.-~ ~ ,~ .

,~ ~

..:
.. v-~~ v v .""'-I

C O 'E 0 ~2.82,,5 ,s.g..-~iJ 2." ~.0-= E

.c > ~ N .. N
~

,5 ~
5 5. " 01
,= of " >. v ~ 'N ~ '2 O ~ oN

..."'-0 ~~~~~~

"J"'

I ~
" "

V -,IQ .t: IQ QI '6 .~ E QI ~ QI

o-~c.IQ"O .-.2 C QI .j E

9 s
$
~.OC1-=~~ ",0",aoIL

~ "0 v N V. ~ ."' := ~ =' =' 0. "" "ObV V ~ .~ C V ~ .~ E ~ u ~ u~:::.v~~.v.~ ~..Z:j~.CV~~ j:; c

0. ...~
...=' 0.O .-. v"" ~

...0 QI .c ,IQ
~u..~ QI E -v
" "0 .;:;".;:=

...~ IQ QI

...QJ1, ~ w

C. E -IQQlC... QI .-~
.. VI 0 .-QJ "'

~~-ru ~ O ". w +" ru v "0 c (.. +"

QJ

.cVlQl

C ~
>< QJ
~ " ~

,QI QI IQIQVlC C.c .-"0 ~ QI .~ QI ... ~ E E ~ IIQ

.I: -c 0 o " ~ .~

E c "
QJ"i~v v+" .-QJ E "C .-0 ~--QJ QJ .. ru ~ u -~ v~~"C ..+" QJ )ru ~ 't :: E +" ". +". "' w ~ c= u v=' " ""'

ru

~ .:= ~ -0.

.~ ~

~ u

.-0 ~

=' u

v O

O
c"ai~.9c QlQlOIQ

" ~ x> "' v ~ (.E ~ (s ~ v .~ U ~ Q Q

,;::,'-'
)ru ~ ~ +" ~ QJ .-+" QJ ". Q. QJ ..: w +" Q."CQJ",~ ru Q. .

~~"f'\~~vZ';@~ ._v~...v~ > "'u~'-"" v~ ~~~o o 0.

~ '6 -~ ~c. ~ 9 iJ ~"Q;.i/"C"51J,, ~,,!2,,~~C\; -" ~ ~ E ~ E 1!

Q1 .s -"

"' ~ ",j ~ ~ ' :i .~ E E v. ~ .2' "' ~ g. . . .oc~='va.vV -:'v...~~~><

~~ I

E. ~ ~ "

~ tj i5

0\. c. " ~eE ~ a1! -0\.

;~. " ,,~ " !2

>

~ :: ~ ..~

c " -"

" c

E 1- ~ >
Q.QJ-+" '.QJ.CQJ", ~"C::~ QJ

o"C"CQJv ..~QJ"5 Q. QJ

~Q~i=,~v~.. "lv...V~~VVI <;S.9Zv~O~~~

S .QJ I ~QJ~ .

-0 ~ E ~
QJ""U---~ -"".

'.. E '~

" E~ ~ E

IIDIIDD

~ c ~ ' ,~ '; ~ I= ~
.Q -

QJ .t: k 0 00 .~ -8 8
0

5 ~='='=' ~ Q N ..~ QJ ~~ < ~ 8 00 '""' U :2 .>< ~ ~ QJ U 0 QJ QJ

< ...S ~ .QJ 2

" ~
e -~~

~~ -~ C Q .t: QJ ~ e ~
'"'

QJQJ(.f)uE. -QJ QJ U a.i .~ .t: QJ QJ ~ 0. :s -'3 QJ 2 .~ :0

.., Q
t=

.~

~ OJ .-c ~ .c.c~ ~ ~ "

~ .~.
0 "' "3 ~ ~ U ~ Q 2!. ii! "' ~ ~ ~ .E .~ Q ~
"" ='(-';:i"'
.~ ~

S U ] -.;.> So r:: QJ.> U ~ Q QJ

U ~ e ~
~

~.~

.5 0. 8 "'
=' U ~ .~ e
u
e ~Q

~ ~ ~ ~
~ .5 ~ "' ~ Q ~ U =' ~ ...U So.,;:
.-QJ U>QJ~... ."

",Q

s .S, v ~ .B =' ~ ~ =' "' .~ U

'13 QJ. <~ ~ ! ~ .S ~ .a ~ ~ ~ = 0.

.> ."' Q =' QJ .~ <== s ~ ,g~ ~ .v QJ ~ 0 ~.t:",u
~0.~QJ~

'S

=' ~ 00 ='
~ QJ c QJ e
0 o.~ :!'... QJ

.B~~
=' ~

."'

""",.:1QJ..."t)

QJ~~~~QJ~~QJEoO.~Q.Q '13 ~ QJ. .s -. .~ "' ~ ~ ~ ~ ~

~ ~QJ...~QJ ~0 .';: C ~ ~ .~ ~ ~ ~ e := ~=' ~-;.~ ~.~Q~:~ 0. "' .Z ~ NO ~ =' ~ .~ .QJ ~ 8 ~ "' U ~~ ~ ~ ~ =
"' ~ ...QJ <~ ~ 8 .., ~ ~ .~ Q ~ "p ~ 0. .0 > 8 .~ (.s ~ .:3 ~

=' <s ~ .E.

~='QJ5 > ~ v :s ~ QJ .~ '13 :~
c et= QJ .~ e '5 ~ .g 0 ~

1 $3 Q'"""-'"'..

,~

~
~ ] ~ (~ ~ ~ ;. t= 0 ~~ 0 ~ ~ ~ N "3 ~ .E; ~ U .~ 0. ~ U ""' (S

.~0.~;j.~~ I:o"";;~

~ '"~ 0 "3 ~
I: ~s~~ I: .s ~~=,.Q"'~~=' 5 :E $3 s

~ I: .~ .~ 'iiJ ~t=.a . E ~ I: 0. -5 .~ :.:: 5 .~ '.2~ ~

0.. ~ O "0

"' ~ ~

?5~1::~u.o ~ u "QJ =' u

~ ~ "0 ~

~ -.c ~~~~~~~~~

~ ~ ~~'-~~~..',C ~ '0 " -.-" ~ C

,= E '2 "

,= '

:~ .Q~S.:3 ~ ~ .s

>

"'~.x~iii~~~~

-"" "' 0 ~ ~ ~ 0 .a ~"",,.~u>.S'u5( ~ :S ~ =' 0 . . ~ :.:: -~~ ~~ ~.~"O u S ~ u ~ ~ O I ~ ~ ~~ o.~ =':~

..=' t:: ~ -"' t=s~",0.~a0 ~ 0 ~ ~
'" '0
'" o

.5 1:"0 ~ ~ 0. ~ U"O .~ ~ Q) !=:i ~ .-= ~ .9 ~ 0 . =' S~ "0 E ~ 1J .g.~ -= "Q. ~ 0 sO.

Q.

I
C "C

""'

~
z (w
.-" . E ~ ~ " .E -" ~ "C "C )3 0 '. E 0 "C OC.- = c. .c
.c

~ -"~~" ~ -::
~

~ ~ C ~

~c .-0

~ " .~ " "C C C1,g c. ~ ~ " ; C C1 C .~ C .-~ ~ " " " 0 -EEEE
~ "CC1Co

~ .> .2 ~ .2 "-NC" C " "

"

s
ZZZ_.5.:~~j;:J-,.J~~~~

..C10

I! Q ~ F ~ Q ~ ~ ~

.~ ~ "'J ~ ~ "'J ~ .~ ~ ~ ~ ~ ~ .~ )~ .~ ~ ~ ~"' ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ = Q .~ "", .~ = Q 'S ;;, ~

""~)~<..;. ...t: ~ ~ O ~
>sg.~0~~..v"" =~.-. v ..

sg

8.i3

v.a..!.~<ovo~

~ ""
"' 5

= \D ..2 5 ...~

5 .u

g, .S .61
~ " ~ -~ """""""".c.c.c.c.c.c""""""""

" E ~

)3
"

~
~

~ ."
0 "

'E
"

~ ~
.-"

:5
~ " " " " "

o -~

."

~ " C1 -E ~ ~ ~~~~~~~~~~~~~~UUUUUUUU

"

"

.-~

"

"C

01 ..-Eo

-~

z w N w ~ c.. w -I w 1Z w ~ w -I w
E~~~~~o~ ~ 0 " .- c. c. -e .-"
0" ~ " " " ~ ,,"C " "

~ .-C "

.2 ~

c.
C"

~ ~
0
~ ,,~~ ~

.C
-~ "

E "~O
" ~

.-C " .5 " C1 E 0

-w-"C" " " C1C1C1.c.c

.2

)~ ~ ~ ..-"

.! ~~~"'JE=
"E~""C" "

.M'

~ <.'S.~~ ~ .~ :~ .g ~ ~ ""v~~

~,,~>.~,,~ uuuCwww~~~~~~~ZZ

~ C ~ .-~ .c .-.~

~ .c C C .~ ~ J ~ ~ .2 -

.-

E 0 0 -e :Q "C ."

.2

.g 0

~ ~ " ~ '" ~ '"

ee;;,~8e Q~~.~.~~ ~ .~ "'J "", .~ .~ E ~ "i ~

~ ~ .~ ~~

.~ E )~ .~ ~

~ -= .~ E ~

~ = le )~ ~

. .E ~

~<5 =~v'e:v~~~", .i) ~uu~<sgv~vvu .t:':3 v~v=u:gv~..E ~ <[ ~ . 5/)] 'S. 0. ~ ~ sg ~~-o..;~8vu'f3 =..0 2 v-e ..~~ "'~~oo~~vO8~~ ~ .a O ~ NUV ;:.@ s.

Z
~~~~~~~ ~=~~=~~

~~]]a~SS~ 163

cj

<5

a1

" Z

.c Z

"C Z

" Z

.-0 Z Z

c. ZOO

"

" Q.

.c Q.

"C Q.

Eo Q. Q.

~ o S
0. >'i

vOVOI";J3 ~ .~ = u~~~"'u"' v v .~ ~ .-o.

~~u~.

'S. ~

] v

..0

..0 ~ "'~8

"'

"

v.

~ O

~ ~.~ O.~,2U-~ ~ .

c v

.g

'$

.5

"" "N O U~ O . "0...0~< ~ ~ ~ ~

0" ~ 8 v

<~ .~

11:8~ ..E

.5:a~>~~o

ri.

a1

11:

.~

"

u c o ~ w c.. -I ~ -I w ~
~
0
2

E ~ ~ 0 ," .c " .5 o .2 ~ "C ~ C

"

.2 C

~ ~ ~~ ~ -.~ ~I: ~ ~ ~ c,j

:;g ~ .a

~ " ;

0 .~

=' I: N E~ 8. ~

" ~ ~ ",,~"C.cC"C"C~

1J .~ .
~ ~ "'

~
-;

~ . ~
0. .~

;
u

.~ r= ~
=' ~ "0

~--"~"0"
c.c.c._~~~~

~ .::=

~..~".C".CC~ Q.c.Q.====== .2
-.-C ~ .-~ C ~ C .c " "ij -C1 2 " .E ~ 0
0 ~ 0 ~ ~ -" c.c.c.c.c. ~ 0

~
0 "C NO " " " C C 0 .-" C 0 0 " C " .-0 C .c c. .-~ " " coo... " -0 o

.-.c

~ E ~ .-'6 "

~ :5

"

~ ~. .~ .c .-" E E C

~ '" "' '" .2

],~"Q.t::~~ 1J ~.a~ ~ ~ ~.~~ (s (s ..!, . .~ $3 ~ ~ "Q. .~ 'S. .:~ ~ 9 .Q ~="""" "'SI:oS.~~~ 0 ~ 0. ~~.g ~$3.", ~:~ .~j;?"QJ 5. 1:0$3'" I:>.l:c", ~ ].~E-'-"" ~ ~~..2- .t=~U "' ='~",0~"0~t:: "O"OU(S .E;

"C

11:

0.

='~="0"oO.

OO~'-'

,IQ UQI .~

,IQ .". VI "0 IQ ~ -QJ ~ ..QI ...O U-

..." tu QI

"

.E!. ..: +" ~ .. ~ v. O QJ O .5 ..: E--QJ QJ QJ ~ +" -"C E >< QJ .-O QJ .-"'.+" ~ .-ru .a ~~
-. S C=~...=" v-~.-vv I.~

v"'

BAZELE CHIMIEI

mului s~u. Nu numai c~ lega cap la cap o multime de informatii existente despre elemente, dar indica $i calea spre noi descoperiri. Aranjamentul elementelor Mendeleev $i-a rezumat munca formuland legea periodici~tii astfel: "Cand sunt aranjate in ordinea maselor lor atomice, elementele prezin~ o repetare periodic~ a proprie~tilor". Drept rezultat, aranjarea elementelor dup~ Mendelee a ajuns cunoscu~ sub numele de tabel periodic. De$i era extrem de util, tabelul lui Mendeleev avea mai multe imperfectiuni. De exemplu, unele perechi de elemente, precum nichelul $i cobaltul, p~reau s~ fie in ordinea

ta:tile multor elemente pa:reau sa: se repete cu opt elemente mai Incolo. De aceea Newlands a conceput un tabel al elementelor, format din ~apte coloane, 1n ordinea cresca:toare a maselor lor atomice. Aceasta Insemna ca: fiecare al optulea element forma o grupa:. Totu~i, acest aranjament simplu nu era bun pentru toate elementele cunoscute In acea vreme ~i munca lui Newland nu a avut parte de recunoa~terea meritata: din partea oam~nilor de ~tiinta: din vremea lui. Tabelul periodic Pasul decisiv In clasificarea elementelor s-a fa:cut In anul 1869, cand chimistul rus Dimitri Mendeleeva publicat un nou tabel. Ca ~i altii dinaintea Jui, Mendeleev a aranjat elementele 1n ordinea maselor lor atomice. Elle-a pus 1n ~iruri de lungimi variate, astfel Incat elementele cu proprieta:ti similare apa:reau toate 1n acela~i ~ir. Dar tabelullui Mendeleev avea o tra:sa:tura: noua: importanta:. Pentru a se asigura ca: unele elemente apa:reau In coloanele cele mai potrivite, el a la:sat pe alocuri goiuri 1n tabel. Apoi a prezis ca: aceste goluri corespund unor elemente care urmau sa: fie descoperite. Si va:zand care elemente cunoscute apa:reau In acelea~i coloane, Mendeleev a putut sa:prezica: proprieta:tile pe care le vor avea elementele care lipseau. Unele goluri din tabelul lui Mendeleev au fost curand umplute, dupa: ce s-a descoperit galiul (1875), scandiul (1879) ~i germaniul (1886). Iar faptul ca: proprieta:tile chimice ale acestor elemente erau cele prezise de Mendeleev a demonstrat superioritatea siste164

O Un alchimist german, Hennig Brand, a descoperit fosforul alb, cand a incalzit urina ~i a ramas un rezidiu luminos de fosfor.

Un

chimist

verific3

compozi1ia

unui ulei combustibil primara.

dupa distilarea

~ .
atomi de hidrogen

O Atomii care au electroni comuni sunt lega1i prin legaturi covalente. Moleculele de apa (stanga) ~i metan (dedesubt) sunt doua exemple. LEGATURI COVALENTE

atom de carbon prezentand

.
H xo

..

H ox x H~C~H xo H

Hx o

Q X x

3tomi de hidrogen

:..

apa

metan

O O selec,ie de catalizatori. Catalizatorii sunt substan,e care maresc viteza reac,iilor chimice, dar nu sunt sup use unor schimbari chimice permanente, la sfar~itul reac,iei se regasesc in starea ini,iala. gre~it~, iar unele grope de trei elemente cu propriet~ti sirnilare trebuiau lngram~dite lntrun singur lac din tabel, pentru ca urm~toarele elemente s~ fie in locul potrivit. Astfel era evident c~ masa atomic~ nu era proprietatea ideal~ pentro a fi criteriul de clasificare a elementelor. Dar care era altemativa? Structura atomului o 1mbun~ta:tire a situatiei a devenit posibil~ la Inceputul anilor 1900, cand oamenii de ~tiint~ ..c~p~tasera O mai bun~ Intelegere a structurii .atomului. S-a aratat c~ atomii contin particule extrem de u~oare, numite electroni, al~turi de O in leg3tura ionic3, transferul de electroni intre atomi produce sarcini electrice de semne contrare, rezultnd intr-o fo~3 de atrac,ie. Elementele aflate la distan,e mari in tabelul periodic prezint3 acest tip de leg3tur3. LEGATURAIONICA
x Na.xClx x x X .X N x CI X X x x

generator

ventil de expansiune

aer lichefiat

aer lichefiat.

cu 32% oxigen

protoni $i neutroni relativ grei. Din scrierea elementelor in ordinea numarului de protoni din atomii lor a rezultat o forma imbunatatita a tabelului periodic. Numarul de protoni dintr-un atom al unui element a devenit cunoscut sub numele de numar atomic iar legea periodicitatii a fost, in consecinta, schimbata, rezumandu-se de aceasta data astfel: "Cand sunt aranjate in
LEGATURA DE HIDROGEN

O Oxigenul ~i azotul sunt elemente ob1inute prin distilarea aerului. Azotul, avand un punct de fierbere mai mic, se ob1ine primul. Ceea ce ramane este oxigenul aproape pur. O La temperatura camerei, apa -un amestec de oxigen ~i hidrogen -este un lichid datorita unei atrac1ii electrice dintre moleculele sale, numita legatura de !]idrogen,

. .
sodiu

sodiul

cedeaza

moleculele apei sunt atrase unele de altele prin .'Iegaturi" de hidrogen

..

..
clorura de sodiu

16,;

BAZELE CHIMIEI

ordinea numerelor lor atomice, elementele prezint~ o repetare periodic~ a propriet~tilor". Num~rul de protoni dintr-un atom este 1n mod normal identic cu num~rul de electroni pe care 11 contine, iar proprie~tile chimice ale unui element sunt determinate de electronii s~i. Din acest motiv, tabelul periodic a fost 1mbun~~tit, fiind bazat pe num~rul de protoni din atomi $i ignorandu-se continutul de neutroni. cand Mendeleev lucra la tabelul s~u periodic, se cuno$teau aproximativ 60 de elemente. in prezent se cunosc toate cele 92 de elemente care apar 1n stare natural~ $i s-au obtinut $i mai multe elemente artificiale. Un asemenea element, avand num~rul atomic 1.01., a fost obtinut pentru prima da~ 1n anul 1.955, la Universitatea din California, SUA. Acest element a fost numit mendeleeviu, in semn de apreciere pentru munca de pionierat a lui Mendeleev. Din cele 92 de elemente naturale, unele sunt mult mai abundente decat altele. Scoarta terestra este alcatuita: din aproximativ 46,6% oxigen, 27,72% siliciu, 8,13% aluminiu, 5% fier, 3,63%calciu, 2,83%sodiu, 2,590/0 potasiu, 2,090/0 magneziu ~i 1% din alte elemente. Majoritatea substantelornaturale sunt compu~i -combinatii chimice din doua sau mai multe e~emente -foarte putine elemente aparand in stare "libera", .sau necombinata:. De exemplu, fierul se gas-e~te In diferite forme de oxid de fier -combinatii de fier ~i oxigen. Compu~ii au proprieta:ti diferite de cele ale elementelor lor constituente. De exemplu, compusul numit clorura de sodiu, care consta din elementele sodiu ~i clor, ne este cunoscut ca sare de bucata:rie.Dar clorul este un gaz otravitor, 1necacios,iar sodiul este un metal foarte reactiv, care devine extrem de fierbinte ~i se tope~te In contact cu apa. Struc.tura atomica Structura atomilor care alcatuiesc elementele determina proprieta:tile elementelor, inclusiv felul in care se combina pentru a forma compu~i. in centrul unui atom tipic se gase~teo acumulare de protoni incarcati pozitiv ~i neutroni neincarcati. impreuna, ace~tia formeaza ceea ce se nume~te nucleul atomului; In jurul nucleului se gasescplutind electroni incarcati negativ. in mod normal, numarul de electroni este egal cu numarul de protoni, astfel ca sarcinile lor egale, dar opuse, se anuleaza reciproc, iar despre atom se spune ca este neutru din punct de vedere electric. intr-un atom, electronii se deplaseaza 1~ grupuri la distante specifice de nucleu. Zonele In care plutesc electronii se numesc straturi. Acestea ni le putem 1nchipui ca pe ni~te suprafete ale unor sfere vizibile, centrate In nucleu, de~i aceasta este o reprezentare simplificata:.Atomii au 1ntreunul ~i ~aptestraturi, in functie de numarul de electroni care trebuie aranjat. Aceste straturi sunt notate de obicei cu litere de la K (cel mai aproape de nucleu) pana la Q. Exista:un numar maxim de electroni care pot ocupa fiecate strat. Daca straturile sunt numerotate porhind din interior, atunci numarul maxim de electroni pe care II poate contine fiecare este de doua ori patratul numarului stratului..Astfel primele patru stra166

apa(H20)
hidrogen (H) .

azot (N)

oxigen (0)

sodiu (Na)

sulf (5)

-Elemente

~i compu~i

tier

(Fe)

O Fiecare dintre compu~ii chimici prezenta~i aici consta din doua sau mai multe din elementele prezentate in partea dreapta. cuvantul ..element" inseamna ..piatra de construc~ie", iar un element este format din atomi. O Chimia nu se limiteaza doar la laboratorul ~tiin,ific. Unele reac,ii chimice spectaculoase au loc in spectacolele cu focuri de artificii. La praful de pu~ca sunt adauga,i diferi,i compu~i, pentru a colora flacarile.

turi pot sa:contina: pana:la 2, 8, 18 $i respectiv 32 de electroni. Totu$i, pe ultimul strat nu sunt niciodata: mai mult de opt electroni. Electronli sunt singurii care determina:felulln care elementele se combina: intre ele, dar numai electronli din exterior sunt implicati In aceste schimba:ri. . Legaturi Grupurile de atomi legati Intre ei se numesc molecule. Fiecare molecula: de hidrogen gazos, spre exemplu, consta:din doi atomi de hidrogen. in compu~i, moleculele contin atomi ai unor elemente diferite. Ace~ti atomi pot fi legati, sau uniti, 1n mai multe feluri. in lega:turacovalenta:,perechile de atomi dintr-o molecula: sunt legate Intre ele prin forte de atractie electrice. cand se formeaza:a lega:tur:l, atomii degajeaza:energie, uneori sub forma:de ca:ldur:l.O asemenea degajare este cea care asigura: ca:ldura cand se ard combustibilii fosili, precum ca:rbunii ~i petrolul. Compu~ii rezultati sunt mai stabili -este mai putin probabil sa:se transforme -decat elementele din care sunt alca:tuiti, iar pentru a rupe lega:turile ~i a separa atomii, energia pierduta: trebuie Inlocuita:. Unele elemente se combina: numai daca: sunt mca:lzite. De exemplu, oxidul negru de cupru se formeaza:Inca:lzindu-secupru ~i oxi- :1: gen. De aceea compusul trebuie 1nca:lzit pen- ~ tru Inla:turareaoxigenului ~i obtinerea metalu- ~ lui pur. ~