Executia bugetara In conformitate cu art.

274 din Tratatul CE, Comisia este autoritatea care executa bugetul Uniunii Europene pe propria responsabilitate .Prevederile Tratatului marc ea!a o diferentiere clara " Consiliul si Parlamentul decide ce c eltuieli se vor efectua, iar Comisia implementea!a deci!iile bugetare luate de acestea. In practica, insa, Comisia se ba!ea!a pe statele member pentru implementarea unora dintre politici. #e exemplu . c eltuielile referitoare la agricultura in statele membre sunt supervi!ate de organisme nationale autori!ate special, ce actionea!a in concordanta cu prevederile normative comunitare. In ceea ce priveste $ondurile %tructurale , institutiile europene stabilesc sumele acordata in conditiile de implementare , dar administratia statelor membre &la nivel national sau '( local) decide ce proiecte sa fie finantate si isi asuma responsabilitatea managementului programelor de finantare. %tatele mmbre trebuie sa adopte masuri efective si sa asigure cooperarea intre autoritatile nationale competente si Comisie, in vederea prote*arii intereselor financiare ale Comunitatilor si combaterii fraudei. In domeniul prevenirii si combaterii fraudei un rol important revine +ficiului European de ,upta -nti.$rauda &+,-$) infiintat prin #eci!ia Comisiei nr /02 din 21 aprilie '222. +biectivele +,-$ sunt" prote*area intereselor Uniunii Europene , lupta impotriva fraudei, coruptiei sau oricarei alte activitati ilegale, inclusiv impotriva celei aparute in cadrul institutiilor europene. Comisia va reali!e anual, in colaborare cu statele membre, un raport privind eforturile reali!ate in domeniul combaterii fraudeii si prote*arii intereselor financiare ale UE, pe care il inaintea!a Parlamentului European. +biectivele si instrumentele politicii bugetare +biectivele sunt alegerile publice ,cu motivatii de ordin calitativ " bunastarea, ec itatea, solidaritatea, securitatea si altele, aflate in interactiune cu sfera neproductiva , din care componenta sociala este cea mai puternica. +biectivele sunt susceptibile de cuantificare sub forma unor indicatori, cu exprimare specifica. +biectivele, private ca interventii bugetare, se disting temporal si spatial ca" obiective structurale si obiective con*uncturale, putand fi sau nu complementare. Instrumentele folosite sunt" 3ariatia nivelului si4sau structurii c eltuielilor publice5 6odalitatile de acoperire a deificitului bugetar. $lexibilitatea utili!arii instrumentelor " '. pe plan et nic 7 depinde de ecartul punerii in aplicare5 unele instrumente actionea!a automat, altele reclama o deci!ie discretionara a guvernului si modalitatii administrative de aplicare &de ex. Cresterea sau reducerea unor credite bugetare5 modificari ale termenelor de plata a unor c eltuieli, etc.) 2. pe plan politic, se manifesta tendinta autoritatilor publice de a prefera masuri acceptate de opinia publica. 8ecurgerea la un indicator de exprimare a influentelor bugetare, care sa permita evaluare politicilor bugetare &trecute si viitoare). -utoritatea publica determina nivelul ce urmea!a s ail atinga un asemenea indicator, in vederea atingerii obiectivelor propuse.

+biectivele politicii bugetare se regasesc in ansamblul normelor bugetare. Indicatori bugetari si normele politicii bugetare -. Indicatori " . soldul bugetar5 . indicatori ai actiunii deliberate5 . indicatori ai impactului final. 9. :orme bugetare " . ec ilibrul bugetar5 . cresterea paralela a c eltuielilor si a PI95 . . limitarea deficitului bugetar ca pondere in PI9. Instrumentele politicii bugetare" -. 3olume si solduri bugetare" . subdivi!iunile bugetului5 . operatiile bugetare5 . clasificarea c eltuielilor publice. . 9.-ctiuni bugetare . c eltuielile publice, instrument con*unctural5 . impactul structural al c eltuielilor publice. Tipologia politicii bugetare Politica bugetara a relansarii Politica bugetara a cresterii ec ilibrate5 Politica bugetara a stagflatiei 5 Politica bugetara a ofertei. Politica bugetara a relansarii. Programul remarcabil in plan teoretic al abordarii lui ;e<nes al efectului multiplicator al c eltuielilor publice, dar si in plan practic, oferind autoritatilor publice mi*loace de evitare sau limitare a recesiunilor. Exprimarea efectului multiplicator " l4&l.c=d), in care " l> inclinatia marginala spre consum5 d> inclinatia marginala spre impact. Politica bugetara a cresterii ec ilibrate. Cerintele &specifice economiilor occidentale la mi*locul secolului al ??.lea si perioadei anilor @0A.B7A) s.au impus prin adapatrea politicii bugetare la noile conditii, care reclamau simultan evitarea incetinirii cresterii &generatoare de soma*) si evitarea CambalariiD con*uncturale, generatoare de inflatie. #oua directii principale au fost definite" 6odularea politicii bugetare 5 Combinarea cu politica monetara5 -. Modularea politicii bugetare Este o adaptare, pe un CcoridorD diferit al cresterii economice, a principiilor Ee<nesiene, astfel " cand rata soma*ului creste prea mult, guvernul trebuie sa intervina prin aplicarea actiunii de relansare, pe ba!a acelorasi instrumente ca in ca!ul recesiunii grave, dar cu o intensitate mai mica, datorita inscrierii economiei pe traiectoria cresterii ec ilibrate, si invers. Eficienta scontata este optenabila pe termen scurt. 6odularea poate fi automata sau discretionara.

"

9,Modularea automata Elasticitatea c eltuielilor si a veniturilor bugetare antrenea!a efectul de stabili!are automata, pentru mentinerea economiei pe CcoridorulD cresterii ec ilibrate. 6odularea automata este aplicabila in conditiile bugetului ciclic, avand eficacitate crescuta in economiile postbelice, ce aveau la ba!a un grad ridicat al interventionismului statal direct in economie. 6odularea discretionara . Comporta aplicarea conceptului de Cfinanta functionalaD, in sensul ca trebuie sa fie capabil de a influenta con*uncture economica. ,imitele acestei politici sunt" In conditiile modularii frecvente a variabilelor bugetare, inclinatia spre consum &c) a subiectilor economici nu mai este constanta &asa cum a presupus in ipote!a ;e<nes)5 acestia anticipea!a incitatia bugetara inversa ce va urma , reactionand in alt sens decat cel vi!a prim modularea discretionara5 In absenta normelor , modularea variabilelor bugetare se reali!ea!a empiric, fara eficienta. %oldul bugetar depinde efectiv de diferentele dintre exporturi si importuri si cele dintre investitie si economisire" %b> I.E=?.6 %oldul bugetar ideal corespunde, in situatia ocuparii depline, reali!arii acestei egalitati, fara tensiuni inflationiste si fara recesiune. In conclu!ie, modularea politicilor bugetare este un mod de actiune imperdect asupra con*uncturii. $ara a pune in discutie fundamentele politicii bugetare, eficienta acesteia devine pasibila,prin combinarea cu politica monetara. Combinarea politicii bugetare cu politica monetara. 6odelul I%.,6 cuprinde o diagrama a intersectiei curbelor I%.,6, in care +%> ec ilibrul pe piata de capital . Ec ilibrul pe cele doua piete este marcat in punctul -. #eplasarea acestui punct poate fi urmare a actiunii statului in doua feluri " .mentinand nesc imbate conditiile de ec ilibru pe piata monetara &curba ,6). Politica bugetara perturba piata bunurilor, deplansand curba I%5 . sc imbarea conditiilor de ec ilibru monetar prin cantitatea de moneda si nivelul doban!ilor, associate unui anumit nivel al PI9,deplansand curba ,6. Presupunem ca se doreste o relansare a economiei" #aca se utili!ea!a numai politica bugetara, prin deplasarea curbei I% la I%', punctul de ec ilibru se deplasea!a de la - la 9, iar PI9 creste de la Fa la Fb 5 #aca se utili!ea!a numai politica monetara, curba ,6 se deplasea!a de la ,6 la ,6' iar punctul de ec ilibru , de la - la C, astfel incat PI9 creste de la Fa la Fc 5 Combinarea celor doua politici comporta deplasarea ambelor curbe, noul punct de ec ilibru fiind #, obtinandu.se un nivel al PI9, Fd, mai mare decat Fb si Fc5 aceasta evidentia!a ca utili!area combinata a bugetului si a monedei este mai eficienta, iarc cele doua politici se completea!a. Unele critici aduse de scoala monetarista &%coala de la C icago), in special 6. $riedman, sustin ca numai politica monetara are efecte asupra con*uncturii, iar eficacitatea politicii bugetare este aparenta, intrucat deficitul

bugetar este finantat prin creatie monetara. C iar daca s.ar accepta politica bugetara este un auxiliar al politicii monetare, se afirma ca aceasta este mai eficace in raport cu alte mi*loace de interventie. Politica bugetara a stagflatiei &neinflationista). Putem vorbi de" politici bugetare traditionale si sectoriale. Politicile traditionale aplicate pana in anii @7A devin ineficiente. Cri!a economica din '27/ invalidea!a curba lui Plillips, realitatea demonstrand ca inflatia si soma*ul coexista. %e impune adaptarea politicilor bugetare traditionale la conditiile stagflatiei incercandu.se relansarea economica prin deficitul bugetar, prin politicile sectoriale. Tipuri de politici traditionale" a. Politici bugetare selective b. $inantarea nonmonetara a deficitului %e pune problema alegerii intre o politica bugetara ba!ata pe subventii pentru investii productive si ba!ata pe aplicarea deducerilor fiscale pentru investitii. Experienta a demonstrate ca incercarile relansarii bugetare neinflationiste nu au fost convingatoare, restrictiile bugetare partiale nu si.au dovedit eficacitatea, c iar au fost mai eficace in domeniul ocuparii fortei de munca. In ca!ul politicilor de lupta contra inflatiei fara accentuarea soma*ului restrictiile bugetare insotesc masurile de lupta contra inflatiei " reducerea sau stabili!area deficitului5 diminuare dimensiunii deficitului. -lternativele sunt repre!entate de " +cuparea fortei de munca este influentata de desc iderea economiilor catre exterior, prin asigurarea competitivitatii intreprinderilor la nivel international, care implementea!a ocuparea fortei de munca. #impotriva inflatia degradea!a o asemenea competitivitate, contribuie la expansiunea soma*ului. Teoria ofertei privilegia!a oferta fata de cerere, in formarea ec ilibrului economic. Politica ofertei &de!voltata incepand cu anii B1A) desi nu generea!a efecte imediate, consolidea!a factorii determinanti ai cresterii economice, asigurand un control pe termen mediu al inflatiei. Politici bugetare sectoriale . atat soma*ul, cat si inflatia, au si caracteristica structurala 5 astfel, rata soma*ului structural este evidenta atunci cand actiunea de relansare contribuie la relansarea inflatiei, fara a reduce soma*ul, iar rata inflatiei structurale se releva atunci cand prin reducerea activitatii economice inflatia persista. %oma*ul si inflatia trebuie combatute simultan prin instrumente adecvate " cresterea si orientarea economisirii spre investitii productie, ca o componenta a politicii bugetare stagflationiste5 modularea accesului la energie" in mod restrictive, prin folosirea preturilor si a fiscalitatii, urmarindu.se incitarea investitiilor pentru utili!area rationala a energiei 5 in mod stimulativ , sub forma primelor acordate economisirii energiei. -ccelerarea mutatiilor industriale, prin reducerea progresiva a actiunilor bugetare globale si primivarea incitatiilor sectoriale. Politica bugetara a ofertei se ba!ea!a pe principiile ofertei care afirma ca nu cererea este motorul economiei &conform teoriei Ee<nesiste), ci oferta, valorificandu.se vec ea lege a debuseelor formulate de %a<. $undamental t eoretic re!ida in modelul lui ,affer. In cadrul modelului, din punct devedere bugetar , orice diminuare a ratei fiscalitatii

sporeste oferta de factori, adica productia oferita, ma*orand ba!a de impo!itare prin care se obtine cresterea incasarilor fiscale. 8aportul optim dintre rata impo!itarii si ba!a de impo!itare, stabilit in functie de evolutia economiei reale, repre!inta instrumental de dimensionare a c eltuielilor bugetare, a deficitelor si a structurilor bugetare. Efecte economiei bugetare sunt " a. Efecte asupra investitiilor b. Efecte asupra consumului si economisirii5 c. Efecte asupra ocuparii veniturilor Efectele asupra investitiilor. 8elaxarea fiscala are efecte benefice asupra investitiilor. -ceste lucru este unanim cunoscut. Intensitatea efectelor apare in functie de modalitatile adoptate " facilitati fiscale specifice, cu destinatie precisa sau reducere fiscala generala. %e prefera reducerea fiscala generala , deoarece cea specifica poate avea efecte negative asupra soldului extern. Efectele asupra consumului si economisirii. Cu cat inclinatia spre consum este mai mare cu atat efectele diminuarii fiscalitatii asupra consumului sunt mai evidente. Experienta demonstrea!a ca elasticitatea economisirii fata de rata impo!itarii este deseori semnificativa &fin cuprinsa intre A,/ si A,7 ), variind in functie de con*uncture si caracteristicile economiei. Politicile inspirate din teoria ofertei au ca principiu central reducerea impo!itelor, care pun in discutie insa , c eltuielile bugetare, deoarece o agravare a deficitului bugetar antrenea!a efecte de evictie pe piata financiara, fiind defavori!ate intreprinderile. In acelasi timp. Politica bugetara a ofertei implica asigurarea unui mediu favorabil de actiune a intreprinderilor , neexistand nici o influenta asupra acestora. 9ugetul trebuie sa fie mai intai neutru , atat in ceea ce priveste veniturile , cat si c eltuielile.