6obert amintindu*"i de lec(iile de la "coala de duminic$ des%re 6e#ula de Aur nu +mbun$t$(eau lucrurile %entru 6an3it "i ,7ra) Eu ur$ nemul(umi(i c?nd el +nce%u s$ se interese.e de lucrurile care erau %re.entate %e ecranele de "tiri atunci c?nd %utu s$ #$seasc$ un canal care nu era su%ra+nc$rcat cu ciuda(ii locuitori ai #ala@iei) Acolo era ar$tat ce $ceau in!adatorii ;nu*Oir#ul$*Cinci +n de%resiunea Xattara) 2o(i sateli(ii de s%iona3 care nu erau or(a(i s$ re%ete bestiarul #alactic useser$ adu"i s$ aco%ere acea a%roa%e uitat$ %arte de lume) 5mediat ce armada ;nu*Oir#ul$*Cinci ateri.a, de!eni lim%ede de ce olosiser$ rachete %entru decelerare +n locul sim%lei rec$ri cu aerul) &ric(iunea atmos eric$ ar i $cut %ra na!ele lor s%a(iale) Eu erau aerodinamice) Eu a!eau nici m$car orma sim%l$ de tub, c$ !asele %i#meu ale Eou$*,embre) Ea!ele ;nu*Oir#ul$*Cinci sem$nau mai de#rab$ cu ni"te %omi de Cr$ciun

dec?t cu orice %roiect aerodinamic, cu cuburi, s ere "i %oli#oane at?rn?nd de cor%ul %rinci%al sub tot elul de un#hiuri) Acest lucru e@%lica dorin(a lor de a cheltui combustibilul cu decelerarea) ' reintrare +n atmos er$ de ti% rachet$ le*ar i trans ormat +n cea mai str$lucitoare %loaie de meteori(i, ra%id urmat$ de c?m%uri scli%itoare de r$m$"i(e aco%erind mii de hectare) 'dat$ ateri.a(i +n "iruri ordonate, ;nu*Oir#ul$*Cinci ar$tar$ la ce oloseau toate acele adaosuri #rote"ti) ;nele dintre ele a!eau as%ectul unor tentaculeQ acelea se deta"au, se mi"cau c?te!a momente indecise, a%oi %lecau t?r?" +n e@%lorarea noilor +m%re3urimi) Altele se le#au +ntre ele "i se +ndre%tau s%re a%ele s$lcii ale oa.ei, %entru ce anume 6an3it nu*"i %utea da seama) T Eu e a%$ %otabil$, .ise) S%er c$ sunt con"tien(i de asta) ,7ra +i studie chi%ul) T Ntii, s%use ea meditati!, ar$(i mult mai ericit de c?nd Horis a sunat s$ anun(e c$ s*a renun(at la dinamitare) Acum te %reocu%$ ce au de b$ut creaturile astea ;nu*Oir#ul$*Cinci) Cntruc?t ceea ce s%unea so(ia lui era ade!$rat, 6an3it nu +ncerc$ s$ %roteste.e) T 4 a"a cum ne tot s%une 6obert, .ise) E*ar trebui s$ ne %urt$m cu al(ii cum nu am !rea s$ se %oarte ei cu noi) ,ie %ersonal nu mi*ar %l$cea ca al(ii s$ m$ +m%u"te) ,7ra .?mbi, a%oi u ca%ti!at$ de ceea ce se %etrecea %e ecran) ;nele din buc$(ile "i %iesele ma"in$riilor e@traterestre se deta"aser$ de na!$, se t?r?ser$ %?n$ la o dun$ "i +nce%user$ s* o mestece) T Sa%$ un tunel, se minun$ ,7ra) Ce cre.i, o i un el de ad$%ost antibombardament +n ca. c$ +i atac$ cine!aK 6an3it nu*i r$s%unse) 5deea c$ e@tratere"trii s*ar %utea a"te%ta la un atac armat era e@trem de %lau.ibil$, dar n*ar i !rut s*o s%un$P Eici nu u ne!oie, %entru c$ toate ecranele cu "tiri care +nc$ mai a%ar(ineau rasei umane se stinser$ deodat$) &ur$ ra%id +nlocuite de o re%orteri($ a#itat$ care in orm$ +n #rab$ audien(a c$ %re"edintele Statelor ;nite ceruse ur#ent s%a(iu de emisie %entru un anun( de Aim%ortan($ mondial$B) T Acestea sunt cu!intele %re"edintelui, in orm$ ner!oas$ %re.entatoarea de %e ecranul Subramanienilor) -eocamdat$ nu "tim nimic +n %lus, doar c$ este un a%t a%roa%e li%sit de %recedent s$P CeK Duse +ntrebarea cui!a in!i.ibil, dar r$s%unsul u e!ident) Eu*i mai r$mase tim% dec?t s$ s%un$F T -oamnelor "i domnilor, %re"edintele StaP A%oi ecranul rede!eni %entru scurt tim% ne#ru) C?nd se lumin$ din nou, ar$ta un #ru% de b$rba(i "i emei %lini de im%ortan($ (dar "i de +n#ri3orare) aduna(i +n 3urul unei mese care su%orta o %$dure de micro oane) 6an3it %ri!i scena cu %u(in$ uimireQ nu era .ona obi"nuit$ de la 6ose 1arden, sau :iroul '!al, sau oricare din celelalte %eisa3e %re erate de obicei de c$tre %re"edinte) Ade!$rat, e@ista un uria" stea# american +n s%atele #ru%ului, a"a cum cerea +ntotdeauna %re"edintele) -ar ceea ce !edea 6an3it din +nc$%erea +n care se a lau +i era ne amiliar $r$ erestre, abia luminat$ cu %roiectoare, cu o #ard$ de cor% ormat$ din solda(i ai ,arinei Statelor ;nite st?nd +n %o.i(ie de dre%(i, cu de#etele %e tr$#aciul armelor) T ', -umne.eule, "o%ti ,7ra) Sunt +n ad$%ostul nuclear) -ar 6an3it abia o au.i) -esco%erise ce!a el +nsu"i) T ;ite cine st$ +ntre %re"edinte "i ambasadorul e#i%tean) \la nu e 'rion :ledsoeK 4l era) 2otu"i nu a!ur$ tim% s$*i comente.e %re.en(a, iindc$ %re"edintele +nce%use s$ !orbeasc$) T Drieteni, rosti, cu inima #rea am !enit +n a(a !oastr$ %entru a !$ s%une c$ in!a.ia da, in!a.ieQ nu %ot #$si alt cu!?nt care s$ descrie ce s*a +nt?m%lat in!a.ia %lanetei noastre de c$tre

aceste iin(e din s%a(iu a de%$"it limit$ %?n$ la care %oate i tolerat$) 1u!ernul 6e%ublicii Arabe 4#i%t a cerut e@%licit ca aceia care au comis acest act de a#resiune s$ +ncete.e imediat %re#$tirile de r$.boi "i s$ se retra#$ de %e teritoriul e#i%tean) A#resorii nu numai c$ au re u.at s$ se su%un$ acestei cereri, care este con orm$ cu le#ile interna(ionale, dar nici m$car nu au a!ut curtoa.ia s$ ne anun(e c$ au %rimit*o) Cn consecin($ #u!ernul alia(ilor no"tri, 6e%ublica Arab$ 4#i%t, %re#$te"te o coloan$ de blindate care s$ tra!erse.e de"ertul "i s$ alun#e in!adatorii de %e %$m?ntul lor) ,ai mult, %re"edintele 6e%ublicii Arabe 4#i%t a chemat Statele ;nite s$ res%ecte tratatele e@istente a3ut?nd la e ortul armat de alun#are a acestora) Oe(i +n(ele#e c$ nu am alt$ o%(iune dec?t s$ iu de acord cu aceast$ cerere) Cn consecin($, am dat ordin celei de*a "asea, a dou$s%re.ecea, a %ais%re.ecea "i a o%ts%re.ecea or(e aeriene s$ distru#$ tab$ra inamicului) C"i %ermise un u"or .?mbetF Cn ma3oritatea circumstan(elor aceasta ar i o deci.ie strict secret$, dar simt c$ %re.ent?nd or(ele care au ost %ractic aduse s$ elimine a#resorul !oi a3uta la con!in#erea in!adatorilor e@tratere"tri c$ trebuie s$ +ncete.e imediat acti!it$(ile lor %ro!ocatoare "i s$*"i declare inten(ia de a %$r$si teritoriul e#i%tean) Dre"edintele se +ntoarse s$ se uite %e ecranul s$u, tocmai la tim% %entru ca scena de %e ecranele din +ntrea#a lume s$ arate realitatea %e care o %romisese %re"edintele) -in toate direc(iile a!ioanele de lu%t$, ordonate +n orma(iuni "i O*uri %recise, se +ndre%tau c$tre o sin#ur$ (int$F de%resiunea Xattara) 6an3it recunoscu unele dintre ele a%arate de .bor su%ersoniceQ imense !echi :>2, ini(ial des $"urate +n 6$.boiul din Oietnam "i +nc$ %uterniceQ micile, ra%idele "i in!i.ibilele bombardiere de lu%t$ 6an3it num$r$ cel %u(in o du.in$ de ti%uri di erite de aerona!e, toate erau +n drum s%re acela"i %unct de %e hart$P Ni a%oi, subit "i $r$ nici un a!ertisment, nu mai erau) 9ui 6an3it i se %$ru e@trem de asem$n$tor cu una dintre acele ca%cane radio %entru c?ini, c?nd animalul %rime"te un "oc de la un cablu +n#ro%at ori de c?te ori +ncearc$ s$ treac$ +n #oana lui dincolo de un anumit %unct) A!ioanele $ceau acela"i lucru) Atunci c?nd atin#eau un anumit %unct de*a lun#ul unui %erimetru circular a!?nd +n centru de%resiunea Xattara, ti%arele ordonate ale O*urilor "o!$iau, +ncetau s$ mai ie coerente, unul c?te unul +"i %ierdeau ener#ia) Eimic nu e@%lod$) Eu a%$rur$ l$c$ri sau !reun semn de ac(iune ostil$) 2ot ce se +nt?m%la era c$ %uternica lot$ aerian$ nu mai e@%unea tor(ele de l$c$ri eliminate din reactoarele lor) Acestea se stin#eau) 9i%site de %utere, a!ioanele $ceau tot %osibilul s$ %lane.e s%re sol, dar asta +nsemna oarte %u(in) Cn c?te!a minute ecranele ar$tau %atru*cinci sute de ru#uri unerare, iecare marc?nd %unctul +n care un membru al %uternicei or(e de atac i.bise %$m?ntul, combustibilul r$mas +n re.er!oare e@%lod?nd %e loc) Cn interiorul %erimetrului taberei in!adatorilor, di!erse %$r(i de ma"in$rii +"i $ceau de lucru $r$ s$ le acorde nici cea mai mic$ aten(ie, (in?ndu*se strict de misiunile lor obscure) Dentru ;nu*Oir#ul$*Cinci de%resiunea Xattara era %ur "i sim%lu raiul) 9e %l$cea +n mod s%ecial a%$ s$lcie a oa.ei) 4ra mai curat$ ca orice a%$ %e care o !$.user$ de #enera(ii +ntre#i %e %laneta lor) ', desi#ur, e@istau unele substan(e chimice care trebuiau iltrate) -ar abia dac$ era contaminat$ radioacti! "i nu con(inea nici un emi($tor de %o.itroniM Ni aerulM A%roa%e c$ %utea i res%irat $r$ iltruM Ade!$rat, era cam cald +n 3ur de %atru.eci "i cinci de #rade Celsius, sau %oate o sut$ .ece #rade &ahrenheit, du%$ cele c?te!a moduri con u.e %e care %o%ula(ia uman$ le olosea %entru m$surarea tem%eraturilor dar du%$ ce !or i terminat de s$%at tunelul de la de de%resiune la mare !or a!ea din %lin a%$ r$coroas$ din ,editerana care s$ ac$ un climat locuibil) -e a%t erau at?t de erici(i %e c?t %utea i ras$ +nrobit$ a unor iin(e cu %rote.e serioase, cu e@ce%(ia unui sin#ur as%ect su%$r$tor)

Ca de obicei, Eou$*,embre erau cei care $ceau neca.uri) Eou$*,embre useser$ de acord cu distru#erea na!elor atacatoare iindc$ +n realitate !ia(a niciunei iin(e inteli#ente b$"tina"e nu usese %us$ +n %ericol, toate aerona!ele de lu%t$ iind bine+n(eles comandate de la distan($) -ar, su%$r$tor, atacul distrusese totu"i c?te!a !ie(i umane) ;n #ru% de %ros%ectori %etrolieri a!useser$ #hinionul s$*"i %lase.e seismometrele chiar acolo unde se %r$bu"ise unul dintre bombardierele americane) Ade!$rat, numai uns%re.ece oameni useser$ uci"i, mai %u(in de ', 0000001 %rocente din rasa uman$) -u%$ orice calcul ra(ional nu %rea era un moti! de +n#ri3orare) -ar Eou$*,embre continuau s$ ac$ scandal din cau.a asta) 5deile umane de dre%tate "i com%ensa(ii nu erau la el ca ale lor, du%$ cum a laser$ tr$#?nd cu urechea la toate acti!it$(ile im%ortante ale oamenilor "i la destul de multe neim%ortante) Cn cele din urm$ consiliul ;nu* Oir#ul$*Cinci ced$) ACe %utem ace ca s$ re%ar$m situa(iaKB +ntrebar$) AAdic$ +n a ar$ de a %$r$si acest loc e@traordinar de %l$cut ca s$ ne +ntoarcem %e %laneta noastr$, ceea ce nu a!em de #?nd s$ acem)B ACom%ensa(iiB, r$s%unser$ imediat e@%er(ii Eou$*,embre) A2rebuie s$*i %l$ti(i) Drin %ro#ramul nostru de s%iona3 am constatat c$ a%roa%e tot ce nu mer#e bine +n a acerile acestor oameni %oate i re%arat %l$tind com%ensa(ii, sub orm$ de bani) Sunte(i dis%u"i s$ ace(i astaKB Eu dur$ mult %?n$ ca ;nu*Oir#ul$*Cinci s$ r$s%und$ la acea +ntrebare) A:ine+n(eles c$ suntemB, s%user$ imediat conduc$torii lor) ACe +nseamn$ AbaniAKB E4CEU4941465 5E246EAU5'EA94) ' .i mai t?r.iu "i la oarecare distan($ de Xattara amilia Subramanian +"i termina micul de3un) Eatasha "i 6obert %urtau de3a costumele de baie a"te%t?nd s$ se termine obli#atoria, "i im%us$ de mama, %erioad$ de trei.eci de minute %au.$ du%$ o mas$ +nainte s$ %oat$ mer#e %e %la3$) 6an3it, cu o cea"c$ de ceai r$cindu*i*se +n m?n$, se +ncrunta la ecran) Acesta %re.enta e er!escenta colonie ;nu*Oir#ul$*Cinci !$.ut$ de unul dintre %u(inii sateli(i controla(i +nc$ de oameni, iar 6an3it se +ncrunta la ea de ce!a tim%) C?nd ,7ra se #?ndi la toate astea, se minun$ ce #$sea so(ul ei at?t de ascinant la ecran, dar mintea ei era mai mult la seria de mesa3e sosite +n acea diminea($) 6e(inu c?te!a ca s$ le studie.e mai bine "i stri#$ la 6an3itF T /ar!ardul !rea s$ "tie dac$ e"ti interesat s$ le (ii iar discursul de deschidere) A, uite unul "i de la Horis) S%une c$ ei continu$ s$ %rimeasc$ mesa3e de amenin(are, dar dac$ e@ist$ +ntr* ade!$r satani"ti care %l$nuiesc s$ atace C?rli#ul, cate#oric nu se a l$ +ntr*o .on$ de dou$.eci de kilometri +n 3urul ba.ei) NiP Stai a"aM Ce*i aiaK Ceea ce o o%ri %e ,7ra usese un A/mMB s%eriat al so(ului ei, "i c?nd %ri!i +n sus !$.u "i des%re ce era !orba) 5ma#inea aerian$ dis%$ruse, satelitul usese %reluat din nou de c$tre e@tratere"tri %entru %ro%riile lor sco%uri "i o i#ur$ amiliar$ %rindea orm$ %e ecran) Cn s%atele ,7rei iica ei %u niF T ' , la naibaM 5ar sunt euM A"a era) Sau cel %u(in indestructibila non*Eatasha, cu mica bucl$ at?rn?ndu*i %este urechea st?n#$, cea care usese %re.entat$ at?t de rec!ent de c?nd lumea +nce%use s$ se destrame) ,7ra o t$) T A" i %re erat s$ i a!ut mai multe haine %e tine, +ncerc$ ea, dar u scutit$ de re%lic$ acid$ a iicei ei c?nd i#ura +nce%u s$ !orbeasc$) T O$ transmit un mesa3 din %artea celor identi ica(i dre%t ;nu*Oir#ul$*Cinci, +n %re.ent locali.a(i +n numita de%resiune Xattara %e %laneta numit$ de !oi D$m?nt) ,esa3ul este urm$torulF A6e#ret$m %ro und %ierderea de !ie(i umane +n urma de ensi!ei +n a(a atacului !ostru) Oom %l$ti com%ensa(ii +n !aloare de o mie de tone de aur metalic de %uritate 99 urmat de cinci de 9, dar

cerem nou$.eci de .ile %entru %rocesarea metalului din a%a m$rii) O$ ru#$m s$ ne in orma(i dac$ o erta este acce%tat$)B Aici se +ncheie mesa3ul lor) &i#ura dis%$ru, structurile scli%itoare ale coloniei rea%$rur$ "i 6an3it se +ntoarse s$ se uite la so(ia "i co%iii lui) 6osti incredulF T Cred c$ au $cut un stoc de co%ii ale Eatashei %e care s$ le oloseasc$ %entru anun(uri) ,7ra .?mbi ne+ncre.$toare) T Eu "tiu, dar ai au.it ce au s%usK A%roa%e c$ sun$ bine) -ac$ +ncearc$ s$ se re!an"e.e %entru ceea ce s*a +nt?m%lat, a!em o s%eran($) 6an3it d$du din ca% #?nditor) T Ntii, .ise el minun?ndu*se, de at?t de mult tim% n*am mai au.it o !este bun$ +nc?t nu mai "tiu cum s$ s$rb$toresc) :em ce!aK T 4 %rea de!reme, re%lic$ imediat Eatasha) 'ricum, 6obert nu bea "i nici eu nu %rea beau mult) Ooi ace(i ce !re(i) Eoi doi mer#em %e %la3$) T 5ar eu cred c$ o s$ sun la birou) ,$ +ntreb ce crede -a!oodbho7 des%re asta, s%use 6an3it, s$rut?nd m?na so(iei lui) T Atunci duce(i*!$ to(i, $cu ,7ra) St$tu o cli%$ #?nditoare) A%oi o t$, +"i turn$ ni"te ceai %roas%$t "i +"i %ermise s$ re!in$ la ceea ce +nce%ea s$ semene cu o lume din nou normal$) 1?ndurile des%re distru#ere "i de.astre nu dis%$ruser$ cu totul din mintea ei) 5ns$ acum erau su%ortabile, nu mai deran3ante ca un 3un#hi oca.ional +ntr*un molar care +(i aminte"te s$*(i aci %ro#ramare la dentist o, nu nea%$rat luna !iitoare, dar %oate cealalt$) A"a c$ ,7ra se +ntoarse la mesa3ele dimine(ii) 4ra unul de la ne%oata ei Ada 9abroo7 care +i %o!estea %lin$ de s%eran($ c$ acea stare de Astocare*ma"in$B des%re care !orbeau creaturile e@traterestre suna oarte a%ro%iat de ce!a asem$n$tor inteli#en(ei arti iciale la care ea +ns$"i lucrase du%$ cum i se %$rea de o !ia($ +ntrea#$, "i a!ea oare Eatasha !reo %osibilitate, orice el de %osibilitate, s$ le cear$ detaliiK Reci de te@te de la al(i oameni, to(i nutrind ilu.ia c$ Eatasha cea real$ ar %utea cum!a trimite !reun mesa3 e@tratere"trilor) Ni, +n#ri3or$tor, o scrisoare de la tem%lul din 2rincomalee relat?nd c$ b$tr?nul c$lu#$r Surash su%ortase cea mai recent$ o%era(ie su icient de bine, dar %e termen lun# situa(ia era cel %u(in incert$) Cu bu.ele str?nse de +n#ri3orare, ,7ra reciti cu!intele triste) Surash +nsu"i +i sunase s$ le s%un$ c$ !a trebui s$ urme.e o nou$ %rocedur$, dar ceea ce s%usese el sun$ ca echi!alentul a%ro@imati! al unei e@tir%$ri de ami#dale) ,esa3ul de a($ suna mult mai serios) ' t$ "i trecu la urm$torulP Ni se +ncrunt$) Acesta +i era adresat %ersonal lui 6an3it) Oenea de la 'rion :ledsoe "i s%uneaF ADrin %re.en($ !$ reamintesc obli#a(iile sti%ulate +n 9e#ea din 201= %ri!ind Ser!iciul militar uni orm ale cet$(enei americane Eatasha de So7.a Subramanian) Se %oate %re.enta la orice birou al armatei S;A %entru e!aluare) Acest lucru trebuie $cut +n urm$toarele o%t .ile, alt el !or urma %enali.$ri)B 4ra %rea t?r.iu s*o mai %rind$ %e Eatasha "i s*o anun(e des%re aceast$ nou$ %ro%unere %entru cariera !ie(ii ei) 5ns$ 6an3it se a la +n ra.a de stri#are, iar c?nd ,7ra +l des%rinse de tele on "i*i ar$t$ mesa3ul, el $cu A/mMB A%oi, %entru a*i clari ica sensulF A9a dracu0MB Ast el c$ acum amilia Subramanian a!ea o nou$ "i cu totul nea"te%tat$ serie de #ri3i) Eici lui 6an3it, nici ,7rei nu le trecuse !reodat$ %rin minte c$ a%tul #eo#ra ic al na"terii iicei lor %e %$m?nt american i*ar da Americii !reun dre%t de a o rechi.i(iona) 4@ista un sin#ur %as care clar trebuia $cut, iar ei +l $cur$) C?nd 6an3it c$ut$ de ur#en($ a3utor la 1amini :andara, !echiul s$u %rieten +l l$s$ un moment s$ a"te%te, a%oi, cu scu.e, o %erioad$ mult mai lun#$)

2otu"i c?nd re!eni %$rea mai %u(in +n#ri3orat) T 6an3itK 4"ti +nc$ acolo) :un) Am !orbit cu tata "i de3a a tele onat a!oca(ilor) Orea ca tu s$ !ii %?n$ la el) &$cu o %au.$ de o secund$, a%oi continu$ a%roa%e 3enatF Droblema e #r$mada aia de noroi, :ledsoe) 2rebuie s$ discut$m des%re el, 6an3) 2ata o s$ trimit$ un a!ion du%$ tine) 5a*o %e ,7ra) Ni %e Eatasha) Ni, la naiba, "i %e 6obert, dac$ tot o aci) O$ a"te%t$m) A!ionul care sosi %entru ei +n acea sear$ nu era nici %e de%arte la el de mare ca acela care +l sal!ase %e 6an3it din ca%ti!itate) A!ea o sin#ur$ steIardes$, care nu era deloc la el de dr$#u($ %recum celelalte, dar mai a!ea "i ce!a nea"te%tat) ;n !echi %rieten, st?nd +n u"$ s$*i +nt?m%ine) ,7ra se uit$ de dou$ ori la el, a%oi sur?se) T -octor -e S$ram, ce sur%ri.$ %l$cut$M Ei#el -e S$ram, omul care usese c?nd!a a!ocatul lui 6an3it, acum secretarul de stat al %re"edintelui :andara, se su%use unei +mbr$(i"$ri, a%oi indic$ tuturor scaunele care +ncon3urau o mas$ lun#$) T ' s$ st$m de !orb$ %e drum, .ise %un?ndu*"i centura de si#uran($) Cn tim% ce a!ionul %rindea !ite.$ %e %ista de decolare, citi te@tul %e care i*l adusese ,7ra, iar c?nd se a%ro%iau de altitudinea de croa.ier$ era #ata) Se +ntoarse s%re Eatasha) T Cred c$ e clar ce trebuie $cutQ am accesat toate le#ile S;A "i deci.iile tribunalelor %e aceast$ tem$ +n tim% ce !eneam +ncoace) Drimul lucru %e care trebuie s$*l aci este s$ renun(i la cet$(enia american$Q documentele ar trebui s$ ie +ntocmite la biroul meu atunci c?nd a3un#em) Ar i ost bine s*o aci cu ani +n urm$, bine+n(eles, ad$u#$) 4 !ina mea c$ nu m*am asi#urat c$ ai $cut*o) T -eci asta*i tot ce trebuie s$ acem ca s$ re.ol!$m situa(iaK Cntreb$ 6an3it incredul) -ac$ cea mai mare %utere de %e D$m?nt +ncerca s$*i +mbrace iica +n uni orma sa, el nu era dis%us s$ ri"te) :$tr?nul a!ocat %$ru "ocat) T :ine+n(eles c$ nuM Cnseamn$ doar c$ +ntrea#a %roblem$ este %asat$ tribunalelor americane) -ar asta !a dura ani "i nu "tiu dac$ a(i ost aten(i +n America urmea.$ ale#eri %re.iden(iale) Se %are c$ cel mai %robabil nu !a c?"ti#a administra(ia actual$) S%er c$ urm$toarea !a schimba linia %olitic$) Cn acest tim% te ro# s$ stai de%arte de America) Eatasha +"i arunc$ bra(ele +n 3urul lui) T ,ul(umesc, sus%in$) 2at$l ei, %e un ton 3enat, re%et$ mul(umirile "i ad$u#$F T Dresu%un c$ nu era ne!oie s$ te t?r?m %?n$ aici) T Ah, $cu a!ocatul, asta*i alt$ %roblem$, nu*i a"aK -omnul %re"edinte :andara !rea s$ discute cu tine des%re un ost militar american %e nume 'rion :ledsoe) Aici inter!eni ,7ra) T 4l e cel care a clocit ideea cu +nrolarea lui 2ash7) A!ocatul scutur$ din ca%) T Eu e lim%ede dac$ a ost ideea lui sau a !enit mai de sus) Ceea ce "tiu eu este c$ el se a l$ acum la :ru@elles %entru discu(ii cu :anca ,ondial$) ,7ra %$ru "i mai +n#ri3orat$) T -es%re ceK Cntreb$) T 9e transmite ordinele din %artea americanilor, s%use %osomor?t a!ocatul) Dre#$tesc o declara(ie care !a i dat$ %ublicit$(ii m?ine diminea($ "i %rin care !or anun(a c$ un asemenea in lu@ de aur nu %oate i %ermis %entru c$ ar de.echilibra structura inanciar$ mondial$) 6an3it se +ncrunt$ "i*"i (u#uie bu.ele) T Asta e %osibil, admise) Ar +nsemna o intrare %este noa%te +n sum$ deP C?tK ,iliarde de dolari de ca%ital %roas%$t) 6e%ercusiunile ar i serioase) Ca s$ nu mai %omenim ce se !a

+nt?m%la cu %re(ul aurului %e %ie(ele lumii) A%oi ridic$ din umeriF Chiar nu !$ in!idie.) 4u nu "tiu cum a" aborda o ast el de %roblem$) -ar a!ocatul cl$tina din ca%) T Eu cred c$ %re"edintele !a i de acord) 4l s%er$ c$ l*ai %utea m$car a3uta !oi to(i) ' s$ !$ +nt?lni(i +n scurt tim% "i o s$ !rea s$ aud$ totul des%re acest :ledsoe) -u%$ aceea !rea s$ +ncerce s$ #$seasc$ o solu(ie) Dre"edintele Sri 9ank$i nu era sin#urul care con!ocase un el de trust al creierelor) Dretutindeni %e %lanet$ unii dintre cei mai inteli#en(i "i mai bine in orma(i oameni se lu%tau cu acelea"i chestiuni) Da@ %er &idem +"i adunase %ro%riile consilii, iar la sediile lor se stabilea ce sateli(i ar %utea i olosi(i %entru colectarea celor mai %uternice "i mai inteli#ente !ociP Ni, cine "tie, %oate ar i reu"it, dac$ americanii nu ar i a!ut +nc$ o %?r#hie de %us la lucru) 4ra un anun(, %re.entat ca o rutin$ de c$tre %urt$torul de cu!?nt obi"nuit al administra(iei, dar deloc de rutin$ %rin e ectele sale asu%ra situa(ieiF A-oamnul %re"edinte ar dori s$ se +n(elea#$B, s%unea %urt$torul de cu!?nt .?mbind camerei de luat !ederi cu acel .?mbet de om obi"nuit care +i ser!ise la sute de anun(uri nedi#erabile, Ac$ "i America are o %reten(ie !alid$ la com%ensa(ii din cau.a inutilelor %a#ube se!ere su erite de na!ele aeriene din or(ele de men(inere a %$cii)B C\;2A64A ;E45 S'9;U55) C?nd Ei#el -e S$ram escort$ amilia Subramanian +n biroul %re.iden(ial, %rimul lucru care +l i.bi %e 6an3it u c?t de mult +mb$tr?nise -hatusena :andara) Eu era chiar cu totul ce!a nea"te%tat) Dre"edintele se a%ro%ia de nou$.eci de ani) 5ns$ acum %$rea cu mult mai ra#il dec?t ultima dat$ c?nd 6an3it se a lase +n aceea"i +nc$%ere cu el, la +n!estire) 2otu"i c?nd +i +nt?m%in$ !ocea lui era clar$ "i %uternic$) 9e s$rut$ %e ,7ra "i %e Eatasha "i le o eri o str?n#ere de m?n$ im%resionant de tinereasc$ at?t lui 6an3it, c?t "i lui 6obert s%ectacol urmat de iul lui, cu di eren(a c$ 1amini +i +mbr$(i"a %e ambii b$rba(i Subramanian +n loc s$ le str?n#$ m?inile) T O$ mul(umesc c$ a(i !enit, .ise 1amini) ' s$ !in$ ceai %entru adul(i +i $cu cu ochiul Eatashei, care +i +ntoarse un .?mbet de a%reciere %entru %romo!are "i suc de ructe %entru 6obert) Ni dac$ 6obert obose"te s$ ne aud$ !orbind, e o consol$ de 3ocuri l?n#$ ereastr$) T 4 oarte bine, s%use ,7ra) Ci %lace s$ 3oace "ah <- cu com%uterul) T Atunci e bine) Ei#el !*a luminat asu%ra %roblemelor cu +nrolareaK T Cred c$ da) S%er, +n orice ca., .ise 6an3it) T Atunci hai s$ trecem la %roblemele noastre) :$tr?nul 'rion :ledsoe ne*a $cut o #r$mad$ de neca.uri) S$ +nce%em, te ro#, ascult?nd ce treab$ are cu tine) Ei#el -e S$ram r$s%unse ra%id "i concis) 1amini +n$l($ ca%ul "i se adres$ SubramanienilorF T A(i obser!at cum!a de unde a !enit mesa3ulK ,7ra scutur$ din ca%) 6an3it se +ncrunt$) T -e a%t, am remarcat ce!a) Eu a !enit de la Gashin#ton) Ni nici de la biroul lui din Cali ornia) Cred c$ s*ar %utea s$ i ost de unde!a din 4uro%a) 1amini +i arunc$ o %ri!ire tat$lui s$u, care +nclin$ #ra! din ca%) T -e la :ru@elles, .ise %re"edintele) -in cau.a %resiunilor $cute de americani, :anca ,ondial$ a ordonat e#i%tenilor s$ re u.e o erta de aur, iar colonelul :ledsoe a ost cel care a a%licat %resiunile) 1amini :andara !orbiF T 2oate astea sunt din !ina mea) :ledsoe %$rea a i omul de care s$ m$ %ot olosi ca s$ ob(in %entru tine %ermisele de care a!eai ne!oie ca s$ te al$turi Da@ %er &idem) :ine+n(eles, toate astea erau treaba #u!ernului american) Eu !oiau ca cine!a im%licat +n %roiectul 2unetul 2$cut s$ nu aib$ %ermisele de securitate ma@im$, iar :ledsoe %$rea s$ ie cel care le %utea ob(ine %entru

tine) Cl$tin$ trist din ca%F ' deci.ie %roast$) Ar i trebuit s$ %rocede. alt el) -e atunci ne*a tot $cut %robleme) 2at$l s$u s%useF T E*are rost s$ discut$m a cui a ost !in$) Chestiunea e ce %oate i $cutK 4#i%tul chiar are ne!oie de bani) ,7ra se +ncrunt$) T -e ce trebuie s$ asculte de :anca ,ondial$K -e ce nu acce%t$ %ur "i sim%lu o erta %ersona3elor !enite din s%a(iuK T Ah, dra#a mea ,7ra, .ise %re"edintele cu triste(e, ar i bine s$ %oat$) :anca !a i ne!oit$ s$ treac$ la re%resalii s$ anule.e ondurile care st$ +n %uterea ei s$ le anule.e, re(in?nd #aran(iile %e care le %oate re(ine "i +ncetinind orice alte o%era(iuni) Scutur$ din ca%F -in %$cate, americanii au dre%tate +n %ri!in(a e ectelor unei asemenea in u.ii de ca%ital nouQ ar %ro!oca %robleme teribile %e %ie(ele interna(ionale) Ee*ar duce la aliment) Cobor+ %ri!irea) St?nd turce"te %e %odea al$turi de el, Eatasha Subramanian d$dea semne de su erin($) T Orei s$ s%ui ce!a, dra#a meaK Cntreb$) T D$i, da, recunoscu ea) -e a%t, de ce este 4#i%tul s$racK Credeam c$ marele bara3 de la AsIan i*a $cut bo#a(i) Dre"edintele .?mbi cu triste(e) T &oarte mult$ lume crede asta) AsIan %oate %roduce o cantitate mare de ener#ie electric$, dar nu %oate ace dou$ lucruri deodat$) C?nd ma@imi.ea.$ %roduc(ia de ener#ie electric$, taie resursele alocate a#riculturii "i atunci au "i mai mult$ ne!oie de hran$) Scutur$ din ca%F :anii ar %utea ace minuni %entru 4#i%t) S*ar construi sute de u.ine electrice, de e@em%lu) T -ar de ce nu %ot ace astaK Cntreb$ Eatasha) Dre"edintele +i arunc$ o %ri!ire +n#$duitoare) T 9e*ar %l$cea, .ise) -ar nu %ot) Eu au banii necesari) Eu au a!ut tim% +ndelun#at) Ast el c$ sin#urul mod +n care %ot construi u.ine noi este schema CD'2 construc(ie, %ro%rietate, o%erare, trans er) 5ndustria %ri!at$ %l$te"te %entru construirea u.inelor %e care le de(ine, colect?nd toate %ro iturile o %erioad$ de tim% +nainte de a le trans era statului) -ar %?n$ atunci u.inele sunt !echi "i %oate nu at?t de si#ure cum ar trebui) Cl$tin$ iar din ca%F 2oate astea, ad$u#$, mi le*a s%us con iden(ial %rietenul meu /ameed) Ar i oarte ne%l$cut %entru el dac$ americanii ar a la c$ mi*a %o!estit mie) Eatasha o t$) T Atunci ce %utem aceK Drimi un r$s%uns dintr*o surs$ nea"te%tat$) 6obert ridic$ ochii de %e ecran) T 4#ula de au0, s%use el cu re%ro") Ei#el -e S$ram +l %ri!i a ectuos) T S*ar %utea s$ ai dre%tate +n %ri!in(a asta, 6obert, s%use) 1amini :andara se +ncrunt$) T Cn ce %ri!in($ s$ aib$ dre%tateK T D$i, 6e#ula de Aur) Nti(i !oi, ADoart$*te cu ceilal(i a"a cum ai !rea s$ se %oarte ei cu tine)B 4 cea mai sim%l$ descriere a unei lumi bine!oitoare %e care o cunosc, "i dac$ toat$ lumea ar ace a"a noi, americanii, e@tratere"trii, to(i sunt con!ins c$ multe %robleme ar dis%$rea %ur "i sim%lu) 1amini %ri!i #?nditor la !echiul %rieten al tat$lui s$u) T 6e#ula de Aur nu e o no(iune reli#ioas$) Au mai s%us*o "i al(ii +n alte cu!inte, $r$ s$ in!oce o autoritate su%ranatural$) -e e@em%lu 5mmanuel 8ant, omul ra(iunii %ure) 4l a s%usP T -e S$ram +nchise ochii %entru un moment, a%oi recit$ ra.ele bine +n!$(ateF AS$ ac(ione.i doar %e ba.a acelei ma@ime con orm c$reia ceea ce %o(i "i +n acela"i tim% +(i dore"ti trebuie s$ de!in$ o le#e uni!ersal$)B Eu e e@act asta 6e#ula de Aur a lui 6obertK 8ant o numea

Aim%erati!ul cate#oricB) Drin asta !oia s$ s%un$ c$ aceasta este re#ul$ %e care iecare iin($ uman$ "i %resu%un c$ "i iecare iin($ e@traterestr$, dac$ "i*ar i ima#inat 8ant ast el de lucruri ar trebui s$ "i*o stabileasc$ dre%t re#ul$ de ba.$ +n com%ortament, $r$ nici o e@ce%(ie) Ciu uli dr$#$stos %$rul b$iatuluiF Acum, 6obert, tot ce trebuie s$ aci e s$*l con!in#i %e tat$l t$u s$ demonstre.e aceast$ anume teorem$ "i lumea !a de!eni un loc mai bun) Se uit$ +n %artea o%us$ a camerei unde 6an3it se instalase +n a(a ecranului care %re.enta numeroasele acti!it$(i ale ;nu*Oir#ul$*Cinci) T ' s$ !rei s$ +ncerci, 6an3itK Stri#$) C?nd 6an3it ridic$ +n cele din urm$ ochii, %e chi%ul s$u era o e@%resie an#elic$, dar nu se uita la -e S$ram) T 1amini, .ise, +(i aminte"ti c?nd, cu ani "i ani +n urm$, noi doi discutam ce!a des%re un curs %e la care trecusem euK -es%re o idee a israelienilor o numeau %roiectul hidrosolar %entru #enerarea de ener#ie electric$ la ,area ,oart$K 1amini nu %ierdu mai mult de o 3um$tate de secund$ c$ut?nd %rintre !echile amintiri) T Eu, r$s%unse) -es%re ce discut$mK T Cn s ?r"it mi*am dat seama %entru ce sa%$ ;nu*Oir#ul$*Cinci acel tunelM Droclam$ 6an3it trium $tor) Drobabil construiesc o u.in$ electric$M :un, americanii n*o s$*i lase %e e@tratere"tri s$ le dea to(i banii $ia e#i%tenilor, dar nu %ot obiecta dac$ e@tratere"trii %roduc ener#ia electric$ de care 4#i%tul are cu ade!$rat ne!oieM =6) A&AC464A) Cntruc?t trebuiau luate deci.ii im%ortante, !reo o%ts%re.ece*dou$.eci de !i.itatori din s%a(iu erau aduna(i la un loc at?t Eou$*,embre, c?t "i ;nu*Oir#ul$*Cinci, chiar "i !reo doi Stoca(i*,a"in$, %ilo(ii armadei) 9ocul +n care se a lau usese c?nd!a echi!alentul %un(ii amiralului %entru armata in!adatoare a ;nu*Oir#ul$*Cinci) Acum re%re.enta echi!alentul a%ro@imati! al 8remlinului sau :iroului '!al) Cn#hesuiala era de.#ust$toare %entru ;nu*Oir#ul$* Cinci, +ntruc?t ma3oritatea %urtau numai !e"mintele minime de %rotec(ie "i %rin urmare erau mai e@%u"i dec?t oric?nd +nainte sunetului, ima#inii "i mirosului tuturor celorlal(i) -intre to(i ;nu*Oir#ul$*Cinci cea mai %u(in ericit$ de toate aceste nedorite rece%(ii sen.oriale era cea +ns$rcinat$ cu erirea lor de neca.uri) 2itlul ei o icial era A6es%onsabil cu 5ndenti icarea 4 ectelor EedoriteB, dar de obicei +"i s%unea %e scurt A6es%onsabil cu 1ri3ileB) -e a%t, 6es%onsabil$ cu 1ri3ile ura cel mai mult s$ ie obli#at$ s$ su%orte un discurs des%re tehnolo#ia antic$ uman$ %re.entat de 3udec$torul*"e al Eou$*,embre) -e a%t, 6es%onsabil$ cu 1ri3ile nu*i %rea a#rea %e Eou$*,embre +n nici un el de rela(ie, +n s%ecial una care ar %utea im%lica atin#erea sc?rbosului lor cel de*al nou$lea mic membru) 5ns$ uneori nu a!ea de ales) Dartea de #ad#et*uri umane des%re care li se %reda acum era destul de im%ortant$ %entru oameni) -e a%t nu era ce!a %rea in#enios, admise 6es%onsabil$ cu 1ri3ile +n sinea ei) A%a !enea din mare, c$dea +n de%resiunea Xattara "i acolo turbine rotitoare #enerau electricitate) T Ni aceast$ electricitate, +l +ntreb$ 6es%onsabil$ cu 1ri3ile %e oratorul Eou$*,embre, este ceea ce !or creaturile asteaK Eou$*,embre s%useF T Asta e ceea ce le*a(i %romis !oi) Am o co%ie a acordului dac$ !rei s$*l !e.i) &iin(a (inea o bar$ de date +n membrul mani%ulant) 6es%onsabil$ cu 1ri3ile se cutremur$ "i se +nde%$rt$ %u(in) Cntruc?t nu !oia ca ne#ocierile s$ e"ue.e, o eri un comentariu %u(in mai constructi!F T C?nd a(i %ro%us asta %rima dat$, .ise, am cre.ut c$ !$ #?ndi(i s$*i +n!$(a(i s$ acumule.e ener#ia !idului a"a cum acem noi) ,$ bucur c$ nu !om ace asta) C?nd s*ar i +ntors ,arii 1alactici s*ar %utea s$ i ost su%$ra(i)

Eou$*,embre nu r$s%unse) 6es%onsabil$ cu 1ri3ile +l %res$F T Ni %roblema %e care ei o numesc im%erati!ul cate#oricK Eou$*,embre +"i aco%eri un c$scat) T A"a !or s$*"i #u!erne.e %laneta creaturile astea) Oor ca noi s$ acem la el) Ni de a%t ar$t$ cu cel de*al nou$lea membru s%re unul dintre %ilo(ii Stoca(i*,a"in$ care urm$rea con!ersa(ia cu %ro%riul lui translator Eou$*,embre un oarecare trans er de tehnolo#ie a "i +nce%ut de3a) 6es%onsabil$ cu 1ri3ile, care "tia asta oarte bine, o t$) T Ni c?nd se +ntorc ,arii 1alactici, ce le s%unemK Eou$*,embre "uier$ ner$bd$tor) T Dot s$ se +ntoarc$ +n urm$toarea secund$ sau %este .ece mii de ani) 2im%ul nu e la el %entru ei) Ci cuno"ti %e ,arii 1alactici) 6es%onsabil$ cu 1ri3ile +l %ri!i un tim% +n t$cere %e Eou$*,embre) A%oi, +n ior?ndu*se +n interiorul armurii u"oare, s%useF T Cn realitate nu*i cunoa"tem deloc) 5ns$ nea!?nd o o%(iune mai bun$, acce%t$m %ro%unerea) Ni, dac$ a!em noroc, %?n$ se +ntorc ,arii 1alactici am %utea s$ im mor(i cu to(ii) Cnainte ca 6es%onsabil$ cu 1ri3ile s$ se +ntoarc$ la centrul de comand$ insist$ s$ ie s%$lat$ cu #a.e ioni.ate) Chiar "i a"a, +nainte de a intra se o%ri +n u"$ s$ adulmece) Acest lucru %ro!oc$ celorlal(i ocu%an(i echi!alentul ;nu*Oir#ul$*Cinci al unui schimb de .?mbete amu.ate) Cel numit ,ana#erul +ns$ u cel care lu$ cu!?ntul) T Au %lecat, 6es%onsabil$ cu 1ri3ile, +i stri#$ el) Chiar "i mirosurile lor au dis%$rut) Eu mai ai de ce s$ te temi) 6es%onsabil$ cu 1ri3ile +i arunc$ o %ri!ire %lin$ de re%ro" +n tim% ce se a"e.a) -ar el era la urma urmelor nu numai su%eriorul ei +n ierarhia ;nu*Oir#ul$*Cinci, ci "i, atunci c?nd era %osibil, %erechea ei) T Ntii c$ nu m$ tem de Eou$*,embre, +l in orm$ ea %e el "i mai ales %e ceilal(i din +nc$%ere) Orei s$*(i s%un de ce nu*mi %lacK ,ana#erul rosti b?ndF T 2e ro#, 6es%onsabil$ cu 1ri3ile) T Eu numai din cau.a mirosului lor su%$r$tor "i nici %entru c$ cel de*al nou$lea membru al lor, care este or#anul olosit la mani%ularea lucrurilor, este de asemenea "i or#anul lor se@ual) -ar creaturile astea sunt de.a#reabile) ;neori olosesc acel membru ca s$ m$ atin#$, ceea ce este o ensator) -ar nu au ce ace +n %ri!in(a biolo#iei lor, nu*i a"aK T Eu, 6es%onsabil$ cu 1ri3ile, nu au, con irm$ ,ana#erul "i din %artea celorlal(i %re.en(i se au.ir$ "uier$turi ascu(ite de a%robare) Ceea ce %ot ace, totu"i, se re er$ la modul +n care +i +n!a($ "i +i +ndrum$ %e abori#enii acestei %lanete ca s$ de!in$ la el de ci!ili.a(i ca noi) Eu mai %utem acce%ta ca toate a acerile noastre cu ei s$ trebuiasc$ des $"urate %rin intermediul Eou$* ,embre iindc$ numai ei le %ot !orbi limbile) Nuier$turile +ncetar$ brusc) Chiar "i ,ana#erul %$str$ t$cerea un moment +nainte de a continuaF T Su%eriorii no"tri nu !or ca noi s$ %utem comunica direct cu alte s%ecii) -e asta numai Eou$*,embre au ost autori.a(i s$*"i utili.e.e abilit$(ile lin#!istice) 6es%onsabil$ cu 1ri3ile u erm$F T -ar su%eriorii no"tri nu se a l$ acum aici) A!em numai un curs corect %entru !iitor) 2rebuie s$ +nce%em imediat s$ +n!$($m limba3ele umaneP Sau a(i %re era ca atunci c?nd aceste iin(e umane !or %ro#resa s$ se ia du%$ Eou$*,embre "i nu du%$ noiK -4SD\6U564A)

C?nd 6an3it "i ,7ra se duser$ s$*l !ad$ %e Surash, trecuse ce!a tim% de la +nt?lnirea lor %recedent$ dou$ o%era(ii, du%$ cum a3unsese b$tr?nul c$lu#$r s$ m$soare tim%ul) 9umea lor lumea tuturor celor !ii de %e D$m?nt se +nnoise de dou$ ori "i continua s$ se schimbe) T Eu e !orba doar de tehnolo#ie, +i s%use 6an3it so(iei sale) 4, ei bine, ce!a mult mai %rietenos) 4#i%tenii nu s%erau dec?t la o %arte din ener#ia de la Xattara) ;nu*Oir#ul$*Cinci nu erau obli#a(i s$ le*o dea %e toat$) ,7ra nu r$s%unse imediat, a"a c$ 6an3it +i arunc$ o %ri!ire ra%id$) Se uita la a%ele #ol ului :en#al, cu ceea ce ar i %utut i un sur?s !a# %e chi%) C?nd sim(i ochii so(ului ei i@?nd*o, sur?sul se l$r#i) T /m, $cu ea) 6an3it, r?.?nd, +"i +ntoarse aten(ia asu%ra drumului) T -ra#a mea, .ise, e"ti %lin$ de sur%ri.e) S*au terminat lucrurile care s$ te ac$ sus%icioas$K ,7ra cu#et$) T Drobabil c$ nu) 5ns$ acum nu m$ %ot #?ndi la unele im%ortante) T Eici chiar americaniiK 4a +"i (u#uie bu.ele) T Acum c$ acel oribil :ledsoe e urm$rit de 3usti(ie, nu) Eu cred c$ %re"edintele o s$ mai ac$ !aluri un tim%) Dentru unii ca :ledsoe a ost in!entat$ no(iunea de AcontestabilB) 6an3it asculta +n lini"te, dar nu %rea se #?ndea la ceea ce s%unea ea) ,ai de#rab$ se #?ndea la ,7ra +n sine, +n s%ecial la norocul s$u incredibil de a o a!ea) A%roa%e c$ nu au.i ceea ce +i s%unea) T Do timK T Cntrebam dac$ tu cre.i c$ %oate i realesK Cnainte de a r$s%unde, 6an3it coti %e drumul care urca s%re locul unde +i a"te%ta Surash) T Eu) -ar nu cred c$ asta contea.$) A 3ucat rolul de dur at?t c?t a %utut) Acum o s$ !rea s$ se arate a ectuos) ,7ra nu r$s%unse %?n$ c?nd 6an3it nu %arc$ ma"ina) A%oi +i %use o m?n$ iubitoare %e bra() T 6an3, "tii ce!aK ,$ simt cu ade!$rat rela@at$) Rilele de libertate ale b$tr?nului c$lu#$r se +ncheiaser$) R$cea %e un %at +n#ust, cu bra(ul st?n# imobili.at ast el ca %$durea de tuburi s$ %oat$ cur#e nest?n3enit$ de la r$.orul de lori ormat de do.ele multicolore de medicamente de la ca%ul %atului la !enele din +ncheietura lui) T Salutare, dra#ilor, .ise c?nd intrar$ ei, cu un #las neclar "i metalic din cau.a micro onului +ncor%orat +n larin#e) O$ sunt recunosc$tor c$ a(i !enit) Am de luat o deci.ie, 6an3it, "i nu "tiu ce s$ ac) -ac$ tat$l t$u ar mai tr$i l*a" +ntreba %e el, dar el nu mai e, a"a c$ a%ele. la tine) S$*i las s$ m$ stoche.e +ntr*o ma"in$K ,7ra ins%ir$ ad?nc) T Ada a ost aici, .ise) :$tr?nul c$lu#$r nu %utea da din ca%, dar reu"i o mi"care a b$rbiei) T A ost, +ntr*ade!$r, recunoscu el) 4u am in!itat*o %e doctor 9abroo7) ,edicina nu mai %oate ace nimic %entru mine dec?t s$ lase a%aratele s$ res%ire +n locul meu "i s$*mi %relun#easc$ su erin(a) 9a "tiri s*a s%us c$ Ada 9abroo7 are o alt$ %osibilitate) Dretinde c$ %oate ace ceea ce au +n!$(at*o acei oameni din s%a(iu) Dot s$*mi %$r$sesc tru%ul "i s$ tr$iesc ca un %ro#ram de com%uter) Eu m*ar mai durea nimic) 2$cu o cli%$ +nainte de a #$si %uterea s$ continue)

T 2otu"i e@ist$ un %re() -rumul s%re m?ntuire %rin a%te bune din karma 7o#a nu ar mai i %osibil %entru mine, cred, dar 3nana 7o#a "i bhakti 7o#a calea cunoa"terii "i calea de!o(iunii +nc$ mai e@ist$) -ar "tii cum mi se %are mie astaK 6an3it scutur$ din ca%) T Eir!ana, s%use b$tr?nul c$lu#$r) Su letul meu ar i eliberat din ciclul etern) 6an3it +"i drese #lasul) T Asta este ceea ce caut$ toat$ lumea, a"a s%unea tata) 2u nu !reiK T :a da, din toat$ inimaM -ar dac$ e o am$#ireK Eu*l %ot %$c$li %e :rahmanM St$tea +ntins %e s%ate +n %at, cu ochii b$tr?ni i@a(i im%loratori asu%ra lui 6an3it "i a ,7rei) 6an3it se +ncrunt$) -ar ,7ra !orbi) Duse o m?n$ %e +ncheietura lui slab$ "i s%useF T -ra#$ Surash, noi "tim c$ n*ai ace niciodat$ ce!a dintr*un moti! 3osnic) Dur "i sim%lu $ ceea ce cre.i c$ e corect) Ni a"a !a i) Ni cu aceasta lu$ s ?r"it con!ersa(ia lor) C?nd ie"ir$ din nou a ar$ 6an3it ins%ir$ ad?nc) T Eu "tiam c$ Ada e #ata s$ +ncerce +nre#istrarea unei iin(e umane) T Eici eu, .ise ,7ra) ;ltima dat$ c?nd am !orbit mi*a s%us c$ se %re#$teau s$ +nre#istre.e un "oarece alb) 6an3it se +n iora) T 5ar dac$ Surash #re"e"te, sub orma asta se !a re+ncarna) T 4i bine, .ise ,7ra %ractic$, dac$ o s$ se re+ncarne.e ceea ce este credin(a lui, nu a mea sunt con!ins$ c$ nu !a i +ntr*o iin($ rea) 2$cu un moment, a%oi .?mbiF T /ai s$ !edem ce s*a ales de casa noastr$) Cas$ care usese a tat$lui lui 6an3it +nce%use acum s$ arate e ectele reamena3$rii ,7rei un dormitor mare %entru 6an3it "i ,7ra acolo unde useser$ dou$ mai mici, trei b$i ("i o 3um$tate de baie la %arter %entru musa iri) acolo unde usese numai una) 5ns$ niciuna nu era terminat$, iar trecerea %e l?n#$ toate #r$me.ile de c$r$mi.i, (e!i "i alte materiale de construc(ie era o treab$ care $cea sete) ,7ra su#er$F T Ce .ici s$ mer#em s$ +not$m %u(inK 5deea era minunat$ "i 6an3it a%rob$ imediat) Cn dou$.eci de minute erau +n costumele de baie "i %e biciclete +n drum s%re %ontonul ancorat cel mai a%roa%e de st?nca SIami) Dentru c$ ad?ncimea a%elor din a%ro%iere c$dea brusc la o sut$ de metri "i chiar mai mult, +"i luar$ echi%amentul de scu undare) Acesta cu%rindea cele mai moderne re.er!oare din ibr$ de carbon ca%abile s$ %$stre.e aerul la %resiunea de o mie de atmos ere) Eu %l$nuiau +n mod s%ecial s$ coboare la o asemenea ad?ncime, dar +ntotdeauna era de !$.ut sub a%$ istoria !iolent$ a .onei) Acolo cu a%roa%e %atru secole +n urm$, c?nd 2rinco era dominat de in!adatorii %ortu#he.i c$%itanul lor distrusese tem%lul ori#inal +ntr*un acces de urie reli#ioas$) (&a%tul c$ %ro%riii ei str$mo"i se num$raser$ %rintre !andali nu diminua cu nimic interesul ,7rei)) Cn 3urul st?ncii undul m$rii era +nc$ aco%erit de coloane scul%tate u"or de recunoscut) 'dat$ a3un"i sub a%$, 6an3it "i ,7ra se o%rir$ s$ ins%ecte.e o u"$ elaborat lucrat$) 6an3it +i adres$ so(iei sale o mi"care din ca% simul?nd re%ro"ul +n tim% ce urm$rea o s%$rtur$ care "tersese basorelie urile +n orm$ de lotus, c?nd lumina de deasu%ra sc$.u brusc) Dri!ind +n sus %rin a%a scli%itor de lim%ede, 6an3it .$ri o siluet$ uria"$ trec?nd chiar %e deasu%ra lor) T 4 un rechin*balen$M Stri#$ el +n acua on, at?t de tare +nc?t !ocea lui se distorsion$ a3un#?nd s$ semene cum!a cu cea a b$tr?nului c$lu#$r recom%us$ de micro onul s$u din #?t) /ai s$ mer#em s$ ne +m%rietenim cu elM

,7ra .?mbi "i a%rob$ din ca%) Eu era %entru %rima dat$ c?nd ea "i 6an3it +nt?lneau +n a%ele din 3urul 2rincomalee ace"ti m?nc$tori de %lancton uria"i "i cu totul ino ensi!i) 9a o lun#ime de .ece metri ei erau na!ele %rinci%ale +n#ri3ite de un alai de remore, unele ata"ate %rin ori iciile de suc(iune, altele +not?nd %line de s%eran($ +n a%ro%ierea #urilor enorme +n a"te%tarea unor resturi de m?ncare din care s$ se os%$te.e) 6an3it +nce%u s$*"i um le com%ensatorul de lotabilitate, ridic?ndu*"i lent linia de %lutire) Se a"te%ta ca ,7ra s$*l urme.e +n acela"i ritm "i se s%erie c?nd +i au.i !ocea, e@trem de st$%?nit$, dar e!ident +ncordat$) T Ce!a nu e +n re#ul$ cu %om%a mea, #? ?i ea) 2e a3un# +ntr*o cli%$) A%oi urm$ un "uierat !iolent de aer c?nd lotorul ei se um%lu brusc) 6an3it u aruncat +ntr* o %arte +n tim% ce ea era tras$ !iolent +n sus) Cn ast el de momente chiar "i cei mai e@%erimenta(i scu und$tori intr$ +n %anic$) ,7ra $cu #re"eala atal$ de a +ncerca s$*"i (in$ res%ira(ia) C?nd 6an3it o %rinse din urm$ %e %onton, era de3a %rea t?r.iu) S?n#ele +i %icura din #ur$ "i el nu u si#ur c$ +n(elese ultimele cu!inte "o%tite de ea) 9e relu$ +n minte st?nd +n cabina elico%terului medical care sosise e@act la tim% ca s$*i con irme ceea ce el "tia de3a) Ceea ce s%usese ea usese AEe !edem +n urm$toarea !ia($B) Se a%lec$ s$*i s$rute runtea rece) A%oi se adres$ %ilotului elico%teruluiF T -$*mi !oie s$*(i olosesc tele onul) 2rebuie s$ !orbesc imediat cu doctor Ada 9abroo7) S;&942;9 -5E ,AN5E\) -ac$ e@ista un %acient %entru care dr) Ada 9abroo7 s$ treac$ %este orice %iedic$, acesta era iubita ei m$tu"$ ,7ra) 5ns$ nu st$tea totul +n %uterea ei) A%aratura e@traterestr$ care %utea ace o%era(iunea se #$sea din ericire +n a%ro%iere, %re#$tit$ s$*l trans orme %e b$tr?nul Surash +ntr*o orm$ abstract$ care s$ continue s$ tr$iasc$ +n interiorul ma"inilor) -ar %iesele nu useser$ +nc$ asamblate) ;nele erau de%o.itate %e coridor la u"a camerei de s%ital a lui Surash, unele se a lau +m%achetate +n curte, c?te!a erau +nc$ +n camioanele care le aduseser$ de la C?rli#ul s%a(ial) -ur$ ce!a tim% %?n$ s$ ie unite toate) 2im% +n care nemilo"ii a#en(i ai descom%unerii se str$duiau s$ ac$ tru%ul ,7rei inutili.abil) 2rebuiau s$ c?"ti#e tim%) 4@ista un sin#ur mod de a o ace) C?nd 6an3it d$du bu.na +n +nc$%erea unde era %relucrat ceea ce mai r$m$sese din so(ia lui, +n(elese +n s ?r"it de ce +ncercaser$ at?t de mult s$*l (in$ a ar$) ,7ra nu st$tea %e un %at de s%ital) 4ra scu undat$ +ntr*un re.er!or de a%$ cu cuburi de #hea($ %e 3um$tate to%it$ %lutind la su%ra a($) :en.i de cauciuc la #?t "i abdomen l$sau s%a(iu de lucru tehnicienilor s%eciali.a(i +n conser!are, care in3ectau iecare +n tru%ul ,7rei un lichid de r$cire +n tim% ce ade!$ratul s?n#e %ur%uriu al so(iei sale se scur#ea +nP 2oalet$K -a, acolo a3un#eaM -in s%atele lui o !oce rostiF T 6an3it) Se +ntoarse, cu o e@%resie +nc$ ori%ilat$ %e chi%) 2onul Adei 9abroo7 usese %rietenos, dar %ri!irea ei era se!er$) T E*ar trebui s$ ii aici) Eu*i ce!a rumos) Arunc$ o %ri!ire la un cadran "i ad$u#$F Cred c$ ne +ncadr$m +n tim%, dar tu ar trebui s$ ie"i de aici "i s$ ne la"i s$ lucr$m) 4l nu %rotest$) O$.use tot ce su%ort$ s$ !ad$) -u%$ o c$snicie lun#$ "i ericit$, !$.use tru%ul #ol al so(iei lui de nenum$rate ori, ro.aliu "i s$n$tos, dar acum a!ea o nuan($ alb$strui* !iolet la care nu su%ort$ s$ se uite)

A"te%tarea u in init$, sau a"a %$ru, dar +n cele din urm$ a3unse la inal) 6an3it st$tea +ntr*o anticamer$, %ri!ind +n #ol, c?nd dr) 9abroo7 intr$, cu o a($ rumen$ "i chiar ericit$) T ,er#e bine, 6an3it, s%use ea a"e.?ndu*se l?n#$ el) Am reu"it s$ stabilim toate inter e(ele) Acum a"te%t$m s$ se +ncheie trans erul de date) 6an3it traduse %entru elF T Asta +nseamn$ c$ ,7ra e stocat$ +n ma"in$K E*ar trebui s$ ie cine!a acolo +n tim%ul $staK T 4 cine!a, 6an3it) 6idic$ bra(ul ar$t?ndu*i un ecran de la +ncheietura m?iniiF ,onitori.e. lu@ul) S$ "tii c$ a!em noroc c$ ,arii 1alactici au obiceiul s$ de%o.ite.e c?te!a e"antioane din iecare s%ecie %e care o e@termin$, ast el c$ Stoca(ii*,a"in$ a!eau de3a echi%amentul necesar +nainte de a a3un#e aici) 6an3it se +ncrunt$ au.ind cu!?ntul) T Cum adic$ s$ Ade%o.ite.eBK Ce!a ca, "tiu "i eu, un el de sicriu sau urn$K Ada +i +ntoarse +ncruntarea) T Eu e"ti la curent cu "tirile, 6an3itK Eu e deloc a"a ce!a) 4 ca Stoca(ii*,a"in$ +n"i"i) 4i sunt ceea ce s*ar %utea numi ma"ini +n stadiul doi) Stadiul unu este e ectuarea de co%ii %er ecte ale %ersoanelor "i de%o.itarea lor dre%t mostre) Stadiul doi este s$ li se dea !ia($ +n interiorul ma"iniiP T Stai %u(in, .ise ea c?nd se au.i un sunet ca de clo%o(el) 'chii i se o%rir$ %e ecranul de "tiri +n tim% ce ridica bra(ul "i !orbea +n dis%o.iti!ul de la +ncheietur$) ' secund$ mai t?r.iu ecranul se stinse) C?nd se lumin$ din nou, inima lui 6an3it se o%ri, c$ci ceea ce era acum ar$tat era so(ia lui a"a cum o !$.use ultima dat$, %urt?nd costumul de baie ca mai +nainte, dar acum .$c?nd nemi"cat$ %e un %at de s%italP Eu, nu nemi"cat$) 'chii i se deschiser$) A!ea o e@%resie nedumerit$, dar curioas$ atunci c?nd ridic$ m?na "i o roti studiindu*i de#etele) T ' !e.i +ntr*o simulare, +l in orm$ Ada cu m?ndrie) ,ai t?r.iu o s$ +n!e(e cum s$ simule.e orice mediu !rea "i cum s$ interac(ione.e cu ceilal(i +n simulare) No%ti din nou +n obiectul de la +ncheietura m?inii) 4cranul se stinse din nou) T 2otu"i nu am ost cinsti(i cu ea) S$*i l$s$m intimitate %?n$ se obi"nuie"te cu ceea ce i se +nt?m%l$) Eoi doi o s$ bem un ceai "i eu o s$ +ncerc s$ r$s%und la toate +ntreb$rile tale, %resu%un?nd c$ ai c?te!a) ', 6an3it chiar a!ea +ntreb$ri) Ceaiul din cea"c$, neb$ut, se r$cea +n tim% ce el +ncerca s$ +n(elea#$ ce se %etrecea) Cn cele din urm$ se au.i un alt clo%o(el "i Ada .?mbi) T Cred c$ acum %o(i s$ !orbe"ti cu ea, .ise "i $cu semn cu ca%ul s%re ecran, care brusc o ar$t$ din nou %e ,7ra) :un$, m$tu"$ ,7ra, s%use Ada ecranului) Dro#ramul de in ormare (i*a comunicat tot ce era ne!oie s$ "tiiK T A%roa%e) ,7ra +"i atinse %$rul, ne+n#ri3it de c?nd ie"ise din a%a care o uciseseF 2rebuie s$ a lu cum s$ m$ aran3e. %u(in, dar nu mai !oiam s$ a"te%t) :un$, 6an3it) ,ul(umesc c$ mi*ai sal!atP ,$ ro#, meta*!ia(a, %resu%un, sau cum %o(i s$*i s%ui) T Cu mult$ %l$cere, u tot ce reu"i s$ s%un$ 6an3it) A%oi, iindc$ Ada se ridic$ %entru ca ei doi s$ %oat$ !orbi +n intimitate, +i s%use AdeiF T Stai %u(in) Eu trebuie s$ ii mort ca s$ ii stocat ast el, nu*i a"aK Adic$, dac$ eu a" !rea, m*ai %utea %une %e aceea"i scen$ cu eaK Ni atunci am i ca doi oameni +n carne "i oase, +m%reun$K Ada %$ru alarmat$) T D$i, da, .ise ea) Ar i continuat, dar ,7ra, !orbind de %e ecran, i*o lu$ +nainte)

T -ra#$ 6an3it, las*o balt$) 'ric?t a" !rea s$ te am aici cu mine, nu trebuie s*o aci) E*ar i cinstit a($ de 2ash7, sau 6obert, sauP 9a naiba, hai s$ recunoa"tem) E*ar i cinstit a($ de lume) 6an3it se holb$ la ecran) T /m, $cu) A%oi, du%$ o #?ndire de o cli%$F -ar de3a mi*e dor de tine, se %l?nse) T Si#ur c$ da) Ni mie mi*e dor de tine) 2otu"i nu e ca "i cum nu ne*am mai %utea !edea niciodat$) Dro#ramul de in ormare s%une c$ %utem !orbi ca acum ori de c?te ori !rem) T /m, $cu iar 6an3it) -ar nu ne %uteam atin#e, iar eu a" %utea tr$i ani de .ile de*acum +ncolo) T Ani mul(i, s%er, dra#ul meu) -ar asta o s$ ne dea ce!a care s$ merite a"te%tat) D65,;9 D'S2A,:;9) Oia(a lun#$, lun#$, a lui 6an3it Subramanian) Aici se +ncheie %o!estea noastr$ des%re 6an3it Subramanian) Eu s*ar %utea s%une c$ nu a tr$it sau Atr$itB destul de mult tim% "i du%$ aceea) A"a a $cut, mai +nt?i o !ia($ Anormal$B, a%oi stocat +ntr*o ma"in$) ,ai mult, a a!ut multe a%ari(ii ascinante "i %line de culoare +n A!ia(aB sa %ost*mortem, sub orm$ de ansamblu de ti%are electronice) 5ns$ multe dintre acestea nu sunt relatate aici) Eu iindc$ nu ar i interesante, c$ci sunt) Ci numai %entru c$ sunt e@trem de multe) Dentru noi e@ist$ alte lucruri mult mai im%ortante de $cut dec?t s$ rememor$m ce s*a %etrecut cu ra#mentul imaterial al ori#inalului or#anic 6an3it Subramanian care a ost %$strat "i a continuat s$ tr$iasc$ +n continuare tim% de mul(i ani) A e@istat +ns$ acest lucru) S*a +nt?m%lat mult mai t?r.iu +n !ia(a sa electronic$, %e !remea c?nd 6an3it reali.ase de3a ma3oritatea +ntre%rinderilor turistice %e care "i le dorise dintotdeauna) (Adic$ e@%lorase a%roa%e +ntrea#a su%ra a($ a lui ,arte, la el "i chiar mult mai interesant$ re(ea de %e"teri subterane, %lus multe alte %lanete sau sateli(i im%ortan(i ai sistemului solar "i numeroase cor%uri cere"ti de dimensiuni mai mari din norul lui 'ort)) Cn acel moment ,7ra %lecase +ntr*o c$l$torie s%re mie. %entru c$ +ntotdeauna +"i dorise s$ !ad$ o #aur$ nea#r$ +nchi.?ndu*se) Cn cele c?te!a milenii c?t a!ea s$ li%seasc$ ea, 6an3it se rela@a ocu%?nd !ersantul unui munte !irtual din ibre de sticl$) (4l se rela@a #?ndindu*se la teorema D V ED) Asta +l (inea ocu%at de3a de c?te!a .eci de ani, $r$ a se +ntre!edea !reun inal)) 6an3it crease acel munte !irtual +n 3urul s$u +n sco%ul de a i sin#ur, "i u o sur%ri.$ %entru el s$ obser!e %e cine!a t?r?ndu*se +n sus %e %ant$ +n direc(ia lui) 5ntrusul era nu numai un str$in, ci "i unul care ar$ta oarte ciudat) A!ea ochii mici, structur$ osoas$ a e(ei oarte sco ?lcit$ "i era +nalt de !reo trei metri) C?nd a3unse la .ona unde a"te%ta 6an3it se arunc$ %e un scaun (care nu e@istase +nainte de sosirea str$inului), ins%ir$ de c?te!a ori e@a#erat de ad?nc "i s%useF T S$ !edem) A&rumoas$ ascensiune, nu*i a"aKB Ce ar i %otri!it s$ s%unK 6an3it usese deran3at de %rea mul(i necunoscu(i %e %arcursul ultimelor milenii ca s$ mai aib$ re.er!e de amabilitate) Eu r$s%unse) Cntreb$ %ur "i sim%luF T Cine e"ti "i ce !reiK Str$inul %$ru +n acela"i tim% mirat "i mul(umit) T Cn(ele#, .ise) -irect la subiect) &oarte bine) Aici %resu%un c$ ar trebui s$ s%un A,$ numescPB 5ns$ nu %ronun($ un nume ade!$rat) 4mise doar o e@%lo.ie de sunete de.articulate, urmat$ deF T -ar +mi %o(i s%une sim%lu AStudentulB, iindc$ m$ a lu aici ca s$ studie. manierismele "i %rocesul t$u de #?ndire)

6an3it se #?ndi s$*l arunce %e intrus de %e +m%re3muirea lui %ri!at$ construit$ cu at?ta #ri3$, +ns$ acesta a!ea ce!a amu.ant) T ', .ise, bine, atunci studia.$) -e ce !rei s$ aci astaK Str$inul +"i um l$ obra3ii) T Cum s$*(i e@%licK 4 un el de ani!ersare a +ntoarcerii ,arilor 1alacticiP T Stai a"a, $cu 6an3it) ,arii 1alactici s*au +ntors +n cele din urm$K T :ine+n(eles c$ da, du%$ stai s$ !$d, con orm calculelor !oastre a%ro@imati! treis%re.ece mii de ani) Eu +nseamn$ oarte mult +n tim% #alactic, dar e su icient %entru schimb$ri ma3ore ale iin(elor umane, ca mine) ', "i ca tine, desi#ur, ad$u#$ %oliticos) Cn consecin($ am +nce%ut s$ recre$m acele e!enimente, "i +ntruc?t tu ai ost un minor %artici%ant la unele dintre ele, eu am ost ales s$ te recree.) T Orei s$ s%ui c$ ace(i un el de ilm des%re asta "i tu o s$ 3oci rolul meuK T ', cu si#uran($ nu un A ilmB) -ar da, eu o s$ te A3ocB) T /m, .ise 6an3it) Eu am ost %rea atent la ce s*a %etrecut +n ultimul tim%) Eici m$car n* am "tiut c$ ,arii 1alactici s*au +ntors) Str$inul se ar$t$ sur%rins) T Si#ur c$ s*au +ntors) 9e*au s%us la Eou$*,embre "i ;nu*Oir#ul$*Cinci c$ au s$ li%seasc$ numai %entru scurt tim%) A"a a ost) :ine+n(eles, cu toate c$ du%$ standardele lor treis%re.ece mii de ani +nseamn$ scurt tim%, du%$ ale noastre nu) Se %are c$ ,arii 1alactici au ost oarte sur%rin"i c$ noi ne*am de.!oltat at?t de re%ede) 4i nu a!eau e@%erien(a unei s%ecii inteli#ente c$reia s$ i se %ermit$ s$ e!olue.e +n ritm %ro%riu, +ntruc?t au +m%iedicat metodic orice ast el de e!olu(ie la s%eciile %e care le*au desco%erit) -ar nu cred c$ s*au su%$rat iindc$ au sc$%at de o %o!ar$) C"i mi"c$ bu.ele un tim%, e@%eriment?nd, a%oi relu$F Orei s$ mai s%ui o dat$ AhmB %entru mine, te ro#K T /m, $cu 6an3it, nu at?t %entru a onora cererea, c?t %entru c$ nu se %utea #?ndi la un alt r$s%uns la ceea ce tocmai au.ise) Ce !rei s$ s%uiK Sc$%a(i de care %o!ar$K T S$ conduc$ lucrurile, s%use str$inul, anali.?nd e@%resia de %e a(a lui 6an3it "i +ncerc?nd s$ o re%roduc$) Eu c$ ei n*ar i $cut treab$ bun$, +n cea mai mare %arte) -ar e o #re"eal$ s$ +m%iedici de.!oltarea at?tor s%ecii interesante) Ni de"i echi%a tehnic$ a ost +n #eneral +n re#ul$, trebuie s$ admi(i c$ ceea ce au $cut la constanta cosmic$ a ost de*a dre%tul 3enant) 6an3it se ridic$ +n %icioare) T 4i bine, .ise, dac$ ,arii 1alactici nu mai conduc lucrurile, n*ar trebui s$ %reia altcine!a sarcinaK T Si#ur c$ da, s%use str$inul ner$bd$tor) ,*am #?ndit c$ "tii) A %reluat*o cine!a) Eoi) A9 -'594A D'S2A,:;9) ,ul(umiri, "i Alte mul(umiri) -u%$ cum a obser!at unul dintre noi %e unde!a, e@ist$ o de ini(ie care consider$ un #entleman un om care Aniciodat$ nu este #rosolan din +nt?m%lareB) Cn aceea"i idee, consider$m c$ un ade!$rat scriitor de science iction nu trebuie niciodat$ s$ %reia eronat un ade!$r "tiin(i ic canonic din +nt?m%lare) 2otu"i aici cu!intele im%ortante sunt Adin +nt?m%lareB, iindc$ e@ist$ momente +n scrierea unei %o!estiri "tiin(i ico* antastice c?nd autorul este obli#at s$*"i aro#e o anume libertate "tiin(i ic$, iindc$ alt el %o!estea nu se lea#$) (-e e@em%lu, "tim cu to(ii c$ nu se %une %roblema de%las$rii cu !ite.e mai mari dec?t a luminii) 5ns$ dac$ nu ne l$s$m %ersona3ele s*o ac$, o +ntrea#$ serie de %o!estiri interesante nu ar mai %utea i scrise)) A"adar c?nd ne %ermitem asemenea libert$(i consider$m c$ e cinstit c$ scriitorii s$ le admit$) Cn lucrarea de a($ e@ist$ trei asemenea ca.uriF

1) 9a +nce%utul secolului WW5 nu e@ist$ nici o na!$ s%a(ial$ cu !ite.a celei %e care Horis Oolhulst o descrie atunci c?nd !i.itea.$ norul lui 'ort) Am i !rut, dar nu e@ista) 2) Eu e@ist$ nici o demonstra(ie lun#$ de cinci %a#ini a ultimei teoreme a lui &ermat, a"a cum s%une 6an3it Subramanian, iar unul dintre noi consider$ c$ nici nu este %osibil s$ e@iste iindc$ %roblema s*ar %utea s$ ie net im%osibil de decis) <) Sri 9anka nu %oate i +n realitate un terminal al C?rli#ului S%a(ial iindc$ de a%t nu se a l$ la 4cuator) Cntr*un !olum anterior unul dintre noi a re.ol!at %roblema mut?nd Sri 9anka mult mai +n sud) 5ns$ dec?t s$ re%et$m acest lucru +n ca.ul de a($ am %re erat s$ ale#em o solu(ie oarecum di erit$) 9a urma urmelor, 4cuatorul nu este dec?t o linie ima#inar$) Am ales %ur "i sim%lu s$ ne*o ima#in$m cu c?te!a sute de kilometri mai la nord) Cn inal am !rea s$ ne e@%rim$m recuno"tin(a %entru amabilitatea c?tor!a %ersoane, ca de e@em%lu %entru l$muririle o erite de dr) Gilkinson de %e -re@el ,ath &orum %ri!itor la ceea ce a reali.at +n realitate AndreI Giles %rin demonstra(ia sa de o sut$ cinci.eci de %a#ini, "i %entru asisten(a dincolo de limitele %ro esionale acordat$ de %rietenul nostru 6obert Sil!erber# "i, %rin el, %rinci%alului lector de la '@ ord ;ni!ersit7 din ,area :ritanic) A9 264594A D'S2A,:;9) ;ltima teorem$ a lui &ermat) Am considerat c$ ar i util s$ d$m mai multe detalii des%re ceea ce este de a%t teorema lui &ermat, dar nu am %utut #$si mai +nainte un loc %entru ast el de discu(ii care s$ nu d$une.e, a%roa%e atal, ritmului narati! al %o!estirii) A"adar iat$*l la inalP Ni, dac$ ace(i %arte din acel mare %rocent al omenirii care nu o "tie de3a, credem c$ o s$ considera(i c$ a meritat a"te%tarea) Do!estea celei mai aimoase %robleme matematice +nce%e cu o schi($ neo icial$ a unui a!ocat rance. din 2oulouse din secolul al WO55*lea) Eumele a!ocatului era Dierre de &ermat) 9e#ile nu ocu%au +n totalitate tim%ul lui &ermat, a"a c$ se 3uca uneori cu matematica amator, dar, ca s$*i o erit credit, de a%t o %ersoan$ cu %reten(ii solide de a i numit unul dintre cei mai mari matematicieni ai tuturor tim%urilor) Eumele aimoasei %robleme este ultima teorem$ a lui &ermat) ;na dintre cele mai mari atrac(ii ale teoremei este a%tul c$ nu e deloc #reu de +n(eles) -e a%t, %entru ma3oritatea oamenilor care o +nt?lnesc %entru %rima dat$ este #reu de cre.ut c$ a demonstra ce!a at?t de elementar +nc?t %oate i socotit %e de#ete a constituit o s idare %entru to(i matematicienii lumii tim% de %este trei secole) -e a%t ori#inile %roblemei se re#$sesc cu mult mai mult tim% +nainte, %entru c$ Dita#ora +nsu"i, %e la >00 +) /r), a de init*o +n cu!intele sin#urei teoreme matematice care a de!enit un cli"euF AD$tratul i%otenu.ei unui triun#hi dre%tun#hic este e#al cu suma %$tratelor celor dou$ catete)B Dentru cei care au a3uns m$car la matematica elementar$ de liceu, %utem !i.uali.a un triun#hi dre%tun#hic "i s$ scriem teorema lui Dita#ora sub orma a2 ^ b2 V c2) Al(i matematicieni au +nce%ut s$ cercete.e %robleme +nrudite cu rela(ia lui Dita#ora imediat du%$ ce el a emis*o (asta e treaba matematicienilor)) S*a desco%erit c$ e@ist$ multe triun#hiuri dre%tun#hice cu laturi numere +ntre#i care se %otri!esc ecua(iei) -e e@em%lu, un ast el de triun#hi cu catete de cinci res%ecti! dou$s%re.ece unit$(i !a a!ea o i%otenu.$ de treis%re.ece unit$(iP -esi#ur, >2 %lus 122 chiar ac 1<2) ;nii au c$utat alte %osibilit$(i) -e e@em%lu, oare e@ista un triun#hi cu laturi numere +ntre#i care s$ aib$ o rela(ie similar$ %entru cuburile laturilorK Adic$ ar %utea a< %lus b< s$ dea !reodat$ c<K -ar numere la %uterea a %atra, sau de a%t orice numere cu e@%onent mai mare dec?t doiK Cn .ilele dinaintea a%ari(iei calculatoarelor mecanice, cu at?t mai mult a celor electronice, oamenii "i*au %etrecut !ie(i +ntre#i irosind hectare de h?rtie aco%erite cu calculele necesare +ncerc?nd s$ #$seasc$ r$s%unsul la ast el de +ntreb$ri) A"a au $cut "i cu aceast$ %roblem$)

Eimeni nu a #$sit !reo solu(ie) ,ica "i amu.ant$ o%era(ie unc(ionea.$ %entru %$trate, dar %entru nici un alt e@%onent) A%oi toat$ lumea a +ncetat s$ mai caute, %entru c$ &ermat i*a o%rit cu o sin#ur$ ra.$ m?.#$lit$) &ermec$toarea micu($ ecua(ie care unc(ionea.$ %entru %$trate nu !a unc(iona niciodat$ %entru orice alt e@%onent, a s%us el) Cate#oric) Acum ma3oritatea matematicienilor "i*ar %ublica declara(ia +ntr*o re!ist$ de matematic$) 5ns$ &ermat era un ti% ciudat "i nu $sta era stilul lui) 4l a $cut o mic$ not$ %e s%a(iul liber al unei %a#ini a e@em%larului s$u din anticul !olum #rec de matematic$ numit Arithmetica) Eoti(a s%uneaF AAm #$sit o demonstra(ie cu ade!$rat miraculoas$ a acestei %robleme care nu +nca%e %e aceast$ mar#ine %rea +n#ust$)B Ceea ce a $cut ca aceast$ m?.#$litur$ de m?n$ s$ de!in$ at?t de im%ortant$ a ost ma#icul cu!?nt Ademonstra(ieB) ' demonstra(ie este un medicament %uternic %entru matematicieni) Eecesitatea unei demonstra(ii adic$ a unei do!e.i lo#ice c$ o %ro%o.i(ie dat$ trebuie +ntotdeauna "i +n mod necesar s$ ie ade!$rat$ re%re.int$ distinc(ia dintre matematicieni "i cea mai mare %arte a oamenilor de "tiin($ Aserio"iB) Dentru i.icieni de e@em%lu e destul de u"or) -ac$ un i.ician a.!?rle o serie de %rotoni cu !ite.$ mare %e o (int$ din aluminiu de .ece sau de o sut$ de ori "i de iecare dat$ ob(ine acela"i amestec de %articule r$s%?ndite, i se %ermite s$ %resu%un$ c$ orice alt i.ician care ace acela"i e@%eriment altunde!a !a ob(ine +ntotdeauna aceea"i selec(ie de %articule) ,atematicianului nu i se %ermite o asemenea le3eritate) 2eoremele lui nu sunt statistice) 2rebuie s$ ie de initi!e) Eici un matematician nu are !oie s$ s%un$ c$ un enun( matematic este Aade!$ratB %?n$ c?nd, cu o lo#ic$ im%ecabil$ "i de necomb$tut, nu a construit o demonstra(ie care se arate c$ +ntotdeauna se !a +nt?m%la a"a chiar ar$t?nd c$ dac$ nu ar i a"a s*ar a3un#e la o e!ident$ "i absurd$ contradic(ie) Atunci +nce%e ade!$rata cercetare) Acum ceea ce c$utau matematicienii era demonstra(ia %e care &ermat %retindea c$ o #$sise) ,ul(i dintre cei mai mari matematicieni 4uler, 1oldbach, -irichlet, So%hie 1ermain au $cut tot %osibilul s$ #$seasc$ demonstra(ia care le sc$%a %rintre de#ete) 9a el "i alte nume mai %u(in im%ortante, cu sutele) -in c?nd +n c?nd c?te unul dintre ei, obosit, s$rea +n %icioare cu o e@clama(ie de bucurie "i %retindea c$ a #$sit solu(ia) Asemenea a"a* .ise Ademonstra(iiB a%$reau cu suteleQ au e@istat o mie doar %e o %erioad$ de %atru ani la +nce%utul secolului WW) -ar toate au ost ra%id demontate de al(i matematicieni care au desco%erit c$ autorii $cuser$ #re"eli undamentale de a%t sau de lo#ic$) 9umea matematic$ +nce%ea s$ cread$ c$ marele &ermat se +n"elase "i nu se !a #$si niciodat$ o demonstra(ie a enun(ului s$u) 5ns$ nu a!eau cu totul dre%tate s$ tra#$ aceast$ conclu.ie) ' demonstra(ie !iabil$ "i de initi!$ a teoremei lui &ermat a a%$rut a%roa%e de inalul secolului WW) S*a +nt?m%lat +ntre anii 199< "i 199> c?nd un matematician britanic %e nume AndreI Giles, care lucra la ;ni!ersitatea DrincetoIn din Statele ;nite, a %ublicat %entru i%ote.a !eche de trei sute cinci.eci de ani a lui &ermat o demonstra(ie inal$, com%let$, li%sit$ de erori) Droblema usese re.ol!at$) 5ns$ era di icil ca toat$ lumea s$ ie satis $cut$) Cn %rimul r?nd, demonstra(ia lui Giles era ridicol de lun#$ o sut$ cinci.eci de %a#ini cu scris m$runt) ,ai r$u, con(inea %$r(i %e care nici o iin($ uman$ nu le %utea citi "i +n consecin($ nu %utea s$ con irme c$ ar i li%site de erori) Eumai un %ro#ram de calculator le %utea !eri ica) 5ar cel mai r$u dintre toate era a%tul c$ demonstra(ia lui Giles nu %utea i cea %e care "i*o aro#a &ermat, %entru c$ se ba.a %e demonstra(ii "i %roceduri care nu useser$ cunoscute de &ermat sau de oricine altcine!a +n acele !remuri) A"adar mul(i mari matematicieni au re u.at s$ o acce%teP

5nclusi!, a"a cum tocmai am !$.ut, unul cu ade!$rat #ro.a!, de"i icti!) Oorbim des%re cel al c$rui c$min era de%arte de al lui &ermat at?t +n s%a(iu, c?t "i +n tim%, anume cel numit 6an3it Subramanian des%re care %o!este"te aceast$ carte) A9 DA26;94A D'S2A,:;9) Autorii) At?t Sir Arthur C) Clarke, c?t "i &rederik Dorii au c?"ti#at numeroase %remii %entru lucr$rile lor) Am?ndoi au ost declara(i A1rand ,asters o Science &ictionB de c$tre S&GA, or#ani.a(ia o icial$ a scriitorilor de science iction, "i am?ndoi au colaborat cu mul(i al(i scriitori +n decursul anilor) 5ns$ niciodat$ +nainte nu au mai colaborat unul cu cel$lalt la un roman)

S&S6N52