INSTAURAREA DINASTIEI STRAINE SI SUCCESIUNEA LA TRON Puterile europene au recunoscut Unirea Principatelor doar pe timpul domniei lui Cuza,

de aceea in 1866, s-a desfasurat o activitate diplomatica deosebita pentru aducerea unui print strain. Ideea aparuse in memoriile boieresti si a fost insc risa in programul adunarile ad-hoc din 1857. Motivele instaurarii dinastiei straine: - mentinerea, consolidarea statului - cresterea prestigiului european - intarirea autonomiei - incetarea luptelor pentru domnie Alegerea s-a oprit asupra lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, candidatura sa fiind sprijinita de imparatul Frantei Napoleon al III-lea si de cancelarul Germa niei. Proclamarea lui Carol drept principe devenea vitala, deoarece n interior izbucni se miscarea separatista din Moldova, sprijinita de rusi, iar pe plan extern Poar ta, Austria si Rusia se pronuntau mpotriva Unirii. La 10 mai 1866, pe baza unui p lebiscit, Carol e proclamat principe si e recunoscut de Imperiul Otoman in octom brie 1866. SUCCESIUNEA LA TRON

Maria, fetita de 4 ani a Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta, a murit de scar latina. Dup moartea sa, cuplul regal n-a mai avut copii, iar regele nu mai avea s uccesor la tron. n 1881, s-a reglementat aceasta problema a succesiunii la tron. Articolul 83 din Constitutia Romaniei, adoptata la 1 iulie 1866, prevedea ca suc cesiunea tronului sa se ncredinteze cobortorilor pe linie brbteasc ncepnd de la ce mai vrst dintre fratii si sau cobortorilor acestora. Principele Leopold, fratele lui Ca rol I, ct si fiul cel mare al acestuia, au refuzat tronul. Astfel, succesiunea ia revenit lui Ferdinand, cel de-al doilea fiu al principelui Leopold si nepot de frate al regelui Carol I. Noua linie succesoral a fost statuat prin "Pactul de fa milie" din 18 mai 1881. 18 martie, 1889, Ferdinand I e oficial mostenitorul tronului, primind titlul de "Altet Regal Principe de Romnia". Din 19 aprilie se stabileste definitiv in Romnia. Pe 27 septembrie 1914, Carol I moare, iar a doua zi, Ferdinand I depune jurmnt in calitate de Rege al Romniei. n timpul domniei sale, Romnia particip la Primul Rzboi M ondial si si-a desvrsit unitatea national. n 1918, Carol, fiul cel mare al lui Ferdinand I se cstoreste cu Ioana Zizi Lambrino , nclcnd principiul de a nu se cstori cu persoane care nu apartin unei familii domnit oare. Carol si anunt tatl ca renunt la calitatea sa de mostenitor. Principele a fost de acord cu anularea cstoriei. n 1921, s-a cstorit cu principesa Elena a Greciei. 1925, Carol renunt iar la tron, rmas in strintate cu amanta sa, Elena Lupescu. La 4 ianuarie 1926, Parlamentul ratific actul su si l proclam urmas pe Mihai, fiul lui Ca rol. S-a instituit o Regent alctuit din: principele Nicolae- fratele lui Carol-patr iarhul Miron Cristea si Gheorghe Buzdugan-presedintele naltei Curti de Casatie. n 1930, Carol al II-lea revine n tara, isi nlatura fiul de la domnie, instalndu-se p e tron 10 ani. E obligat s abdice de generalul Ion Antonescu, pe care-l chemase n fruntea guvernului, in 1940. Mihai I redevine rege (1940-1947).