Bazinul hidrografic al judetului Cluj

Am ales ca traseu turistic bazinul hidrografic al judetului Cluj, deoarece este o zona foarte frumoasa, plina de elemente naturale de peisagistica. Cu toate ca se afla la nici 25-75 de kilometrii de orasul resedinta, respectiv Cluj- apoca, atractile turistice cum ar fi !aguna Albastra sau !acul "elis sunt in mijlocul naturii, departe de drumurile rutiere fie ele europene, nationale sau de linile de transport feroviar, fiind mai putin afectate de activitatile antropice ale locuitorilor din zona. Aceasta activitate #hidroturistica$ va incepe in fiecare vineri si se va termina duminica, in perioada aprilie-septembrie. %tartul va fi din Cluj- apoca, iar turistii vor folosii bicicleta ca mod de deplasare. In prima zi se va merge pe drumul &uropean &'( prin )loresti iar mai apoi se va merge pe un drum judetean prin *ilau cu destinatia +arisel. ,e traseu vom opri si vom vizita +uzeul Apei, care in trecut facea parte din patrimoniul comunei )loresti, dar in prezent face parte de Cluj- apoca. !a -. /ctombrie -002, 1egia Autonoma 2udeteana Apa-Canal Cluj a inaugurat singurul +uzeu al Apei din 1omania, unul din putinele muzee de acest gen din lume. Astfel era marcata aniversarea centenarului 3zinelor de Apa si Canalizare Cluj. /biectul principal de activitate al Companiei de Apa %omes consta in captarea, tratarea, transportul si distributia apei potabile, precum si colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate, iar +uzeul Apei gazduieste marturii ale lucratorilor din aceste domenii. %ituat chiar la iesirea spre /radea, muzeul a fost amenajat intr-un cadru natural deosebit, in cladirea primei statii de pompare de la sursa subterana, pusa in functiune in anul -404. 5n muzeu si in spatiul e6terior sunt e6puse sute de obiecte, tevi, conducte, pompe, documente, harti, fotografii, planuri tehnice, registre, unelte si utilaje, capace de

canal din toate colturile lumii, dar si donatii facute de catre tari prietene, care au vrut sa isi aduca contributia la dezvoltarea muzeului. +otto-ul sub care functioneaza muzeul este 7Apa este viata7. 5n centrul salii principale e6ista o fantana arteziana, care ilustreaza foarte bine aceasta deviza.

3rmatorul punct turistic de pe traseu va fi !acul *ilau, un lac de acumulare care sa format in urma construirii barajului in anul -072. &ste situat pe raza comunei *ilau, la o altitudine de .22,25 m. %e afla la contactul muntilor *ilaului cu dealurile periferice, pe raul %omesul +ic in aval de confluenta raurilor %omesul Cald si %omesul 1ece. Are un volum de 8,78 milioane metri cubi de apa, o suprafata de apro6imativ 7( ha, adancime mica 9ma6ima masurata a fost de 0 metri, in dreptul prizei de captare a apei potabile:.

3rmeaza sa fie vizitat !acul ;arnita, un lac de acumulare care se g<sete =ntre comunele 1>ca, +<riel i *il<u, cu o suprafa< de cca. 2-5 ha i o lungime de peste 4 km i o ad>ncime ma6im< de peste 7( de metri, lacul ;arnia este una din cele mai apreciate zone turistice din judeul Cluj. &ste alimentat de apele ?<ii %omeul Cald 9unul din afluenii %omeului +ic:. "arajul ;arnia este un baraj =n arc, construit =n anul -07., cu o =n<lime de 07 m, cu o lungime a coronamentului de 287 m, care permite un debit deversor de 45( mc@s, av>nd ca principal scop producerea de energie electric<. ,rincipalele activit<i desf<urate pe lac sunt pescuitul, schi-ul nautic, =notul, plimb<rile cu barca sau jetski-ul. +ajoritatea se desf<oar< =n cadru neorganizat, ca i activit<i de petrecere a timpului liber. ;otui e6ist< i asociaii cu profil sportiv care organizeaz< periodic concursuri de =not 9vezi ;raversarea ;arniei: sau pescuit sportiv.

Aupa #pedalarea$ acestor obiective turistice de tip hidrologic, se va trece usor prin %omesul 1ece si +aguri 1acatau pana la +arisel unde se va campa, astfel veti putea sa va rela6ati in mijlocul naturii si dormind in corturi. 3ltimul punct de tip antropic este odihna, ca in urmatoarea zi sa fie energie pentru a putea pedala in continuare.

In ziua a 2-a se va pleca spre !acul "elis cu destinatia Buedin.

!acul "eli este un lac artificial de acumulare din +unii *il<ului. A fost amenajat =n perioada -07(--07. cu scop hidroenergetic, pe cursul r>ului %omeul Cald. Are o suprafa< de 0,4 kmp i o lungime de -8 km, fiind situat la o altitudine de 00( m. ,e malul lacului se afl< staiunea turistic< "eli-)>nt>nele. !acul "eli-)>nt>nele este situat =n partea nordic< a munilor Apuseni, la confluena dintre munii *il<ului 9est:, munii ?l<deasa 9vest: i +untele +are 9sud:. Cn perioada -07(--07. locuitorii vechii comune "eli au fost nevoii s< se str<mute pe actualul amplasament al satului. C<tune, precum +ilioan, ,le, A<deti, "olojeti sau *iurcua de 2os, sunt acum de domeniul amintirii i doar =n verile foarte secetoase, c>nd nivelul apei lacului scade foarte mult, se pot vedea ruinele caselor abandonate de moi, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din *iurcua de 2os. %taiunea )>nt>nele e situat< la o altitudine de -(5( m, =n comuna 1>ca din judeul Cluj, =ntre +unii *il<ului i ?l<deasa, pe malul lacului )>nt>nele. u are statut oficial de localitate, ci numai de staiune climateric< de interes local 9cf. B* 7-7@-000:. &ste greit numit< uneori "eli-)>nt>nele, sau )>nt>nele-"eli, datorit< apropierii de satul "eli. %taiunea nu se afl< =ns< pe teritoriul administrativ al comunei "eli, ci pe cel al comunei =nvecinate 1>ca. &ste c<utat< mai ales pentru odihn< i rela6are, precum i pentru p>rtia de schi.

Aeoarece este un lac cu o suprafata mare, multe locuri ale lacului fiind de vizitat datorita elementelor de peisagistica iar distanta de la "elis pana la !aguna Albastra fiind mare face ca locul de campare sa fie in Buedin iar timpul destinat acestui lac sa fie unul mare. 5n Buedin, inainte de campare se poate vizita urmatoarele "iserica 1eformat<, "iserica 1omano-catolic<, Conacul "arcsaD, altarul funerar roman sau +uzeul de &tnografie. In ultima zi a e6cursiei se va merge prin 5zvoru Crisului spre comuna Aghires 5n imediata apropiere a comunei AghireE, =n spatele dunelor uriaEe de nisip, se poate vedea unul dintre cele mai frumoase lacuri naturale din Far< - !aguna Albastr<. %-a format pe locul unei e6ploat<ri de caolin. Cn gropile e6cavate s-a adunat ploaia, iar terenul nisipos din jur a fost sculptat de Eiroaiele de ploaie.%e spune c< =n aceast< ap< albastr<, colorat< de reziduurile de caolin, p>n< prin anii 0( mai g<seai Ei peEti, dar =n -005 =n urma unor lucr<ri balta a secat. Ain fericire apa s-a adunat din nou, iar pe malul lacului, a ap<rut chiar Ei stuf<riEul.

Acestea fiind vizitate, e6cursia se sfarseste prin intoarcerea de la Aghires la Clujapoca, nu inainte de a face o baie buna in acest loc unic si super.

In concluzie se poate zice ca sunt sute de locuri necunoscute in toata tara care ar putea fi valorificate intr-un mod ecologic cu scop turistic. Aceste obiective naturale de o importanta majora ar trebui respectate si protejate pentru a putea oferii copiilor nostrii ceea ce ne-au lasat strabunii nostrii.

Bibliografie: www.welcometoromania.ro http://www.citynews.roenciclopediaromaniei.ro Grigor P. Pop., Judeul Cluj. Judeele Romniei. Bucureti: ditura !cademiei Romne www.wi"ipedia.org