Sunteți pe pagina 1din 25

Suport de curs la disciplina contabilitate-fiscalitate

1. Impozit pe profit Principiile fiscale si contabile privind gestionarea profitului si a impozitului pe profit modelul de baza Sisteme de impozitare Impozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate la plata impozitului pe profit toate entitatile economice care desfasoara activitati economice si nu sunt clasificate in alte categoriide impozitare a activitatii, cum sunt microintreprinderile sau organizatiile nonprofit. Impozitarea activitatii prin intermediul impozitului pe profit se realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume: a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe profit se aplica asupra profitului impozabil determinat conform Codului Fiscal; b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului pe profit, din acest calcul alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie incadrandu-se anumite entitati economice, cum ar fi cazionourilor, barurile de noapte, pariuri sportive, etc; c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit. Principii de baza Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii cheltuielilor la venituri. cest principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta in contabilitate si situatiile financiare numai daca prin consumul de resurse ale intreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de resurse. Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-au avansat resurse !cheltuieli", valoarea acestora nu este recunoscuta in calculul profitului impozabil!baza de impozitare pentru impozitul pe profit". #entru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit se mai tine seama de principiul evitarii dublei impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitate economica trebuie impozitat o singura data. Daca o intreprindere realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, contabilizarea lor de catre intreprindere se va realiza in categoria celor neimpozabile in procesul de calcul al impozitului pe profit. Elementele componente al bazei de impozitare $aza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din douan elemente de baza: cheltuielile si veniturile. Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul contabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. #entru obtinerea bazei de impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la randul lor in mai multe subcategorii. Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partial deductibile si nedeductibile. %eniturile sunt clasificate la randul lor astfel: venituri impozabile si venituri neimpozabile. Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si acele cheltuieli realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la un nivel superior cheltuielilor ocazionate de catre activitatea curenta a intreprinderii. Cheltuielile partial deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal, limita care daca este depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibila fiscal. Cheltuielile nedeductibile trebuie clasificate astfel: a. cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal; b. cheltuielile care depasesc limitele ma&ime ale cheltuielilor partial deductibile; c. cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in urma avansarii acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora. %eniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea desfasurata de catre intreprindere. %aloarea acestora trebuie analizata din punct de vedere al modului de provenienta si al impozitarii la sursa. Daca intreprinderea realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, ele vor fi considerate neimpozabile la calculul bazei de impozitare a impozitului pe profit. Din aceste prevederi, definirea bazei de impozitare a impozitului pe profit se prezinta astfel: venituri totale minus cheltuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculeze baza de impozitare si impozitul pe profit prin urmatoarele modalitati: a. varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe profit asupra bazei impozabile; b. aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatile specifice activitatilor de baza ale acestor intreprinderi. Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe profit se va contabiliza si plati valoarea cea mai mare. Studiu de caz S.C. '() S. . inregistreaza in cursul e&ercitiului financiar '*) cheltuieli totale de +.,--.--- lei si venituri totale de ..,--.--- lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul e&ercitiului financiar curebt este de ..---.--lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare: - cheltuieli cu protocolul ,,.--- lei, valoare fara /% ; - cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului +.,-- lei; - cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 0.--- lei; - cheltuieli cu sponsorizarile 1-.--- lei; - cheltuieli privind constituirea unei a2ustari de valoare privind imobilizarile corporale ..--- lei; - cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna e&ecutie acordate clientilor 3.,-- lei; - cheltuieli privind /% nedeductibila aferente proratei /% !mai mica de 1--4" ,-- lei; - cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.5-- lei. Capitalul social al intreprinderii este de 1.---.--- lei, iar pana la 31.1+.* intreprinderea a constituit rezerva legala in valoare de 15-.--- lei. In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare: - venituri din participatii !dividende" ,-.--- lei; - venituri din reluarea unei a2ustari de valoarea privind stocurile ..--- lei; - venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii 2udecatoresti definitive si irevocabile +.--- lei; - venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale +-.--- lei. Din e&ercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de +6-.--- lei, din care 6-.--fiscala si +--.--- lei contabila. Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul: a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli: ont debitor 1+1 b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri: ont debitor .7. 6 - venituri ont creditor .7. 5 - cheltuieli ont creditor 1+1 !aloare +.,--.--+.,--.--!aloare ..,--.--..,--.---

c. determinarea rezultatului contabil al e&ercitiului: 8ezultatul contabil 9 %enituri totale : Cheltuieli totale 8ezultatul contabil 9 ..,--.--- : +.,--.--- 9 +.---.--- lei. d. calculul si contabilizarea rezervei legale: 8ezerva legale 9 8ezultatul contabil ; ,4 8ezerva legala 9 +.---.--- ; ,4 9 1--.--- lei

Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are de2a constituita din e&ercitiile financiare anterioare valoarea de 15-.--- lei. %aloarea ma&ima deductibila a rezervei legale este de +-4 din capitalul social subscris si varsat, adica +--.--- lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui intreprinderea este de .-.--- lei. ont debitor ont creditor !aloare 1+1 1-51 .-.--e. determinarea rezultatului fiscal al e&ercitiului: 8ezultatul fiscal 9 8ezultatul contabil < cheltuieli nedeductibile : venituri neimpozbile Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele: - Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 1..--- lei; - /% aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: +.55- lei; - Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: +.,-- lei; - Cheltuieli cu sponsorizarea: 1-.--- lei; - Cheltuieli privind constituirea unei a2ustari de depreciere a imobilizarilor corporale: ..--- lei; - Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.5-- lei; - #ierderea contabila din e&ercitiului precedent: +--.--- lei; "otal c#eltuieli nedeductibile: $%&.'&( lei =bservatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea cotei de +4 asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus cheltuielile de protocol realizate in cursul e&ercitiului si eventualele cheltuieli cu impozitul pe profit contabilizate in cursul e&ercitiului financiar curent pana la momentul determinarii indicatorilor anteriori. #rocedura este urmatoarea: - determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: !+.---.--- < ,,.---" ; +4 9 .1.--lei; - determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: ,,.--- : .1.--- 9 1..--- lei; - /% aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 1..--- ; 1>4 9 +.55- lei. %eniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt: - veniturile din participatii: ,-.--- lei; - veniturile din reluarea unei a2ustari privind stocurile: ..--- lei; - pierderea fiscala din e&ercitiile financiare anterioare: 6-.--- lei; - rezerva legala constituita in e&ercitiului financiar curent: .-.--- lei; "otal venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 1&).((( lei 8ezultatul fiscal 9 +.---.--- < +35.65- : 15..--*ezultatul fiscal + $.('$.'&( lei f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit: Impozit pe profit 9 #rofit impozabil ; 154 Impozit pe profit 9 +.-6+.65- ; 154 9 331.5.+ lei. Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim +-4 din valoarea impozitului pe profit sau 3? din cifra de afaceri. Calcule financiare : valoarea financiara 1: impozit pe profit ; +-4 9 331.5.+ ; +-4 9 55.3+0 lei; valoarea financiara +: cifra de afaceri ; 3? 9 ..---.--- ; 3? 9 1+.--- lei. %alarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 1-.--- lei, deoarece sponsorizarile realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea sponsorizarilor ar fi fost de +,.--lei, reducerea impozitului era de 1+.--- lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare.

Contabilizarea impozitului pe profit este: ont debitor 5>1 Concomitent ont debitor 1+1

ont creditor ..1 ont creditor 5>1

!aloare 3+1.5.+ !aloare 3+1.5.+

g. determinarea profitului net: 8ezultat net 9 8ezultat contabil : Impozit pe profit : 8ezerva legala 8ezultat net 9 +.---.--- : 3+1.5.+ : .-.--- 9 1.530.3,0 lei ceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.1+.* si evidentiata in situatiile financiare ale acestui e&ercitiu financiare astfel: ont debitor ont creditor !aloare 1+> 116 1.530.3,0 In cursul e&ercitiului financiar urmator flu&ul informational contabil este urmatorul: a. inchiderea contului 1+1 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile e&ercitiului financiar respectiv: ont debitor ont creditor !aloare 1+1 1+> 1.530.3,0 b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat o pierdere din e&ercitiile anterioare in valoare de +6-.--- lei. In acest sens din valoarea profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc. %aloarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.530.3,0 : +6-.--- 9 1.350.3,0 lei. ont debitor ont creditor !aloare 116 .7. 1.350.3,0 .,6 1.---.--1-50 350.3,0 Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 116 este soldat !sold zero" prin acest aspect finantanduse si pierderea din e&ercitiile anterioare. #entru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.

$. ,lternative de calcul al impozitului pe profit


Impozitul pe profit reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este ta&a pentru rezultatele obtinute in cadrul unui e&ercitiu financiar. ctivitatea economica este realizata de catre agentii economici, dar si de alte categorii speciale. In cadrul acestora mentionam organizatiile nonprofit si agentii economici care au ca obiect de activitate barurile de noapte, cazinourile si pariurile sportive. =rganizatiile nonprofit desfasoara doua tipuri de activitati: a. activitati neimpozabile care sunt desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate; b. activitati impozabile conditionat care sunt de natura economica in limita a 1,.--- euro venituri din activitatile economice, dar nu mai mult de 1-4 din valoarea veniturilor neimpozabile inregistrate in cursul unui e&ercitiu financiar =rganiza@iile nonprofit datoreazA impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, impozit calculat prin aplicarea cotei de 154 asupra profitului impozabil. =rganiza@iile nonprofit, organiza@iile sindicale Bi organiza@iile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmAtoarele tipuri de venituri: a- cotiza@iile Bi ta&ele de Cnscriere ale membrilor; b- contribu@iile bAneBti sau Cn naturA ale membrilor Bi simpatizan@ilor; c- ta&ele de Cnregistrare stabilite potrivit legisla@iei Cn vigoare; d- veniturile ob@inute din vize, ta&e Bi penalitA@i sportive sau din participarea la competi@ii Bi demonstra@ii sportive; e- dona@iile Bi banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f- dividendele Bi dobDnzile ob@inute din plasarea disponibilitA@ilor rezultate din venituri scutite; g- veniturile pentru care se datoreazA impozit pe spectacole;

#- resursele ob@inute din fonduri publice sau din finan@Ari nerambursabile; i- veniturile realizate din ac@iuni ocazionale precum: evenimente de strDngere de fonduri cu ta&A de participare, serbAri, tombole, conferin@e, utilizate Cn scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; .- veniturile e&cep@ionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate Cn proprietatea organiza@iilor nonprofit, altele decDt cele care sunt sau au fost folosite Cntr-o activitate economicA; /- veniturile ob@inute din reclamA Bi publicitate, realizate de organiza@iile nonprofit de utilitate publicA, potrivit legilor de organizare Bi func@ionare, din domeniul culturii, cercetArii Btiin@ifice, CnvA@AmDntului, sportului, sAnAtA@ii, precum Bi de camerele de comer@ Bi industrie, organiza@iile sindicale Bi organiza@iile patronale. CDnd un contribuabil se Cnfiin@eazA sau CnceteazA sA mai e&iste Cn cursul unui an fiscal, perioada impozabilA este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a e&istat. gentii economici care desfABoarA activitA@i de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele 2uridice care realizeazA aceste venituri Cn baza unui contract de asociere, Bi la care impozitul pe profit datorat pentru activitA@ile prevAzute Cn acest articol este mai mic decDt ,4 din veniturile respective sunt obliga@i la plata unui impozit de ,4 aplicat acestor venituri realizate. Studiul de caz nr.1 = organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui e&ercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari: a. venituri neimpozabile!cotizatii ale membrilor si donatii": ,--.--- lei; b. venituri din activitati economice: .-.--- lei; c. cheltuielile totale inregistrate in cursul e&ercitului financiar sunt de 3,.--- lei, din care pentru activitatile economice +,.--- lei. Ea sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul valutar este de 3,+ lei7euro. Eimita in lei a celor 1,.--- euro este de .0.--- lei. Conditiile sunt urmatoarele: - plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul ma&im admis de lege, si anume ele sunt pana la echivalentul de 1,.--- euro si mai putin de 1-4 din valoarea veniturilor neimpozabile; - in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit nu va plati impozit pe profit. Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica, acesta trebuie sa fie utilizat tot pentru finantarea cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii obiectului principal de activitate. Studiul de caz nr.$ = organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui e&ercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari: a. venituri neimpozabile!cotizatii ale membrilor si donatii": ,--.--- lei; b. venituri din activitati economice: ,-.--- lei; c. cheltuielile totale inregistrate in cursul e&ercitului financiar sunt de 3,.--- lei, din care pentru activitatile economice +,.--- lei. #entru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,+ lei7euro. Eimita in lei a celor 1,.--- euro este de .0.--- lei. Conditiile sunt urmatoarele: - veniturile din activitatile impozabile sunt de 1-4 din valoarea veniturilor neimpozabile; - veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 1,.--- euro, ceea pentru diferenta de +.--- lei se va calcula impozit pe profit. %aloarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin ponderea depasirii in total venituri. #onderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 1,.--- euro este de +.--- lei 7 ,-.--- lei ; 1-- 9 .4. %aloarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de 1,.--- euro este de +,.--- lei ; .4 9 1.--- lei. #rofitul impozabile este de +.--- lei : 1.--- lei 9 1.--- lei. Impozitul pe profit 9 1.--- lei ; 154 9 15- lei. #entru determinarea profitului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea activitatii economice ale agentilor care desfasoara numai activitate economica, adica se tine seama de: a. cheltuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile; b. venituri impozabile neimpozabile; c. reduceri ale impozitului pe profit; d. luarea in consideratie a pierderii fiscale sau contabile din e&ercitiile anterioare. Studiul de caz nr.% = organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui e&ercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari: a. venituri neimpozabile!cotizatii ale membrilor si donatii": ,--.--- lei; b. venituri din activitati economice: >-.--- lei; c. cheltuielile totale inregistrate in cursul e&ercitului financiar sunt de 3,.--- lei, din care pentru activitatile economice +,.--- lei. #entru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,+ lei7euro. Eimita in lei a celor 1,.--- euro este de .0.--- lei. Conditiile sunt urmatoarele:

depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul minimului de 1-4 din valoarea venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea echivalenta de 1,.--- euro; diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori de comparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent al celor 1,.--- euro; diferenta de impozitare este de >-.--- lei : .0.--- lei 9 .+.--- lei; ponderea acestor venituri in total venituri este de .+.---7>-.--- ; 1-- 9 .64;

%aloarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de +,.--- ; .64 9 11.6,- lei. #rofitul impozabil este de .+.--- : 11.+,- 9 3-.+,- lei. Impozitul pe profit 9 3-.+,- ; 154 9 ..0.- lei. Studiul de caz nr.) = organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui e&ercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari: a. venituri neimpozabile!cotizatii ale membrilor si donatii": ++.--- lei; b. venituri din activitati economice: ,-.--- lei; c. cheltuielile totale inregistrate in cursul e&ercitului financiar sunt de 3,.--- lei, din care pentru activitatile economice +,.--- lei. #entru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,+ lei7euro. Eimita in lei a celor 1,.--- euro este de .0.--- lei. Conditiile sunt urmatoarele: - valoarea ma&ima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia nonprofit este de +.+-- lei, adica 1-4 din valoarea veniturilor neimpozabile; - depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea mai mare a indicatorilor de comparabilitate, adica ,-.--- : +.+-- 9 .6.0-- lei. #onderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de .6.0-- 7 ,-.--- 9 >,,54. %aloarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de +,.--- ; >,,54 9 +3.>-- lei. #rofitul impozabil 9 .6.0-- : +3.>-- 9 +3.>-- lei. Impozitul pe profit 9 +3.>-- ; 154 9 3.0+. lei. =bservatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre valoarea efectiva a veniturilor realizate si valoarea cheltuielilor rezultata din aplicarea ponderii veniturilor impozabile in total venituri din activitatea economica realizate. gentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de activitate similar sunt impozitate prin comparabilitatea valorii impozitului pe profit si luarea in considerare a valorii cea mai mare astfel: - prin aplicarea cotei de 154 asupra profitului impozabil determinat conform relatiei generale prevazuta de Codul Fiscal; - prin aplicarea procentului de ,4 asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati. Studiul de caz nr.1 Fn agent economic care are ca obiect de activitate 'cazino) inregistreaza in cursul e&ercitului financiar urmatorii indicatori economico-financiari: - venituri totale 0-.--- lei, din care 6,.--- din activitati specifice de cazino; - cheltuieli totale .,.--- lei, considerate deductibile. #rofitul impozabil este de 0-.--- : .,.--- 9 3,.--- lei. Impozitul pe profit este de 3,.--- lei ; 154 9 ,.5-- lei. %aloarea ponderii de ,4 din veniturile specifice actiivtatii de cazino 6,.--- ; ,4 9 3.6,- lei. !aloarea impozitului care trebuie platit de catre agentul economic este de 0.&(( lei. Studiul de caz nr.$ Fn agent economic care are ca obiect de activitate 'cazino) inregistreaza in cursul e&ercitului financiar urmatorii indicatori economico-financiari: - venituri totale >-.--- lei, din care 0-.--- din activitati specifice de cazino; - cheltuieli totale ,,.--- lei. In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare: - cheltuieli de sponsorizare: ,-- lei; - cheltuieli de protocol: 1.+-- lei; - cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 0-- lei; - cheltuieli privind a2ustari de depreciere a activelor imobilizate: .-- lei; - cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna e&ecutie: 6-- lei. In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare: - venituri din participatii: 1..-- lei; - venituri din relarea unei a2ustari pentru deprecierea stocurilor: +-- lei; - venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii!deductibil": ,-- lei.

Capitalul social este de 1-.--- lei. 8ezerva legala constituita este de 0-- lei. Flu&ul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este: a. profitul brut este de >-.--- : ,,.--- 9 .,.--- lei; b. rezerva legala este de .,.--- ; ,4 9 +.+,- lei ; c. profit impozabil : - profit brut: .,.--- lei ; - !<" cheltuieli de sponsorizare: ,-- lei ; - !<" cheltuieli de protocol nedeductibile : +65 lei ; - !<" /% aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: ,+ lei - !<" cheltuieli cu amenzile: 0-- lei ; - !<" cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : .-- lei ; - !-" venituri din participatii : 1..-- lei ; - !-" rezerva legala deductibila : 1.+-- lei ; - !-" venuturi din a2ustari privind stocurile : +-- lei; - !-" pierderea fiscala din e&ercitiile anterioare: +,.--- lei. #rofit impozabil: 1>.++0 lei Impozit pe profit: 1>.++0 ;154 9 3.-65 lei 8educerea impozitului pe profit 9 +1- lei Impozit pe profit: 3-65 : +1- 9 +.055 lei %aloarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 0-.--- ; ,4 9 ..--- lei Cheltuieli de protocol deductibile : !.,.--- < 1.+--";+4 9 >+. lei ; Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.+-- : >+. lei 9 +65 lei; /% aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: +65;1>4 9 ,+ lei. Cifra de afaceri este de 6-.--- lei. 8educerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 34 - din cifra de afaceri si +-4 din valoarea impzitului pe profit: - limita din cifra de afaceri: 6-.--- ; 34- 9 +1- lei; - limita din valoarea impozitului pe profit: 3.-65 ; +-4 9 51, lei. !aloarea impozitului pe profit care trebuie platit este de ).((( lei.

%. adrul general fiscal si contabil privind accizele din *omania


,. adrul general ccizele reprezinta ta&e speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse provenite atat din import, cat si din productia interna. Gnumerarea prezentata de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele categorii: bere, vinuri, bauturi fermentate!altele decat bere si vin", produsele intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie electrica. ccizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lu& si la bunurile care sunt realizate din resurse naturale care au un caracter limitat. G&igibilitatea accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in momentul eliberarii acestor produse catre consum, in momentul in care se constata pierderi si in momentul in care se constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile in care un agent economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati. 1. ,ccizarea produselor la bauturi si alcool etilic In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere, vinuri, bauturi fermentate!altele decat bere si vin", produse intermediare si alcool etilic. *ivelul acestor accize este stabilit de catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de bauturi: unuitatea de masura a produsului!grade plato, produs natural, alcool pur, etc". 11. ,ccizele pentru bere

ccizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai mare de -,,4 in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste +--.--- hl7an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus. Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii: a. sunt operatori economici producatori; b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici; c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de bere; d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere. Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 1, ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere. 8elatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea: 9C;H;8;I In care: 9 acciza; H 9 acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala; 8 9 cursul valutar de schimb dintre euro7leu; C 9 numarul de grade plato; I 9 cantitatea in hectolitri. Studiu de caz nr.1 SC '() S produce 1--.--- de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de .4. = sticla de bere este in cantitate de -,, litri. Cursul de schimb euro7leu este de 3,6 lei7euro. cciza stabilita conform legii este de -,6.0 euro7hl grad plato. %aloarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de: 9 .4 ; -,6.0 ; 3,6 ; !1--.--- ; -,,"71-- 9 ,,,3, lei. Studiul de caz nr.$ SC '() S produce 1--.--- sticle de bere cu o concentratie alcoolica de ,4 in volum. = sticla de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro 9 3,6. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de +--.--- hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accize de -,.3 euro7hl grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel: 9 ,4 ; -,.3; 3,6 ; 1--.---71--9 6>,,, lei. 1$. ,ccizarea produselor din vin2 bauturi fermentate si produse intermediare #rodusele din vin sunt accizate in doua variante: a. vinuri linistite : cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 1,4 in volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,4 in volum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o concentratie alcoolica de 104 in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare; b. vinuri spumoase : cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fi&at cu a2utorul legaturilor care tin sub presiune di&idul de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o concentratie alcoolica care depaseste 1,+4 in volum, darn u depaseste 1,4 si alcoolul continut in produs rezulta in intregime prin fermentare. Sunt e&eceptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului propriu, cu conditia sa nu fie vandut. In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse: a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,+4 si ma&im 1-4 in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 1-4 in volum, dar nu depasesc 1,4 in volum in conditiile in care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in limita a 1-4 concentratie alcoolica;

b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fi&at cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica cuprinsa intre 1,+ 4 si 134 in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 134, dar nu depaseste 1,4 in conditiie in care alcoolul continut in produs este obtinut prin fermentare. #rin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este cuprinsa intre 1,+4 si ++4. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste ,,,4 in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 0,,4 si care nu rezulta in intregime din fermentare. 8elatia de calcul este urmatoarea: 9H;8;I In care: 9 acciza; H 9 acciza unitara; 8 9 cursul de schimb euro7leu; I 9 cantitatea in hectolitri. Studiul de caz nr.% SC '() S produce 1--.--- litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 1-4 . = sticla are o capacitate de -,6, litri. Cursul de schim euro7leu este de 3,6 lei7euro. *ivelul accizei este de ,- euro7hl. 9 1-4 ; ,- ; 3,6 ; !1--.--- ; -,6," 7 1-- 9 13.06, lei. 1%. ,ccizarea produselor din alcool etilic In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele: a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,+4 in functie de codurile aferente nomeclatorului de produse; b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin ++4 in functie de codurile aferente nomeclatorului de produse; c. tuica si rachiuri de fructe; d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile. /uica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a ,- litri pentru fiecare gospodarie individuala7an, cu o concentratie alcoolica de 1--4, vor fi accizate prin aplicarea unei cote de ,-4 din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic. 8elatia de calcul a accizei acestui tip de produs este: 9 C71-- ; H ; 8 ; I In care: 9 acciza; H 9 acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala; 8 9 cursul de schimb euro7leu; I 9 cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.)

SC '()S produce in cursul unui an 1--.--- sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de 6,4 in volum. = sticla are capacitatea de -,, litri. Cursul de schimb este de 3,6 lei7euro. *ivelul accizei pentru acest tip de produs este de 6,- euro7hl. 9 6,71-- ; 6,- ; 3,6 ; !1--.---;-,,"71-- 9 1.-.-.5+, lei. Studiul de caz nr.0 = persoana fizica produce .- litri de tuica cu o concentratie alcoolica de >-4. Cursul de schimb este de 3,6 lei7euro. *ivelul accizei este de .6, euro7hl. 9 >-71--; ,-4;.6,;3,6;.-71-- 9 315,3, lei. . ,ccizarea produselor din tutun In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat. cciza aferenta produselor din tutun se determina prin doua sisteme: a. acciza specifica; b. acciza advalorem. 8elatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel: 1 9 H1;8;I1 + 9 H+;# ;I+ In care: 1 9 acciza specifica; + 9 acciza advalorem; H1 9 acciza specifica la 1--- de tigarete; H+ 9 acciza advalorem calculata in 4; # 9 pretul ma&im de vanzare cu amanuntul; I1 9 cantitatea e&primata in unitati de 1--- bucati tigarete; I+ 9 cantitatea e&primata in numar de pachete de tigarete.

Studiul de caz nr. & SC '() S importa 1--.--- cartuse de tigari. Fn cartus contine 1- pachete de tigari, iar un pachet contine +tigarete. #retul de vanzare cu amanuntul este de , lei7pachet. Cursul de schim este de 3,6 lei7euro. cciza aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de . lei7pachet. 1 9 .- euro !ane&a"; 3,6 ; !1--.--- ; 1- ; +-"71--- 9 +.>5-.--- lei + 9 .-4!ane&a" ; , ; 1--.--- ; 1- 9 +.---.--- lei. 9 1 < + 9 +.>5-.--- < +.---.--- 9 ..>5-.--- lei. In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza advalorem, darn u mai putin de >14 din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prJt cea mai vanduta, reprezentand acciza minima. tunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati acciza minima. cciza minima 9 >14 ; acciza aferenta tigarilor din categoria de prJt cea mai vanduta cciza minima 9 >14 ; . lei7pachet ; 1- pachete ; 1--.--- cartuse 9 3.5.-.--- lei. Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de ..>5-.--- lei, adica mai mult de 3.5.-.---lei, deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de ..>5-.--- lei.

Studiul de caz nr.' SC '() S importa 1--.--- cartuse de tigari. Fn cartus contine 1- pachete a cate +- tigarete in pachet. #retul de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de , lei. Cursul de schim valutar este de 3,6 lei7euro. cciza aferenta tigarilor din categoria de prJt cea mai vanduta este de . lei7pachet. 1 9 .- euro!ane&a" ; 3,6;!,-.---;1-;+-"71---91..0-.--- lei + 9 .-4!ane&a" ; , lei7pachet ; !,-.--- ; 1- pachete" 9 1.---.--- lei 9 1 < + 9 1..0-.--- < 1.---.--- 9 +..0-.--- lei. %aloarea accizei minime este de 3.5.-.--- lei, adica mai mult de +..0-.--- lei,deci intreprinderea va plati valoarea minima a accizei adica 3.5.-.--- lei. Studiul de caz nr.3 SC '() S importa 1--.--- tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,6 lei7euro. tip de tigari este .- euro !ane&a". 9 !1--.--- 7 1.---" tigari ; .- euro7tigari ; 3,6 lei 9 1..0-- lei. In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat, relatia de calcul a accizei este: 9I;H;8 In care: 9 acciza I 9 cantitatea in Kilograme H 9 acciza unitara prevazuta in ane&a 8 9 cursul de schimb euro7lei cciza aferenta acestui

Studiul de caz nr.4 SC '() S importa 1--.--- Kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de 3,6 lei7euro. 9 1--.--- Kg ; ,- euro!ane&a" ; 3,6 9 10.,--.--- lei. 5. ,ccizarea produselor energetice In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina, petrolul lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate. 8elatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie: a. pentru produse energetice 9I;H;8 In care: 9 acciza I 9 cantitatea e&primata in tone, 1--- litri sau giga2ouli H 9 acciza unitara prevazuta in ane&a 8 9 cursul de schimb valutar c. pentru electricitate: 9I;H;8 In care:

9 acciza I 9 cantitatea de energie electrica active e&primata in LMh H 9 acciza unitara prevazuta in ane&a 8 9 cursul de schimb valutar Studiul de caz nr.1( SC '() S importa 1--.--- litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. unitara prezauta in ane&a pentru acest tip de produs accizabil este de 3.0 euro71.--- litri. 9 1--.--- 7 1.--- ; 3,6 ; 3.0 9 1+0.65- lei. E. ,ccizarea autoturismelor si a autove#iculelor In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu masa totala ma&ima autorizata de pana la 3,, tone inclusive, cu e&ceptia celor echipate special pentru persoanele cu handicap si celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum si altor organizatii si persoanelor straine cu statut diplomatic care desfasoara activitate in 8omania. In aceasta categorie intra si autovehiculele care au masa totala autorizata de peste 3,, tone, inclusiv cele care sunt destinate transportului de personae care depasesc 0 locuri pe scaune in afara de conducatorul auto, cu e&ceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare, industria petrolului si altele. 8elatia de calcul a accizelor este: 9 ; $ ; C ; !1-- : D" 7 1-In care: 9 capacitatea cilindrica $ 9 ta&a pentru norma de poluare C 9 coeficientul de corelare a ta&ei de poluare in functie de vechimea autoturismului D 9 coeficientul de reducere a ta&ei in functie de depreciere autoturismului Studiul de caz nr.11 SC '() S importa un autoturism in luna aprilie * de +.--- cmc fabricat in septembrie *-1. Cursul de schimb utilizat este de 3,6 lei7euro. cciza aferenta acestui import se determina astfel: 9 +.--- cmc ; -,, euro7cmc!ane&a"; -,>!ane&a" ; !1---3"71--; 3,69 3.+3-,1- lei. F. ,ccizarea altor produse In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri naturale, articolele din cristal, bi2uterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de caz. Studiul de caz nr.1$ SC '() S importa produse din blana naturala, 1-- bucati, la un prJt de +,- euro7bucata. Cheltuielile de transport pe parcurs e&tern sunt in valoare de 1.--- euro. Cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. /a&a vamala este de 1,4 si comisionul vamal este de -,,4. 8elatia de calcul este urmatoarea: 9 H ; !%mfv < /v < Cv" %mfv 9 !#v<Ch";8 /v 9 1,4 ; %mfv Cv 9 -,,4 ; %mfv cciza

In care: 9 valoarea accizei H 9 acciza procentuala conform ane&ei 8 9 cursul de schimb valutar #v 9 pretul marfii /v 9 ta&a vamala Ch 9 cheltuieli pe parcurs e&tern %mfv 9 valoarea marfii in vama Cv 9 commission vamal %mfv 9 !#v<Ch";8 9 !1--;+,-<1.---";3,69>5.+-- lei /v 9 1,4 ; >5.+-- 9 1...3- lei Cv 9 -,,4 ; >5.+-- 9 .01 lei 9 H ; !%mfv < /v < Cv" 9 .,4;!>5.+--<1...3-<.01"9,-.--- lei Studiul de caz.nr.1% Societatea importa 1- tone de cafea pra2ita. Cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. 8elatia de calcul a accizei este urmatoarea: 9I;H;8 In care: 9 valoarea accizei I 9 cantitatea de cafea e&primata in tone H 9 acciza unitara prevazuta in ane&a 8 9 cursul de schimb valutar 9 1- tone ; >-- euro7tona ; 3,6 9 33.3-- lei Studiul de caz nr.1. Societatea importa 1- tone de cafea verde. Flterior societatea pra2este , tone de cafea prin mi2loacele proprii. Cursul de schimb este de 3,6 lei7euro. 8elatiile de calcul al accizei in cazul cafelei verzi sunt: t9 : r 9I;H;8 In care: t 9 acciza totala H 9 acciza unitara conform ane&ei 9 acciza pentru toata cantitatea de cafea verde r 9 acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua pra2ita I 9 cantitatea de cafea e&primata in tone 8 9 cursul de schimb valutar 9 1- tone ; 51+ euro7tona ; 3,6 9 ++.5.. lei r 9 , tone ; 51+ euro7tona ; 3,6 9 11.3++ lei t 9 ++.5.. : 11.3++ 9 11.3++ lei Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de ++.5.. lei, dar o parte din aceasta poate fi recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de e&port. 6. Scutiri de la plata accizelor #rincipalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:

a. produsele e&portate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi desfasoara activitatea pe baza de commission; b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive; c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi nerambursabile; d. produsele livrate din rezerva de stat. #lata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei vamale pentru produsele importate.

). Imobilizari corporale
*aportul dintre reevaluarea si a.ustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale 8eevaluarea imobilizarilor corporale reprezinta operatiunea contabila si de gestiune a acestei structuri contabile prin care valoarea neta contabila a acestora este adusa la nivelul valorii 2uste. ceasta operatiune poate fi realizata in doua sensuri: in sensul cresterii valorii contabile pana la nivelul valorii 2uste sau invers, in sensul scaderii. Daca reevaluarea se realizeaza in sensul cresterii aceasta modificare a valorii contabile trebuie analizata din punct de vedere al caracterului sau, in sensul ca aceasta are un character stabil si considerat permanent. cest lucru trebuie analizat deoarece daca aceasta crestere este 2udecata prin prisma principiului prudentei ca un castig probabil care nu trebuie contabilizat. /ocmai caracterul permanent ii confera dreptul de a fi contabilizata aceasta diferenta in categoria capitalurilor proprii. Daca reevaluarea este realizata in sensul scaderii valorii contabile, trebuie analizata de asemenea natura acestei diferente. In acest sens se pot distinge doua situatii : caracterul reversibil al micsorarii valorii contabile care trebuie contabilizat ca o a2ustare de depreciere; caracterul ireversibil al micsorarii valorii contabile contabilizat sub forma unei reevaluari negative sau a unei amortizari e&traordinare. 8eevaluarea se poate realiza prin initiative proprii ale intreprinderii !reevaluarea libera" in functie de rationamentul professional al factorilor de decizie sau prin acte normative!reevaluarea reglementara". Ga este realizata in functie de fluctuatiile valorii 2uste a imobilizarilor corporale. Diferentele obtinute in urma reevaluarii sunt contabilizate in categoria capitalurilor proprii. tunci cand reevaluarea se realizeaza in sensul pozitiv ea este contabilizata prin urmatoarea inregistrare contabila de principiu: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Imobilizari corporale 9 8ezerve din reevaluare NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN %aloarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana cand imobilizarea corporala care a facut obiectul reevaluarii este realizata. #rin aceasta notiune se intelege faptul ca imobilizarea corporala este fie vanduta !valoarea ramasa de amortizat este mai mare decat pretul de vanzare", fie este complet amortizata si casata. cest lucru este impus de normele contabile internationale deoarece daca in e&ercitiile viitoare reevaluarea este in sensul micsorarii valorii contabile, diferenta negativa sa fie finantata din rezerva din reevaluare pozitiva contabilizata in e&ercitiile anterioare. Daca valoarea diferentei din reevaluare negative este mai mare decat valoarea rezervei din reevaluare pozitive contabilizata in e&ercitiile anterioare, intreprinderea dispune de doua solutii contabile: prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 1-, '8ezerve din reevaluare) pana la amortizarea integrala a imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca aceasta valoare negativa se mentine contul este soldat prin trecerea valorii soldului negative asupra cheltuielilor e&ercitiului respective; diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de cheltuieli curente in e&ercitiul in care se realizeaza reevaluarea imobilizarii corpoarel. 8eevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de I S 15 'Imobilizari corporale) si contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee: reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate; reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii din valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. 2ustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in raport cu valoarea 2usta. Diferenta dintre valoarea contabila si valoarea valoarea 2usta este contabilizata sub forma a2ustarilor de depreciere. Conturile privind a2ustarile pentru depreciere sunt conturi rectificative ale valorii de intrare7valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu apar in categoria capitalurilor proprii, ci valoarea lor corecteaza valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Contabilizarea a2ustarilor pentru depreciere este realizata prin intermediul principiului prudentei : - daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea 2usta, diferenta este tratata sub forma unei pierderi probabile care conforma principiului prudentei este contabilezata astfel : NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Cheltuieli privind a2ustarile de depreciere 9 2ustari de depreciere NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN

daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea 2usta, diferenta este tratata sub forma unui castig probabil care conform principiului prudentei nu se contabilizeaza pentru a nu raporta profituri fictive si a distribui dividende care pot afecta trezoreria intreprinderii si implicit decapitalizarea ei. tunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea 2usta sau imobilizarea corporala nu mai este depreciata, a2ustarile pentru depreciere constituite in e&ercitiile precedente sunt diminuate pana la valoarea deprecierii constatate in e&ercitiul financiar respective sau anulate prin urmatoarea inregistrare contabila: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 2ustari de depreciere 9 %enituri privind a2ustarile de depreciere NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 8aportul dintre reevaluare si a2ustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin faptul ca reevaluarile nu afecteaza in mod direct rezultatul current al e&ercitiului in care acestea se realizeaza. Gle pot influenta e&ercitiul numai atunci cand imobilizarile corporale reevaluate sunt realizate !vandute sau casate": - valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate fi virata la rezultatul reportat, iar de aici prin decizie O poate fi distribuit la alte elemente ale capitalurilor proprii sau la dividende; - valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul e&ercitiului cand imobilizarea corporala la care se refera este realizata, prin trecerea pe seama cheltuielilor e&traordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa gasesca sursele aferente pentru finantarea acestei pierderi. 2ustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul e&ercitiului cand ele sunt ocazionate, fie la constituirea lor prin intermediul cheltuielilor, fie la realuarea sau anularea lor prin intermediul veniturilor. #en langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile financiare sunt diferite in functie de rationamentul profesional al 2udecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si valoarea 2usta a imobilizarilor corporale. #e ansamblul metodologia reevaluarii avanta2eaza situatia si pozitia financiara a intreprinderii, dar in functie de obiectivele echipei manageriale, sensul diferentei dintre aceste doua valori alegerea metodei contabile utilizate pentru contabilizare acestor diferente este numai o optiune in formarea politicii contabile adoptate de catre intreprindere. G&emplu: SC '() S achizitioneaza la -1.-1.* un utila2 la un cost de +.---.--- lei, /% 1>4. Letoda de amortizare utilizata este cea liniara, iar durata normata de utilizare este de , ani. Ea sfarsitul primului an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utila2ului aplicand procedeul reevaluarii atat a valorii brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul respective.*oua valoare reevaluata este de +..--.--- lei, aceasta valoare vanad calitatea de valoare 2usta a utila2ului. Gtapele reevaluarii prin intermediul acestui procedeu sunt urmatoarele: ,nul I de functionare: a. determinarea valorii contabile a utila2ului inainte de reevaluare: %al.ctb.9 +.---.--- : .--.--- 9 1.5--.--b. determinarea coeficientului de reevaluare!H" a valorii brute si a amortizarii cumulate: H 9 +..--.--- 7 1.5--.--- 9 1,, c. reevaluarea valorii brute a utila2ului: %al.reev. 9 +.---.--- ; 1,, 9 3.---.--Dif.din reev. 9 3.---.--- : +.---.--- 9 1.---.--d. reevaluarea amortizarii cumulate: %al.reev. 9 .--.--- ; 1,, 9 5--.--Dif.din reev. 9 5--.--- : .--.--- 9 +--.--d. determinarea diferentelor din reevaluare: Dif.din reev 9 1.---.--- : +--.--- 9 0--.--e. determinarea noii valori contabile dupa reevaluare: %al.ctb.noua 9 3.---.--- : 5--.--- 9 +..--.--f. calculul amortizarii anuale pentru urmatoarele e&ercitii financiare: a 9 +..--.--- 7 . 9 5--.---

g. inregistrarea achizitie utila2ului: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN .7. 9 .-. +.30-.--+13 +.---.--..+5 30-.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN h. inregistrarea amortizarii primului an de functionare: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 5011 9 +01 .--.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN

i. intregistrarea in contabilitate a operatiunii din reevaluare la 31.1+.* al primului an de functionare: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN +13 9 .7. 1.---.--+01 +--.--1-, 0--.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 2. inregistrarea amortizarii anuale pentru urmatorii ani de fuctionare: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 5011 9 +01 5--.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN ,nul II de functionare: Ea sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utila2ului, noua valoare contabila este de 1.61-.--lei. ceasta valoare reprezinta totodata si valoarea 2usta a utila2ului la momentul respective. Gtapele reevaluarii conform primului prodeceu sunt urmatoarele: a. determinarea valorii contabile la sfarsitul anului II: %al.ctb. 9 +..--.--- : 5--.--- 9 0--.--b. determinarea coeficientului din reevaluare intre valoarea contabila si valoarea reevaluata: H 9 1.61-.--- 7 1.0--.--- 9 -,>, c. reevaluarea valorii brute a utila2ului prin comparatie cu valoarea istorica de intrare: %al.reev. 9 3.---.--- ; -,>, 9 +.0,-.--d. reevaluarea amortizarii cumulate a utila2ului prin comparatie cu valoarea amortizarii istorice: %al.reev. 9 1.+--.--- ; -,>, 9 1.1.-.--e. determinarea diferetelor din reevaluare: - pentru valoarea bruta 9 3.---.--- : +.0,-.--- 9 1,-.--- pentru amortizare 9 1.+--.--- : 1.1.-.--- 9 5-.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN - diferenta din reevaluare 9 >-.--f. contabilizarea reevaluarii in anul al doilea de fucntionare: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN +13 9 .7. -1,-.--+01 - 5-.--1-, ->-.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN g. calculul si inregistrarea amortizarii anuale pentru e&ercitiile viitoare: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 5011 9 +01 ,6-.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii positive inregistrate in e&ercitiul precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata pana cand fiecare imobilizare corporala nu este realizata. Daca valoarea noii reevaluari negative depaseste valoarea reevaluarii pozotive inregistrata in e&ercitiile anterioare, prezentarea poate fi realizata in situatiile financiare astfel: - prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca utila2ul va ma fi reevaluat pana la e&pirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul viitoarelor reevaluari va unul pozitiv astfel incat sa finanteze aceasta valoare negativa a reevaluarii; - prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea pe seama cheltuielilor in contul de profit si pierdere a diferentei negative. Se poate recurge si la urmatoarea varianta: - diminuarea soldului pozitiv al contului 1-, pana la valoarea nula; - pentru diferenta negativa se poate constitui o a2ustare pentru deprecierea imobilizarilor corporale. Consideram ca pana la casarea utila2ului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea nu mai reevalueaza utila2ul, amortizandu-l annual la o valoare de ,6-.--- lei. Ea sfarsitul anului % de functionare, utila2ul este integral amortizat si intreprinderea decide casarea lui !realizarea lui". Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 5011 9 +01 +.0,-.---

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Ea sfarsitul duratei normate de functionare contul 1-, prezinta un sold pozitiv de 5-.---. ceasta valoare poate fi tuilizata de catre intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de catre O in urmatoarele directii: - ma2orarea capitalului social; - ma2orarea de rezerve; - incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate fi utilizat pe destinatiile uzuale ale '8ezultatului reportat), inclusiv pentru distribuirea de dividende. Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 1-, este urmatoarea: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 1-, 9 .7. 1-1+ 1-5 116 NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 1-, prezinta un sold negativ, acesta trebuie finantat prin intermediul conturilor de cheltuieli e&traordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Cheltuieli e&traordinare 9 8ezerve din reevaluare NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul negativ trebuie finantat la momentul scoaterii din functiune din evidenta contabila a acesteia. Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete. Ea prima reevaluare procedura era urmatoarea: a. anularea amortizarii inregistrate in primul an: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN +01 9 +13 .--.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN b. determinarea valorii contabile inainte de reevaluare: %al.ctb. 9 +.---.--- : .--.--- 9 1.5--.--c. stabilirea valorii 2uste a utila2ului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta fiind de +..--.--- lei; d. determinarea diferentei din reevaluare: Dif.reev. 9 +..--.--- : 1.5--.--- 9 0--.--e. inregistrarea rezervei din reevaluare: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN +13 9 1-, 0--.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN f. calculul si inregistrarea amortizarii anuale aferente celui de al doilea an:P a 9 +..--.--- 7 . 9 5--.---

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 5011 9 +01 5--.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN g. determinarea valorii contabile a utila2ului la sfarsitul celui de al doilea an de functionare: %al.ctb. 9 +..--.--- : 5--.--- 9 1.0--.--h. stabilirea valorii 2uste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de 1.61-.--- lei; i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare: - valoarea contabila 9 1.0--.----; - valoarea 2usta 9 1.61-.--Diferente din reevaluare 9 >-.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN +13 91-, ->-.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca primul procedeu prezinta istoricul valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea procedeu prezinta numai baza de amortizare anuala pentru e&ercitiile viitoare. plicarea unuia dintre procedee este o problema de rationament profesional, dar si de obiectivele managerialeale intreprinderii.

Daca aceste fluctuatii ale valorii 2uste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era analizata prin prisma principiului prudentei si al a2ustarilor pentru depreciere, contabilizarea acestor operatiuni era urmatoarea: a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era 2udecata ca un castig probabil si nu era contabilizata conform principiului prudentei; b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era 2udecata ca o pierdere probabila si era contabilizata ca o a2ustare pentru depreciere astfel: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 5013 9 +>1 >-.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN nularea valorii a2ustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-a considerat ca in urmatorii ani utila2ul nu mai inregistreaza depreciere si ca atare a2ustarea nu mai are obiect si va trebui anulat. Inregistrarea contabila este urmatoarea: NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN +>1 9 6013 >-.--NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN Ea casarea utila2ului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile financiare ca si in cazul reevaluarilor. Ftilizarea reevaluarilor sau a a2ustarilor pentru depreciere pentru a contabiliza fluctuatiile valorii 2uste la sfarsitul unui e&ercitiu financiar este o problema de rationament profesional, dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor financiare.

0.

"!,

7peratiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata Persoana impozabil8 din punct de vedere al /% este acea persoanA 2uridicQ care are un sediu fi& Cn 8omDnia Bi dispune de suficiente resurse tehnice Bi umane pentru a efectua regulat livrAri de bunuri Bi7sau prestAri de servicii impozabile. Condi@iile care trebuie Cndeplinite pentru a avea acest statut sunt urmQtoarele : a. persoana impozabilA are o structurA fi&A de desfQBurare a activitQ@ii, cu e&cep@ia Bantierelor de construc@ii; b. structura este condusA de o persoanA CmputernicitA sA anga2eze persoana impozabilA Cn rela@iile cu clien@ii Bi furnizorii; c. persoana care anga2eazA persoana impozabilA Cn rela@iile cu clien@ii Bi furnizorii sA fie CmputernicitA sA efectueze achizi@ii, importuri, livrAri de bunuri Bi prestAri pentru persoana impozabilA; d. obiectul de activitate al structurii respective sA fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Din punct de vedere al ta&ei sunt opera@iuni impozabile Cn 8omDnia cele care Cndeplinesc cumulativ urmAtoarele condi@ii: a- opera@iunile desfQBurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, Cn sfera ta&ei, efectuate cu platA; b- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi Cn 8omDnia; c- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizatA de o persoanA impozabilA; d- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sA rezulte din activitQ@ile economice enumerate. Se considerQ import de bunuri efectuat Cn 8omDnia de orice persoanA, dacA locul importului este Cn 8omDnia. lte opera@iuni impozabile sunt urmQtoarele : a- o achizi@ie intracomunitarA de bunuri, altele decDt mi2loace de transport noi sau produse accizabile ; b- o achizi@ie intracomunitarA de mi2loace de transport noi, efectuatA de orice persoanA; c- o achizi@ie intracomunitarA de produse accizabile, efectuatA de o persoanA impozabilA, care ac@ioneazA ca atare, sau de o persoanA 2uridicA neimpozabilA. 9u sunt considerate operatiuni impozabile Cn *omania privind ac#izi:iile intracomunitare de bunuri2 dac8 se indeplinesc urm8toarele condi:ii : a- sunt efectuate de o persoanA impozabilA care efectueazA numai livrAri de bunuri sau prestAri de servicii pentru care ta&a nu este deductibilA sau de o persoanA 2uridicA neimpozabilA; b- valoarea totalA a acestor achizi@ii intracomunitare nu depABeBte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depABit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 1-.--- euro, al cArui echivalent Cn lei este stabilit prin norme.

9u sunt considerate opera:iuni impozabile ;n *om<nia: a- achizi@iile intracomunitare de bunuri a cAror livrare Cn 8omDnia ar fi scutitA; b- achizi@ia intracomunitarA de bunuri, efectuatA Cn cadrul unei opera@iuni triunghiulare de o persoanA impozabilA, denumitA cumpArAtor revDnzAtor, care este CnregistratA Cn scopuri de /% Cn alt stat membru, dar nu este stabilitA Cn 8omDnia, Cn cazul Cn care sunt Cndeplinite cumulativ urmAtoarele condi@ii: - achizi@ia sA fie efectuatA Cn vederea realizArii unei livrAri ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul 8omDniei, de cAtre cumpArAtorul revDnzAtor, persoanA impozabilA, care nu este stabilitA Cn 8omDnia; - bunurile achizi@ionate de cumpArAtorul revDnzAtor sA fie transportate de furnizor sau de cumpArAtorul revDnzAtor ori de altA persoanA, Cn contul unuia din aceBtia, direct dintr-un stat membru, altul decDt cel Cn care cumpArAtorul revDnzAtor este Cnregistrat Cn scopuri de /% , cAtre beneficiarul livrArii ulterioare efectuate Cn 8omDnia; - beneficiarul livrArii ulterioare sA fie o persoanA impozabilA sau o persoanA 2uridicA neimpozabilA, CnregistratA Cn scopuri de /% Cn 8omDnia ; - beneficiarul livrArii ulterioare sA fie obligat la plata ta&ei pentru livrarea efectuatA de persoana impozabilA care nu este stabilitA Cn 8omDnia; c- achizi@iile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artA, obiecte de colec@ie Bi antichitA@i, atunci cDnd vDnzAtorul este o persoanA impozabilA revDnzAtoare, care ac@ioneazA Cn aceastA calitate, iar bunurile au fost ta&ate Cn statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile sau vDnzAtorul este organizator de vDnzAri prin licita@ie publicA, care ac@ioneazA Cn aceastA calitate, iar bunurile au fost ta&ate Cn statul membru furnizor, conform regimului special ; d- achizi@ia intracomunitarA de bunuri care urmeazA unei livrAri de bunuri aflate Cn regim vamal suspensiv sau sub o procedurA de tranzit intern, dacA pe teritoriul 8omDniei se Cncheie aceste regimuri sau aceastA procedurA pentru respectivele bunuri. Pot fi operatiuni impozabile urm8toarele: a- opera@iuni ta&abile, pentru care se aplicA cotele Cn prezentul Cod Fiscal ; b- opera@iuni scutite de ta&A cu drept de deducere, pentru care nu se datoreazA ta&a, dar este permisA deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achizi@ii ; c- opera@iuni scutite de ta&A fArA drept de deducere, pentru care nu se datoreazA ta&a Bi nu este permisA deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achizi@ii ; d- importuri Bi achizi@ii intracomunitare, scutite de ta&A ; e- opera@iuni prevAzute la punctul !a" Bi !c", care sunt scutite fArA drept de deducere, fiind efectuate de Cntreprinderile mici care aplicA regimul special de scutire, pentru care nu se datoreazA ta&a Bi nu este permisA deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achizi@ii. Studiu de caz nr.1 : v<nzarea bunurilor ;n consigna:ie Societa@ea '() este consigna@ie platitoare de /% care Cnregistreaza Cn cursul unei luni urmQtoarele tranzac@ii: a. primeBte de la o persoanQ fizicQ un bun a cQrei valoare platitQ acesteia +-.--- lei; b. adaosul comercial al consigna@iei este de +,4, cota de /% este de 1>4 ; c. societa@ea vinde ulterior bunul la un pre@ de vDnzare de +,.>,- lei ; d. primeBte un bun de la o persoana 2uridicQ platitoare de /% , valoarea de contract cu aceasta este de +--.--- lei ; e. pretul de vDnzare al celui de al doilea bun este de +>6.,-- lei. =nregistrarile contabile realizate ;n contabilitatea societa:ii de consigna:ie cestea sunt urmQtoarele : a. primirea primului bun Cn regim de consigna@ie : ont debitor ont creditor !aloare 0-33 +-.--b. vDnzarea primului bun Cn regim de consigna@ie : ont debitor ont creditor ,311 .7. .5+.1-#F !aloare +,.>,+-.---

6-. ..+6

,.-->,-

c. descQrcarea de gestiune a bunului vDndut : ont debitor ont creditor 0-33 d. primirea celui de al doilea bun Cn regim de consigna@ie : ont debitor ont creditor 0-33 e. vDnzarea celui de al doilea bun Cn regim de consigna@ie : ont debitor ont creditor ,311 .7. .5+.+-#R 6-. ..+6 f. plata contravalorii bunului cQtre persoana 2uridicQ : ont debitor ont creditor .5+.+-#R ,311 g. plata contravalorii bunului cQtre persoana 2uridicQ : ont debitor ont creditor .5+.1-#F ,311 h. descarcarea de gestiune a bunului vDndut : ont debitor ont creditor 0-33 i. situatia /% pe luna Cn curs se prezinta astfel : - /% colectat : >,-<>.,-- 9 1-..,- lei ; - /% deductibila9- lei. 2. regularizarea /% trimestrialQ : K. plata contravalorii bunului cQtre persoana 2uridicQ : ont debitor ont creditor ..+6 ..+3

!aloare +-.--!aloare +--.---

!aloare +>6.,-+30.--,-.-->.,-!aloare +30.--!aloare +-.--!aloare +30.---

!aloare 1-..,-

=nregistrarile contabile realizate ;n contabilitatea persoanei .uridice care ofer8 bunul ;n consigna:ie : cestea sunt urmQtoarele : a. trimiterea bunului Cn regim de consigna@ie, Cnregistrat la valoarea de intrare!costul de achizi@ie" : ont debitor ont creditor !aloare 3,6 361 15-.---Q b. contabilizarea vDnzQrii bunului Cn regim de consigna@ie, dupQ CnBtiin@area de cQtre aceasta cQ bunul a fost vDndut : ont debitor ont creditor !aloare .51 .7. +30.--6-6 +--.--..+6 30.---

c. descQrcarea de gestiune a bunului vDndut : ont debitor ont creditor 5-6 361 d. Cncasarea contravalorii bunului vDndut prin consigna@ie : ont debitor ont creditor ,1+1 .51

!aloare 15-.--!aloare +30.---

71S : societatea de consigna@ie nu contabilizeazQ primirea bunului de la persoana 2uridicQ ca o intrare de marfa deoarece Cntre aceasta Bi persoana 2uridicQ este un contract de consigna@ie, nu un contract de vDnzarecumpQrare. Studiu de caz nr.$ : ac#izi:ii v<nz8ri cu reduceri comerciale >i financiare 8educerile comerciale sunt prezentate de reglementQrile Cn vigoare ca fiind formate din rabaturi comerciale, remize Bi risturnuri. 8abatul comercial se acordQ pentru defecte de calitate a stocurilor vDndute, remiza se acordQ pentru cantitati mari tranzac@ionate, iar risturnul se acordQ pentru rela@iile cu clientul din punct de vedere al volumului tranzac@iilor efectuate intr-o anumitQ perioadQ, de regulQ la sfDrBitul unui e&ercitiu financiar. 8educerile financiare se acordQ sub forma scontului de decontare datoritQ faptului ca societatea client Bi-a achitat obligatiile financiare Cn mod anticipat fa@Q de data scadentQ a facturii. ceste reduceri se pot acordQ sub douQ modalitQ@i : a. toate pe aceeaBi facturQ!varianta nr.1" ; b. pe facturi separate, Cn func@ie de clauzele contractuale Bi succesiunea opera@iunilor!varianta nr.+". !arianta nr.1 Societa@ea S ( T cumparQ marfuri de la un furnizor la un cost de achizi@ie de ,--.--- lei, /% 1>4. Un factura de achizi@ie sunt Cnscrise urmQtoarele reduceri comerciale Bi financiare : rabat 64, remizQ ,4 Bi scont de decontare!discount financiar" de 34. =nregistr8rile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele : a. Cntocmirea Bi prezentarea facturii de achizi@ie : - cost de achizi@ie : ,--.--- lei ; - rabat comercial : ,--.--- ; 64 9 3,.--- lei ; - remizQ : !,--.--- : 3,.---";,4 9 +3.+,- lei ; 9et comercial : ))1.'0( lei - scont de decontare : ..1.6,- ; 34 9 13.+,+,, lei ; 9et financiar : )$3.)4'20 lei /% : .+0..>6,, ; 1>4 9 01..1.,, lei 9et de plat8 : )$3.)4'20 ? 31.)1)20 + 0(4.41$ lei b. contabilizarea facturii de achizi@ie cu reduceri comerciale Bi financiare : !aloare ont debitor ont creditor 0$%.1&)20 .7. .7. ..1.6,361 .-1 01..1.,, ..+5 656 c. decontarea datoriei furnizorului : ont debitor ont creditor .-1 ,1+1 !aloare ,->.>1+ !aloare 0$%.1&)20 ,->.>1+ 13.+,+,,

=nregistr8rile contabile ;n contabilitatea v<nz8torului sunt urm8toarele : a. contabilizarea facturii de vDnzare : !aloare ont debitor ont creditor

!aloare

0$%.1&)20 ,->.>1+ 13.+,+,,

.7. .111 556

.7. 6-6 ..+6 !aloare ,->.>1+

0$%.1&)20 ..1.6,01..1.,,

b. decontarea crean@ei fa@Q de client : ont debitor ont creditor ,1+1 .111

!arianta nr.$ In factura initialQ este Cnscris numai un scont de decontare de 34. 8educerile comerciale sunt acordQte ulterior prin facturi separate. #entru a vedere corela@iile Cntre cele douQ variante se iau aceleasi valori. =nregistrarile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele : a. Cntocmirea Bi prezentarea facturii initiale : - costul dem achizi@ie : ,--.--- lei ; - scont de decontare : ,--.--- ; 349 1,.--- lei ; *et financiar : .0,.--- lei /% : .0,.--- ; 1>4 9 >+.1,- lei ; *et de plata : .0,.--- < >+.1,- 9 ,66.1,- lei b. contabilizarea facturii ini@iale de achizi@ie a mQrfurilor : !aloare ont debitor ont creditor 04$.10( .7. .7. ,--.--361 .-1 >+.1,..+5 656 c. Cntocmirea Bi prezentarea facturii ulterioare!cu reduceri comerciale" : - costul de achizi@ie : ,--.--- lei ; - rabat 64 : ,--.--- ; 64 9 3,.--- lei ; - remizQ ,4 : .5,.--- ;,4 9 +3.+,- lei ; *et comercial de redus : 3,.--- < +3.+,- 9 ,0.+,- lei - scont de decontare aferent reducerii : ,0.+,- ; 34 9 1.6.6,, lei ; *et financiar de redus : ,0.+,- : 1.6.6, , 9 ,5.,-+,, lei /% aferent reducerii : ,5.,-+,, ; 1>4 9 1-.63,,, lei *et de platQ de redus : ,5.,-+,, < 1-.63,,, 9 56.+30 lei d. contabilizarea facturii de reduceri comerciale : !aloare ont debitor ont creditor &3.43020 .7. .7. -,0.+,361 .-1 -1-.63,,, ..+5 656 !aloare &3.43020 -56.+30 -1.6.6,, !aloare 04$.10( ,66.1,1,.---

e. decontarea datoriei fa@Q de furnizori dupQ Cnregistrarea tuturor tipurilor de reduceri : %aloare datorie neta : ,66.1,- : 56.+30 9 ,->.>1+ lei Se observa ca valoarea netQ a datoriei fa@Q de furnizori este aceeaBi ca Cn varianta nr.1, atunci cand toate tipurile de reduceri erau Cnscrise Cn cadrul aceleiaBi facturi. ont debitor .-1 ont creditor ,1+1 !aloare ,->.>1+

=nregistr8rile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele : a. contabilizarea primei facturi de vDnzare ce con@ine numai un scont de decontare : !aloare ont debitor ont creditor !aloare 04$.10( .7. .7. 04$.10(

,66.1,1,.---

.111 556

6-6 ..+6

,--.-->+.1,!aloare -&3.43020 -,0.+,-1-.63,,,

b. contabilizarea facturii ulterioare ce con@ine reducerile comerciale : !aloare ont debitor ont creditor -&3.43020 .7. .7. -56.+30 .111 6-6 -1.6.6,, 556 ..+6

c. decontarea creantei fa@Q de client dupQ contabilizarea ambelor facturi ce con@in toate tipurile de reduceri : ont debitor ont creditor !aloare ,1+1 .111 ,->.>1+ Studiul de caz. nr.% : "!, la societa:ile de amanet pectele principale privind operatiunile de amanet vizeaza urmQtoarele: a. posesorul bunului primeste creditul solicitat Cn schimbul bunului lasat drept ga2 Bi se obliga sa-l restituie la data scadentei impreuna cu un comision practicat de societa@ea de amanet; b. posesorul bunului poate solicita la scadenta o reinnoire a termenului de rambursare a creditului primit anterior. Societa@ea V() incheie un contract de amanet cu o persoanQ fizicQ pentru un bun pentru un credit Cn valoare de ,--.--- lei. Contractul se Cncheie la data de -1.->.*. Durata contractului este de . luni !31.1+.*". Comisionul practicat de societatea de amanet este de +,4. Ea e&pirarea contractului, posesorul bunului va restitui cQtre societatea de amanet: - valoarea creditului: ,--.--- lei; - comision: 1+,.--- lei; - /% aferenta comisionului: +3.6,- lei; - valoarea finalQ de restituit: 5.0.6,- lei. =nregistrarile contabile ale societa:ii de amanet sunt urm8toarele: a. acordQrea creditului posesorului bunului amanetat: ont debitor +566 ont creditor ,311 !aloare ,--.--aferent

b. la scaden@Q posesorul bunului ramburseazQ valoarea totalQ: credit initial, comision, /% comisionului: ont debitor ont creditor !aloare ,311 .7. 5.0.6,+566 ,--.--6-. 1+,.--..+6 +3.6,-

Daca la e&pirarea contractului de amanet posesorul bunului nu restituie valoarea toatalQ a creditului, societatea de amanet are la dispozi@ie douQ variante: a. sQ pQstreze bunul Cn patrimoniu-varianta nr.1; b. sQ Cl valorifice astfel fel CncDt sQ-Bi poatQ recupera creditul acordat-varianta nr.+. !arianta nr.1 Societa@ea de amanet pastreazQ bunul Cn patrimoniu, iar prin naturQ bunului care face obiectul acestui contract aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizarea acestei opera@iuni economico-financiare se realizeazQ astfel: ont debitor ont creditor !aloare

3-3

+566

,--.---

!arianta nr.$ #entru aceastQ variantQ societatea de amanet trebuie sQ formeze pre@ul de vDnzare cu amQnuntul, adaosul comercial practicat de aceasta este de .,4: - valoare credit acordat7valoare de intrare a bunului: ,--.--- lei; - adaos comercial: ,--.--- ; .,4 9 ++,.--- lei; - /% : !,--.--- < ++,.---" ; 1>4 9 136.6,- lei; - pret de vDnzare cu amQnuntul: 05+.6,- lei. UnregistrQrile contabile Cn aceasta situa@ie sunt urmQtoarele: a. contabilizarea intrQrii Cn gestiune a bunului sub formQ de marfQ: ont debitor ont creditor 361 .7. +566 360 ..+0 b. vDnzarea bunului: ont debitor ,311 ont creditor .7. 6-6 ..+6

!aloare 05+.6,,--.--++,.--136.6,!aloare 05+.6,6+,.--136.6,-

c. descQrcarea de gestiune: ont debitor .7. 5-6 360 ..+0

ont creditor 361

!aloare 05+.6,,--.--++,.--136.6,-

DacQ la e&pirarea contractului de consigna@ie, posesorul bunului solicitQ prelungirea termenului de scaden@Q, valoare finala a creditului se recalculeazQ Cn func@ie de perioada de prelungire socilitate Bi procentul comisionului practicat de societatea de amanet Cn aceste situatii. #resupunem ca posesorul solicitQ o perioadQ de , luni, iar valoarea procentului este de 64 lunar. alcule financiare: - comision: !,--.---<1+,.---" ; 3,4 9 +10.6,- lei; - /% aferent comision: +10.6,- ; 1>4 9 .1.,5+,, lei; - /otal credit: ,--.--- < !1+,.--- < +3.6,-" < !+10.6,- < .1.,5+,," 9 >->.-5+,, lei. DacQ la scaden@Q posesorul se prezintQ Bi achitQ valoarea creditului reCnnoit7reclaculat, Cnregistrarea contabilQ este: ont debitor ont creditor !aloare ,311 .7. >->.-5+,, +566 ,--.--6-. 3.3.6,..+6 53.31+,, Daca la noua scaden@Q posesorul bunului solicitQ o noua prelungire a termenului de scaden@Q, atunci se va reCnnoi contractul de amanet printr-un act aditional Bi se reia procedura calculelor financiare anterioare.

In func@ie de clauzele contractuale, comisionul societa@ii de amanet poate fi re@inut din valoarea bunului evaluat la momentul semnQrii contractului, adicQ din ,--.--- lei. Se considerQ un comision de +,4. alcule financiare: - valoare bun evaluat: ,--.--- lei; - valoare comision: ,--.--- ; +,71+, 9 1--.--- lei; - /% aferentQ comisionului: 1--.--- ;1>711> 9 1,.>55 lei. UnregistrQrile Cn contabilitatea societatii de amanet sunt urmQtoarele: a. acordarea creditului : ont debitor ont creditor +566 ,311 b. rambursarea creditului: ont debitor ,311 ont creditor .7. +566 6-. ..+6

!aloare .--.--!aloare ,--.--.--.--0..-3. 1,.>55

In condi@iile noilor prevederi europene, fiscalitatea /% a Cnregistrat modificari conceptuale Cn mai multe domenii, elementele de noutate fiind Cn special la importuri Bi e&porturi, dar Bi la decontQrile intracomunitare ce reprezintQ aspect de noutate Bi vor fi dezbatute Cn numerele viitoare. In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de /% de 1>4, dar Codul fiscal prevede Bi alte cote de /% Cn func@ie de domeniul de activitate al agentului economic Bi natura tranzac@iilor realizate de cQtre acesta. In cadrul tranzac@iilor care diferQ de aceasta cota se men@ioneaza cota de >4 care este utilizatQ pentru urmQtoarele tipuri de tranzac@ii: a. dreptul de livrare Cn muzee, castele Bi alte obiective culturale; b. livrQri de manuale scolare, ziare Bi reviste; c. livrQrile de proteze de orice fel; d. livrQri de produse ortopedice; e. medicamente de uz uman Bi veterinar ; f. cazarea Cn secorul hotelier; g. Cnchirierea terenurilor amena2ate pentru camping. Cota de /% aplicabilQ este cea Cn vigoare la data la care ia naBtere faptul generator al /% .