Certificarea Calitatii in Ecoturism

Certificarea calitatii in Ecoturism
Material de instruire realizat de Eco-Destinet pentru instruirea formatorilor de formatori
Seinjoki Mai 2009
Cuprins
1. Introducere 1.1. De ce este necesar acest material de instruire? 1.2. Pentru ce, Eco-Destinet si EETLS? 1.3. Cum se utilizeaza acest material? 2. Abordarea educationala si metode de instruire 2.1. Scurta descriere a principiilor de invatare 2.2. Cursurile pilot Eco-Destinet exemple de invatare combinata 3. Teme si module de instruire 3.1. Modulul 1: Ce este Ecoturismul? 3.1.1. Lecturi suplimentare: 3.1.2. Studii de caz demonstrative pentru ecoturism 3.1.3. Sugestii de sarcini de lucru pentru cursanti 3.2. Modulul 2: Certificarea in Ecoturism si prezentarea etichetelor existente 3.2.1. Lecturi suplimentare: 3.2.2. Studii de caz ce ilustreaza certificarea etichetelor de calitate 3.2.3. Sugestii pentru sarcinile de lucru ale cursantilor
3 3 3 4 6 6 8 10 10 12 14 21 22 26 28 32
3.3. Modulul 3: Introducerea si implementarea Standardelor de etichetare in ecoturismul european 34 3.3.1. Sugestii pentru sarcinile de lucru ale cursantilor 37 3.4. Modulul 4: Instruirea pentru Ecoturism 39 3.4.1. Implementare - exemplul 1: materialul de instruire al proiectului Eco-pentru formatorii de formatori si de furnizori de servicii si certificarea prin eticheta de calitate Natures Best 39 3.4.2. Implementare - exemplul 2: seminar de 4 zile 41 3.4.3. Implementare - exemplul 3: curs la distanta 44 Anexa 1: Manual pentru participantii la seminarul de 4 zile 47 Anexa 2: Manual pentru participantii la cursul la distanta 48
1. Introducere
1.1. De ce este necesar acest material de instruire?
Prezentul material de instruire face parte din pachetul de instruire realizat, la initiativa EcoDestinet, pentru formatorii furnizorilor de ecoturism ce doresc sa aplice standardele de etichetare EETLS (Standarde de etichetare a ecoturismului european) in Europa. Standardele EETLS au fost create in cadrul Eco-Destinet sau Reteaua pentru elaborarea Etichetei europene a calitatii pentru destinatiile de ecoturism, un proiect realizat prin cofinantare de la Comisia Europeana in cadrul programului Invatare pe intreaga durata a vietii [Lifelong Learning Programme]. Acest material prezinta diferite parti din Pachetul de instruire Eco-Destinet oferind sugestii cu privire la modul in care formatorii de ecoturism pot utiliza aceste materiale si instrumente in cazul instruirii pentru implementarea standardelor EETLS. De asemenea, face trimiteri la alte materiale relevante de instruire din biblioteca Eco-Destinet precum si la pagini web relevante. Intregul pachet de instruire Eco-Destinet poate fi gasit pe pagina web a proiectului, la adresa www.ecoroute.eu. Aceeasi pagina permite accesul la si la pagina web a proiectului Ecoroute, ale carui rezultate stau la baza initiativei Eco-Destinet.
1.2. Pentru ce, Eco-Destinet si EETLS?

Scopul proiectului Eco-Destinet este de a gasi modalitati de armonizare a etichetelor de calitate existente. Se bazeaza pe un concept integrat de ecoturism care pune la un loc diferitele servicii oferite turistilor, cum ar fi cazarea, alimentatia, transportul si activitatile in natura. Punctul de pornire il constituie ideea ca desi fiecare din aceste componente ale serviciilor de ecoturism poate avea o eticheta specifica de calitate, un standard umbrela al calitatii poate reprezenta o garantie generala a calitatii produsului turistic si poate armoniza etichetele existente fara a le submina. In plus, un Standard de etichetare pentru ecoturismul european ar stabili standarde comparabile pentru serviciile oferite clientului, cel putin in raport cu un set de criterii fundamentale privind calitatea. Proiectul, in colaborare cu alte initiative existente privitoare la etichetarea calitatii in ecoturism, a elaborat o lista a criteriilor de baza ce definesc standardele EETLS si un set de materiale si instrumente de instruire in vederea usurarii implementarii. Activitatea desfasurata de Eco-Destinet a fost realizata in stransa legatura cu initiativa globala lansata in anul 2007 pentru stabilirea unui set minim de standarde pentru turism durabil. Aceasta initiativa este implementata de Parteneriatul pentru Criterii Globale privind Turismul Durabil (http://www.sustainabletourismcriteria.org), o coalitie formata din 31 organizatii, initiata de Rainforest Alliance, the United Nations Environment Programme (UNEP), the United Nations Foundation, and the United Nations World Tourism Organization (UNWTO).
1.3. Cum se utilizeaza acest material?

Initial, prezentul material precum si intregul Pachet de instruire Eco-Destinet a fost conceput pentru grupul tinta reprezentat de formatorii furnizorilor de ecoturism. Cu toate acestea, oricine este interesat de aplicarea EETLS si oricine doreste sa invete modul de implementare este invitat sa utilizeze acest material, sa il evalueze precum si sa dezvolte mai departe oricare din partile Pachetului de instruire. Initiativa Eco-Destinet va continua in colaborare cu Parteneriatul global pentru Criterii de turism durabil precum si cu etichetele existente si dupa incheierea proiectului, si orice pareri/sugestii cum ar fi utilizarea materialului sunt binevenite pentru a continua activitatea privitoare la standardele EETLS. Pachetul de instruire cuprinde: Manual de Etichetare in Ecoturism Propunerea pentru Standardul de etichetare in ecoturismul european EETLS Biblioteca Eco-Destinet cu material de instruire in ecoturism Materialul de instruire a formatorilor cu privire la Certificarea calitatii in ecoturism Cursul la distanta pentru Certificarea calitatii in ecoturism
Manualul de Etichetare in Ecoturism descrie principiile si stadiul etichetarii in ecoturism si turism durabil in Europa si pe plan international, prezinta cateva din schemele relevante la nivel international, european si national, evalueaza compatibilitatea cu standardele EETLS elaborate de proiectul Eco-Destinet a unora din schemele existente. Manualul se adreseaza celor cu adevarat interesati de ecoturism si turism durabil care deja detin cunostintele de baza referitoare la problemele actuale din aceste domenii. Se presupune, de asemenea, intelegerea principiului de certificare in ecoturism si turism durabil. O copie a acestui manual poate fi obtinuta la: http://ecoroute.eu/themedia/File/ECO-DESTINET%20HANDBOOK_FINAL_SEMINAR.pdf Propunerea pentru Standardul de etichetare in ecoturismul european EETLS face mai intai o prezentare a legaturii cu Parteneriatul GSTC (criterii globale pentru turismul durabil), cu definitia si principiile TIES de ecoturism precum si cu modul in care acestea au fost interpretate si adaptate pentru a reflecta principiile si preocuparile caracteristice ecoturismului european. Cea mai mare parte a materialului o constituie descrierea detaliata a criteriilor in raport cu servicii de ecoturism ca: activitati in natura, cazare, restaurante, pachete tur si centre de vizitare. . O copie a acestui manual poate fi obtinuta la: http://ecoroute.eu/destinet/en/eetls.php?id=3 Biblioteca Eco-Destinet de material pentru instruire in ecoturism consta dintr-o colectie de publicatii (tiparita si electronica) din diferite state europene, fie in limba engleza, fie in limbile nationale. Biblioteca va fi permanent actualizata cu noi materiale, chiar si dupa incetarea proiectului. Pentru vizitarea bibliotecii: http://destinet.ew.eea.europa.eu/topics/ecoturism/eco-destinet/eco-destinet-library
Materialul de instruire a formatorilor cu privire la Certificarea calitatii in ecoturism combina diferite instrumente si materiale de instruire realizate de Eco-Destinet si sugereaza modalitati de utilizare a acestora in procesul de instruire. O copie a acestui material se poate obtine la adresa: http://ecoroute.eu/destinet/en/learning_package.php?id=6 Cursul la distanta de Certificare a calitatii in ecoturism ofera formatorilor posibilitatea de a oferi instruirea bazata pe produsele Eco-Destinet si prin invatamant la distanta. Formatorii pot utiliza acest sistem fie ca un curs integral, fie ca parte de instruire complementara sesiunilor de instruire frontala. In prezentul material de instruire urmeaza mai intai o descriere a abordarii metodologice si principiilor pe care se bazeaza procesul de instruire propus. Este o provocare adresata formatorilor, de a compara si evalua propria filozofie si abordare in instruirea adultilor cu speranta ca acestia vor fi de acord cu sugestiile si vor realiza ceva nou si util. Urmeaza apoi un capitol ce cuprinde materialul propriu-zis de instruire. Acesta este impartit in patru module care ofera formatorului sprijin pas cu pas pentru a preda ce anume inseamna standardele EETLS si cum se poate face implementarea acestora. Primele trei module cuprind o introducere pe aceasta tema, trimiteri la materiale de instruire si pagini web relevante, exemple de caz relevante, precum si sugestii pentru sarcinile de lucru individual date cursantilor. Ca intotdeauna, din materialul pus la dispozitie, formatorul alege ceea ce este semnificativ pentru cursanti si raspunde obiectivelor instruirii. Prin urmare, in functie de grupul tinta si de scopul instruirii, pot fi utilizate diferite parti ale materialului. In modulele 1 si 2, se discuta la un nivel mai general ecoturismul si certificarea in ecoturism. Aceste module sunt semnificative mai ales pentru cursantii care inca nu sunt foarte familiarizati cu conceptul de ecoturism si pentru care conceptele de certificare si etichetare a calitatii sunt elemente noi. Modulul 3 reprezinta nucleul materialului de instruire, intrucat introduce si descrie standardul EETLS. Modulul 4 este important mai ales pentru doua grupuri tinta: 1. toti formatorii care planifica si organizeaza instruire cu privire la ecoturism in general, deoarece exemplele de implementare pot fi aplicate si la alte continuturi, si mai ales formatorii care asigura sprijin la stabilirea unei noi etichete sau cand obiectivul urmarit este certificarea conform unei anumite etichete. 2. persoane ce intentioneaza sa stabileasca o noua eticheta de calitate sau care doresc sa obtina certificarea si cauta mai multe informatii privitoare la tipul de instruire necesar pentru aceasta si la cerintele stabilite in cazul lor. La sfarsitul modulului 4, cele doua exemple de implementare descriu realizarea procesului de instruire EETLS pilotat in Eco-Destinet. Anexele prezinta Manualul cursantului atat pentru seminar cat si pentru cursul la distanta.
2. Abordarea educationala si metode de instruire

Eco-Destinet a pornit de la premiza ca acest pachet de instruire este utilizat in special in cursuri pentru adulti. Acestia pot fi formatori in ecoturism care studiaza EETLS in cadrul unor cursuri organizate pentru ei sau care studiaza singuri acest pachet de instruire in vederea planificarii si organizarii instruirii propriilor lor cursanti, de ex. furnizori de ecoturism. La randul lor, si acesti cursanti sunt, cel mai probabil, adulti care au deja un anumit nivel de pregatire si experienta anterioara de munca, si nu tineri studenti. Prin urmare, filozofia ce sta la baza Pachetului de Instruire Eco-Destinet reflecta cateva principii pe care este bine sa le pastram in minte cand lucram cu adultii. Cuvintele cheie ce descriu abordarea sunt andragogia, invatarea autodirijata, invatarea ca proces, invatarea prin practica (invatarea experientiala) si dinamica grupului. Aceasta abordare educationala a fost testata si aplicata in Academiile de vara pentru dezvoltatorii din mediul rural organizate de Asociatia Euracademy (a se vedea www.euracademy.org). In cadrul Eco-Destinet s-a organizat un seminar pilot cu durata de 4 zile si un curs pilot la distanta. Atat metodele de invatare cat si sarcinile sugerate au fost alese asa incat sa fie cat mai utile pentru cursantii adulti in cazul analizelor efectuate in comun, al discutiilor si al schimbului de experienta. In acelasi timp, ele reprezinta si o ocazie pentru reflectare individuala si formulare a scopurilor personale si a rezultatelor invatarii.
2.1. Scurta descriere a principiilor de invatare

Andragogia este un termen utilizat de Malcolm Knowles (2005) pentru a descrie modul in care invata adultii1. Termenul subliniaza diferentele dintre modul in care invata adultii si modul in care invata copiii. Knowles spune ca adultii abordeaza invatarea ca rezolvare de probleme si invata mai bine daca subiectul este de interes imediat. Adultii au nevoie sa stie pentru ce invata un anumit lucru si vor sa invete prin experiment. Cum adultii au o vasta experienta anterioara si motivele pentru care participa la o activitate de instruire sunt variate, si asteptarile lor cu privire la mediul educational sunt extrem de diferite. In general, utilitatea cea mai mare pentru adulti o prezinta participarea activa in procesul de invatare si posibilitatea de a prelucra propria experienta prin gandire, analiza si examinare critica. Prin urmare formatorii si specialistii sunt priviti mai curand ca mediatori sau persoane de sprijin/ajutor decat ca lectori sau examinatori. Pentru adulti se poate aplica si perspectiva invatarii autodirijate. Fiecare persoana are alta experienta si fiecare stie altceva. Stilurile de invatare sunt diferite si fiecare adult are propria modalitate de a invata mai bine. In ansamblu, adultii pot fi descrisi ca indivizi maturi, independenti, obisnuiti sa isi poarte de grija si sa isi indeplineasca responsabilitatile. Ei cauta solutii la problemele cu care se confrunta si utilizeaza
1 Knowles, M. S., Holton, E. F., III, & Swanson, R. A. (2005). The adult learner: The definitive classic in adult
education and human resource development (6th edition). Burlington, MA: Elsevier
experienta anterioara si cunostintele deja achizitionate pentru a-si duce sarcinile la indeplinire. In acelasi timp, adultii au o perspectiva mai larga asupra lucrurilor. Acestea sunt deprinderi ce se dezvolta, partial, pe masura ce crestem, si pe care in general le utilizeaza toti adultii chiar si cand este vorba despre procesul de invatare! Ceea ce inseamna ca mare parte a invatarii este autodirijata. Autodirijarea nu inseamna, insa, a actiona de unul singur; celelalte persoane (participantii, vorbitorii) implicate in procesul de invatare sunt percepute ca suporteri si parteneri cu care poti face schimb de idei. Reprezinta, de asemenea, oglinzi de la care obtinem un feedback si care ne ajuta sa ne modificam modul de a gandi. In cazul invatarii autodirijate cel ce invata nu trebuie sa invete singur. De obicei, un adult doreste sa invete atat de unul singur cat si in grup cu alte persoane. Exista lucruri care se invata repede prin exemplificare/demonstratie: de exemplu, urmarim un model de executie, dupa care incercam sa facem si noi acelasi lucru. Exista de asemenea unele cunostinte concrete ce pot fi asimilate instantaneu, intelese si pastrate in minte. Dar cand privim invatarea ca proces, consideram ca invatarea necesita timp si efort, deoarece presupune culegerea si prelucrarea informatiilor si transformarea acestora in cunostinte. Exemplele de mai sus pot fi privite ca aspecte ale procesului de invatare: este necesar sa ai niste idei sau cunostinte anterioare referitoare la subiect pentru a putea intelege elementele noi (ex. demonstratia/executia model sau modul in care noile cunostinte concrete pot fi legate de cunostintele deja existente), a le utiliza si a le intelege. Copilul incepe prin a invata, castiga experienta, observa lumea si incearca sa o interpreteze intelege si face legaturi intre diferitele experiente intr-un mod semnificativ si util; cu alte cuvinte, cunoasterea se construieste. Toate acestea reprezinta un proces permanent, ce nu se opreste niciodata cat traiesti, tot inveti! Invatarea este, de asemenea, o experienta complexa ce cuprinde procesul de gandire, emotiile, imaginatia, intuitia si experienta. Studiul reprezinta un proces de invatare deosebit, deoarece studiul implica stabilirea unor scopuri individuale si de invatare, concentrarea asupra studierii temelor si continuturilor alese precum si evaluarea masurii in care scopurile au fost atinse. Invatarea experientiala pune accent pe invatarea prin practica, pe faptul ca invatam rezolvand problemele si sarcinile cu care ne confruntam in viata de zi cu zi. Invatarea prin practica scoate de asemenea in evidenta faptul ca in momentul in care actionam, utilizam intr-o masura mai mare propria personalitate, cunostintele si capacitatile proprii. Totusi, pentru ca invatarea prin practica sa fie eficienta, ea trebuie combinata cu reflectarea/gandirea. Asadar, invatarea experientiala ne incurajeaza sa experimentam, sa cautam abordari diferite, sa facem noi supozitii, si in acelasi timp sa ne straduim sa gasim noi solutii la problemele curente precum si sa rationam, sa reflectam asupra experientelor proprii si sa le evaluam. In acest mod, ne putem construi permanent cunostintele. Fapt pe cat de motivant, pe atat de amuzant! Prin natura sa, omul este o fiinta sociala, prin urmare este mai eficient cand rezolva probleme impreuna cu alti oameni, stabileste scopuri si incearca sa le atinga impreuna cu altii. Asta nu inseamna, insa, ca orice grup de oameni poate lucra eficient si in armonie. De fapt, chiar daca toti membrii unui grup par a fi de acord cu privire la sarcinile si scopurile comune, se pot naste dificultati cand este vorba despre lucrul in echipa. Din acest motiv, pentru a avea succes, este necesar sa fim constienti de faptul ca lucrul in grup poate genera tipuri diferite de provocari generate chiar de modul in care a fost stabilit grupul. Cu aceasta se ocupa dinamica grupului. Un mod simplu, dar
util, de a privi grupurile este modelul FIRO (Orientarea fundamentala in relatiile interpersonale [Fundamental Interpersonal Relationship Orientation]) elaborat de Schutz (1958)2. El considera ca la baza tuturor fenomenelor interpersonale se afla trei dimensiuni: 1. Integrarea nevoia de a socializa, de a fi impreuna cu sau in contact cu alte persoane 2. Controlul nevoia de a influenta, a lua decizii, a conduce, a detine puterea, a produce efect 3. Deschiderea nevoia de a impartasi propriile ganduri si sentimente In relatie cu aceste trei nevoi la nivel de comportament interpersonal mai exista inca trei care afecteaza sentimentele in cazul interactiunii cu ceilalti: importanta (fiecare are nevoie sa se simta valoros, important, insemnat), competenta (totodata, fiecare are nevoie sa se simta puternic, inteligent, capabil) si atractivitatea (si fiecare are nevoie sa se simta bun, atragator, placut). Interesant este ca aceste trei dimensiuni pot fi urmarite in evolutia unui grup iar modelul FIRO este deseori urmat in instruiri de leadership. La inceputul formarii unui grup se acorda mare atentie integrarii, iar cei mai multi dintre participanti au tendinta de a se manifesta in mod generos si binevoitor, fiind in acelasi timp destul de superficiali in comunicarea cu ceilalti. In mintea fiecaruia exista, probabil, intrebarea cheie: oare doresc sa fac parte din acest grup? Urmatorul stadiu prin care trece un grup in formare este dominat de dimensiunea controlului. Participantii devin tot mai constienti de nevoia de a detine controlul iar atmosfera de generozitate se poate transforma intr-o atmosfera mai conflictuala. In aceasta etapa grupul se confrunta cu probleme de ierarhie si structura, iar participantii lupta pentru a ajunge intr-o pozitie in care sa se simt in largul lor. Daca grupul reuseste sa rezolve etapa controlului, devine posibila realizarea unei bune echipe de lucru, iar accentul se va pune pe deschidere. In cadrul grupului va domina deschiderea, iar grupul va fi capabil sa accepte faptul ca intre unii membri se poate stabili o relatie de apropiere mai mare decat cu altii. In ceea ce priveste, insa, raportarea la alte grupuri, exista riscul ca membrii unui anumit grup sa devina mai uniti si astfel este posibil ca respectivul grup sa se raporteze cu aroganta sau suspiciune la alte grupuri. Modelul FIRO poate fi utilizat pentru a intelege ce se petrece in interiorul unui grup atat pe termen scurt (cum ar fi o sesiune de discutii cu un grup restrans) cat si pe termen mai lung (instruiri ce dureaza o perioada mai lunga).
2.2. Cursurile pilot Eco-Destinet exemple de invatare combinata

Pe langa principiile educationale descrise mai sus, invatarea combinata este un alt cuvant cheie ce trebuie adaugat la vocabularul abordarii educationale a Eco-Destinet deoarece este cuprinsa in cele doua cursuri pilot Eco-Destinet si pe ea se bazeaza toate ideile esentiale ale abordarii educationale din cadrul proiectului.
Schutz, W.C. (1958). FIRO: A Three Dimensional Theory of Interpersonal Behavior. New York, NY: Holt, Rinehart, & Winston.
Conform definitiei data de Graham invatarea combinata consta in asocierea mai multor metode, tehnici si resurse de invatare, cu aplicarea si transmiterea acestora intrun mediu de invatare semnificativ si interactiv. Aceasta abordare isi propune sa permita cursantilor un acces facil la diferitele resurse de invatare precum si posibilitatea de a pune in practica propriile cunostinte si competente, sub supravegherea si cu sprijinul unui formator. Instruirea poate cuprinde, de pilda, o combinare a predarii frontale cu instruire prin calculator, telefon, TV sau alte tipuri de mijloace electronice. (Graham 2005)3 Invatarea combinata vine in sprijinul diferitelor stiluri de invatare deoarece incurajeaza cursantii sa aleaga acele activitati potrivite cu propriul ritm, tip de invatare, si chiar timp si loc. Ca si in cazul conceptelor de andragogie si invatare autodirijata, si in cazul invatarii combinate participantii la instruire au posibilitatea de a deveni mai independenti si mai increzatori in propriul procesul de invatare, de luare a deciziilor, de gandire creativa si critica, de investigare si explorare, de rezolvare a problemelor cu care se confrunta atat in procesul de invatare cat si in viata de zi cu zi. Prin invatarea combinata, formatorii se instruiesc ei insisi si, asa cum s-a spus deja, formatorii devin mai curand resurse si sprijin in construirea capacitatii decat lectori sau examinatori. Exemple concrete de invatare combinata in cadrul Eco-Destinet sunt seminarul de 4 zile si cursul la distanta, ambele adresate atat formatorilor in ecoturism cat si, prin acestia, participantilor la instruirea in ecoturism. In cadrul seminarului au fost utilizate urmatoarele metode: stabilirea de obiective comune in cadrul unui Forum deschis, expuneri ale specialistilor, grupuri de discutii urmate de discutii plenare, prezentarea unor studii de caz, vizite de studiu si rapoarte ale acestora, discutii in comisii si grupuri de evaluare. S-a permis astfel interactiunea si schimbul de experienta, dar si reflectia personala. Seminarul a fost structurat pornind de la teorie si conducand spre practica, in cadrul vizitelor de studiu in care standardele EETLS si criteriile acestora au fost evaluate pe baza exemplelor locale. Intregul material realizat si pastrat in Eco-Destinet a fost pus la dispozitia participantilor si, desi cursul la distanta nu a fost utilizat pentru studiu in cadrul seminarului, participantii la seminar au acces la acesta, intrucat sunt invitati sa participe ca mentori, deoarece cursul la distanta a fost organizat dupa seminar. Si in cadrul cursului la distanta participantilor le sunt puse la dispozitie toate materialele Eco-Destinet, completate si cu materiale de la seminar, iar accesul se face cu mare usurinta. Cursul la distanta este structurat conform materialului pentru Instruirea formatorilor, si cuprinde studiu individual si sarcini individuale, lucru in perechi sau in grup, discutarea si evaluarea cursului, precum si materiale Eco-Destinet. Cursul se desfasoara sub supravegherea partenerilor Eco-Destinet si cu indrumarea asigurata de participantii la semniarul Eco-Destinet, care completeaza cursul cu propriile lor opinii si experiente. Se utilizeaza video-conferinte la nivel restrans sau sistemul de comunicare skype, iar la aceste sesiuni participa si unii din lectorii seminarului. Ca sarcini de lucru in cadrul cursului se solicita, de asemenea, participantilor sa gaseasca si sa utilizeze si alte resurse, inafara celor oferite de Eco-Destinet si sa propuna completari la acestea din urma.
3 Graham, C. R. (2005). "Blended learning systems: Definition, current trends, and future directions" in Bonk, C. J.;
Graham, C. R. Handbook of blended learning: Global perspectives, local designs. San Francisco, CA: Pfeiffer.
3. Teme si module de instruire

Scopul celor patru Module de instruire Eco-Destinet este de a sprijini formatorul care preda informatii despre ce anume inseamna standardul EETLS si modul in care acesta poate fi implementat. Modulele au o structura comuna in care tema principala este impartita in sub-teme conform materialelor de instruire Eco-Destinet; sunt incluse, de asemenea, trimiteri la alte materiale de instruire propuse, cu o scurta prezentare a continutului fiecaruia. Unde a fost posibil, au fost integrate si studii de caz ce ajuta la ilustrarea subiectelor modulelor ca si sugestii pentru sarcinile ce urmeaza a fi indeplinite de cursanti in legatura cu subiectele tratate. Astfel, se ofera formatorului asistenta in planificarea instruirii, si, totodata, acesta este indemnat sa exploreze of selectie mai larga de materiale si sa decida ce parti din diferitele materiale suplimentare propuse sunt relevante pentru cursantii sai. Intregul material la care se face trimitere poate fi gasit fie in biblioteca Eco-Destinet fie in adresele web mentionate.
3.1. Modulul 1: Ce este Ecoturismul?

Acest modul are urmatoarele obiective: intelegerea modului in care este definit ecoturismul, constientizarea diferentelor dintre modurile in care a fost inteles ecoturismul, intelegerea aspectelor din care decurge importanta ecoturismului si ce anume este cuprins in acest domeniu. Exista trei sub-teme: 1. importanta ecoturismului si a turismului durabil 2. conceptul de ecoturism 3. elemente de ecoturism La inceputul Manualului Eco-Destinet pentru Criteriile de Etichetare si Buna practica in ecoturism la nivel european, in prefata, este descrisa Importanta ecoturismului si a turismului durabil, si se dau exemple care arata cum miscarea ecoturismului a ajutat comunitati din intreaga lume sa isi pastreze natura si sa isi mentina modul de viata cu sprijin economic obtinut si din activitati de turism. Se prezinta, de asemenea, avantajele pe care le ofera ecoturistilor vizitarea, in mod responsabil, a unor zone in care natura a ramas nealterata, si experienta contactului cu cultura locala ca si faptul ca oamenii de stiinta, institutele de cercetare si ONG-urile au descoperit, prin relatia cu ecoturismul si organizatiile aferente, un nou sprijin si donatori pentru activitatea de cercetare si conservare.4 Mai departe, tot in Manualul Eco-Destinet Handbook, se discuta despre modul in care interesul pentru ecoturism a aparut atat ca urmare a cererii tot mai mari de experiente turistice autentice cat si a interesului din ce in ce mai mare pentru conservarea mediului. Ecoturismul ocupa o nisa speciala in cadrul turismului si include forme de turism compatibile cu valorile naturale, culturale si comunitare, forme care promoveaza interactiunea culturala si cu natura intr-un cadru natural autentic. Ecoturismul se afla, asadar, in fruntea turismului verde in care aspectele de mediu au mare prioritate.
4 Eco-Destinet Handbook of Ecoturism Labelling Criteria and Good Practise in Europe: http://ecoroute.eu/themedia/File/ECO-DESTINET%20HANDBOOK_FINAL_SEMINAR.pdf
10
Un avantaj major ce decurge din incurajarea ecoturismului este faptul ca acesta integreaza turismul si conservarea si ofera in acelasi timp un stimulent economic pentru protectia mediului. Benefica, de asemenea, este valoarea crescanda a constientizarii si aprecierii relatiei dintre cadrul natural si larga varietate a perspectivelor culturale asupra comunitatii. Se exprima si provocarea cheie, si anume ca industria ecoturismului sa fie viabila din punct de vedere comercial, durabila din punct de vedere ecologic si responsabila din punct de vedere cultural. In Manualul Eco-Destinet conceptul de ecoturism este definit mai intai in raport cu definitiile anterioare ce au inceput sa apara din anul 1965. De asemenea, sunt prezentate, pe scurt, diferitele moduri in care a fost descris. Se subliniaza importanta a doua definitii mai recente, care reflecta modul in care ecoturismul este inteles in Eco-Destinet: 1. Sumitul mondial de ecoturism [World Ecoturism Summit] de la Qubec, din 20025, a recunoscut ca ecoturismul imbratiseaza principiile turismului durabil cu privire la impactul turismului la nivel economic, social si asupra mediului. In acelasi timp, imbratiseaza urmatoarele principii specifice, care il deosebesc de conceptul mai larg de turism durabil: Contribuie activ la conservarea mostenirii naturale si culturale, Include comunitatile locale si indigene in planificare, dezvoltare si operare si contribuie la bunastarea acestora, Ofera vizitatorilor interpretarea mostenirii naturale si culturale a destinatiei, Se potriveste cel mai bine turistilor independenti sau tururilor organizate pentru grupuri mici.
2. Definitia data ecoturismului de Societatea Internationala de Ecoturism [The International Ecoturism Society (TIES)6] include descrierea facuta de World Ecoturism Summit: Ecoturism inseamna a calatori in mod responsabil in zone naturale contribuind la conservarea mediului si la sprijinirea bunastarii populatiei locale. TIES include si urmatorul set de principii pentru ecoturism: Reducerea impactului Realizarea constientizarii si respectului pentru natura si cultura Asigurarea unor experiente pozitive atat pentru vizitatori cat si pentru gazde Asigurarea unor avantaje directe pentru conservare Asigurarea unor avantaje financiare si pentru comunitatile locale si a intaririi acesteia Sensibilizarea la climatul politic, natural si social din tarile gazda TIES se afla intr-un proces de reinnoire a Codului de Conduita pentru a include principii ce reflecta angajamentul de a reduce nivelul de bioxid de carbon.7
5World
Ecoturism Summit, Quebec City, Canada, 19-22 May 2002, FINAL REPORT http://www.gdrc.org/uem/eco-tour/Final-Report-WES-Eng.pdf http://www.ecoturism.org/site/c.orLQKXPCLmF/b.4835303/k.C64B/What_is_Ecoturism.htm Oslo statement on ecoturism: http://www.iipt.org/pdf/OsloStatementEcoturism0807.pdf
11
Elementele de ecoturism sunt si ele discutate in Manualul Eco-Destinet care descrie pe scurt mediul natural, durabilitatea ecologica si culturala, contributia la conservare, educatie si interpretare, asigurarea participarii comunitatii locale si a beneficiilor pentru aceasta, satisfactia vizitatorilor si marketingul responsabil.
3.1.1. Lecturi suplimentare:

Ecoroute Material de instruire pentru furnizorii de servicii de instruire, specialisti si formatori http://www.ecoroute.eu/brochures/training%20of%20service%20providers.pdf Scopul urmarit prin acest material de instruire a fost de a pune la un loc cunostintele esentiale privind ecoturismul si etichetarea in ecoturism. Materialul cuprinde elemente fundamentale, de ex. furnizori de servicii cu care se poate studia si colabora pentru a intelege sistemul de etichetare a produselor de ecoturism. Rezuma subiecte ca ecoturism, durabilitate, si cuprinde o descriere mai detaliata a procesului de certificare din Suedia si criteriile cunoscute sub numele de Natures Best. Indrumari pentru dezvoltarea ecoturismului la nivelul comunitatii locale. 2001. WWF International. http://assets.panda.org/downloads/guidelinesen.pdf Aceste indrumari stabilesc principii generale si subliniaza anumite consideratii elemente practice pentru ecoturism la nivelul comunitatii locale. Sa facem turismul mai durabil Ghid pentru realizatorii de strategii. 2005 Programul pentru mediu al Natiunilor Unite. Diviziunea pentru Tehnologie, Industrie si Economie http://www.unep.fr/scp/publications/details.asp?id=DTI/0592/PA Ghidul descrie ce inseamna durabilitate in turism, ce abordari sunt eficiente in elaborarea strategiilor si politicilor pentru un turism mai durabil, si instrumentele prin care strategiile pot fi aplicate in teren. Ghidul arata cu claritate ca nu exista o solutie universala pentru durabilitate in dezvoltarea turismului, dar subliniaza un mesaj cheie universal: pentru a reusi in a face turismul mai durabil, stransa colaborare cu toate grupurile de interese importante, din guvern sau dinafara acestuia, este cruciala. Card rosu pentru turism? 10 Principii si provocari pentru dezvoltarea turismului durabil in secolul 21. 2002. Grup de lucru pentru turism si dezvoltare. http://www.tourism-watch.de/fix/26/rio10en.pdf ONG-uri de turism din Germania, Austria si Elvetia prezinta zece principii si provocari concepute pentru a servi ca baza de discutie si pentru a propune noi initiative pentru dezvoltare durabila in turism. Turism durabil: Perspectiva unei autoritati locale. 1999. Consiliul International pentru Initiative de Mediu Locale. Departamentul Economic si Social. Comisia pentru Dezvoltare durabila http://huwu.org/esa/sustdev/csd/iclei.pdf Este necesara o discutie reala si concreta, in si cu acele comunitati influentate de dezvoltarea industriei turismului. Aceasta trebuie sa creeze responsabilitatea industriei turismului fata de viziunile de dezvoltare stabilite la nivel local. Lucrarea 12
reprezinta un apel general adresat industriei turismului ca, atat prin agentii locali cat si transnationali, sa ia parte la, si sa sprijine procesele Local Agenda 21 in comunitatile in care turismul reprezinta o forta fundamental de dezvoltare. Program/agenda pentru un turism european durabil si competitiv. 2007. Comunicare a Comisiei. Comisia Comunitatilor Europene. http://ec.europa.eu/enterprise/tourism/docs/communications/com2007_062101_en.pdf Scopul agendei este de a sprijini realizarea unui echilibru corect intre satisfacerea turistilor, necesitatile mediului natural si cultural si dezvoltarea si competitivitatea destinatiilor si afacerilor, echilibru pentru realizarea caruia este necesara o abordare politica integrata si globala in care toti participantii impartasesc aceleasi obiective. Ghid pentru cele mai bune practici de turism durabil. Centrul pentru Ecoturism si Dezvoltare Durabila. http://www.rainforest-alliance.org/tourism.cfm?id=guide Ghidul pentru cele mai bune practici de turism durabil este un instrument conceput pentru a sprijini organizatiile si intreprinderile mici si mijlocii de turism din comunitatile locale in luarea masurilor specifice pentru a opera in mod mai durabil. Ghidul a fost elaborat cu aportul unui mare numar de participanti. il puteti utiliza in elaborarea politicii interne si a codurilor de conduita, in indeplinirea cerintelor de certificare sau in educarea clientilor dvs.
13
3.1.2. Studii de caz demonstrative pentru ecoturism

Dezvoltare Durabila in Ecoturism O compilatie de bune practici in SME. 2003. WTO. http://www.wtoelibrary.org/content/v65m80/?p=669e9cfe086e47fb8aecc0920894a175&pi= 15 Aceasta compilatie cuprinde 65 de studii de caz din 47 de state privind practici exemplare in mici intreprinderi de ecoturism (SME). Cazurile ofera un mare numar de detalii privind metodologiile si abordarile de afacere aplicate cu succes de o gama larga de companii de ecoturism; ele reprezinta o valoroasa sursa de informatii ce poate contribui la generarea unor idei noi sau la adaptarea practicilor de ecoturism durabil la conditiile locale din alte zone. Experientele prezentate in acest volum vin direct din teren, de la persoanele care au dezvoltat aceste initiative si care sunt implicate zilnic in asemenea aspecte. Ele reflecta bine complexitatea micilor afaceri, provocarile si oportunitatile cu care se confrunta, precum si creativitatea nelimitata pe care o permite acest tip de afacere. Un model verde pentru ecoturism: Studiu de caz - ITC-Welcomgroup hotels. 2005. World Business Council for Sustainable Development. http://www.wbcsd.org/DocRoot/7JhMaFAIvPBtU7hoJFuT/itc_gsc_full_case_final_web.pdf Hotelul WGBI a creat un nou model verde pentru a opera in mod eco-responsabil si a crea un model de ecoturism pe insula. Acest model poate fi reprodus, cu nuante regionale, atat de lantul de hoteluri Welcomgroup cat si de intreaga industrie. Noul model verde al WGBI pentru operatiuni hoteliere se concentreaza asupra strategiei celor patru R: sisteme, proceduri si strategii hoteliere bazate pe Reducere, Reutilizare, Reciclare si Reexaminare. Hotelul trateaza problemele prin adoptarea unor strategii interne si externe.
14
Studii de caz Ecoturism

Titlu Aksyt Ammat: O lectie despre marketing inovator, capital uman si retele Tara Finland Descriere O pensiune mica in North Karelia, condusa de doua femei. Proprietarele au utilizat cu succes finantarea U.E. Marketingul se face cu colaborarea asociatiei locale. Learning Points Utilizare eficienta a finantarii U.E. Marketing pentru o nisa pe piata germana (putine produse finlandeze, calatorii efectuate de femei pe cont propriu) Inovatie in marketingul produselor verzi Retele cu intreprinzatori locali pentru a gasi solutii comune si a face schimburi ; slabe resurse locale intelectuale si financiare Alimentatie pusa in vanzare ca produs verde Angajarea temporara a studentilor de la colegiul local de turism Marketing prin doua etichete pentru natura. (Swedish Natures Best si Danish Green Key) Utilizarea produselor de ferma si alimente de sezon incurajeaza alti intreprinzatori pentru acreditare colaboreaza cu alti furnizori acreditati de turism componenta interpretare este puternica turistii sunt implicati in activitatile zilnice ale fermei si conservarea fanetei Opereaza in conservare (11+ ani operare) Marketing orientat spre ecotouristi Politica de Conservare puternic element de educatie si interpretare sprijin financiar direct pt conservare Ecotouristii iau parte la activitati de conservare scepticism cu privire la utilizarea practica a sistemelor de acreditare o gama larga si servicii de turism in natura pentru prelungirea sederii si atragerea mai multor turisti. Introduce frecvent noi produse pentru ca turistii sa revina Produsele au un element Sursa Biblioteca EcoDestinet : Perspective asupra bunelor practici internationale Green Tourism, Scottish Enterprise, 2004 Contact http://www.a ksytammat.fi /

Larsbo Gard: Lectie despre calitate si utilizarea etichetelor de acreditare
Suedia
Mica ferma condusa de o familie mica in Garelborgs; practica agroturism, activitati in natura. Ferma este membru a doua sisteme de etichetare pentru natura. Conserva o zona de faneata deschisa si urmaresc biodiversitatea

Biblioteca EcoDestinet: Perspectives on international best practice Green Tourism, Scottish Enterprise, 2004
http://www.la rsbogard.nu/
Bush and Beyond: O lectie de inima si minte
Noua Zeelanda
Companie mica tururi ecoturism; opereaza langa Parcul National Kahurang; dedicata valorilor de conservare; majoritatea clientilor sunt ecoturisti; . scepticism cu privire la valoarea sistemelor de acreditare

http://www.n aturetreks.c o.nz/
O Reillys: Lectii despre diversitatea produselor
Australia
Opereaza din 1930 langa Parcul National Lamington; printre afacerile in natura de mare succes din Australia; Ofera o gama larga de produse si servicii de turism in natura.

http://www.o reillys.com.a u/ecoturism/
15
Millia Cretan Settlement: Lectie despre durabilitate Grecia Mica afacere de ecoturism care a readus la viata o asezare medievala cretana in muntii din provincia Kissamos. Gama larga de servicii, cu respectarea culturii locale si a naturii

Initiativa Ecoturism National Park of Dadia-LefkimiSoufli,: Lectie despre renasterea comunitatilor locale prin conservare si turism - Partea I
Grecia
Initiativa pentru Ecoturism a parcului national din DadiaLefkimi-Soufli a fost initial stabilita de WWF Greece si consta dintrun hostel si un centru de vizitare. Principala atractie o constituie zona de hranire a vulturilor. In prezent sunt conduse de o intreprindere municipala cu sprijinul WWFGreece.

Proiectul Carnivore mari in Carpati: Lectie
Romania
Proiectul Carnivore mari in Carpati a fost un proiect de management
amuzant care uneori lipseste din turismul in natura Legatura cu initiative pentru natura la nivel mai larg si autoritate locala web-site bine informat si amuzat Certificat de sisteme majore de certificare Detinatorii au evitat incurajarea dezvoltarii infrastructurii pentru a apara zona de dezvoltarea turismului (drumuri, linii electrice, conducte apa) autonomie apa, electricitate, canalizare, comunicare. operare durabila. utilizarea produselor locale si a celor de casa Promovarea bucatariei locale si a patrimoniului cultural local Pensiuni reconstruite cu material vechi si tehnici locale marketing prin recomandari individuale care a dus la recunoastere internationala proiectul initial a fost demarat de un ONG pentru conservare (WWF) cu sprijin national si UE. Conservarea si protectia speciilor de vulturi principala atractie pt ecoturism Conservationistii sunt implicati in toate aspectele dezvoltarii ecoturismului prin parcului national localnicii au inteles valoarea economica a unei arii protejate entuziasmul initial si aparitia unor initiative pentru ecoturism in comunitate nu au dus la o evolutie ulterioara. Statul si autoritatile locale nu au reusit sa faca fata problemelor legislative privind protectia si mangementul parcului. Se implementeaza noi planuri de actiune pentru dinamizarea dezvoltarii, cu participarea activa a grupurilor locale de interes Consultare cu comunitatea inainte de initierea proiectului
Interview with owners in 2006, Euracademy th Association 6 Summer Academy, Vassilis Tsipidis
http://www. milia.gr/engli sh.html
Euracademy th Association 7 Summer Academy, Beatriz Carcamo Aboitiz
http://www.e coclub.com/ dadia/
Biblioteca EcoDestinet: Indrumari pentru
http://www.cl cp.ro/
16
despre renasterea comunitatilor locale prin conservare si turism - Partea II
integrat; combina cercetarea, managementul, dezvoltarea rurala si educatia. Proiectul a realizat un program turistic penru a demonstra localnicilor ca, prin turism, carnivorele mari au valoare economica.

Discovery Initiatives: Lectie despre durabilitate la turoperatori Proiect de conservare Mongolia de Nord U.K Discovery Initiatives este un tur operator din U.K cu principii stricte de sprijinire a conservarii. Lucreaza in parteneriat cu agentii de conservare si comunitati locale pentru a sprijini conservarea naturii si initiativele comunitatii. Prezentul studiu de caz deriva din sprijinirea proiectului de conservare Lake Hovsgol National Park

instruirea localnicilor ca ghizi si furnizori de servicii colaborare cu persoane din comunitate pentru dezvoltarea prudenta a serviciilor de turism, cu extindere pe baza succesului obtinut. Combina activitatea de conservare cu activitati de turism in natura Formarea Asociatiei de Ecoturism Zarnesti, cu participarea grupurilor de interes locale, pentru continuarea proiectului contracte cu tur operatori internationali Colaborare cu administratia de stat si regionala si cu grupuri locale de interes asigura avantaje economice populatiei locale prin atragerea turistilor si posibilitati de angajare favorizeaza angajarea localnicilor colaborare stransa cu autoritatile parcului pentru un impact minim al fluxului de turisti (respectarea regulamentului parcului, grupuri mici, de sase persoane, zone de vizitare cu impact redus asupra localnicilor etc) Identifica acele experiente care, oferite vizitatorilor, reflecta valoarea rala a sitului parte a taxei pentru parc este directionata spre activitatiile de conservare ale universitatii mongole concepe programe impreuna ca autoritatile locale si persoane cheie
dezvoltarea ecoturismului la nivel de comunitate, WWF International,2001
Biblioteca EcoDestinet: Sustainable tourism and Natura 2000 Guidelines, initiatives and good practices in Europe, Environment DG -European Commission
http://www.di scoveryinitia tives.co.uk
17
Studii de caz legate de principiile ecoturismului

Nume, locatie, tara si website Tip afacere Contributie la protectia mediului si conservarea naturii Program Interreg: protectia naturii, energie regenerabila; insotirea vizitatorilor in zonele sensibile observarea habitatelor protejate Contributie la cresterea nivelului de trai al populatiei locale Implicare producatori, retailers, scoli; dezvoltare durabila prin turism; certificare produs local ("Qualitt Achental"); agroturism in avantajul fermierilor (eticheta "Kulturlandschaft Achental") Sporire constientizare / Educatie/Interpretare
komodell Achental, 83259 Schleching/ Germany; www.oekomodell.de
Pachete, Cazare, Transport, Catering, Activitati
Informare; instruirea fermierilor pentru Agrotourism; Informatii despre vizitatori si localnici (in scoli si gradinite); educatie pentru mediu, pentru toate varstele, colaborare cu grupuri de interes
Community Action Treks, Keswick, Cumbria, CA12 4RN/ UK; www.catreks.com
Activitati, Pachete
Experienta combinata, treks si catarare inseamna o adevarata specializare in aceaste domenii (Trekkers Code pentru conduita responsabila)
Aduna fonduri pentru organizatia caritabila din Community Action Nepal; contribuie la finantare si lucrari de constructie, finanteaza proiecte: scoli, sanatate, surse curate de apa, proiecte generatoare de venit,
Codul Trekkers pentru conduita responsabila in tur
Kingfisher Bay Resort, Urangan Hervey Bay, Queensland 4655/ Australia; www.kingfisherbay.com
Proiect de constructie cu economisirea energiei calculat sa economiseasca 480.000 kW ora de electricitate anual; amenajarea peisagistica este similara cu vegetatia nativa; pasari si animale salbatice; sistem reciclarere; monitorizare, cercetare si imbunatatire a activitatilor statiunii
Ghizi locali; program Junior Eco Rangers (sesiuni educative pt copii)
Parteneriat colaborare cu universitatea dn Sunshine Coast (USC) pentru stabilirea unui Centru Fraser Island de cercetare si educatie
Turtle Island, Fiji; http://www.turtlefiji.com/
Destinatie
The Greenbox, Counties Sligo, Leitrim and Fermanagh/ Ireland ; www.greenbox.ie
Andaman Discoveries, Kura Pachete Kuraburi District Phang Nga Province, 82150/ Thailand; http://www.andamandiscoveries.com/
Fara cladiri inalte sau terenuri de tenis; fara aeroport sau mall-uri; fara televizoare sau jocuri electronice; program reimpadurire,peste 500,000 arbori, din care 100,000 mahon, au fost plantati pe insula in ultimii 28 ani; gradina organica asigura fructe si legume proaspete plante medicinale si condimente, Propria eco-eticheta pentru toate produsele; 'The Green Guide' (resursa practica pentru marketingul propriei afaceri si un ghid pentru localnici si turisti in cautare de cazare, evenimente, alimentatie si activitati verzi) Sprijinire Ban Talae Nok Community Centre; the Ban Talae Nok Waste Management; Mangrove Proiecte refacere; conservare orhidee; poteci
A fondat o scoala (Evanson Learning Centre (ELC))
Personalul ii invata pe vizitatori mostenirea muzicala, explica viata marina si coralii, demonstreaza utilizarea medicinala a arborilor si plantelor din padure, windsurf sau ii insoteste la pescuit
Proiect transfrontalier; promovarea valorilor culturale locale; membra retea pentru implicare deplina in luarea de decizii, etc.
Voluntariat; sprijinire proiecte pt relief tsunami; formare adulti; predare lb engleza; artizanat proiecte generatoare de venit; sprijin financiar pt scoala primara si secundara
Diferite centre educationale (i.e. The Organic Centre) and Centres for LifeLong Learning (i.e. Ard Nahoo Health Farm Education for Health); partener with RESPONSIBLE TOURISM SKILLNET (sprijin in instruire si suport retea pentru intreprinderi cu sector eco-tourism) Tur Educational si de studiu cu seminarii interactive / proiecte in serviciul comunitatii (ex. organizare tabere sportive pt copii, ajuta proiect de mediu pt tineri, curatenie plaja, refacere mangrove , monitorizare coasta si larg); Youth Education Youth ACT Instruire Actiuni de Conservare
19
The Cottage Lodge, Brockenhurst SO42 7SH/ South England (UK); http://www.cottagelodge.co.uk/
Cazare, Catering
Alpine Pearls, 5453 Werfenweng/ Austria; http://www.alpinepearls.com/home.php
Toate ingredientele din micul dejun gatit provin din zona Forest (reducere transport alimente); utilizeaza Fair Trade; incurajare natura salbatica in gradina; curatenie camere cu produse prietenoase pt mediu; becuri consum redus; energie din surse regenerabile; izolare cladire; colectare scurgeri apa; reciclare; politica prosop; reducere pachete portie; promovare transport public Acces facil la toate locatiile prin softly mobile; informatii complete privind transport si orare; turistii sunt incurajati sa recurga la transportul in comun la sosire
Sprijin local produse New Forest Marque; retea puternica, ambitie de cooperare cu alti furnizori de turism din zona
Politica si informatii pentru mediu (video, texte) privind zona si (New Forest este AONB), activitati si alte oferte, pe website
Perlele pastreaza caracterul estetic si frumusetea locala a satelor alpine; colaborare cu numerosi parteneri; membrii trebuie sa corespunda anumitor criterii in arta culinara, cultura populara, arhitectura si educatie; luare de decizii In mod democratic
Pearls colaboreaza peste tot in Alpi si ofera un turism eco-prietenos; bicicleta electrica FLYER; on the website: information about "Neutral climate holidays" and criteria for environment- friendliness
20
3.1.3. Sugestii de sarcini de lucru pentru cursanti

Scopul sarcinilor de lucru este de a adanci intelegerea individuala a cursantilor cu privire la ecoturism si de a le oferi sprijin evaluand in mod critic daca ofertele etichetate ca ecoturism indeplinesc intr-adevar cerintele acestuia. Sarcina de baza este aceeasi dar, prin utilizarea unor metode diferite, poate fi aplicata in mod diferit in raport cu tipul de cursanti, fie ca sarcina de lucru individual, fie ca sarcina pentru lucrul in doi, fie ca sarcina de lucru pentru intregul grup. Educatia cursantilor este la fel de variata ca si cunostintele lor despre ecoturism si experienta lor in aceasta directie, iar sarcinile de lucru permit completarea acestora in functie de nivelul de la care porneste fiecare, cu aplicare la propriul context. Sarcina de lucru consta in a studia a) un serviciu ecoturistic sau b) o initiativa ecoturistica care sunt cunoscute sau care prezinta interes pentru cursant si de a analiza in ce masura principiile si idealurile turismului durabil si, mai ales, ale ecoturismului sunt reprezentate in acestea. Cursantii ar trebui sa inceapa prin a cauta informatii si materiale suplimentare referitoare la serviciu/initiativa, de ex. din literatura sau pe pagini web, sau prin intervievarea directa, telefonica sau prin posta electronica/e-mail a persoanelor ce detin cunostinte relevante. Pe baza acestor informatii, cursantii ar trebui apoi sa realizeze o scurta descriere introductiva a obiectului analizei lor. Cu ajutorul materialelor din modulul 1 si a celor puse la dispozitie de furnizor, ar trebui apoi sa analizeze modul de implementare a principiilor de ecoturism si turism durabil la nivelul serviciului sau initiativei si sa evalueze in ce masura principiile se aplica. In analiza trebuie subliniate toate aspectele ce prezinta interes deosebit: ce ar trebui sau ar putea fi imbunatatit, ce anume a fost bine implementat, etc. In incheierea analizelor cursantii vor prezenta concluziile la care au ajuns si un rezumat a ceea ce considera ei ca au invatat prin indeplinirea sarcinii de lucru, precum si problemele aparute. Sarcina de lucru poate fi rezolvata scriind un studiu de caz sau un eseu ce poate fi ilustrat cu fotografii sau filme video, ori se poate realiza o prezentare bazata integral pe acestea. Importanta este indeplinirea obiectivelor. In cazul lucrului in perechi sau in grup, responsabilitatile trebuie impartite in mod egal: toti membrii grupului trebuie sa studieze materialele si sa participe la analize. Daca se utilizeaza filme, fotografii sau alte mijloace si se realizeaza prezentari multimedia, exista un oarecare risc de inlocuire a continuturilor de invatare cu utilizarea diferitelor instrumente.
3.2. Modulul 2: Certificarea in Ecoturism si prezentarea etichetelor existente

Modulul are ca obiective: prezentarea unei imagini generale a modului in care certificarea calitatii s-a dezvoltat in ecoturism, atentionarea cu privire la gama larga de etichete de calitate si diferentele dintre acestea, si prezentarea initiativei globale de a pune la un loc diferitele etichete si a crea criterii comune pentru turismul durabil. Sub-temele sunt: 1. Certificarea si acreditarea in contextul ecoturismului 2. Diversitatea turismului si a eco-etichetelor in Europa 3. Provocarea reprezentata de partajarea pietei 4. Parteneriatul pentru Criterii globale de turism durabil (GSTC) Prefata Manualului Eco-Destinet8 prezinta pe scurt avantajele si provocarile certificarii. Faptul ca exista o varietate de certificate este un lucru bun, pentru ca acestea denota o mare varietate la nivelul zonelor geografice si al criteriilor si, in majoritatea cazurilor, reflecta provocarile si nevoile locale. Prin urmare este bine sa existe diferite certificate sub-nationale, nationale, europene si internationale. Dar acestea ar trebui sa reflecte in egala masura principiile globale, rezultate din practici bune sau rele, aplicabile tuturor destinatiilor si usor de recunoscut de turisti. Reinventarea rotii s-a petrecut de multe ori in trecut, asadar un set universal de standarde pentru ecoturism ar ajuta sistemele de etichetare si piata turismului sa comunice intre ele precum si cu turistii, si sa devina un cadru pentru colaborare si pentru asigurarea calitatii. Prin introducerea codurilor de conduita, a initiativelor de certificare, a etichetelor si a standardelor, este posibil sa dam turistilor o reasigurare ca activitatea aleasa pentru vacanta este in acord cu principiile ecoturismului si este durabila atat pentru ei, cat si pentru gazdele lor. Certificarea si acreditarea in ecoturism sunt definite in Manualul Eco-Destinet conform definitiei date de Honey si Rome (2001)9, iar Fergus Tyler Maclaren, director al initiativei UN International Year of Ecoturism10, prezinta o analiza strategica a Certificarii si acreditarii in ecoturism. El face referire la doua tipuri metodologice de programe de certificare in industria turismului: 1) tipul bazat pe proces, cu utilizarea sistemelor interne de management al mediului (EMS) create pentru o anumita intreprindere 2) tipul bazat pe performanta, cu utilizarea unor criterii sau valori externe, de mediu si, adesea, socio-culturale si economice in raport cu care este evaluata intreprinderea. Se prezinta pe scurt aceste doua abordari, si se face o scurta prezentare a cinci componente comune tuturor programelor de certificare, indiferent de tipul metodologic din care s-au desprins: inscriere voluntara, logo, respectarea regulamentului sau
8 Eco-Destinet Handbook of Ecoturism Labelling Criteria and Good Practise in Europa
http://ecoroute.eu/themedia/File/ECO-DESTINET%20HANDBOOK_FINAL_SEMINAR.pdf
9 Honey, M. & Rome, A. (2001) Protecting Paradise: Certification Programs for Sustainable Tourism and Ecoturism, Washington, Institute for Policy Studies, October 2001 10 http://www.unwto.org/sustainable/IYE/Regional_Activites/Brazil/cases/TIES.htm
22
imbunatatirea ca urmare a respectarii regulamentului, evaluare si audit, calitatea de membru si taxe. Se mai precizeaza ca, asa cum spune un raport privind certificarea in turism realizat de Synergy pentru WWF-UK11, schemele de certificare pentru turism responsabil fata de natura si societate pot induce consumatorii in eroare si deseori nu reusesc sa garanteze standarde ridicate ale practicii de mediu. De asemenea, proliferarea in intreaga lume a peste 100 de instrumente diferite pentru logo-uri si etichete ridica probleme turistilor care nu mai inteleg exact ce anume face obiectul certificarii. Iar acestor sisteme li s-au alaturat mai putin de 1% din intreprinderi. Incapacitatea acestor eforturi variate de a determina o recunoastere clara a brandului ar putea submina in mod serios posibilitatea certificarii de a legitima turismul durabil. Diversitatea turismului si diversitatea eco-etichetelor in Europa sunt descrise in Manualul Eco-Destinet dupa VISIT Handbook12 realizat pe baza unei sarcini date de Organizatia Mondiala de Turism [World Tourism Organisation (WTO)] atribuita ECOTRANS de a efectua un studiu global asupra initiativelor voluntare pentru turism durabil. Au fost studiate peste 100 de etichete eco, diplome, si initiative de angajament si s-a ajuns la concluzia ca numeroase eco-etichete se straduiesc sa supravietuiasca si sa indeplineasca promisiunile privitoare la reducerea costurilor si cresterea cererii consumatorilor, promisiuni facute catre intreprinderile pe care le-au certificat. Europa are cu mult mai multe programe de certificare verde decat orice alta regiune a lumii iar diversitatea turismului in Europa ridica mari probleme initiativelor de certificare. Iata o scurta lista de intrebari ale caror raspunsuri sunt necesare pentru elaborarea unei eco-etichete: Ce grupuri de produse sa fie selectate? Ce servicii sa fie incluse? Ce criterii sa fie obligatorii si care optionale? Care este raportul intre procese (sisteme de management al mediului) si criteriile de performanta? Cum atragem solicitanti? Cum sa ii instruim si sa ii indrumam? Cum sa verificam si sa garantam ca solicitantii se conformeaza criteriilor impuse? Cum determinam tur-operatorii si consumatorii individuali sa genereze o cerere pentru produsele durabile? Fiecare initiativa de eco-eticheta pentru turism se confrunta cu o gama larga de produse si probleme in definirea grupului de produse si elaborarea criteriilor pentru o schema de certificare. Eco-eticheta ideala necesita un set de criterii pentru performanta mai buna in natura care depaseste cerintele legislative (nationale sau regionale), si poate fi obtinuta de un procent semnificativ al grupului tinta de furnizori de turism, pentru a oferi intr-adevar o alegere mai buna consumatorului.
11 Synergy (2000) Tourism certification: an analysis of Green Globe 21 and other certification programs. Godalming: WWF UK. 12http://pub.world-tourism.org:81/epages/Store.sf/?ObjectPath=/Shops/Infoshop/Products/1232/SubProducts/1232-1
23
Discutia privind problema diversitatii continua in Manualul Eco-Destinet cand atentia se concentreaza asupra partajarii pietei. Conform unui raport al Initiativei Voluntare pentru Durabilitate in Turism [Voluntary Initiative for Sustainability in Tourism (VISIT)]13 in anul 2003 eco-etichetele de turism au certificat un total de 4000 de furnizori de cazare, ceea ce reprezinta mai putin de 1% din piata, si numai ceva scheme, in Scotia sau Danemarca, de pilda, pot oferi o alegere de 10% sau mai mult. Desi exista dovezi importante ca multi din participantii la aceste sisteme de eco-etichete au obtinut rezultate durabile din punct de vedere ecologic si sunt indreptatiti sa astepte consumatori ai serviciilor etichetate, s-a dovedit ca numeroase programe de eco-etichetare nu au fost eficiente in prezentarea catre consumatori a programelor lor. Situatia nu este mult diferita de anul 2004 cand a fost publicat raportul VISIT. Exista in prezent peste 30 de initiative de certificare in Europa, din care cateva cuprind ecoturismul, dar procentul pe piata nu depaseste inca 1%. Ca initiativa globala impartasita ce poate ajuta la rezolvarea problemelor discutate in cadrul modului, manualul Eco-Destinet introduce Parteneriatul pentru Criterii Globale de Turism Durabil [the Global Sustainable Tourism Criteria (GSTC) Partnership14] Acesta a fost initiat in vara anului 2007 de Rainforest Alliance, the United Nations Environment Programme (UNEP), the United Nations Foundation, and the United Nations World Tourism Organization (UNWTO). Obiectivul sau este de a coopera pentru sporirea intelegerii practicilor de turism durabil si adoptarea unor practici universale de turismul durabil. Criteriile GSTC reprezinta o parte a raspunsului dat de comunitatea industriei turismului la provocarile globale din Telurile Milenium pentru Dezvoltare ale Natiunilor Unite [United Nations Millennium Development Goals15]. Scopurile acestei initiative pot fi rezumate la o definire clara a turismului durabil utilizand un cadru de criterii, respectiv crearea increderii consumatorului, promovarea eficientei, eliminarea falselor oferte de turism verde. Parteneriatul GSTC a elaborat criteriile organizandu-le in raport cu cei patru piloni ai turismului durabil: 1. Planificare durabila eficienta 2. Sporirea avantajelor sociale si economice pentru comunitatea locala 3. Reducerea impactului negativ asupra patrimoniului cultural 4. Reducerea impactului negativ asupra patrimoniului natural. Manualul Eco-Destinet descrie pe scurt modul de elaborare a criteriilor. Se prezinta o lista cu unele din utilizarile acestor criterii: Servesc drept indrumari de baza pentru intreprinderi de orice dimensiune pentru a deveni mai durabile si le ajuta sa aleaga programe de turism durabil ce raspund acestor criterii globale Servesc drept indrumator pentru agentii de turism in alegerea furnizorilor si a programelor de turism durabil Ajuta consumatorii sa identifice programe si furnizori de turism durabil de buna calitate
13 14
Source: http://www.ecotrans.org/visit/docs/pdf/visit_en.pdf http://www.sustainabletourismcriteria.org/ http://www.un.org/millenniumgoals/
15
24
Servesc drept indicator comun pentru mijloacele de comunicare in recunoasterea furnizorilor de turism durabil Ajuta programele de certificare si alte programe de voluntariat sa se asigure ca standardele lor corespund unor criterii acceptate pe scara larga Ofera programelor guvernamentale, ne-guvernamentale si din sectorul privat un punct de pornire pentru elaborarea cerintelor privitoare la turismul durabil Servesc drept indrumari de baza pentru organisme de invatamant si instruire cum ar fi scoli hoteliere si universitati.16
Criteriile arata ce ar trebui facut, nu cum ar trebui facut sau daca scopul a fost atins. Acest rol este indeplinit de indicatorii de performanta, de materialele educationale aferente si de accesul la instrumente de implementare. Toate acestea reprezinta o completare indispensabila a GSTC. Criteriile au fost oficial lansate la Congresul Mondial pentru Conservare din Barcelona, Spania, in 6 Octombrie 200817.
16
http://www.sustainabletourismcriteria.org/index.php?option=com_content&task=view&id=58&Itemid=188 http://www.iucn.org/congress_08/
17
25
3.2.1. Lecturi suplimentare:
PAN Parks Principles and criteria. 2000. http://www.panparks.org/Introduction/Verification/Principles Descrie toate principiile, criteriile si indicatorii de baza pe care trebuie sa le respecte parcurile membre PAN Parks conform documentului Quality Criteria for Natures Best a quality labelling system for Swedish ecoturism. http://ekoturism.perlin.nu/illustrationer/fil_20050123225732.pdf
Ecoroute Training Material For training service providers, experts and trainers http://www.ecoroute.eu/brochures/training%20of%20service%20providers.pdf Material rezuma subiecte ca ecoturism, durabilitate, si descrie mai in detaliu procesul si criteriile de etichetare din Suedia cunoscute ca Natures Best. Guideline for the Green Key Criteria http://www.thegreenkey.org/pdf/Guideline-with%20criteria.pdf European Charter for Sustainable Tourism in Protected Areas. 2007. http://www.european-charter.org/Documents/charter_full_text.pdf A Simple Users Guide to Certification for Sustainable Tourism and Ecoturism. 2006 Centre for Ecoturism and Sustainable Development. http://www.rainforest-alliance.org/tourism/documents/users_guide.pdf Acest ghid de certificare, elaborat in colaborare cu Societatea Internationala de Ecoturism [International Ecoturism Society (TIES)], se adreseaza celor ce au auzit despre certificarea turismului durabil si doresc sa inteleaga cum functioneaza aceasta sau de unde sa inceapa procesul. Practical Steps for Funding Certification of Tourism Businesses. Centre for Ecoturism and Sustainable Development. http://www.rainforest-alliance.org/tourism/documents/funding.pdf Acest manual, elaborat in colaborare cu TIES, isi propune sa ofere intreprinderilor de turism, mai ales celor mici, ce doresc certificarea, o privire generala asupra mecanismelor de finantare si posibilelor surse pentru a le ajuta la reducerea costurilor pentru certificare in turism durabil. Financing Tourism Certification Programs. Centre for Ecoturism and Sustainable Development. http://www.rainforest-alliance.org/tourism/documents/financing.pdf Obtinerea stabilitatii financiare a fost provocarea centrala pentru multe programe de certificare verde din turism si nu numai. Prin acest manual, Centrul pentru Ecoturism si Dezvoltare Durabila si societatea Internationala de Ecoturism prezinta etapele si fac recomandari pentru ca programele de certificare in turism sa devina financiar viabile. Implementing Monitoring and Evaluation Systems for Impact: A Guide for Tourism Certifiers and Their Clients. 2006. International Ecoturism Society. 26
http://www.rainforest-alliance.org/tourism/documents/me_sys4impact_tourcert_en.pdf Ghidul explica modul in care se realizeaza si se utilizeaza un sistem de monitorizare si evaluare de succes. The VISIT initiative: Tourism eco-labelling in Europa moving the market towards sustainability. 2004. http://www.ecotrans.org/visit/docs/pdf/visit_en.pdf Initiativa europeana VISIT (Voluntary Initiative for Sustainability in Tourism) a fost conceputa pentru a demonstra cum eco-etichetele din Europa pot colabora si contribui la directionarea pietei de turism spre durabilitate. Aceasta publicatie ajuta cititorul sa obtina o mani buna intelegere a acestei initiative comune si sa identifice oportunitatile si avantajele reciproce ale colaborarii.
27
3.2.2. Studii de caz ce ilustreaza certificarea etichetelor de calitate

1. Planul de actiune pentru implementarea de catre Eco-Romania a EETLS Asociatia de Ecoturism din Romania (AER) a considerat ca fiind de importanta majora crearea unui Sistem de certificare in ecoturism, ca mecanism de punere in practica a principiilor esentiale de ecoturism, pentru a asigura conservarea naturii si dezvoltarea durabila a comunitatilor locale prin turism. Acest fapt reprezinta un pas important in contextul mai larg in care, din martie 2003, Organizatia mondiala a turismuluia recomandat guvernelor sa sprijine initiativele care promoveaza certificarea in turism durabil. Sistemul de certificare in ecoturism elaborat de AER a adaptat experienta internationala la contextul romanesc. Sistemul are la baza Programul de acreditare pentru natura si ecoturism (NEAP, primul sistem de acreditare in ecoturism) promovat de Asociatia Australiana de Ecoturism si programul Nature's Best elaborat de Asociatia Suedeza de Ecoturism (primul sistem de acreditare in ecoturism din emisfera nordica). Sistemul de certificare in ecoturism se adreseaza catre trei categorii diferite de solicitanti: programe / tururi furnizate de tur-operatori sau ghizi (un eco-tur cuprinde cel mult 15 participanti), structuri de cazare de dimensiuni reduse in zone rurale si naturale (eco-cabane si pensiuni de cel mult 25 camere), eco-destinatii (una sau mai multe comunitati zone naturale).
AER a identificat o serie de avantaje ce pot decurge din implementarea Sistemului de certificare in ecoturism, ca: ajuta clientii sa identifice acele produse ce pot oferi experiente de inalta calitate in natura si cultura rurala, ridica nivelul de incredere in produsul romanesc de ecoturism pe piata internationala a turismului, reprezinta un instrument de marketing pentru tur-operatori si destinatii, sporeste calitatea serviciilor de ecoturism, contribuie activ la conservarea naturii si conduce la dezvoltare locala durabila, sprijina administratiile locale ale ariilor protejate in realizarea unui turism cu impact redus, ofera o platforma pentru activitati comune intre sectorul de afaceri si organismele pentru conservarea naturii.
AER implementeaza in prezent standardele EETLS in Sistemul sau de certificare in ecoturism. In acest scop, AER a elaborat un plan de actiune care cuprinde pasii necesari
28
pentru introducerea noilor criterii. Procesul se desfasoara cu o larga participare a grupurilor de interes din Romania
29
Descrierea actiunilor intreprinse:
1. Compararea Sistemului Eco-Romania de certificare in ecoturism cu EETLS identificarea diferentelor. Comparatia sa facut pe baza GSTC si pe tabelul comparativ elaborat in cadrul proiectului. Au fost identificate cateva criterii care nu sunt cuprinse in Sistemul Eco-Romania de certificare in ecoturism. 2. Criteriile GSTC au fost discutate in departamentul de certificare al AER si a fost elaborata o comparatie finala intre GSTC si criteriile Eco-Romania. Concluzia acestei dezbateri a fost ca se poate obtine imbunatatirea criteriilor AER mai ales prin includerea primelor criterii GTS in criteriile noastre (mai ales cele ce se aplica in cazul unei companii, referitoare la abordarile de management durabil). 3. Prezentarea EETLS/GSTC membrilor AER. S-a organizat o intalnire cu membrii AER (detinatori de pensiuni, tur-operatori, ONG-uri pentru conservare, persoane fizice) pentru a discuta GSTC si viitoarele EETLS. Intalnirea a avut loc in Magura, Parcul National Piatra Craiului, la o pensiune ecoturistica. Participantii au fost de acord ca este necesara Participantii au fost de acord ca Sistemul Eco-Romania de certificare trebuie imbunatatit prin introducerea unui nou principiu, bazat pe criteriile GTS. Criteriile GSTC: Demonstrarea managementului durabil eficient A.1. Compania a implementat un sistem pe termen lung de management pentru durabilitate in conformitate cu conditiile si marimea sa, in care sunt urmarite aspectele de mediu, socio-culturale, de calitate, sanatate si securitate. A.2. Compania respecta toate prevederile legale si reglementarile internationale sau locale relevante (cuprinzand, printre altele, aspecte legate de sanatate, securitate, munca si mediu). A.3. Se asigura instruirea personalului cu privire la rolul sau in managementul practicilor de mediu, socio-culturale, de sanatate si securitate. 4. Adunarea generala si Comitetul director al AER au fost de acord asupra bunei oportunitati de a introduce noi criterii. Primul pas spre practicile durabile de afaceri il constituie crearea unui sistem de management pentru durabilitate, (SMS) care sa cuprinda strategii si proceduri, planuri de implementare si comunicare transparente si documentate. O strategie pentru durabilitate bine elaborata defineste si transmite cu claritate scopurile si obiectivele in raport performanta de mediu, socio-culturala si economica a companiei. Scopul principal al planului de management durabil este de a dirija luarea de decizii, managementul si activitatea zilnica in mod durabil. 5. Pe parcursul lunilor decembrie 2008 si ianuarie 2009, AER a elaborat noile criterii adaptate la contextul din Romania. Un nou principiu si trei noi criterii au fost create
30
si introduse in buletinul informativ (vezi Anexa 1). A fost elaborat, de asemenea, un model de plan de management durabil. 6. Noile criterii au fost supuse unei dezbateri pe internet la care au participat membrii consiliului director al AER. Membrii AER au trimis propuneri de imbunatatire a sistemului. La sfarsitul lunii ianuarie, sistemul a fost aprobat si inclus in buletinul Eco-Romania. 7. Aplicarea noilor criterii. Campania de certificare a inceput in aprilie 2009 si peste 10 servicii certificate in 2009 aplica si aceste noi criterii.
31
3.2.3. Sugestii pentru sarcinile de lucru ale cursantilor Obiectivul sarcinii de lucru este familiarizarea cursantilor cu unele scheme de certificare in ecoturism, sprijinirea lor in a intelege atat provocarile cat si posibilitatile legate de certificare pentru afacerile de ecoturism si invitarea lor sa evalueze importanta initiativelor ca GSTC pentru ecoturism. Sarcina de baza este aceeasi dar, prin utilizarea unor metode diferite, poate fi aplicata in mod diferit in raport cu tipul de cursanti, fie ca sarcina de lucru individual, fie ca sarcina pentru lucrul in doi, fie ca sarcina de lucru pentru intregul grup. Educatia cursantilor este la fel de variata ca si cunostintele lor despre ecoturism si experienta lor in aceasta directie, iar sarcinile de lucru permit completarea acestora in functie de nivelul de la care porneste fiecare, cu aplicare la propriul context. Sarcina de lucru consta in a studia schemele de certificare implementate in tara lor si nivelul de implementare, a cunoaste mai detaliat una din etichetele de calitate implementata sau care prezinta interes pentru cursant si a descrie provocarile si avantajele ce apar pentru serviciile ecoturism care se certifica. Criteriile de certificare vor fi comparate cu GSTC si se va face o scurta descriere a compatibilitatii din perspectiva turismului durabil. Cursantii vor incepe prin a cauta informatii despre schemele de certificare aplicate in tara lor si vor face o descriere a situatiei: ce scheme se aplica, in ce masura, la ce tip de servicii si intreprinderi, cat de bine elaborate sunt sistemele de certificare si ce organisme sunt implicate in mentinerea eco-etichetelor, acordarea certificatelor si evaluarea furnizorilor Daca nu exista scheme nationale de certificare insa acestea sunt planificate, aceste planuri vor fi descrise pe scurt. Pasul urmator consta din alegerea unui certificat, studierea criteriilor si compararea acestora cu criteriile pentru turism durabil ale GSTC; se vor sublinia punctele slabe si punctele forte si se vor face propuneri privind directia de dezvoltare ulterioara a criteriilor pentru a se potrivi mai bine cu GSTC. In incheierea analizelor cursantii vor prezenta concluziile la care au ajuns si un rezumat a ceea ce considera ei ca au invatat prin indeplinirea sarcinii de lucru, precum si problemele aparute. Pe langa materialele furnizate in cadrul modulului, este foarte probabil ca materiale privind etichetele la nivel national sa poata fi gasite pe internet sau solicitate organismelor de ecoturism din tara, ministerelor sau altor autoritati, precum si organismelor responsabile cu certificarea. Pe langa internet si materiale tiparite, pot fi necesare interviuri, telefoane sau contacte prin email. Forma cea mai obisnuita de prezentare a rezultatelor este un raport scris sau o prezentare power point, dar orice alt tip de prezentare este posibil, de pilda, in cadrul unui seminar sau grup de lucru, printr-o combinare de materiale si instrumente (rezultatele pot fi ilustrate, de pilda, prin diagrame, statistici, postere, fotografii, pagini web etc.). In cazul lucrului in perechi sau in grup, responsabilitatile trebuie impartite in mod egal: toti membrii grupului trebuie sa studieze materialele si sa participe la analize. Daca se
32
utilizeaza filme, fotografii sau alte mijloace si se realizeaza prezentari multimedia, exista un oarecare risc de inlocuire a continuturilor de invatare cu utilizarea diferitelor instrumente.
33
3.3. Modulul 3: Introducerea si implementarea Standardelor de etichetare in ecoturismul european

Modulul are ca obiective descrierea modului in care au fost elaborate EETLS si scopul lor, in ce masura par a fi conforme cu certificarile actuale si, prin prezentarea propunerii de criterii, invitarea cursantilor sa le testeze si le evalueze personal. Sub-temele sunt: 1. Ce inseamna ecoturismul pentru furnizorii de servicii turistice si tur operatorii individuali 2. Standardele europene de etichetare in ecoturism (EETLS) 3. Elaborarea EETLS 4. In ce masura reflecta certificatele actuale principiile si criteriile de ecoturism? La sfarsitul Manualului Eco-Destinet18 se vorbeste despre conceptul si elaborarea EETLS. Se prezinta, de asemenea, o evaluare a etichetelor si certificarilor de ecoturism selectate in comparatie cu proiectul pentru criterii EETLS, pentru a sublinia necesitatea unor criterii de baza pentru ecoturismul european ecoturism si a stabili masura in care acestea deja sunt conforme cu EETLS. Mai intai, manualul Eco-Destinet vorbeste despre ce inseamna ecoturismul pentru furnizorii de servicii turistice si tur operatorii individuali. Se arata ca ecoturismul ridica probleme, pentru ca impune restrictii asupra operatiunilor si activitatilor, dar poat fi privit, in acelasi timp, ca o oportunitate majora ce deriva din trei elemente: i) gestionarea afacerii, ii) turistii si iii) impactul asupra mediului local. Daca fiecare actiune este analizata separat, este posibila obtinerea unor asertiuni care sa ofere principiile unei afaceri viabile, bine administrate, cu un management durabil si responsabil. Dupa cum descrie manualul Eco-Destinet, Standardele de etichetare in ecoturismul european (EETLS) au fost elaborate ca parte a initiativei Eco-Destinet. Criteriile EETLS au la baza criteriile elaborate de parteneriatul GSTC pentru turism durabil, descrise in modulul 2. Echipa Eco-Destinet a interpretat si adaptat acesta criterii, asa incat sa reflecte in mod specific principiile si consideratiile ecoturismului european. Scopul elaborarii unui standard pentru ecoturismul european deriva din necesitatea de a armoniza initiativele de ecoturism existente si a consolida pozitia acestora pe piata de turism. Efortul de armonizare se bazeaza pe un concept integrat al ecoturismului european care pune impreuna diferitele servicii oferite turistului, cazare, alimentatie, deplasare si activitati in natura. Desi fiecare din aceste componente ale serviciilor de ecoturism poate avea o eticheta specifica de calitate, un standard umbrela de etichetare a calitatii ar asigura calitatea de baza a produsului turistic si ar armoniza etichetele existente recunoscandu-le in acelasi timp experienta si trecutul. Prin urmare un Standard de etichetare pentru ecoturismul european (EETLS) bazat pe experienta europeana si cea mondiala in aceasta directie, ar asigura standarde comparabile pentru serviciile oferite
Eco-Destinet Handbook of Ecoturism Labelling Criteria and Good 18 http://ecoroute.eu/themedia/File/ECO-DESTINET%20HANDBOOK_FINAL_SEMINAR.pdf
Practise
in
Europe:
34
clientului in intreaga Europa (potential, in intreaga lume) cel putin in raport cu un set de criterii fundamentale privind calitatea. Elaborarea de Eco-Destinet a EETLS se bazeaza pe faptul ca ecoturismul este, prin definitie, o forma de turism durabil. Prin urmare, GSTC (vezi modulul 2) reprezinta o baza solida pentru interpretarea ecoturismului prin seturi de criterii. Definitia si principiile stabilite de TIES pentru ecoturism (vezi modulul 1) reprezinta un instrument pentru interpretarea criteriilor GSTC in cazul ecoturismului. Utilizarea criteriilor GSTC si a definitiei TIES pentru stabilirea standardelor de ecoturism prezinta clare avantaje, mai ales pentru ca sunt rezultatul unei consultari vaste si a muncii colective; ne asteptam sa fie adoptate pe scara larga si utilizate ca puncte de referinta pentru industria turismului din lumea intreaga. In EETLS se regasesc toate criteriile GSTC, pentru ca toate se aplica foarte bine la ecoturism. In prezent, EETLS sunt alcatuite din 40 de criterii specifice, impartite pe cei patru piloni ai turismului durabil, conform GSTC: A. B. C. D. Planificare durabila eficienta Sporirea avantajelor sociale si economice pentru comunitatea locala Reducerea impactului negativ asupra patrimoniului cultural Reducerea impactului negativ asupra patrimoniului natural.
Manualul Eco-Destinet face o comparatie a celor trei instrumente (definitia TIES, pilonii GSTC si criteriile EETLS) Ilustrand similaritatea dintre GSTC si EETLS. Definitia este necesara pentru a stabili contextul criteriilor EETLS. EETLS are aceeasi descriere a criteriilor ca si GSTC, asigurandu-se astfel o mare compatibilitate cu GSTC si facilitarea comunicarii cu publicul cu privire la ceea ce este turismul durabil. Manualul Eco-Destinet, totusi, spune ca exista unele diferente intre sistemul de turism durabil si cel de ecoturism, mai ales cand este vorba despre ecoturismul european. Pentru ca GSTC sa reflecte mai complet natura industriei de ecoturism, parteneriatul EcoDestinet a particularizat fiecare criteriu dupa necesitatile speciale ale fiecarui sector. Fiecare specificare ia in considerare argumentarea criteriului din perspectiva ecoturismului european si subliniaza aspectele ce trebuie avute in vedere. Criteriul se aplica la: Activitati in natura Cazare Restaurante Pachete tur Centre de vizitare Specificarea este apoi interpretata printr-un set de subcriterii si indicatori recomandati. Subcriteriile si indicatorii reprezinta o colectie de bune practici din ecoturismul european si mondial si initiative de eco-etichetare. Se asigura astfel conformitatea EETLS cu gama larga de initiative existente. In acelasi timp, elaborarea beneficiaza de experienta si cunostintele castigate prin eforturile anterioare. Subcriteriile si indicatorii EETLS au fost create si pentru a asigura respectarea, de catre o companie, a restrictiilor impuse de definitia ecoturismului. Manualul Eco-Destinet prezinta si un exemplu de utilizare a subcriteriilor.
35
Descrierea mai detaliata a EETLS se afla in propunerea pentru criterii,19 disponibila pe pagina web a Eco-Destinet. Pentru a afla cum se reflecta principiile si criteriile de ecoturism in certificatele existente, s-a efectuat o evaluare a unor etichete de ecoturism in perioada redactarii EETLS. Exista numeroase scheme de certificare, in Europa si in lume, unele concepute strict pentru ecoturism, altele care se conformeaza in linii mari la principiile de ecoturism. Aceste initiative au sute de companii certificate, iar aceste certificate au criterii foarte specifice. Prin cercetarea efectuata in timpul elaborarii EETLS s-a facut o evaluare cu scopul de a vedea daca etichetele existente in ecoturism sunt conforme cu GSTC si cu proiectul pentru EETLS si, daca da, in ce masura. S-a constatat ca toate sistemele de certificare specifice pentru ecoturism corespund in procent de peste 65% propunerii EETLS. Procentul este incurajator si se traduce prin aceea ca sistemele de certificare acopera aproape toate criteriile EETLS, chiar daca nu cu aceeasi profunzime. Pe de alta parte, majoritatea sistemelor de certificare pentru turism durabil nu depasesc un procent de 40-50% de compatibilitate cu EETLS. Merita sa mentionam ca exista sisteme de calitate care cuprind numeroase criterii privitoare la un anumit criteriu EETLS, dar care au foarte putine criterii echivalente alte criterii ETTLS de mare importanta pentru ecoturismul european. Acest fapt demonstreaza importanta criteriilor EETLS, care, prin abordarea holistica, poate identifica lipsurile prezentate de initiativele europene de certificare existente si poate face recomandari pentru imbunatatiri, recunoscand, in acelasi timp, necesitatea existentei unor indicatori si criterii specifice, nationale sau regionale, in vederea protejarii ecoturismului dezvoltat pe baza necesitatilor locale. Manualul Eco-Destinet prezinta mai detaliat rezultatele evaluarii sistemelor de etichetare.
19
http://ecoroute.eu/destinet/en/eetls.php?id=3
36
3.3.1. Sugestii pentru sarcinile de lucru ale cursantilor

Obiectivul sarcinii de lucru este de a determina cursantii sa reflecteze asupra modului in care ar aplica EETLS in practica, aplicand criteriile, si sa evalueze utilizabilitatea in raport cu propria activitate. Sarcina de baza este aceeasi dar, prin utilizarea unor metode diferite, poate fi aplicata in mod diferit in raport cu tipul de cursanti, fie ca sarcina de lucru individual, fie ca sarcina pentru lucrul in doi, fie ca sarcina de lucru pentru intregul grup. Educatia cursantilor este la fel de variata ca si cunostintele lor despre ecoturism si experienta lor in aceasta directie, iar sarcinile de lucru permit completarea acestora in functie de nivelul de la care porneste fiecare, cu aplicare la propriul context. Sarcina de lucru consta in a utiliza criteriile si, cu ajutorul manualului Eco-Destinet si al proiectului EETLS, a le evalua in cazul unui serviciu sau activitati de ecoturism fara a uita ca EETLS se aplica activitatilor in natura, cazarii, restaurantelor, pachetelor tur si centrelor de vizitare. Cazul ales, serviciu/afacere, poate fi deja cunoscut cursantului / cursantilor (ex. cel analizat in modulul 1, propria afacere sau cea la care sunt angajati), ceea ce poate mari viteza de rezolvare, sau poate fi necunoscut. Daca obiectivul de studiu nu este cunoscut dinainte, sarcina de lucru va incepe prin a cunoaste afacerea, trecutul acesteia si planurile de viitor. In orice caz, chiar daca se cunoaste cazul, este posibil sa fie necesare mai multe informatii despre ea si cel mai bun mod de a le obtine este vizitarea, eventual participarea timp de o zi la toate activitatile de rutina si discutii cu persoanele implicate in conducerea afacerii, precum si cu clientii. Pe langa cercetarea de teren, poate fi utila si cercetarea de birou, studierea materialelor din carti sau pe internet. inainte de a incepe culegerea datelor pentru analize si evaluare, este necesar studiul atent al criteriilor EETLS pentru a putea urmari afacerea din toate punctele de vedere si a putea recunoaste informatiile necesare. Cursantii vor incepe prin a cauta informatii si materiale auxiliare privitoare la serviciul sau intreprinderea care ii intereseaza, fie din literatura fie pe internet, fie prin discutii frontale, telefonice sau mesaje email cu persoane ce au cunostintele necesare. Pe baza acestor informatii, vor realiza o scurta descriere introductiva a obiectului analizei, in care vor prezenta si trecutul acestuia si vor scoate in evidenta legaturile cu vecinatatea. Dupa prima faza, obiectul analizei va fi evaluat pas cu pas conform criteriilor EETLS. Analiza va sublinia aspectele ce prezinta interes: ce aspecte sunt conforme criteriilor, ce aspecte mai pot fi imbunatatite si ce criterii nu sunt de loc respectate. Se va evalua, de asemenea, aplicabilitatea si utilitatea EETLS. In incheierea analizelor cursantii vor prezenta concluziile la care au ajuns si un rezumat a ceea ce considera ei ca au invatat prin indeplinirea sarcinii de lucru, precum si problemele aparute. Rezultatele analizei pot fi prezentate sub forma unui studiu de caz sau eseu pe tema studiata, cu ilustrare video sau foto, etc. Un asemenea raport ar fi util, pentru ca ar putea fi trimis si serviciului sau afacerii analizate, ca un feedback la activitatea acestora. In cazul lucrului in perechi sau in grup, responsabilitatile trebuie impartite in mod egal: toti membrii grupului trebuie sa studieze materialele si sa participe la analize. Daca se
37
utilizeaza filme, fotografii sau alte mijloace si se realizeaza prezentari multimedia, exista un oarecare risc de inlocuire a continuturilor de invatare cu utilizarea diferitelor instrumente.
38
3.4. Modulul 4: Instruirea pentru Ecoturism

Obiectivul modulului este de a prezenta cursantilor (si tuturor celor interesati) cum a fost planificata si organizata instruirea pentru ecoturism si etichetare. Se prezinta trei exemple. Primul exemplu descrie cum se face certificarea etichetei de calitate Natures Best20 iar celelalte doua exemple ilustreaza instruirea practica pentru EETLS, cursurile pilot ale Eco-Destinet, respectiv seminarul de 4 zile si cursul la distanta. Manualul participantului pentru fiecare din cele doua cursuri este inclus in anexe.
3.4.1. Implementare - exemplul 1: materialul de instruire al proiectului Ecopentru formatorii de formatori si de furnizori de servicii si certificarea prin eticheta de calitate Natures Best
In proiectul Ecoroute project21 au fost realizate doua pachete de instruire pentru aplicarea, monitorizarea si certificarea criteriilor de asigurare a calitatii in ecoturism. Primul pachet se adreseaza formatorilor22, cel de al doilea, furnizorilor de servicii23 din activitatile si serviciile de ecoturism. Si cel de al doilea poate fi utilizat in instruirea formatorilor, intrucat reprezinta documentatia fundamentala a sistemului Natures Best si prezinta cerintele impuse de sistem furnizorilor de servicii. Materialul destinat formatorilor de formatori incepe cu o scurta introducere in care se arata cum se face promovarea si implementarea ecoturismului si se explica procesul de promovare si etichetare a ecoturismului. Obiectivul materialelor este descris astfel organizeaza transmiterea catre furnizorii de servicii a competentelor practice (know how) din ecoturism. Se concentreaza asupra promovarii ecoturismului in zone in care patrimoniul natural si cultural este potrivit pentru turismul durabil. Utilizeaza conceptul Natures Best din Suedia, care s-a dovedit a fi un instrument practic pentru crearea produselor ecoturistice cu eticheta de calitate. Se mai precizeaza ca utilizarea acestui material poate fi un sprijin in organizarea cursurilor de ecoturism ce urmaresc introducerea unui sistem de etichetare similar cu Natures Best. Introducerea este urmata de trei capitole: 1. Informarea furnizorilor de servicii si altor participanti cu privire la ecoturism si la sistemul de etichetare 2. Prelegeri si grup de lucru pentru furnizorii de servicii ce solicita Natures Best seminar de 3 zile 3. Proceduri de certificare, aprobari si marketing
http://www.naturensbasta.se/index.asp?cookies=True http://www.ecoroute.eu/en/index.php?id=1 http://www.ecoroute.eu/brochures/training%20of%20trainers.pdf http://www.ecoroute.eu/brochures/training%20of%20service%20providers.pdf
20
21
22
23
39
Se subliniaza importanta introducerii conceptelor de ecoturism si etichetare inca de la primii pasi facuti spre crearea furnizorilor de servicii intr-o anumita zona. Autoritatile locale, persoanele ce lucreaza in turism, protejarea naturii si a culturii, furnizorii de servicii interesati trebuie sa devina constienti unii de ceilalti, sa se cunoasca si sa stie cum sa isi coordoneze eforturile. Aceasta pentru ca mare parte din criteriile de etichetare implica si colaborarea cu autoritatile si societatea in ansamblu. Este necesar si ca furnizorii de servicii sa vada avantajele directe si indirecte pe care le prezinta ecoturismul pentru afacerea lor. Aceste discutii pot fi cuprinse intr-un seminar de o jumatate de zi al carui obiectiv este de a motiva factorii de decizie sa investeasca timp si bani in sistemul de etichetare si furnizorii de servicii sa creeze produse ecoturistice. Materialul sugereaza cateva teme. Urmeaza prezentarea seminarului de 3 zile pentru furnizorii de servicii ce solicita Natures Best; se prezinta structura si temele. Obiectivul seminarului este de a oferi furnizorilor de servicii informatiile esentiale privind etichetarea furnizorului prin Natures Best. Acest curs este obligatoriu pentru obtinerea certificarii. Cursul poate fi organizat in multe moduri, luand in considerare si conditiile de munca ale furnizorilor de servicii, ca si structurile educationale. Sezonul turistic si volumul de munca pot afecta modul in care furnizorii de servicii participa la programele de instruire. Formatorii au si ei metode diferite, individuale, de a oferii informatii si cunostinte furnizorilor de servicii. Dupa seminarul de 3 zile, numerosi furnizori de servicii apreciaza o instruire si indrumare mai subiectiva. Din acest motiv a fost introdus si un curs de o zi pentru un grup de furnizori de servicii considerand ca dupa o zi de studiu impreuna, fiecare dintre ei va continua sa studieze singur si va primi sprijin individual. Acest model de instruire care combina lucrul in grup cu lucrul individual asistat s-a dovedit a avea ca rezultat bune solicitari pentru certificare. A treia sesiune de instruire cuprinsa in material este o informare de o ora pentru furnizorii de servicii care doresc sa afle cum decurge procesul de solicitare/inscriere. Sunt prezentate elementele pe care ce urmeaza a fi expuse de formatori. Aceste informatii pot fi prezentate si in cadrul cursurilor deja mentionate. Obiectivul celui de al doilea material Ecoroute, material de instruire pentru furnizori de servicii, specialisti si formatori a fost de a compila cunostinte esentiale despre ecoturism si etichetarea in ecoturism. Materialul cuprinde elemente fundamentale pe care furnizorii de servicii urmeaza sa le studieze si sa le foloseasca, pentru a-si forma o imagine despre etichetarea produselor de ecoturism. Prezinta in rezumat subiecte ca ecoturism, durabilitate, si cuprinde o descriere mai detaliata a procesului de certificare din Suedia si criteriile cunoscute sub numele de Natures Best. in acelasi timp reprezinta materialul central ce trebuie utilizat cand se prezinta formatorilor ce inseamna ecoturism si etichetare, pe langa materialul descris mai devreme in acest modul. Materialul de instruire cuprinde definitii ale ecoturismului si turismului durabil, descrierea etichetei Natures Best, prezinta in detaliu criteriile de baza si pe cele particulare, ofera modele de planuri si acorduri pentru furnizori de servicii si mentioneaza bune practici si companii ce merita a fi vizitate in cadrul Natures Best.
40
3.4.2. Implementare - exemplul 2: seminar de 4 zile

Eco-Destinet a organizat un seminar pilot de 4 zile pe tema Certificarea Calitatii in Ecoturism Standard European de Etichetare in Ecoturism in S. Antonio di Mavignola, Italia, in perioada 21- 26 iunie 2009. Seminarul a urmarit trei obiective: 1. sa discute Standardul de Etichetare in Ecoturismul European (EETLS) si perspectiva implementarii acestuia in Europa 2. sa permita participantilor sa inteleaga EETLS si sa le solicite contributia si sprijinul in implementare 3. sa ofere furnizorilor instruire cu privire la necesitatea certificarii in ecoturism, instruire bazata pe o abordare integrata a produselor de ecoturism Grupul tinta al seminarului a cuprins organizatii de ecoturism, manageri de arii protejate, etichete in ecoturism, ONG-uri de mediu, universitati, autoritati locale si regionale, agentii de dezvoltare si parteneri sociali din toata Europa cu activitate in domeniul ecoturismului si turismului durabil. Cursul a fost conceput pentru 30 participanti, cu un personal de 10-15 persoane, din care au facut parte lectorii, organizatorii si alte persoane de sprijin. Participantii au fost recrutati de partenerii Eco-Destinet prin retelele lor, prin transmiterea prin email a unui anunt de 2 pagini privind seminarul, in format PDF, si prin contactarea directa sau telefonica si informarea persoanelor cheie, etc. Recrutarea participantilor a inceput cu doua luni inainte de Seminar dar se facusera referiri la aceasta si in activitati anterioare ale proiectului. La inscrierea la seminar, participantilor li s-a solicitat sa trimita CVul, pentru a permite organizatorilor sa inteleaga mai bine cui se adreseaza. Li s-a mai cerut sa explice de ce erau interesati sa participe la acest seminar si ce asteptari aveau. De indata ce a fost conceputa prima varianta privind continutul si structura Seminarului, s-a luat legatura cu expertii invitati spre a lua cuvantul, si acestia au fost informati cu privire la eveniment si la sarcinile ce le revin. Majoritatea vorbitorilor experti din cursul pilot erau membri ai parteneriatului, dar, in special pentru subiectul privind instruirea pentru ecoturism, au fost invitati sa vorbeasca experti externi. Organizatorii, moderatorii si restul personalului de sprijin proveneau din partenerii de proiect si organizatia responsabila cu Seminarul. Cum principala tema era ecoturismul, organizatorii au dorit ca locul de desfasurare a seminarului sa fie semnificativ din acest punct de vedere, asadar a fost ales S. Antonio di Mavignola, un sat din comuna Pinzolo, Trento Province, Trentino, in inima Parcului national Adamello Brenta. Parcul face parte din European Charter for Sustainable Tourism (www.pnab.it), iar comuna (www.comune.pinzolo.tn.it) a aprobat recent un Plan strategig pentru dezvoltare durabila. in plus, zona ofera un cadru natural atragator, cu zone agricole si experiente rurale, importante pentru continutul si programul seminarului, care a cuprins si vizite de studiu cu sarcini de studiu.
41
Principalele teme ale seminarului au fost Ecoturismul in Europa si Etichete pentru Ecoturism, Standardul de etichetare pentru Ecoturismul European, Criterii si Indicatori pentru Componente de Ecoturism si Instruire pentru Calitate in Ecoturism. Prima zi a inceput cu un Forum deschis pentru prezentarea participantilor si pentru a le da posibilitatea sa isi exprime asteptarile cu privire la seminar. Acesta a continuat cu trei prelegeri si un grup de lucru pe tema situatiei actuale a ecoturismului in tarile din care proveneau participantii. A doua zi a fost dedicata EETLS, cu doua prelegeri pe aceasta tema, plus o introducere privind continuarea activitatii de instruire a seminarului prin cursul la distanta. In a treia zi s-au efectuat vizite de studiu, organizate pe grupuri, in zonele invecinate ce prezinta interes din perspectiva ecoturismului, iar seara a avut loc o sesiune plenara, cu rapoartele grupurilor. Ultima zi a fost dedicata necesitatilor de instruire pentru certificarea in ecoturism, cu o prelegere pe aceasta tema si discutii privind viitoarea implementare a EETLS in Europa. Festivitatea de acordare a diplomelor de seminar a fost urmata de o seara culturala. In fiecare zi au fost folosite diferite metode si materiale, cu accent pe discutii si relationare, participantii avand posibilitatea sa isi utilizeze experienta si cunostintele, in propriul avantaj, dar si al celorlalti participanti. Diferentele de formare individuala dintre participanti au creat provocari si, mai ales, oportunitati de a invata si de a descoperi noi moduri de a gandi si a aborda temele seminarului. Materialul de instruire utilizat consta din materiale furnizate de lectori, materiale produse in cadrul proiectului Eco-Destinet (manualul pentru Criterii de etichetare in Ecoturism si Buna Practica in Europa, Propunerea pentru EETLS, Materialul pentru Instruirea Formatorilor pentru Certificarea Calitatii in Ecoturism si cursul la distanta) si materialele aflate in biblioteca Eco-Destinet. Prelegeri scurte, de aproximativ 40 minute tinute de experti, au introdus principalele teme, realizand astfel o baza comuna pentru grupurile de lucru in care discutiile au fost duse mai departe, cu ajutorul intrebarilor din discutia data si pe baza sarcinilor de lucru pe care participantii le-au pregatit inainte de seminar. Dupa grupurile de lucru au avut loc sesiuni plenare pentru a rezuma si a incheia discutiilor din grupurile de lucru. Unul din grupurile de lucru, la sfarsitul seminarului, a evaluat facut evaluarea seminarului si a produselor proiectului Eco-Destinet in care participantii au avut ocazia sa vina cu feed back in mod mai sistematic decat in timpul seminarului, chiar daca au fost incurajati de organizatori. Participantii, in grupuri mici, au facut vizite de studiu, cu masina, in zonele inconjuratoare. Aceste vizite au urmarit mai multe scopuri. In primul rand au oferit cursantilor posibilitatea de a testa si evalua practic EETLS, deoarece li se solicitase sa faca evaluarea locurilor vizitate folosind cat mai multe criterii. Vizitele au permis, de asemenea, cursantilor sa se cunoasca putin mai bine in cadrul acestor grupuri organizate pentru vizitare, sa discute si sa isi impartaseasca experienta, sa invete impreuna si unul de la celalalt. Au avut totodata posibilitatea de a cunoaste regiunea, destinatiile si afacerile ecoturistice si speram ca au plecat acasa cu unele idei noi care sa fie implementate in propria lor activitate. Seminarul s-a incheiat cu Discutii de comisie, in care reprezentantii sistemelor de etichetare a calitatii au discutat despre experientele lor in EETLS si despre modalitatea de a incepe implementarea acesteia in colaborare cu alte initiative si sistemele de etichetare
42
interesate. Toti participantii au fost invitati sa participe la discutie asigurandu-se astfel raspandirea EETLS, urmand sa se continue cu pasii urmatori. Participantilor li s-a cerut sa pregateasca niste sarcini de lucru inainte de a veni la seminar, respectiv trei sarcini: o prezentare in scris a ecoturismului in tara fiecaruia, un studiu de caz al unui serviciu de ecoturism care le este cunoscut si pregatirea unui schimb de experienta pan-european. Lucrarile despre ecoturism au fost prezentate in cadrul primului grup de lucru pentru a da cursantilor posibilitatea de a afla mai multe despre situatia actuala a ecoturismului in statele europene si a-i ajuta sa inteleaga diferitele situatii in care urmeaza a fi aplicat sistemul de certificare a calitatii. Aceasta tema a fost aleasa si pentru a incuraja participantii sa discute, ajungand astfel la o intelegere comuna a ecoturismului si a posibilitatilor si problemelor ecoturismului in diferite parti din Europa. Unul din obiective a fost acela de a indruma participantii sa isi actualizeze cunostintele despre ecoturismul din propria tara, de a-l analiza si evalua pentru a-l putea prezenta celorlalti participanti. Scopul studiilor de caz a fost in primul rand de a determina cursantii sa studieze si analizeze un serviciu pe care este posibil sa il cunoasca bine, dar pe care poate nu l-au evaluat sistematic. Deci in momentul prezentarii in cadrul grupurilor de lucru EETLS, aceste descrieri au avut si ele rolul de a prezenta ecoturismul din diferite tari, dar, fapt si mai important, de a constitui o colectie de exemple concrete asupra carora se putea incepe aplicarea criteriilor EETLS. Cum conceptul si criteriile de EETLS erau instrumente complet noi pentru cei mai multi dintre participanti, faptul ca au inceput testarea sistemului si aplicarea acestuia la cazuri pe care le cunosteau a constituit o buna pregatire pentru vizitele de studiu, in care sarcina era de a aplica EETLS asupra unor cazuri noi, necunoscute. In cel mai bun caz, la intoarcerea participantii acasa serviciile descrise de ei in studiile de caz, au primit un feedback pe baza discutiilor din grupurile de lucru si a analizarii din perspectiva EETLS. Cea din urma sarcina, pregatirea unui schimb de experienta pan-european, a constat din invitatia de a aduce delicatese nationale tipice pentru ca toti participantii sa le guste in timpul Cinei Internationale organizata in prima seara a seminarului. Li s-a cerut cursantilor sa pregateasca, pentru serile de seminar si pentru tipul liber, cantece, povestiri, jocuri din tara natala si sa aduca brosuri, harti, prospecte sau alte materiale care ilustreaza studiile de caz, activitatea, regiunea si tara fiecarui participant. Seminarul a avut loc la Casa Parcului (National), dar cazarea participantilor a fost organizata in hotelurile locale, b&b si unitati de agroturism. Pentru seminar era necesara o sala mare, precum si mai multe sali mici pentru grupuri de lucru, cu echipament adecvat. Pentru vizitele de studiu a mai fost nevoie de masini si de interpreti. Importante pentru participanti au fost instructiunile practice si informatiile date pentru ca transportul si cazarea sa fie confortabile. Un exemplu este oferit in Manualul participantului, din Anexa 1.
43
3.4.3. Implementare - exemplul 3: cursul la distanta

Dupa Seminarul de 4 zile, proiectul Eco-Destinet a pilotat un curs la distanta de 5 saptamani cu aceeasi tema Certificarea Calitatii in Ecoturism Standardul de etichetare in Ecoturismul European cu acelasi continut si aceeasi structura. Cursul la distanta a urmarit trei obiective: 1. sa discute Standardul de Etichetare in Ecoturismul European (EETLS) si perspectiva implementarii acestuia in Europa 2. sa permita participantilor sa inteleaga EETLS si sa le solicite contributia si sprijinul in implementare 3. sa ofere furnizorilor instruire cu privire la necesitatea certificarii in ecoturism, instruire bazata pe o abordare integrata a produselor de ecoturism Grupul tinta al cursului la distanta a fost acelasi ca si la seminar, respectiv organizatii de ecoturism, manageri de arii protejate, etichete in ecoturism, ONG-uri de mediu, universitati, autoritati locale si regionale, agentii de dezvoltare si parteneri sociali din toata Europa cu activitate in domeniul ecoturismului si turismului durabil S-a estimat ca la acest curs ar putea participa pana la 50 persoane, dar, chiar daca in cazul invatamantului la distanta probleme cum ar fi cererea si costurile pentru sali de clasa, cazare, catering etc. nu sunt importante, iar numarul de participanti este practic nelimitat, datorita mijloacelor de studiu, este totusi mai bine ca si la aceste cursuri sa fie un grup mai mic de participanti. Cum comunicarea se face prin intermediul internetului, platformei de curs, grupurilor de discutie, email si alte mijloace sociale, pentru participanti este o adevarata provocare sa se cunoasca, sa aiba incredere in ceilalti, sa comunice fara intalniri si discutii fata in fata. S-a considerat, asadar, ca un numar de 30 participanti este potrivit. Cursul la distanta a fost prezentat participantilor la seminar, cu solicitarea ca acestia sa joace rolul de mentori in cursul la distanta si sa recruteze participanti la curs dintre colegii si retelele lor, in special persoane care ar fi dorit sa participe la seminar dar nu au reusit. Primul anunt privind cursul a fost facut de partenerii Eco-Destinet prin retelele lor, trimis in format PDF prin email, sau prin alte contacte. La inscrierea la curs, cursantilor li s-a solicitat sa trimita CV-ul, pentru a da organizatorilor ocazia de a-i cunoaste mai bine. Li s-a cerut de asemenea sa explice de ce au dorit sa participe la cursul la distanta si ce asteptari aveau de la acest curs. Cursul a fost construit pe platforma Moodle, destul de populara si bine cunoscuta de numeroase organizatii din Europa, usor de utilizat si de formatori si de cursanti. A fost structurat conform continutului din Materialul de Instruire pentru formatorii de formatori. Structura cursului a fost urmatoarea: Capitolele 1 si 2 au fost studiate in prima saptamana de curs, din Capitolul 3, modulele 1 si 2 au fost studiate in a doua saptamana, modulul 3 in a treia saptamana iar modulul 4 si exemplele de Implementare in a patra saptamana. Saptamanile a cincea si a sasea au fost dedicate evaluarii cursului, continutului si materialelor, ca si discutiilor privind modul in care cursantii ar putea incepe implementarea EETLS. Pe durata celei de a 5-a saptamani se puteau preda si lucrarile intarziate, pentru a se putea obtine diploma.
44
Cursul a fost condus de doi parteneri ai proiectului Eco-Destinet cu experienta anterioara in organizarea si desfasurarea cursurilor la distanta. Ei au indrumat cursantii impreuna cu alti trei partener. Un mare numar din participantii la seminar au fost interesati de participarea la curs in calitate de indrumatori. Toti expertii care au vorbit la seminar au vizitat cursul cel putin o data si au facut comentarii pe forurile lor asupra celor discutate. Unii au urmarit cursul de mai multe ori si s-au dovedit a fi o resursa suplimentara valoroasa pentru participanti. Dupa ce participantii au fost acceptati la curs, au primit ID si parole pentru curs pentru a se putea loga. Li s-a transmis si Manualul participantului la cursul la distanta (Anexa 2) cu informatii practice, programul cursului si scurte descrieri ale sarcinilor de lucru/temelor ce trebuiau efectuate in timpul cursului pentru a primi diploma de curs. Chiar la inceputul cursului, participantilor li s-a solicitat sa se inscrie, sa scrie un scurt salut si sa se prezinte forumului de discutie desemnat pentru aceasta. In aceeasi sectiune au fost incarcate si CVurile participantilor la curs. Li s-a cerut, de asemenea, sa scrie, pe scurt, ce asteptari aveau de la acest curs si de ce doreau sa il urmeze. Dupa aceasta incalzire usoara, in prima saptamana au fost studiate capitolele 1 si 2, iar la sfarsitul saptamanii s-a solicitat cursantilor sa scrie, pe un nou forum de discutie, parerile lor privind importanta initiativelor ca Eco-Destinet si EETLS si sa comenteze principiile pe care se bazeaza abordarea educationala a Eco-Destinet. Cum toti participantii au o anumita legatura cu ecoturismul, prima sarcina a fost de a analiza necesitatea si modalitatile de a obtine calitate in ecoturism. Cat despre cea de a doua, chiar daca nu toti participantii erau formatori si nu ar fi ajuns niciodata sa predea ei insisi, toti au mai participat si, probabil, vor mai participa la cursuri pentru adulti, si probabil unii dintre ei vor cumpara sau organiza cursuri pentru clientii lor, prin urmare receptarea cursului pentru adulti prin propria lor experienta i-ar putea ajuta sa modifice, imbunatateasca sau evalueze instruirea in care erau implicati. In cea de a doua saptamana au avut la dispozitie modulele 1 si 2, iar temele au fost ecoturismul si certificarea calitatii. Pe langa studierea materialelor din module si a paginilor web puse la dispozitie in aceasta sectiune, participantii au citit comentariile de pe forumul de discutii din saptamana anterioara si au raspuns la cel putin trei persoane. Desigur, se recomanda mai mult feedback si continuarea discutiilor. La sfarsitul saptamanii tema a fost sa faca o descriere a ecoturismului si certificarii calitatii din propria tara si sa analizeze problemele si posibilitatile oferite de acestea cu referire la modulele 1 si 2. Prin aceasta analiza, participantii au avut ocazia de a-si actualiza propriile cunostinte cu privire la ecoturism si certificare din tara si sa prezinte aceasta situatie celorlalti participanti. In a treia saptamana, participantii au avut de comentat cel putin trei descrieri de ecoturism si certificare a calitatii si de a studia materialele din modulul 3. Au fost date cateva exemple de servicii de ecoturism din diferite tari si fiecare participant s-a inscris intr-un mic grup, in functie de cazul pe care dorea sa il analizeze. Sarcina saptamanii a fost de a analiza si evalua cazul ales din perspectiva criteriilor EETLS si de a face sugestii pentru imbunatatirea serviciului respectiv. Mai intai, analiza trebuia facuta de fiecare participant in mod individual, urmarind punctele importante, dupa care cei din forumul de discutie erau reprezentati pentru ceilalti membri ai grupului mic. Sarcina a continuat si in saptamana a 4-a, cu discutarea
45
cazului in grup restrans, dupa care, la sfarsitul saptamanii, trebuia prezentat rezumatul analizei realizate. In a patra saptamana au fost studiate si materialele din modulul 4 iar tema legata de acestea a fost fie descrierea si evaluarea experientelor personale ale participantilor la instruirea pentru ecoturism in special in raport cu calitatea serviciilor - si/sau de a face sugestii pentru tipul de instruire pe care il considera necesar (teme, durata, grupuri tinta, materiale etc.) conform experientei si intelegerii lor. Saptamana a cincea au fost incheiate ultimele teme iar participantilor li s-a cerut feedback atat anonim cat si in discutie deschisa la cursul la distanta si la materialele Eco-Destinet precum si la posibilitatea ca EETLS sa devina un instrument practic si util pentru ei. S-a solicitat participantilor si sa isi evalueze propria performanta, dar si sa spuna ce valoare a avut cursul pentru ei. Studiul la distanta reprezinta deseori o provocare, chiar daca nu este supus cerintelor de timp si spatiu si permite cursantului sa isi adapteze studiile la alte aspecte de viata. Totusi, in acest curs, timpul a fost limitat si au existat limite de timp destul de stricte, care trebuiau respectate pentru a putea absolvi cursul. Pe de alta parte in cazul unui program atat de strans este mai usor sa pastrezi interesul si motivatia decat daca programul este mai flexibil sau pe o durata mai lunga. Indiferent de forma invatamantului la distanta, acesta necesita motivatie si auto-disciplina. Asemenea cursuri, insa, inca nu au devenit prea familiare pentru majoritatea adultilor. Pentru a sprijini invatarea in cadrul cursului Eco-Destinet atat indrumatorii cat si mentorii au avut rolul lor in sprijinirea cursantilor, atragerea atentiei asupra sarcinilor saptamanale, in incurajarea cursantilor, in transmiterea experientei proprii si in capacitatea de a anima discutiile. Cea mai mare parte a indrumarilor inafara platformei Moodle au fost transmise prin email fie intregului grup, fie participantilor individuali, dar s-a incercat si video-conferinta, prin skype, de pilda, individual sau in grup. Cum comunicarea frontala nu putea fi introdusa in curs, s-a incercat obtinerea elementelor de varietate, interactiune si utilizarea de resurse multiple prin combinarea variatelor elemente descrise mai sus. Si sarcinile de lucru au fost planificate asa incat sa fie potrivite pentru diferitele tipuri de cursanti, cu educatie si experienta diferite. Toate sarcinile au cuprins atat reflectare individuala cat si in grup, si au permis participantilor sa se exprime din proprie perspectiva, dar in conformitate cu obiectivele cursului, si cerandu-le sa aplice materialele cursului si sa incerce sa ajunga la intelegere in ciuda opiniilor diferite. Cursul la distanta Eco-Destinet este disponibil, la cerere, pentru toti cei interesati sa il utilizeze ca parte a instruirii in ecoturism, mai ales EETLS. Pentru informatii suplimentare, contactati: info-euracademy@euracademy.org.
46
Anexa 1: Manual pentru participantii la seminarul de 4 zile
Pentru descarcare, accesati adresa: http://ecoroute.eu/themedia/File/EcoDestinet%20Seminar_Handbook.pdf
47
Anexa 2: Manual pentru participantii la cursul la distanta
48

Certificarea Calitatii in Ecoturism

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Certificarea Calitatii in Ecoturism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Certificarea calitatii in Ecoturism

Material de instruire realizat de Eco-Destinet pentru instruirea formatorilor de formatori

Seinjoki Mai 2009

1.2. Pentru ce, Eco-Destinet si EETLS?

1.3. Cum se utilizeaza acest material?

2. Abordarea educationala si metode de instruire

2.1. Scurta descriere a principiilor de invatare

2.2. Cursurile pilot Eco-Destinet exemple de invatare combinata

3. Teme si module de instruire

3.1. Modulul 1: Ce este Ecoturismul?

3.1.1. Lecturi suplimentare:

3.1.2. Studii de caz demonstrative pentru ecoturism

Studii de caz Ecoturism

Larsbo Gard: Lectie despre calitate si utilizarea etichetelor de acreditare

Bush and Beyond: O lectie de inima si minte

http://www.n aturetreks.c o.nz/

O Reillys: Lectii despre diversitatea produselor

http://www.o reillys.com.a u/ecoturism/

Proiectul Carnivore mari in Carpati: Lectie

Proiectul Carnivore mari in Carpati a fost un proiect de management

http://www. milia.gr/engli sh.html

Euracademy th Association 7 Summer Academy, Beatriz Carcamo Aboitiz

http://www.e coclub.com/ dadia/

Biblioteca EcoDestinet: Indrumari pentru

despre renasterea comunitatilor locale prin conservare si turism - Partea II

dezvoltarea ecoturismului la nivel de comunitate, WWF International,2001

http://www.di scoveryinitia tives.co.uk

Studii de caz legate de principiile ecoturismului

komodell Achental, 83259 Schleching/ Germany; www.oekomodell.de

Pachete, Cazare, Transport, Catering, Activitati

Community Action Treks, Keswick, Cumbria, CA12 4RN/ UK; www.catreks.com

Codul Trekkers pentru conduita responsabila in tur

Pachete, Cazare, Transport, Catering, Activitati

Ghizi locali; program Junior Eco Rangers (sesiuni educative pt copii)

Turtle Island, Fiji; http://www.turtlefiji.com/

The Greenbox, Counties Sligo, Leitrim and Fermanagh/ Ireland ; www.greenbox.ie

Pachete, Cazare, Transport, Catering, Activitati

A fondat o scoala (Evanson Learning Centre (ELC))

Alpine Pearls, 5453 Werfenweng/ Austria; http://www.alpinepearls.com/home.php

Pachete, Cazare, Transport, Catering, Activitati

3.1.3. Sugestii de sarcini de lucru pentru cursanti

3.2. Modulul 2: Certificarea in Ecoturism si prezentarea etichetelor existente

Source: http://www.ecotrans.org/visit/docs/pdf/visit_en.pdf http://www.sustainabletourismcriteria.org/ http://www.un.org/millenniumgoals/

3.2.1. Lecturi suplimentare:

3.2.2. Studii de caz ce ilustreaza certificarea etichetelor de calitate

Descrierea actiunilor intreprinse:

3.3. Modulul 3: Introducerea si implementarea Standardelor de etichetare in ecoturismul european

Eco-Destinet Handbook of Ecoturism Labelling Criteria and Good 18 http://ecoroute.eu/themedia/File/ECO-DESTINET%20HANDBOOK_FINAL_SEMINAR.pdf

3.3.1. Sugestii pentru sarcinile de lucru ale cursantilor

3.4. Modulul 4: Instruirea pentru Ecoturism

3.4.2. Implementare - exemplul 2: seminar de 4 zile

3.4.3. Implementare - exemplul 3: cursul la distanta

Anexa 1: Manual pentru participantii la seminarul de 4 zile

Pentru descarcare, accesati adresa: http://ecoroute.eu/themedia/File/EcoDestinet%20Seminar_Handbook.pdf

Anexa 2: Manual pentru participantii la cursul la distanta

S-ar putea să vă placă și