Dinu Karina Ana-Maria Universitatea Bucuresti Facultatea de Istorie Sectia RISE, anul al III-lea Semestrul II

Statele Unite ale Americii in anii 50 Schimari sociale

n 1950, la data ncheierii recensamntului, Statele Unite aveau 48 de state. Dupa admiterea statelor New Mexico, la 6 ianuarie 1912 si Arizona, la 14 februarie 1912, ca cel de-al 47-lea, respectiv cel deal 48-lea state ale Uniunii, pentru urmatorii 47 de ani, (1912 - 1959), nici un alt teritoriu al Statelor Unite nu va deveni stat al acestora. Doar n 1959, alte doua state se vor alatura Uniunii, Alaska si Hawaii, ridicnd numarul entitatilor componente la cel actual, 50. nainte de anii 1950 au fost aproximativ 20 de ani de stagnare economica, datorita Crizei Econimice si celui de-al Doilea Razboi Mondial. Schimbarile sociale au dus la formarea conditiilor grele din ultimii ani, stilul de viata al oamenilor fiind limitat. Odata cu ncheierea razboiului si ntoarcerea veteranilor acasa, A 949d316j merica a fost n sfrsit gata sa o ia de la capat, nsa, datorita ncetarii constructiilor timp de 20 de ani, a avut loc o criza a locuintelor. Desi economia era n ascensiune, iar piata locurilor de munca n plina expasniune, exista problema lipsei locuintelor. Aceasta situatie problematica a determinat populatia sa se ndrepte spre marginile orasului formnd ceea ce astazi este cunoscut sub numele de suburbii. Multumita G.I. Bill, veteranii au putut obtine credite ipotecare mai ieftine. Suburbiile comasau familii apartinnd tuturor categoriilor sociale. Pna n 1960 au fost peste 10 milioane de oameni, proprietari de locuinte. Primul pionier suburban a fost William Levitt care a construit primele orase. A construit Levittown, pe Long Island, folosind ideea tehnicii de productie a caselor. El a construit sute de case, una lnga alta, ajungnd astfel sa coste mai putin si a fost si mult mai rapid. naintea celui de-al doilea razboi mondial, un constructor putea ridica pana la 2-3 case pe an, dar, n jurul anilor 1950 William Levitt, cu linia sa de productie, termina pna la 36 de case pe zi. Aceasta rapida rata de productie si de asamblare a fost motivul pentru care suburbiile s-au raspndit att de repede. Locuirea n suburbii a fost atractiva pentru multi oameni din mai multe motive, unul din acestea fiind acela ca, desi ieseau din oras, continuau sa fie aproape de o serie de oportunitati si de locuri de munca. Aveau o casa, o gradina si erau o comunitate n adevaratul sens al cuvntului. Suburbia a creat o dinamica sociala n sine, la nceput nu exista comunitate, nsa, dupa ce familiile au fost mutate n acel orasel, a aparut si dorinta de a forma una. Familiile au creat sucursale a institutiilor de natiune precum League, Girl Scouts, PTA, si asa mai departe. Oamenii din suburbii erau departe de a avea un loc de munca, de a merge la scoala sau de a avea afaceri. Trenurile nu au putut fi invocate pe deplin n 1955, 40% din toate care veneau dinspre New York, New Haven, si Hartford, avnd ntrzieri de cel putin 5 minute. Oamenii aveau nevoie de o modalitate de ncredere de a ajunge dintr-un loc n altul iar astfel, cu nevoia de autoturisme n crestere, General Motors si alte companii de masini au produs aproximativ 8 milioane de autoturisme pe parcursul anului 1950. Devenind att de populare, masinile au devenit simboluri. Formele si stilurile se schimbau cu regularitate iar companiile si agentiile de publicitate actualizau tendintele constant, ncurajnd astfel oamenii sa cumpere masini noi doar cu scopul de a arata bine. Cu ct popularitatea suburbiilor a crescut, proprietarii diferitelor companii si-au dat seama ca aceste comunitati erau nfloritoare. Magazinele si afacerile au nceput sa se desfasoare mai aproape de zonele suburbiilor, mai exact, in locatii accesibile precum cele apropiate de drum. Astfel, micile companii s-au unit formnd shopping centerele de astazi. Primul shopping center, un mall de fapt, a fost construit n 1957. n anii de dupa razboi, cnd populatia se repunea pe picioare, a avut loc o explozie demografica, astfel nct, n anul1950 erau 24.3 milioane copii cu vrste cuprinse ntre 5 si 14 ani iar

prin 1960 cifra ajunsese la 35.5 milioane. Cresterea dramatica, cunoscuta si ca "baby boom", a avut ramificatii n ntreaga tara, unele bune, unele rele. Viata de familie n 1950 a fost axata pe copii, pentru a le oferi acestora cele mai bune conditii si posibilitati. Astfel, scolile au trebuit sa fie construite n numar ct mai mare, fiind pus mare accent pe educatie. Eforturile parintilor pentru a-si vedea copiii traind in conditii bune au fost enorme. Acest lucru se putea observa chiar si din vnzarea enciclopediilor care a crescut cu aproximativ 300 de milioane de dolari pe an. Aceasta crestere a natalitatii a fost o putere sociala majora, n momentul n care au ajuns la vrsta adolescentei, si a continuat sa fie si de-a lungul anilor, cu ct naintau n vrsta, dominnd afacerile si politica tarii. Pna la nceputul anului 1956, au existat 13 milioane adolescenti n tara. Acesti tineri reprezentau noua generatie, detasndu-se de parintii lor si definindu-se n modalitati noi. Adolescentii anilor 1950 au fost mai multumiti de sine dect fusesera parintii lor; ei nu si aminteau de Marea Criza Economica sau de Al Doilea Razboi Mondial si nu aveau nici o intentie de a economisi bani. nainte, orice ban cstigat de copii era pastrat pe termen lung, pentru a putea fi apoi folosit pentru colegiu sau chiar pentru o bicicleta. Acum nsa, ca a aparut aceasta clasa de mijloc, ea a creat un nou grup de consumatori: tinerii. Acestia aveau un venit saptamnal de 10.55 dolari, deci, aproximativ la fel ct venitul disponibil al unei familii, cu 15 ani n urma. Scopul lor ducea spre industria muzicala, totul de la nregistrari la radio. Acesti tineri au afectat si natiunea, ei au fost nceputul culturii de tineret, primii tineri care au avut cu adevarat un impact asupra natiunii ca ntreg. Una dintre cele mai importante schimbari sociale din 1950, a fost "coming of age" a televiziunii si efectele sale asupra obiceiurilor de recreere a oamenilor si a vietii de familie. Prima perioada de difuzare a programelor a fost n 1939, nsa pe timpul razboiului ea a fost suspendata si nu a luat sfrsit pna la 1950. La nceput, televiziunea era disponibila doar pe Coasta de Est, ntre Boston si Washington DC, dar de la 1951 a putut fi transmisa n toata tara. Familia americana a fost atrasa instantaneu de televiziune si de gama ei larga de oferte, astfel, mediul ei ajungnd sa suporte mici schimbari. Acum, n loc de a avea obisnuitele discutii n familie, despre evenimentele din timpul zilei, toti se strng n fata televizorului si urmaresc spectacole precum"Gunsmoke"sau"The Texaco Star Theater". S-a ajuns astfel ca prin anul 1959 familiile americane sa petreaca 6 ore pe zi la televizor,7 zile din 7. Televiziunea a unit familia, dndu-i un interes comun dar a si ndepartat-o n acelasi timp. S-a observat ca televiziunea a avut 3 mari efecte: asupra familiei, asupra industriei de divertisment si asupra politicii natiunii. n ceea ce priveste industria divertismentului, ea a avut un efect major asupra lumii filmului deoarece populatia prefera acum sa priveasca un film acasa si nu la cinematografe, deoarece aveau mai multe optiuni pe bani mai putini, chiar n confortul propriei case. Industria filmului nu a stiut cum sa reactioneze la acest lucru, asa nct, pe tot parcursul anului 1950 televiziunea si filmele au fost ntr-un razboi reciproc. Alaturi de familie si de industria divertismentului, televiziunea a avut un impact si asupra politicii. Prima mare difuzare nationala a fost a presedintelui Truman, n deschiderea Conferintei Tratatului de Pace Japonez, n San Francisco, n 1951. Televiziunea a permis publicului sa fie o parte din structura politica, si sa fie mai implicat si mai constient de ceea ce se intampla n propria tara. Ea a schimbat pentru totdeauna relatia natiunii cu politicienii ei. Aceasta "scurta apropiere" a divizat o mare parte din aura elitista care nconjura afacerile guvernului. Multe dintre cele mai importante proceduri politice ale deceniului au fost difuzate la televizor, inclusiv audierile McCarthy si dezbaterile Nixon/Kennedy. Per ansamblu, anul 1950 a fost un deceniu de tranzitie si noi nceputuri. A fost perioada dintre sfrsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si cresterea politica si sociala a anului 1960. Pe parcursul

aceste perioade, veteranii de razboi care s-au ntors, au experimentat o epoca a prosperitatii si a dezvoltarii care a schimbat ntregul popor.

Bibliografie: http://wapedia.mobi/ro/Statele_Unite_ale_Americii?t=2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Statelor_Unite_ale_Americii http://intranet.dalton.org/ms/8th/students/decades99/Muffins1950/Pages/index.html