ROMANUL: ION de LIVIU REBREANU

Scrie un eseu structurat in care sa prezinti conceptia despre roman a lui Liviu Rebreanu prin aplicare la opera literara Ion!" Vei avea in vedere: #" incadrarea autorului in epoca $" incadrarea romanului in opera lui Liviu Rebreanu %" prezentarea &enezei romanului pe baza marturisirii autorului '" de(inirea conceptului de narator omniscient si omniprezent speci(ica romanului traditional )" e*plicarea conceptului de roman circular propriu lui Rebreanu" Relevarea prin e*empli(icari a simetriei dintre inceputul si s(arsitul romanului" +" tema , prezentarea ar-itecturii epice a romanului ." persona/e si evolutia con(lictului: tra&ismul 0" te-nici narative1 modalitati ale nararii1 stilul 1. incadrarea autorului in epoca 2unct de reper in proza rom3neasc4 interbelic4 1 Liviu Rebreanu 1 scriitor n4scut 5ntr6o lume robust4 de 74rani ardeleni 1 inseamn4 deopotriv4 continuitate 8i ruptur4 1 tradi7ie si inova7ie "9nciuda aparen7ei de spirit &reoi 1 masiv 1 crea7ia sa 1 e*trem de variat4 sub raport tematic 8i artistic 1 r4m3ne momentul de re(erin74 1 punctul de plecare in orice analiz4 a prozei rom3ne8ti din primele decenii ale secolului :: " N4scut la $. noiembrie #00) la ;3rli8aua 1 in 7inutul N4s4udului 1 Liviu este cel dint3i venit pe lume intr6o (amilie numeroas4 < #' copii = 1 a unui inv474tor 1 Vasile Rebreanu 1 (ost cole& de 8coal4 8i prieten cu >eor&e ?o8buc " ?ei dint3i ani ai e*isten7ei sale se des(48oar4 5n N4s4ud 1 iar 8coala primar4 o (ace cu tat4l s4u 1 la Moieru" 9n cadrul evolu7iei romanului rom3nesc1 se poate vorbi de @momentul Rebreanu!" 2rozatorul continu4 8i ad3nce8te cercetarea societ47ii rom3ne8ti1 5n tradi7ia lui N" Ailimon1 B" Cam(irescu1 I" Slavici 8i M" Sadoveanu1 printr6o vast4 documentare 8i compozi7ie1 printr6un studiu atent de analiz4 psi-olo&ic4" El are contin&en74 5n (iecare1 dar se di(eren7iaz4 de ei 5n c-ip radical" Be Slavici 8i de Sadoveanu 5l apropie orientarea predilect4 c4tre lumea satului1 de Builiu Cam(irescu surprinderea scenelor de mas4" Ne a(l4m 5n (a7a unui scriitor obiectiv1 care uime8te prin puterea de a prezenta via7a 5n comple*itatea ei social4 8i psi-olo&ic4" Rebreanu con8tiin74 mai (r4m3ntat41 r4m3ne la romanul (resc4 social41 palpit3nd de dramatism" 9n aceast4 direc7ie a vastelor construc7ii epice1 cu caracter obiectiv1 8i 5n orientarea romanului psi-olo&ic pe (4&a8 realist st4 principala contribu7ie a lui Rebreanu1 care (ace din el creatorul romanului modern 5n literatura rom3n4" 2e aceast4 baz4 se situeaz4 8i locul lui eminent 5ntre romancierii europeni ai problematicii 74r4ne8ti 8i ai cazurilor de con8tiin74" 2. incadrarea romanului in opera lui Liviu Rebreanu Este prima capodoper4 5n crea7ia lui Liviu Rebreanu 8i un punct de re(erin74 5n evolu7ia romanului rom3nesc" Eu&en Lovinescu consider4 romanul o adevrat revoluie (a74 de: lirismul s4m4n4torist1 eticismul ardelean1 atitudinea poporanist4" Elita criticii literare a v4zut 5n acest roman o capodoper de rscruce 5n re(lectarea satului 8i a 74ranului rom3n" 9ntr6adev4r1 romanul aduce o ima&ine nou41 autentic41 obiectiv4 asupra realit47ii rurale1 respin&3nd orice inten7ie de idilizare1 de 5n(rumuse7are Aormula de roman pe care o adopt4 Liviu Rebreanu este modern4: ea rezult4 5n primul r3nd1 din sc-imbarea perspectivei de investi&a7ie rom3neasc4" Bi(erit4 e doar metoda1 c4ci romanul1 8i 5n cazul lui Rebreanu1 r4m3ne 5n actualitatea vie7ii" Rebreanu 5ns4 o interpreteaz4 obiectiv1 ca problem41 (4r4 inten7ii moralizatoare sau sentimentalism" 9n aceast4 perspectiv4 lar&4 cap4t4 motiva7ie drama c4sniciei din romanul Ion1 r4scoala din

romanul cu acela8i nume1 5ncercarea de evadare din romanul 24durea sp3nzura7ilor1 ori crima din romanul ?iuleandra" 2rimul 5n ordine cronolo&ic4 este romanul Ion1 ap4rut 5n #D$E1 care sc-imb4 cursul istoriei romanului rom3nesc1 sco73ndu6l din criza 5ndelun&ii sale a8ez4ri" Romanul1 este considerat de Lovinescu @cea mai mare crea7ie rom3neasc4! 8i el 5i va aduce scriitorului consacrarea academic4 " Academia 5i acord4 premiul N4sturel 1 iar 1 $ ani mai t3rziu 1 dup4 apari7ia romanului @24durea Sp3nzura7ilor! prime8te marele premiu al romanului " Be8i e @pre7uit cu modera7ie ca nuvelist! < B" Micu =1 5nceputurile sale sciitorice8ti 1 nuvelele 8i sc-i7ele (ormeaz4 o parte important4 a operei 1 un e*erci7iu premer&4tor construc7iilor romanice8ti " 3. prezentarea genezei romanului pe baza marturisirii autorului Liviu Rebreanu a pornit 5n scrierea acestui roman de la (apte reale1 pe care le6a trans(i&urat 5n opera sa" 9n articolul Mrturisiri romancierul vorbe8te am4nun7it despre &eneza romanului s4u" 9n primul r3nd romancierul m4rturise8te c4 a (ost impresionat de o scen4 surprins4 la -otarul satului 2rislop1 c3nd un 74ran s6a aplecat 8i a s4rutat p4m3ntul ca pe o ibovnic" Scena i s6a 5ntip4rit 5n minte1 l6a uimit1 l6a obsedat 8i a (ost (i*at4 5n des(48urarea epic4 a romanului" Liviu Rebreanu a re7inut o 5nt3mplare petrecut4 5n sat: un 74ran 5nt4rit 8i6a b4tut unica (iic41 Rodovica1 pentru c4 a &re8it cu cel mai becisnic flcu din sat " Bac4 (ata ar (i &re8it cu un b4iat 5nst4rit1 74ranul ar (i &4sit mi/locul s4 5mpace lucrurile" A8a 5ns4 ru8inea lui era mai amar4 pentru c4 trebuia s4 se 5ncrusceasc41 (runta81 cu pleaba satului 8i s4 dea o zestre bun4 unui pr4p4dit de (l4c4u1 care nu iubea p4m3ntul" 9nt3mplarea Rodovic4i va constitui pentru 5nceput subiectul nuvelei Ruinea" ;ot 5n zilele respective Liviu Rebreanu a stat de vorb4 cu un (l4c4u din vecini1 voinic1 -arnic1 dar (oarte s4rac1 Ion 2op al >laneta8ului" Bin discu7iile cu acest (l4c4u se simea o dragoste pentru pmnt aproape bolnviceasc. Pronuna cuvntul pmnt cu atta sete, cu atta lcomie i pasiune, parc ar fi fost vorba despre o fiin vie i adorat" ?ombin3nd aceste date1 ima&in3nd scene1 &esturi1 dialo&uri1 Liviu Rebreanu a trecut la elaborarea romanului" El 58i propune s4 reprezinte prin Ion al >laneta8ului pasiunea or&anic4 a 74ranului rom3n pentru p4m3ntul pe care s-a nscut, pe care triete i moare" SAU @Ion! 58i tra&e ori&inea dintr6o scen4 pe care a surprins"o autorul 8i care l6a impresionat pro(und: @Era o zi de 5nceput de prim4var4" Foin4rind pe coastele dimpre/urul satului1 am z4rit un 74ran1 5mbr4cat 5n straie de s4rb4toare" Beodat4 s6a aplecat 8i a s4rutat p4m3ntul" L6a s4rutat ca pe o ibovnic4 """!" La pu7in timp dup4 aceast4 5nt3mplare1 are un alt @eveniment! care 5i atra&e aten7ia: unul dintre cei mai bo&a7i t4ranii din satul p4rin7ilor s4i1 v4duv1 58i bate unica (iic4 5ntr6un -al 5n&rozitor1 deoarece ea (4cuse &re8eala s4 r4m3n4 5ns4rcinat41 8i 5nc4 @cu cel mai becisnic (l4c4u din tot satul!"!A8a 5ns4 ru8inea lui era mai amar4: a(ar4 de &re8eala (etei1 trebuia s4 se 5ncuscreasc4 el1 (runta81 cu plevna satului 8i s4 dea o zestre bun4 unui pr4p4dit de (l4c4u"!" ;ot 5n aceia8i perioad41 Rebreanu purtase o discu7ie cu un (l4c4u din vecini1 c-ipe81 -arnic1 muncitor 8i (oarte s4rac1 Ion 2op al >laneta8ului" Al4c4ul a/unsese la concluzia s4 diversele necazuri sunt pricinuite de lipsa de p4m3nt" @2ronun7a cuv3ntul GGp4m3ntHH cu at3ta sete1 cu at3ta l4comie 8i pasiune parc4 ar (i (ost vorba de o (iin74 vie 8i adev4rat4!" Rebreanu 5ncearc4 s4 (ac4 o le&4tur4 5ntre aceste trei scene creion3ndu6se ast(el sc-eletul! unui roman" 2rima 5ncercare a (ost o nuvel4 cu titlul Ru8inea!1 r4mas4

nepublicat41 5n care Rodovica devenea ne&re8it o victim4 a iubirii" A doua etap4 de prelucrare a acestor 5nt3mpl4ri o constituie romanul Cestrea!1 5ns4 autorul a/un&e la concluzia c4 ie8ise ceva cu des4v3r8ire neor&anic!1 c4 materialul nu era su(icient (r4m3ntat!" Bup4 trei ani el rescrie romanul Cestrea! ca 8i c3nd nu ar mai (i e*istat te*tul cel dint3i1 d3nduIi numele Ion!" 4. de inirea conceptului de narator omniscient si omniprezent speci ica romanului traditional Romanul traditional evidentiaza ori&inalitatea noastra nationala prin interesul social1 istorie si natura si prin atentia acordata miturilor1 datinilor1 (olclorului In ceea ce priveste te-nica narativa1 romanul traditional respecta conventia naratorului omniscient si te*tului accesibil Ion este un roman obiectiv" Bin punct de vedere al continutului1 (aptele sunt prezentate cronolo&ic1 in cauzalitatea lor1 naratiunea (iind ast(el una liniara" ?a element de te-n-ica literara1 trebuie mentionat ca autorul unui roman obiectiv este omniscient si omniprezent" !. e"plicarea conceptului de roman circular propriu lui Rebreanu. Relevarea prin e"empli icari a simetriei dintre inceputul si s arsitul romanului. ;e-nica romanlui este circulara 1 deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul 2ripas si cu ima&inea satului adunat la -ora1 pe uli7a din dos1 la ;odosia1 v4duva lui Ma*im Oprea1 in ziua de duminica1 si se termina cu ima&inea satului adunat la sarbatoarea -ramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul 2ripas" SAU Ion este un roman realist de observa7ie social4" Romanul are o structur4 comple*4: urm4rind destinul persona/ului principal1 pe (undalul satului ardelean cu tradi7iile 8i obicieiurile sale" 9nc4 din acest roman Liviu Rebreanu este adeptul construc7iei s(erice: romanul 5ncepe 8i se s(3r8e8te cu aceea8i ima&ine" Brumul care duce spre 2ripas este 5n acela8i timp drumul de la realitatea vie7ii la (ic7iunea operei artisticeJ aceea8i oma&ine de la s(38itul romanului ne readuce din lumea romanului 5n realitatea concret4: Din oseaua ce vine de la Crlibaba, ntovrind !omeul cnd n dreapta, cnd n stnga, pn la Clu" i c#iar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de $rmadia, trece rul peste podul btrn de lemn, acoperit cu indril mucegit, spintec satul %idovia i alearg spre &istria, unde se pierde n cealalt osea naional care coboar din &ucovina prin trectoarea &rgului. '() Drumul trece prin %idovia, pe podul de lemn acoperit, de peste !ome, i pe urm se pierde n oseaua cea mare i fr nceput ( Structura romanului este comple*41 autorul urm4rind destinul unui persona/ proiectat pe (undalul satului ardelean cu tradi7iile1 obiceiurile sale speci(ice" #. tema $ prezentarea ar%itecturii epice a romanului 2roza lui Rebreanu se contureaz4 5n /urul a % teme ma/ore 1 5ns4 1 (4r4 5ndoial4 Rebreanu r4m3ne 5nainte de orice1 analistul lumii rurale a c4rei mentalitate o cunoa8te 8i o e*prim4 cu precizie 1 demonstr3ndu6i mecanismul intim " ;ema romanului o reprezinta viata satului transilvanean la inceputul secolului al ::6lea" Epicul1 sintetic 5n 5nl4n7uirea episoadelor 8i simetric 5n construc7ia 5ntre&ului1 cap4t4 relie( prin situa7ii 8i caractere opuse1 ima&inea de ansamblu se 5ntre&e8te mono&ra(ic prin diversi(icarea detaliilor1 mereu 5ns4 5n aceea8i problem41 cadru de dezbatere 8i document de epoc4"

2rocesul de elaborare al romanului1 trec3nd prin (azele manuscrise *estrea <titlul ini7ial al romanului= 8i Ruinea <primul capitol al manuscrisului *estrea=1 a (ost 5ndelun&at 8i trudnic" ;udor Vianu a l4sat o m4rturie asupra tenacit47ii impresionante cu care Rebreanu 8i6a dus n4zuin7a la cap4t: +,ra n -.-., m ntorsesem din r/boi i Rebreanu i regsise cminul lui, dup ce trebuise s se refugie/e n Moldova pentru a scpa de "ustiia marial a trupelor de ocupaie. 0ocuia pe strada 1icolae &lcescu, n fundul unei curi, ntr-o csu- drmat- de atunci, la doi pai de casa tot att de modest, unde se sfrise 0uc#ian. 2erestrele lui Rebreanu, /rite printre copacii curii, rmneau luminate n tot timpul nopii. M ntorceam tr/iu acas i o c#emare nceat mi desc#idea ua camerei srace, desprit prin dou trepte de buctria familiei. Rebreanu scria atunci, a cincea, a asea oar, romanul 3on. Munca ncepea odat cu cderea serii i continua pn la rsritul /orilor, cu mare abu/ de cafea, de tutun, din cnd n cnd cu rcorirea frunii nfierbntate. 4ntreruperea provocat de vi/itatorul nocturn nu prea a-i fi neplcut(5. Aormula epica dura a romanului este @o replica data atat lirismu6lui semanatorist cat si atitudinii poporaniste!1 predominante in epoca 1 departandu6se ast(el de stereotipului semanatorist care idiliza viata acestuia" ;e-nica romanlui este circulara 1 deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul 2ripas si cu ima&inea satului adunat la -ora si se termina cu ima&inea satului adunat la sarbatoarea -ramului noii bi6serici si descrierea drumului dinspre satul 2ripas" Romanul este structurat in doua parti su&estive <@>lasul pamantului! s @>lasul iubirii!=1 capitolele au titluri6sinteza <@Inceputul!1@Fora !1@Nunta!1 @Nasterea! etc=" Actiunea se or&anizeaza1 totusi1 in /urul unei (i&uri centrale 1 al unui erou (rust si voluntar1 al lui Ion" Ion! este capodopera rebrenian4 5n care arta romancierului descoper41 cu o ri&oare 8i sobrietate e*emplare1 ad3ncurile simplit47ii1 marea poezie epic4 a miracolului e*isten7ei esen7iale1 8i 5n care lini8tea povestirii 8i ec-ilibrul construc7iei r4s(r3n& 5n7ele&erea matur4 8i armonioas4 a omenescului1 dau epicului statura memorabil4 de simbol comple* 8i substan7ial al (rumuse7ii 8i contradic7iilor lumii 8i vie7ii reale" Obiectiv1 5n des(48urarea lui epic41 de (resc4 social41 romanul lui Rebreanu este 8i analitic prin motivarea psi-olo&ic4 a (aptului uman" 2rin Rebreanu romanul rom3nesc se 5ndreapt4 ast(el c4tre proza de analiz4 psi-olo&ic4 remarcabil4 5n romanele ulterioare ale lui ?amil 2etrescu1 ?ezar 2etrescu1 F" 2apadat Ben&escu" &. persona'e si evolutia con lictului( tragismul )on este un roman al structurilor sociale 74r4ne8ti: intelectualitatea satului1 5n disputa pentru autoritate1 este reprezentat4 de preotul *elciug1 8i 5mpov4rata (amilie a +nvtorului ,erdeleaJ 74r4nimea 5nst4rit41 prin -asile *aciu .i /eorge1 cea s4rac41 prin amilia /laneta.ului" Romanul1 conceput ast(el1 e*tinde viziunea epic4 5n toate straturile societ47ii rom3ne8ti1 prin diversitatea cotidianului1 prin acumulare de 5nt3mpl4ri 5ndreptate spre (irescul vie7ii" 9n acest (iresc1 al vie7ii1 se constituie o 5ntrea&4 lume1 o multitudine de persona/e1 puternic individualizate" Beterminarea lor este social4J conduita 5ns41 particular41 di(eren7iaz4 structuri social6umane1 potrivit cu rosturile intime ale (iec4rui persona/" 2rocesul creator al romanului a (ost 5ndelun& 8i const4 5n sudarea 5ntr6o viziune unitar4 a trei e*perien7e de via74 tr4it4 <s4rutatul p4m3ntului 5nt3lnit4 8i la eroul Buteau din romanul La terre al lui E" ColaJ p47ania (etei bo&ate de la 7ar4 Rodovica 6 Ru8ineaJ convorbirea cu un (ecior de la 7ar4 dezn4d4/duit c4 n6are p4m3nt0. 1roul principal este )on care68i sacri(ic4 iubirea pentru a intra prin c4s4torie 5n posesia p4m3ntului dar acesta nu6i aduce (ericire"

Persona"ele romanului. ?reator e*cep7ional de via741 Rebreanu (ace s4 tr4iasc4 5n roman un impresionant num4r de eroi1 (iecare cu individualitatea lui proprie" 2e primul plan1 se impune )on al /laneta.ului1 care este unul dintre cele mai caracteristice 8i mai temeinic realizate persona/e ale 5ntre&ii noastre literaturi" )on e un (l4c4u voinic1 de8tept1 ener&ic care su(er4 de s4r4cia lui 8i care se crede1 prin calit47ile enumerate1 capabil de o alt4 soart4" Atitudinea lui Ion e destul de comun41 de8i procedeul s4u e mai ori&inal1 (4r4 s4 (ie inedit" -iolena lui e (orma pe care o ia1 5n condi7iile date1 o ener&ie e*asperat4 de a nu se (i putut e*prima alt(el1 5ntr6o societate 5n care totul 5l condamn4 pe Ion la supunere1 la acceptare1 adic4 la mizerie" 2entru )on1 p4m3ntul 5nseamn4 situa7ie social41 demnitate uman41 posibilitatea de a munci cu (olos" )on este simbolul unei c-em4ri mistice a p4m3ntului1 este simbolul omului care 5ncearc4 s4 dep48easc4 starea de mizerie1 de in(erioritate social4 8i moral4" 2entru )on1 acest lcu zdravn .i %arnic1 s4r4cia1 adic4 lipsa p4m3ntului1 e o permanent4 su(erin74 8i preocuparea cea mare e cum s46l ob7in4" ?ritica s6a ocupat adesea de Ion1 5ncerc3nd s4 str4bat4 5n intimitatea su(letului s4u1 spre a6i surprinde cu e*actitate esen7a" 2rincipalele p4reri sunt contradictorii1 dovad4 c3t de comple" este persona/ul sub masca simplit47ii aparente" Ast(el1 pentru Clinescu1 )on este o ire instinctiv1 c4l4uzit de impulsuri elementare1 violent 8i ptima.1 pe care nostal&ia Aloric4i 8i revenirea la ea nu6l pot 5n nici un (el umaniza: +4n planul creaiei, 3on e o brut. $ bat"ocorit o fat, ia luat averea, a mpins-o la spn/urare i a rmas n cele din urm cu pmntul. Coninutul lui a fost epui/at i isprvile sentimentale l scot din sfera instinctelor oarbe, i l duc n lumea contiinei, banali/ndu-l6+. 2entru Lovinescu1 din contr41 Ion are +o inteligen ascuit, o viclenie procedural i, mai ales o voin imens5" Bescoperindu6i asemenea atribute1 Lovinescu 5l consider4 +o figur simbolic, mai mare dect natura, ce depete tendina de nivelare a naturalismului5" Am3ndou4 aceste caracteriz4ri1 de8i contradictorii1 sunt acoperite cu stricte7e de comportarea eroului care1 (iin74 robust41 5mpl3ntat 5n via74 cu r4d#cini puternice1 58i are unitatea moral4 a lui tocmai 5n principiul contradic7iei" Aiul >laneta8ului era 5n adev4r un om primitiv1 impulsiv1 rudimentar1 brutal cu prietenii1 cu vecinii1 cu nevasta1 cu socrul1 cu p4rin7ii1 doritor cu orice pre7 s4 se 5mbo&47easc41 dar tot el are1 (a74 de cei aminti7i 8i (a74 de al7ii1 &esturi de cuviin74 prevenitoare1 o disponibilitate spre respect 8i omenie1 ilustrat4 peremptoriu de rela7iile cu (amilia Ferdelea 8i 5n special cu ;itu1 precum 8i o iste7ime natural41 care1 dup4 5mpre/ur4ri1 se mani(est4 c3nd ca inteli&en741 c3nd ca viclenie" Besi&ur1 i se pot descoperi 8i alte tr4s4turi su(lete8ti1 toate 5ns4 sunt subsumate setei de a(irmare1 impulsului nest4vilit de a tr4i cu intensitate via7a" Rebreanu 5n(47i8eaz4 drumul de via74 tenebros al eroului s4u1 p3n4 c3nd patima 5l duce la moarte" Be6a lun&ul acestui drum sinuos1 el 58i revars4 (irea 5n &esturi memorabile1 dintre care cel mai discutat este s4rutul &liei" S4rutarea lui Ion este un act de luare 5n posesiune a p4m3ntului1 p4m3ntul posesiunii1 cel pe care 5l posed4 8i care 5l posed4" Bintre (i&urile (eminine ale romanului1 Ana1 so7ia lui Ion1 a (ost privit41 prin natura lucrurilor1 mai de aproape1 destinul ei (iind le&at de cel al eroului principal" Ana este o (4ptur4 irav2 modest2 bl3nd1 a c4rei personalitate a ost ani%ilat de brutalitatea cu care au tratat6o at3t tat4l c3t 8i b4rbatul ei" Rebreanu1 prin comentariul lui direct1 cum procedeaz4 8i cu al7i eroi1 5i 5ntre&e8te portretul1 prezent3ndu6ne pe scurt drama ei de or an de mam1 crescut4 c-inuit de tat4l s4u1 -asile *aciu2 om bogat2 dar beiv .i zg3rcit. Ea se 5ndreapt4 cu naivitate .i slbiciune e*plicabil4 c4tre Ion1 pe care +l iube.te dezn4d4/duit4" Scriitorul o 5nv4luie cu o discret4 simpatie1 simboliz3nd prin ea o bun4 parte din destinul ne ericit al emeii de la ar 5n re&imul de atunci" 9n acela8i mod pot (i urm4rite toate (i&urile aduse de Rebreanu 5n ac7iunea romanului: /laneta.u2 4enobia2 /eorge *ulbuc2 tatl su 5oma2 Simion Lungu2 6lorica etc" 2e toate romancierul le6a zu&r4vit viu1 le6a 5nzestrat cu atribute proprii" Scriitorul a 5n(47i8at realist strati(icarea social4 a satului" 7rama 5ns48i a lui Ion 8i a so7iei sale1 Ana1 58i are motivare 5n problematica &enerat4 de aceast4 strati(icare"

Bi(eren7ierea 74r4nimii dup4 starea material4 este observat4 cu luciditate de scriitor1 care (ace din ea moment cardinal 5n de(inirea eroilor 8i a situa7iilor" ?apitolul prim o(er41 5n aceast4 privin741 scene din cele mai caracteristice" Raporturile dintre 74r4nimea 8i intelectualitatea satului sunt dominate de aceea8i net4 con8tiin74 a deosebirii de stare social4" 8reotul *elciug2 amilia +nvtorului ,erdelea2 notarul privesc spre 74r4nime cu o atitudine distant41 caracterizat4 prin politee rece .i z3mbet protector" Ei nu admit s4 (ie trecut4 bariera care 5i desparte de truditorii &lieiJ ace8tia la r3ndu6le privesc spre lumea domnilor cu condescenden74 prevenitoare1 de di(erite &rade 5ns41 5ntruc3t bo&4ta8ii de (elul lui -asile *aciu1 con8tien7i de (or7a averii lor sunt mai 5ndr4zne7i" 2reocup4rile bur&-eziei s4te8ti sunt 5n &eneral m4runte" 9n ciuda superiorit47ii1 pe care o etaleaz4 (a74 de 74rani1 domnii satului se zbat 5n nevoi1 sunt asalta7i de &reut47i c4rora1 5n situa7ia speci(ic4 a ;ransilvaniei de atunci1 abia le pot (ace (a741 mai ales c3nd au 8i amilie numeroas cum este cazul 5nv474torului ,erdelea" Acesta 58i men7ine &reu slu/ba1 trece adesea prin momente de umilin2 este obli&at la continui compromisuri 8i concesii morale1 5n pere&rin4rile lui prin di(erite sate1 pe unde1 dup4 bunul lor plac1 5l poart4 autorit47ile" 2ortretul preotului *elciug este realizat de Rebreanu dup4 acela8i procedeu al 5mpletirii sc-i7ei bio&ra(ice1 cu observarea comport4rii eroului 5n momente semni(icative de via741 raportate constant la condi7ionarea lor social4" *elciug are o situaie material mai bun dec3t Ferdelea1 el nu este 5mpov4rat de &reut47i (amiliale" Aceste elemente1 con/u&ate cu o anumit4 austeritate temperamental41 vizibil4 8i 5n 5n(47i8area lui (izic41 8i cu ri&orismul pro(esiei1 determin4 din parte6i un spor de principalitate 5n raport cu oamenii 8i cu autorit47ile" Be aici presti&iul lui mai mare 5n (a7a satului" Scriitorul surprinde 5n roman 8i principalele aspecte &enerate de lupta na7ional4 a rom3nilor transilv4neni 5n acel moment istoric" ;rei erau atitudinile caracteristice: cea a dezer7iunii tr4d4toare al4turi de o(icialit47ile austro6un&are1 reprezentat4 prin sol&4bir4ul 9%iuJ cea a luptei na7ionale 5n cadrul le&alit47ii1 recomandat4 8i practicat4 de avocatul -ictor /ro .oruJ 5n s(3r8it atitudinea d3rz41 ne5nduplecat41 5mpins4 p3n4 la iredentism1 caracteristic4 pro(esorului Sptaru" ;oate acestea sunt ar4tate cu limpezime c3nd scriitorul urm4re8te lupta dintre avocatul -ictor /ro .orul 8i banc%erul .vab ungurizat *ela *e: pentru ocuparea unui loc 5n parlament r4mas vacant prin moartea deputatului rom3n Ion ?iocan" ;. te%nici narative2 modalitati ale nararii2 stilul 9mpotriva inten7iei declarate a romancierului de a nu acorda aten7ie me8te8u&ului stilistic1 e*primarea este su&estiv4" Romancierul (olose8te e*presii1 compara7ii potrivite pentru a (i*a un peisa/1 o situa7ie1 o atitudine: 4n sfrit se apropia crciunul. 7 iarn urcios se /btea s coboare pe pmnt, dar parc nu avea nc destul putere. 8/du#ul cernea mereu fulgi lenei care se topeau pn s a"ung "os i se prpdeau n bltoacele de noroi( 3on sosea totui 9n toate nopile, nesmintit. $poi, ntr-o sear rscolit de /pad mrunt, veni mai devreme puin. Casa /cea n ntuneric, neagr ca un bivol adormit. )on este 5nt3ia crea7ie epic41 de mari dimensiuni1 5n care se simte pulsa7ia vie7ii1 scriitorul dovedind c4 are voca7ia construc7iilor monumentale" ;udor Vianu aprecia romanul Ion pentru intui7ia psi-olo&ic4 si&ur41 pentru pasiunile tr4ite1 av3nd o m4re7ie reprezentativ41 iar Rebreanu (iind un poet al Ardealului!" L"Rebreanu se distin&e in literatura noastra prin realismul viziunii1 prin caracterul social al prozei sale1 prin ar-itectura ri&uroasa1 desavirsita1 in marele sale creatii1 prin Kdarul masiv de a crea viataK" <M"Sebastian=