Sunteți pe pagina 1din 57

CUPRINS

Introducere CAPITOLUL I: Balanta de verificare: definitie, functii, erori de calcul. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant

1.1 Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice

1.2 Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale 1.3 Functia de analiza a activitatii economice

1.4 Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de verificare.

CAPITOLUL II: Clasificarea si intocmirea balantelor de verificare.

2.1 Dupa natura conturilor pe care le contin

2.2 Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind

2.1.1

Balanta de verificare cu o singura egalitate

2.1.2.

Balanta de verificare cu doua serii de egalitati

2.1.3.

Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

2.1.4.

Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

2.2. Balantele de verificare ale conturilor analitice

2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile monofunctionale

2.2.1.1. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu un singur

etalon de evidenta

2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu doua

etaloane de evidenta

2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile bifunctionale

CAPITOLUL III: APLICATII CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ

2

INTRODUCERE

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale. Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor. Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi. In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor. Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de ”balanta”. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca ”pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare”. 1 Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.

1 Legea contabilitatii 82/91 - republicata

3

CAPITOLUL I

BALANTA DE VERIFICARE: DEFINITIE, FUNCTII, ERORI DE CALCUL

In categoria procedeelor specifice metodei contabilitatii se curpinde si balanta de verificare. Ea asigura respectarea in contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale, atat cu ocazia inregistrarii operatiilor cu elementele respective in ordine cronologica si sistematica, cat si cu ocazia calculelor aritmetice in formulele contabile compuse sau in conturi pentru stabilirea rulajelor, sumelor totale si a soldului, oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in contabilitatea curenta si a intocmirii unor bilanturi contabile reale si complete. Balanta de verificare se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din cartea-mare, care furnizeaza informatii in legatura cu soldurile initiale, miscarile sau rulajele intervenite intr-o anumita perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an) si soldurile finale, la data intocmirii ei. Prin insumarea pe categorii a informatiilor respective se obtine punctul de plecare al controlului aritmetic oferit de contabilitate asupra inregistrarilor efectuate, in scopul mentinerii egalitatii bilantiere. In procesul muncii practice de contabilitate, balanta de verificare indeplineste mai multe functii, dintre care:

1.1 Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi.

Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in

conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate.

1.2 Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant

Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea curenta a unitatii. Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui

4

exercitiu

8precedent.

care trebuie sa

corespunda

cu bilantul

de inchidere

a exercitiului

1.3 Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice

Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.

1.4 Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor

elementelor patrimoniale

Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor etc

2

1.5 Functia de analiza a activitatii economice

Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico - financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. 3 Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

1.6 Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de verificare

Balantele de verificare indeplinesc functia de control si identificare a erorilor de inregistrare prin intermediul egalitatilor care trebuie sa existe intre totalurile diferitelor coloane, precum si prin intermediul corelatiilor ce se stabilesc cu ajutorul lor. Neasigurarea unei egalitati sau a unei corelatii se datoreste existentei unei erori. Cu ajutorul balantei de verificare se pot descoperi o serie de erori, si anume:

- erori de intocmire a balantei de verificare -erori de inchidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale -erori de inregistrare in cartea-mare -erori de stabilire a sumelor din formulele contabile compuse.

2 Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii

3 Iacob Petru Pantea (coord.) „Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania”, Ed. Intel Credo, Deva,

1995.

5

Erorile de intocmire a balantei de verificarei se produc cu ocazia adunarii coloanelor sau transcrierii sumelor din registrul cartea-mare in formularul de balanta (ca urmare a inversarii cifrelor, a omiterii unor cifre care fac parte din suma respectiva sau a adaugarii unor cifre la suma respectiva, a preluarii altei sume dintr-un rand sau coloana alaturata etc.). identificarea erorilor de calcul se face prin repetarea calculelor, iar a celor de transcriere prin punctare, adica prin confruntarea tuturor sumelor transcrise din registrul cartea-mare in formularul de balanta de verificare.

Erorile de inchidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale se datoresc calculelor gresite efectuate cu ocazia adunarii sumelor debitoare sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale acestora. Identificarea lor se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte.

Erorile de inregistrare in cartea-mare se datoreaza reportarii gresite a sumelor din jurnal in cartea-mare sau de la o pagina la alta a registrului cartea- mare, ca de exemplu:

- omiterea reportarii in cartea-mare a sumei unui cont din articolele contabile intocmite in jurnal

- reportarea de doua ori a aceleiasi sume din jurnal in cartea-mare

- inregistrarea in cartea-mare a altei sume decat cea din jurnal, fie datorita

inversarii cifrelor, fie datorita omiterii unor cifre care fac parte din suma respectiva, fie datorita reportarii altei sume decat cea in cauza etc.

- reportarea sumei care trebuie trecuta in debitul unui cont din cartea-mare,

in credit, si invers

- reportarea gresita a totalului de pe o fila din cartea-mare pe alta fila etc.

Identificarea acestor erori se face prin punctare, adica prin confruntarea sumelor transcrise din jurnal in cartea-mare sau a reportarilor de la o pagina la alta a registrului cartea-mare.

Erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse se datoreaza adunarii gresite a sumelor in aceste formule contabile. Identificarea unor astfel de erori se asigura prin refacerea calculelor la formulele contabile compuse si prin punctarea unor astfel de inregistrari cu documentele care au stat la baza lor. Din cele de mai sus se observa ca posibilitatile de descoperire a erorilor cu ajutorul balantelor de verificare sintetice, prin intermediul egalitatilor dintre coloane sunt limitate, deoarece cu ajutorul lor se pot descoperi numai erorile care se bazeaza pe inegalitati, nu si cele care denatureaza insusi sensul inregistrarilor contabile. Din categoria erorilor care nu se pot descoperi cu ajutorul balantelor de verificare sintetice, fac parte urmatoarele: omisiunile de inregistrare a operatiilor, erorile de compensatie, erorile de imputatie si erorile de inregistrare in registrul jurnal.

Omisiunile de inregistrare constau in faptul ca operatia economica nu a fost inregistrata deloc, nici in contul debitor si nici in cel creditor. Identificarea unor astfel de erori este posibila fie in urma verificarii documentelor prin punctare

6

pentru a se vedea daca acestea au fost inregistrate in totalitate, fie in urma descoperirii unor documente care nu poarta pe ele mentiunea de inregistrare, fie ca urmare a reclamatiilor primite de la corespondenti in legatura cu operatiile respective.

Erorile de compensatie se datoreaza reportarii gresite a sumelor din documentele justificative in jurnal sau din jurnal in cartea-mare, in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si alta suma in minus, egala cu aceea trecuta in plus, in aceeasi parte a unuia sau a mai multor conturi, astfel incat pe total cele doua categorii de erori se compenseaza. Identificarea acestor erori este posibila datorita aparitiei de solduri finale nefiresti la unele conturi, cu ajutorul balantelor de verificare analitice sau in urma reclamatiilor primite de la terti. 15

Erorile de imputatie se datoreaza imputarii unei sume exacte ca marime din jurnal in cartea-mare, atat la debit, cat si la credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta, ci in alte conturi, care nu corespund continutului economic al operatiei respective. Identificarea acestor erori se face ca in cazul precedent. 16

Erorile de inregistrare in registrul jurnal se pot datora stabilirii gresite a conturilor corespondente, inregistrarii unei operatii de doua ori, atat la debit cat si la credit, inversarii formulei contabile sau intocmirii unei formule contabile corecte, dar cu alta suma mai mare sau mai mica, atat la debit cat si la credit. Si identificarea acestor erori se face ca in cazul erorilor de compensatie. Singura balanta de verificare cu ajutorul careia se pot descoperi aceste erori care nu influenteaza egalitatile este balanta-sah, si aceasta intrucat ea reda, pe langa cele trei serii de egalitati, si corespondenta conturilor. Astfel, balanta-sah ofera posibilitatea identificarii corespondentelor eronate de conturi, a erorilor de compensatie si a celor de imputatie.

1 5 FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti,

1998

16 IANAS GH. I.- Metode De Estimare La Inventar In Perioada Instabilitatii Monetare" - Ed. Lupta, Bucuresti, 1946

7

CAPITOLUL II CLASIFICAREA SI INTOCMIREA BALANTELOR DE VERIFICARE

Balantele de verificare a conturilor se clasifica dupa mai multe criterii, si anume:

2.1 Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante de verificare ale conturilor sintetice (generale) si balante de verificare ale conturilor analitice. Balantele de verificare ale conturilor sintetice se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o anumita perioada de gestiune. Balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elborarii balantei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Aceste balante se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice, care este una singura pe intreprindere, numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numarul conturilor care au fost desfasurate pe conturi analitice. 2.2 Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind, balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi: balante de verificare cu o egalitate, balante de verificare cu doua egalitati, balante de verificare cu trei egalitati si balante de verificare cu patru egalitati. Ele pot fi intocmite intr-o singura varianta sau in doua variante.

2.3 Balanta de verificare cu o singura egalitate Balanta de verificare cu o egalitate se prezinta in doua variante: fie ca balanta a sumelor, fie ca balanta a soldurilor. Ea cuprinde numai o singura egalitate:

Totalul sumelor debitoare (T sd ) = Totalul sumelor creditoare (T sc )

sau:

Totalul soldurilor finale debitoare (S fd )

Totalul soldurilor finale

= creditoare (S fc )

2.4 Balanta de verificare a conturilor cu doua egalitati Denumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din combinarea balantei sumelor cu balanta soldurilor. Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare.

8

Egalitatile sunt:

A) Totalul sumelor debitoare (T sd ) = Totalul sumelor creditoare (T sc )
B) Totalul soldurilor finale

Totalul soldurilor finale debitoare (S fd )

=

creditoare (S fc )

2.5 Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitati Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitati se caracterizeaza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:

a.balanta tabelara

b.balanta de verificare sah. Balanta de verificare cu trei egalitati a fost conceputa pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare cu una si cu doua egalitati. Pe baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati:

Totalul soldurilor initiale

creditoare (S fc )

A) Totalul soldurilor initiale debitoare (S fd )

B) Totalul rulajelor debitoare (R d ) = Totalul rulajelor creditoare (R c )

=

C) Totalul soldurilor finale debitoare (S fd )

Totalul soldurilor finale

= creditoare (S fc )

In plus, cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoare corelatie: totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verificare cu trei egalitati in forma tabelara, fata de balansa de verificare cu doua egalitati, ea prezinta su neajuns, si anume: desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate. Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah. Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic. Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah, intocmita dupa principiul matriceal. Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei egalitati, cu deosebirea ca aceste trei egalitati nu se mai obtin intre totalurile coloanelor perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente.

9

2.6 Balanta de verificare a conturilor cu patru egalitati Aceasta balanta reprezinta o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale. Din acest motiv, ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati:

A)

B)

C)

D)

Totalul sumelor debitoare din balanta (perioada precednta) (T sdp )

Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente (R d )

Totalul sumelor debitoare la data intocmirii balantei (T sdf )

Totalul soldurilor finale debitoare (S fd )

= Totalul sumelor creditoare din balanta (perioada precednta) (T scp )

= Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente (R c )

= Totalul sumelor creditoare la data intocmirii balantei (T scf ) Totalul soldurilor finale

= creditoare (S fc )

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel:

a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde

soldurile initiale debitoare si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare

b) la sfirsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date

privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare. Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare, balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns: nu reflecta rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la inceputul anului. Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin intocmirea unei balante de verificare cu cinci egalitati. Balantele de verificare se intocmesc, de regula, la sfarsitul unei perioade de

gestiune, luna, trimestru, semestru sau an, si ori de cate ori necesitatile impun acest lucru, in scopul verificarii exactitatii inregistrarilor contabile. Pentru intocmirea unei balante de verificare se procedeaza astfel :

- se trec operatiile din jurnale in cartea-mare pana la data cand urmeaza sa se intocmeasca balanta de verificare - se totalizeaza sumele din debitul si creditul fiecarui cont deschis in cartea-mare (solduri initiale, rulaje, solduri totale, solduri finale) in formularul de balanta de verificare

- se aduna coloanele balantei de verificare, iar totalurile stabilite in cadrul

10

fiecarei perechi de coloane (debitoare-creditoare) trebuie sa fie egale intre ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite in cadrul balantei de verificare, trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din registrul jurnal. Pentru exemplificarea modului de intocmire a balantelor de verificare si elucidarea functiilor acestora, se porneste de la un bilant contabil initial si se presupun cateva operatii economice si financiare din cadrul unui trimestru, care se inregistreaza in ordine cronologica si sitematica.

Bilant

incheiat la data de 31 decembrie 2009

ACTIV

PASIV

DENUMIREA POSTURILOR

SUME (RON)

DENUMIREA POSTURILOR

SUME (RON)

Mijloace fixe Materii prime Disponibil la banca Numerar in casierie

10.000.000

Capital social

10.100.000

500.000

Furnizori

600.000

1.000.000

Creditori diversi

400.000

10.000

Credite bancare pe termen scurt

410.000

TOTAL ACTIV

11.510.000

TOTAL PASIV

11.510.000

Operatiile care au loc in primul trimestru al anului 2010, sunt:

IN LUNA IANUARIE:

1. Se achizitioneaza de la furnizori, mijloace fixe in valoare de 1.500.000 RON.

2. Se inregistreaza statul de plata a salariilor cuvenite personalului intreprinderii in suma de 600.000 RON.

3. Se inregistreaza impozitul pe salarii cuvenit bugetului statului in suma de 182.000 RON si contributia la pensia suplimentara, in suma de 18.000 RON.

4. Se ridica din disponibilul de la banca suma de 400.000 RON, necesara pentru plata salariilor.

5. Se platesc salariile cuvenite personalului intreprinderii, in suma de 400.000 RON.

6. Se vireaza la bugetul statului si la bugetul asigurarilor sociale sumele

datorate. Nota: Unitatea care face obiectul exemplificarii este scutita de plata TVA.

IN LUNA FEBRUARIE:

7. Se achita din disponibilul unitatii patrimoniale de la banca datoria fata de furnizor, in suma de 100.000 RON.

11

8.

Se receptioneaza materiile prime primite de la furnizor la pret de facturare de 200.000 RON, pentru care se inmaneaza un efect comercial de platit in suma de 100.000 RON.

9. Se achita din disponibilul intreprinderii de la banca, cheltuielile de

transport pentru materiile prime aprovizionate, in suma de 8.000 RON. Contabilitatea materialelor este organizata la costul efectiv de aprovizionare. 10.Se achita la termenul stabilit, din disponibilul intreprinderii de la banca, efectul comercial de platit in suma de 100.000 RON. 11.Se obtine de la banca un credit pe termen scurt, in suma de 150.000 RON.

IN LUNA MARTIE:

12.Se reduce capitalul social cu suma de 2.000.000 RON, care se va rambursa actionarilor. 13.Se restituie din disponibilul de la banca un credit pe termen scurt, in suma de 130.000 RON. 14.Se ridica din disponibilul de la banca suma de 8.000 RON necesara pentru decontarea unor avansuri spre decontare. 15.Se acorda unui salariat al intreprinderii un avans spre decontare in suma de 5.000 RON. 16.Se depune din casierie la banca suma de 3.000 RON. 17.Se achita unui creditor suma de 200.000 RON, din disponibilul intreprinderii de la banca. In continuare, aceste operatii economice si financiare se inregistreaza in ordine cronologica in jurnal, sub forma de formule contabile.

Inregistrarea operatiilor economice si financiare in jurnal

Nr

Data

Conturi Corespondente

Debit

Credit

.

1

08.I

„Mijloace fixe”

=

„Furnizori de

1.500.000

1.500.000

 

imobilizari”

2

19.I

„Cheltuieli cu

=

„Personal-

600.000

600.000

remuneratiile

remuneratii

personalului”

datorate”

3

19.I

„Personal-

=

„Impozitul pe

200.000

182.000

remuneratii

salarii”

datorate”

„Asigurari

18.000

sociale”

4

20.I

„Casa”

=

„Conturi curente la banci”

400.000

400.000

5

23.I

„Personal-

=

„Casa”

400.000

400.000

remuneratii

12

 

datorate”

   

6 24.I

„Impozitul pe

=

„Conturi curente la banci”

182.000

200.000

salarii”

„Asigurari

18.000

sociale”

7 07.II

„Furnizori”

=

„Conturi curente la banci”

100.000

100.000

8 17.II

„Materii prime”

=

„Efecte de platit” „Furnizori”

200.000

100.000

 

100.000

9 20.II

„Materii prime”

=

„Conturi curente la banci”

8.000

8.000

10 23.II

„Efecte de platit”

=

„Conturi curente la banci”

100.000

100.000

11 26.II

„Conturi curente la banci”

=

„Credite bancare pe termen scurt”

150.000

150.000

12 06.III

„Capital social”

=

„Decontari cu asociatii privind capitalul”

2.000.000

2.000.000

13 14.III

„Credite bancare pe termen scurt”

=

„Conturi curente la banci”

130.000

130.000

14 20.III

„Casa”

=

„Conturi curente la banci”

8.000

8.000

15 21.III

„Avansuri de

=

„Casa”

5.000

5.000

trezorerie”

16 22.III

„Conturi curente la banci”

=

„Casa”

3.000

3.000

17 25.III

„Creditori

=

„Conturi curente la banci”

100.000

100.000

diversi”

 

Total la data de 31.03

6.104.000

6.104.000

Dupa inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in jurnal, acesta se totalizeaza fila cu fila si prin reportare, pe total perioada gestiune. Sumele din coloanele debitoare si creditoare ale jurnalului, obtinute in urma totalizarii, trebuie sa fie egale intre ele. 4 Din jurnal, operatiile respective se reporteaza formula cu formula si se grupeaza dupa natura si continutul lor economic in ordine sistematica, pe conturi distincte in cartea-mare, unde sunt trecute si sumele din bilant, ca solduri initiale. Dupa efectuarea acestor inregistrari, se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise in cartea-mare si se stabileste soldul final, care reprezinta existentul de mijloace economice si surse de finantare la un moment dat.

4 Mihai Aristotel Ungureanu (coord.) „Finante Publice”, Ed. Independenta Economica, Braila, 2000

13

Inregistrarea operatiilor economice si financiare in cartea-mare

 

1.

„Capital social”

Debit

Credit

1.I

Sold initial

-

-

10.100.000

6.III

Decontari cu asociatii privind capitalul

12

2.000.000

-

31.III

Sold final creditor

-

8.100.000

-

 

10.100.000

10.100.000

 

2.

„Mijloace fixe”

Debit

Credit

1.I

Sold initial

-

10.000.000

-

8.I

Furnizori de imobilizari

1

1.500.000

-

31.III

Sold final debitor

-

-

11.500.000

 

11.500.000

11.500.000

 

3.

„Materii prime”

Debit

Credit

1.I

Sold initial

-

500.000

-

17.II

Efecte de platit

8

100.000

-

17.II

Furnizori

8

100.000

-

20.II

Conturi curente la banci

9

8.000

-

31.III

Sold final debitor

-

-

708.000

 

708.000

708.000

 

4. „Furnizori”

Debit

Credit

1.I

Sold initial

-

-

600.000

7.II

Conturi curente la banci

7

100.000

-

17.II

Materii prime

8

-

100.000

31.III

Sold final creditor

-

600.000

-

 

700.000

700.000

 

5. „Efecte de platit"

 

Debit

Credit

17.II

Materii prime

8

-

100.000

23.II

Conturi curente la banci

10

100.000

-

 

100.000

100.000

 

6. „Furnizori de imobilizari”

 

Debit

Credit

8.I

Mijloace fixe

1

-

1.500.000

31.III

Sold final creditor

-

1.500.000

-

 

1.500.000

1.500.000

 

7. „Personal-remuneratii datorate”

 

Debit

Credit

19.I

Cheltuieli cu remuneratiile personalului

2

-

600.000

19.I

Impozitul pe salarii

3

182.000

-

19.I

Asigurari sociale

3

18.000

-

23.I

Casa

5

400.000

-

 

600.000

600.000

14

 

8. „Asigurari sociale”

Debit

Credit

19.I

Personal-remuneratii datorate

3

-

18.000

24.I

Conturi curente la banci

6

18.000

-

 

18.000

18.000

 

9. „Impozitul pe salarii”

Debit

Credit

19.I

Personal-remuneratii datorate

3

-

182.000

24.I

Conturi curente la banci

6

182.000

-

 

182.000

182.000

 

10. „Decontari cu asociatii privind capitalul”

Debit

Credit

6.III

Capital social

12

-

2.000.000

31.III

Sold final creditor

-

2.000.000

-

 

2.000.000

2.000.000

 

11. „Avansuri de trezorerie”

Debit

Credit

21.III

Casa

15

5.000

-

31.III

Sold final debitor

-

-

5.000

 

5.000

5.000

 

12. „Creditori diversi”

Debit

Credit

1.I

Sold initial

-

-

400.000

25.III

Conturi curente la banci

17

100.000

-

31.III

Sold final creditor

-

300.000

-

 

400.000

400.000

 

13. „Conturi curente la banci”

Debit

Credit

1.I

Sold initial

-

1.000.000

-

20.I

Casa

4

-

400.000

24.I

Impozitul pe salarii

6

-

182.000

24.I

Asigurari sociale

6

-

18.000

7.II

Furnizori

7

-

100.000

20.II

Materii prime

9

-

8.000

23.II

Efecte de platit

10

-

100.000

26.II

Credite bancare pe termen scurt

11

150.000

-

14.III

Credite bancare pe termen scurt

13

-

130.000

20.III

Casa

14

-

8.000

22.III

Casa

16

3.000

-

25.III

Creditori diversi

17

 

- 100.000

31.III

Sold final debitor

-

 

- 107.000

 

1.153.000

1.153.000

15

 

14. „Credite bancare pe termen scurt”’

Debit

Credit

1.I

Sold initial

-

 

- 410.000

26.II

Conturi curente la banci

11

 

- 150.000

14.III

Conturi curente la banci

13

130.000

-

31.III

Sold final creditor

-

430.000

-

 

560.000

560.000

 

15. „Casa”

Debit

Credit

1.I

Sold initial

-

10.000

-

20.I

Conturi curente la banci

4

400.000

-

23.I

Personal-remuneratii datorate

5

-

400.000

20.III

Conturi curente la banci

14

8.000

-

21.III

Avansuri de trezorerie

15

-

5.000

22.III

Conturi curente la banci

16

-

3.000

31.III

Sold final debitor

-

-

10.000

 

418.000

418.000

 

16. „Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

Debit

Credit

19.I

Personal-remuneratii datorate

2

600.000

-

31.III

Sold final debitor

-

-

600.000

 

600.000

600.000

In continuare, pe baza datelor din cartea-mare stabilite dupa inchiderea tuturor conturilor, se intocmeste balanta de verificare, al carei formular cuprinde doua coloane comune pentru orice tip de balanta (numarul paginii din cartea-mare si denumirea conturilor) si mai multe coloane-pereche specifice, in functie de numarul egalitatilor.

2.1. Balantele de verificare ale conturilor sintetice

2.1.1. Balanta de verificare cu o serie de egalitati

a) Balanta de verificare a sumelor cuprinde pe cele doua coloane-pereche totalul sumelor debitoare si creditoare ale conturilor din cartea-mare, la data intocmirii ei, in care trebuie sa existe egalitatea:

Totalul sumelor debitoare (

d) = Totalul sumelor creditoare (

c)

Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile initiale debitoare de la inceputul anului, plus rulajele debitoare ale conturilor de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei de verificare. Totalul sumelor creditoare se compune din soldurile initiale creditoare de la inceputul anului, plus rulajele creditoare ale conturilor de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei de verificare. Inscrierea elementelor respective se face separat pentru fiecare cont.

16

Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si a doua corelatie, potrivit careia, totalurile sumelor din debitul si respectiv din creditul tuturor conturilor conturilor din cartea-mare, adica totalurile balantei de verificare a sumelor, trebuie sa fie egale cu totalurile din coloanele de sume debitoare si creditoare ale jurnalului, la care s-au adunat soldurile initiale luate din bilant. Daca aceste corelatii nu sunt satisfacute, inseamna ca exista o eroare de inregistrare a operatiilor economice, de reportare a inregistrarilor din jurnal in cartea-mare sau chiar eventuale greseli de calcul. Deci aceasta balanta de verificare indeplineste functia de control al exactitatii inregistrarilor efectuate. Totodata balanta de sume indeplineste si functia de grupare si centralizare a datelor contabilitatii curente, permitand prin aceasta conducerii unitatilor patrimoniale sa cunoasca intreaga situatie economico-financiara a acestora la data respectiva. 5 Modelul balantei de verificare a sumelor intocmita la data de 31 martie 2010, pe baza inregistrarilor de mai sus, se prezinta astfel:

Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag

 

Sume totale

din cartea

Denumirea conturilor

Debitoare

Creditoare

mare

1

„Capital social”

2.000.000

10.100.00

2

„Mijloace fixe”

11.500.000

-

3

„Materii prime”

708.000

-

4

„Furnizori”

100.000

700.000

5

„Efecte de platit”

100.000

100.000

6

„Furnizori de imobilizari”

-

1.500.000

7

„Personal-remuneratii datorate”

600.000

600.000

8

„Asigurari sociale”

18.000

18.000

9

„Impozitul pe salarii”

182.000

182.000

10

„Decontari cu asociatii privind capitalul”

-

2.000.000

11

„Avansuri de trezorerie”

5.000

-

12

„Creditori diversi”

100.000

400.000

13

„Conturi curente la banci”

1.153.000

1.046.000

14

„Credite bancare pe termen scurt”

130.000

560.000

15

„Casa”

418.000

408.000

16

„Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

600.000

-

 

TOTAL

17.614.000

17.614.000

5 Ristea Mihai, Oprea Calin „Contabilitate generala”, Ed. Independenta Economica, Bucuresti, 2009

17

b) Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu balanta de verificare a sumelor, cu deosebirea ca in locul celor doua coloane-perechi de sume, cuprinde doua coloane-perechi de solduri finale, una pentru soldurile finale debitoare si cealalta pentru soldurile finale creditoare, intre care prin totalizare, trebuie sa existe egalitatea:

Total solduri finale debitoare (

Sfd) = Total solduri finale creditoare (

Sfc)

Deci si aceasta balanta de verificare, prin egalitatea respectiva, satisface cerintele functiei de control al exactitatii datelor inregistrate in conturi. Totodata, prezentand situatia economico-financiara a unitatii patrimoniale la un moment dat, prin soldurile finale debitoare si creditoare ale conturilor, aceasta balanta sta la baza intocmirii bilantului contabil si permite conducerii unitatii sa cunoasca rezultatele activitatii sale la perioade scurte de timp, respectiv, in intervalul dintre doua bilanturi. 6 Modelul unei astfel de balante de verificare, intocmita la data de 31 martie, pe baza acelorasi inregistrari se prezinta astfel:

Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag

 

Sume totale

din cartea

Denumirea conturilor

Debitoare

Creditoare

mare

1

„Capital social”

-

8.100.000

2

„Mijloace fixe”

11.500.000

-

3

„Materii prime”

708.000

-

4

„Furnizori”

-

600.000

5

„Furnizori de imobilizari”

-

1.500.000

6

„Decontari cu asociatii privind capitalul”

-

2.000.000

7

„Avansuri de trezorerie”

5.000

-

8

„Creditori diversi”

-

300.000

9

„Conturi curente la banci”

107.000

-

10

„Credite bancare pe termen scurt”

-

430.000

11

„Casa”

10.000

-

12

Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

600.000

-

 

TOTAL

12.930.000

12.930.000

6 COJOCARU D.- Consideratii Privind Bilantul Fiscal" - Revista Finante, Credit, Contabilitate, Nr. 2-3 / 1997

18

2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati

Aceasta balanta de verificare, fiind rezultatul combinarii balantei de sume cu balanta de solduri, motiv pentru care se mai numeste si balanta de verificare a sumelor si soldurilor, are la baza egalitatile:

Total solduri initiale debitoare (

Sd) = Total solduri initiale creditoare (

Sc)

Total solduri finale debitoare (

Sfd) = Total solduri finale creditoare (

Sfc)

De asemenea, ea cumuleaza corelatiile si functiile celor doua tipuri de balante de verificare din a caror combinare rezulta. Modelul unei astfel de balante de verificare, intocmita la data de 31 martie, pe baza acelorasi inregistrari se prezinta astfel:

Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010

NR. PAG DIN CARTEA MARE

 

SUME TOTALE

SOLDURI FINALE

DENUMIREA CONTURILOR

DEBITOARE

CREDITOARE

DEBITOARE

CREDITOARE

1

„Capital social”

2.000.000

10.100.00

-

8.100.000

2

„Mijloace fixe”

11.500.000

-

11.500.000

-

3

„Materii prime”

708.000

-

708.000

-

4

„Furnizori”

100.000

700.000

-

600.000

5

„Efecte de platit”

100.000

100.000

-

-

6

„Furnizori de imobilizari”

-

1.500.000

-

1.500.000

7

„Personal-remuneratii datorate”

600.000

600.000

-

-

8

„Asigurari sociale”

18.000

18.000

-

-

9

„Impozitul pe salarii”

182.000

182.000

-

-

10

„Decontari cu asociatii privind capitalul”

-

2.000.000

-

2.000.000

11

„Avansuri de trezorerie”

5.000

-

5.000

-

12

„Creditori diversi”

100.000

400.000

-

300.000

13

„Conturi curente la banci”

1.153.000

1.046.000

107.000

-

14

„Credite bancare pe termen scurt”

130.000

560.000

-

430.000

15

„Casa”

418.000

408.000

10.000

-

16

„Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

600.000

-

600.000

-

 

TOTAL

17.614.000

17.614.000

12.930.000

12.930.000

 

Egalitatea I

Egalitatea a II-a

2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

Pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare si pentru a satisface cerintele muncii de analiza si conducere la un nivel superior, s-a creat balanta de verificare cu trei serii de egalitati. Prin faptul ca aceasta balanta cuprinde pe coloane distincte soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor, motiv pentru care se mai numeste si balanta de rulaje cu solduri initiale si finale, ea exprima cu ajutorul rulajelor, mijloacele economice si sursele de finantare in dinamica lor, adica volumul valoric al activitatii desfasurate pe o anumita perioada, iar cu ajutorul soldurilor, existentele de

19

mijloace economice si surse de finantare la un moment dat. Astfel se inlatura neajunsurile balantei de verificare cu doua serii de egalitati. Indiferent de varianta in care se prezinta din punct de vedere grafic, sub forma tabelara sau sub forma matriceala, acest tip de balanta cuprinde urmatoarele trei serii de egalitati : 7

Total solduri initiale debitoare (

Totalul rulajelor debitoare (

Total solduri finale debitoare (

Sd) = Total solduri initiale creditoare (

Sc)

Rd) = Totalul rulajelor creditoare (

Sfd) = Total solduri finale creditoare (

Rc)

Sfc)

Deci, cu ajutorul balantei de verificare cu trei egalitati se satisfac atat functiile balantelor precedente, cat si functia de analiza a activitatii economice la un nivel superior. Totodata, pe baza acestei balante se pot stabili, in plus, urmatoarele corelatii:

- egalitatea dintre totalul rulajului din balanta si totalul rulajului din registrul

jurnal

- identitatea soldurilor finale din balanta de verificare intocmita la sfarsitul perioadei precedente cu soldurile initiale din balanta perioadei curente - identitatea soldurilor finale din balanta perioadei curente cu soldurile initiale din balanta de verificare a perioadei viitoare. Modelul balantei cu trei serii de egalitati in varianta tabelara, intocmita la data de 31 martie pe baza inregistrarilor din cartea-mare se prezinta astfel:

Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010

   

SOLDURI INITIALE

RULAJE ALE PERIOADEI CURENTE

SOLDURI

FINALE

DENUMIREA CONTURILOR

D

C

D

C

D

C

1

„Capital social”

-

10.100.000

2.000.000

-

-

8.100.000

2

„Mijloace fixe”

10.000.000

 

- 1.500.000

-

11.500.000

-

3

„Materii prime”

500.000

 

- 208.000

-

708.000

-

4

„Furnizori”

-

600.000

100.000

100.000

-

600.000

5

„Efecte de platit”

-

-

100.000

100.000

-

-

6

„Furnizori de imobilizari”

-

-

-

1.500.000

-

1.500.000

7

„Personal-remuneratii datorate”

-

-

600.000

600.000

 

- -

8

„Asigurari sociale”

-

-

18.000

18.000

 

- -

9

„Impozitul pe salarii”

-

-

182.000

182.000

 

- -

10

„Decontari cu asociatii privind capitalul”

-

-

-

2.000.000

-

2.000.000

11

„Avansuri de trezorerie”

-

-

5.000

-

5.000

-

12

„Creditori diversi”

-

400.000

100.000

-

-

300.000

13

„Conturi curente la banci”

1.000.000

-

153.000

1.046.000

107.000

-

14

„Credite bancare pe termen scurt”

-

410.000

130.000

150.000

-

430.000

15

„Casa”

10.000

 

- 408.000

408.000

10.000

-

16

„Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

-

 

- 600.000

-

600.000

-

 

TOTAL

11.510.000

11.510.000

6.104.000

6.104.000

12.930.000

12.930.000

 

Egalitatea I

Egalitatea a II-a

Egalitatea a III-a

7 COLASSE B.- Contabilitate Generala, Editia A 4-a" - Traducere Din Limba Franceza De Tabara N., Editura Moldova, Iasi, 1995

20

A doua varianta a balantei de verificare cu trei serii de egalitati, o constituie balanta-sah. Necesitatea folosirii acestei variante de balanta a reiesit din faptul ca in forma tabelara, balanta tabelara cu trei serii de egalitati reflecta numai volumul valoric al activitatii desfasurate pe o perioada data, dar nu furnizeaza informatii asupra naturii operatiilor efectuate, implicate de nevoile de analiza adancita a activitatii intreprinderii. Intrucat natura operatiilor efectuate este reflectata prin corespondenta conturilor, s-a impus necesitatea crearii balantei-sah spre a permite redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice si financiare ale perioadei expirate. Cu ajutorul acestui tip de balanta se descopera nu numai daca s-a respectat dubla inregistrare, lucru ce se putea constata si cu ajutorul balantelor prezentate anterior, ci si daca a fost debitat sau creditat contul corespunzator continutului economic al operatiei efectuate. Deci, se face atat un control aritmetic, cat si de fond, evitandu-se erorile determinate de nerespectarea dublei inregistrari. Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unui tablou intocmit dupa principiul matriceal (asemanator cu o tabla de sah). Cu ajutorul ei, cele trei egalitati nu se mai obtin intre coloanele-perechi, ca in varianta tabelara, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din luna curenta sunt redate pe conturi corespondente. Pentru exemplificarea aparitiei balantei de verificare sah si a principiului sau de intocmire, se poate folosi oricare dintre conturile redate anterior sub forma sistematica cu ajutorul fiselor registrului cartea-mare. In cazul de fata se va folosi contul „Casa” care, in fisele registrului respectiv, se prezinta astfel:

 

„Casa”

Debit

Credit

   

Numarul

 

Data

Explicatii

pozitiei in

Sume

jurnal

Debitoare

Creditoare

1.I

Sold initial

-

10.000

-

20.I

Conturi curente la banci

4

400.000

-

23.I

Personal-remuneratii datorate

5

-

400.000

20.III

Conturi curente la banci

14

8.000

-

21.III

Avansuri de trezorerie

15

 

- 5.000

22.III

Conturi curente la banci

16

 

- 3.000

31.III

Sold final debitor

-

 

- 10.000

 

TOTAL

-

418.000

418.000

Din modelul acestui cont se observa ca pentru inregistrarea tuturor operatiilor s-a indicat contul corespondent debitor sau creditor, asa cum se procedeaza de altfel pentru fiecare cont deschis in registrul cartea-mare. Pornind de la faptul ca in cadrul contabilitatii orice operatie economica supusa inregistrarii este reflectata de doua ori, o data in debitul unui cont si a doua oara in creditul altui cont, se poate trage concluzia ca aceasta dubla clasare (inregistrare) se poate realiza cu ajutorul unei matrice, randurile corespunzand

21

primei clasari, iar coloanele celei de-a doua clasari, intrucat datele se inscriu concomitent atat pe randuri cat si pe coloane. 8 Aplicand acest principiul de mai sus la contul ”Casa” redarea lui sub forma de matrice se prezinta in felul urmator:

„Casa”

   

Credit

         

Total

 

Total

Nr.

crt

 

Sold

initial

Casa

Conturi

curente

Personal

remuneratii

Avansuri

de

rulaj

debitor

sume

debitoare

.

Debit

la banci

datorate

trezorerie

(

Rd)

(

Sd)

1.

Casa

10.00

0

(4)

0

0

408.00

418.000

0

400.000

(14)

0

8.000

2.

Conturi

0

(16)

0

0

0

 

0

 

0

curente la

3.000

   

banci

3.

Personal

0

(5)

0

0

0

 

0

 

0

remuneratii

400.00

   

datorate

0

4.

Avansuri

0

(15)

0

0

0

 

0

 

0

de

5.000

   

trezorerie

5.

Total rulaj

0

408.00

0

0

0

 

0

 

0

creditor

0

   

(

Rc)

6.

Sold final

             

(Sfd)

0

10.000

0

0

0

 

0

 

0

7.

Total sume

             

creditoare

0

418.00

0

0

0

0

 

0

 

0

(

Sc)

   

Din acest tablou rezulta ca pentru inregistrarea operatiilor economice in matrice, este suficient sa cunoastem denumirea sau simbolul contului debitat si denumirea sau simbolul contului creditat. Cunoscandu-se acestea, suma se inscrie in casuta intersectiei randului (liniei) pe care este plasat contul debitat cu coloana pe care este plasat contul creditat. Daca in casuta exista o suma inscrisa anterior, noua suma se adauga la suma deja inscrisa. De exemplu, in casuta de la intersectia randului contului „Casa” cu coloana contului „Conturi curente la banci”, pentru operatia 4 se inscrie suma de 400.000 lei, iar pentru operatia 14 se inscrie suma de 8.000 lei, astfel incat in final apare suma totala de 408.000 lei in aceeasi casuta. Totalul sumelor tuturor conturilor de pe randurile orizontale trebuie sa fie identic cu cel din coloanele verticale, in caz contrar inseamna ca s-au comis anumite erori.

8 FELEAGA N.- Dincolo De Frontierele Vagabondajului Contabil" - Ed. Economica, Bucuresti, 1997-

22

Din prezentarea matriceala a contului „Casa” rezulta doua matrice: una sub forma de vector-linie, iar alta sub forma de vector-coloana, care au proprietatea ca suma elementelor fiecareia dintre ele este egala. Aceasta inseamna ca intotdeauna sumele inregistrate in debit trebuie sa fie egale cu cele inregistrate in credit ca rezultat al dublei inregistrari; daca cele doua matrice nu sunt egale, inseamna ca s- au facut greseli de inregistrare si echilibrul dublei inregistrari nu a fost respectat. 10 Pe baza acelorasi inregistrari, balanta de verificare-sah intocmita la sfarsitul lunii martie se bazeaza pe cele trei serii de egalitati care se stabilesc astfel:

a)in patratelul de la intretaierea primei coloane, in care se inscriu soldurile initiale debitoare, cu primul rand, pe care se inscriu soldurile initiale creditoare, se inscrie o singura data totalul soldurilor si se stabileste prima egalitate; b)in patratelul de la intretaierea penultimei coloane, in care se inscrie, prin insumare pe randuri, rulajul total debitor al fiecarui cont, cu penultimul rand, pe care se inscrie prin insumare pe coloane, rulajul total creditor al fiecarui cont, se inscrie o singura data totalul rulajelor si se obtine a doua egalitate; c)in patratelul de la intretaierea ultimei coloane, in care se inscriu soldurile finale creditoare, cu ultimul rand, pe care se inscriu soldurile finale debitoare, se trece o singura data totalul soldurilor finale, marcand astfel a treia egalitate a balantei. 9

9 FELEAGA N.- Controverse Contabile" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996 10 FELEAGA N.- Imblanzirea Junglei Contabilitatii" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996

23

Balanta de verificare-sah

intocmita la 31 martie 2010

   

Credit

Sold

Capital

Mijloace

Materii

Furnizori

Efecte

Furnizori

Personal

Asigu-

Impo-

Decontari

Avan-

Credi-

Conturi

Credite

Casa

Cheltuieli

 

Total

Sold

 

initial

social

fixe

prime

de

de

remune-

rari

zitul pe

cu

suri de

tori

curente

bancare

cu

rulaj

final

debitor

platit

imobili-

ratii

sociale

salarii

asociatii

trezorerie

diversi

la banci

pe

remune-

debitor

creditor

(Sid)

zari

datorate

privind

termen

ratiile

(

Rd)

(Sfc)

capitalul

scurt

persona-

 

Debit

lului

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

 

R

S

0

Sold initial

11.510.00

10.100.00

0

0

600.000

0

0

0

0

0

0

0

400.00

0

410.00

0

0

 

0

0

creditor

0

0

0

0

 

(Sic)

1

Capital

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

2.000.00

0

0

0

0

0

0

2.000.00

8.100.000

social

0

 

0

2

Mijloace

10.000.00

0

0

0

0

0

1.500.00

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1.500.00

0

fixe

0

0

 

0

3

Materii

500.000

0

0

0

100.000

100.00

0

0

0

0

0

0

0

8.000

0

0

0

208.000

0

prime

0

4

Furnizori

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

100.000

0

0

0

100.000

600.000

5

Efecte de

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

100.000

0

0

0

100.000

0

platit

6

Furnizori de

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

 

0

1.500.000

imobilizari

 

7

Personal

0

0

0

0

0

0

0

0

18.000

182.00

0

0

0

0

0

400.00

0

600.000

0

remuneratii

0

0

datorate

8

Asigurari

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

18.000

0

0

0

18.000

0

sociale

9

Impozitul pe

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

182.000

0

0

0