I5O DANsULMAsTILo(

GcNL^LGoasr tsrd{E

151

preFdecifile morale, carc au blocar cercetara psiho_ loic{ impudnd credinla ct exista o naturi _ prin de6.

lltlul'r"si gnebcaa vointei de purer., ar rrebui sa redevinl regala $blntetor inrrucir ea reprezin$ adevdrara cale carreprobhrnele hmddmenrale-r.Dupl cum )tim, ea se procup, de interiorut fiinti umdne. Doar ca pnrfu Nretzsrh, interioritarea$i eul, ca arare, sunt simpl mvenhr t'toTofice. Nicj macdr vointa de pureft nu con. shtuie o nour prorunTimea omutui Desprece atrfel d. Inrenor'ratepoate fi arunci vorbdt Asd cum am draht mtr'un cdpitol anrerior,\ ointa de pure. esreun tul de ,.rme rntriodrt,'d forretorcdrp. inrr_u locanumjtgi Ia h momcnr dat. se afla in dr<puu, d;nd nasrere una .orurSurarude putere cu srabitirare proviTorie. ta esF nn ril'i!trrl! ctoarin calirarede foru ordonarodre a res_ contrgura rii Tocrnarvointa Pectivei depureredin fdprele necuresr pre/enle nu a fosrobserydta, crdeNier.zschq ea rud permanmrascunsth spatet idealur or morare. uenedlogia. in caliraredepsihotogie, trebuiesi scoau la rveall dcesr elemenr trerut sub t.lcere inrr o ordne n8uroasa:. fiziologia>i psfioloSid ofer. mdteridtulpen_ ru nterprerareamedica la.Sarcina celerdinumd estde a stdbih dac) anumile fapte sut simplofte de unel malddii.Or, acsrtucru esteposibit doa;dac; raporrdm laptut rspech\ Ia originitesate.Ddrla origini te oncarui renomen,a| oricarei idi, ate oricarei credinte se afld tocrnaifo4le caracfioneaz{ in faptul, idea ori crdinla respecttvi.Mar muJr.a(esreoriSini sunr chiar voinlele oe purerece aclioneaz: in raportut dcetorforre. in acsr Punct, genealogia se spdjin pe tipoloSia forletor qi, deo-rr5A 5. pp .18.3v (8R,62 3 , P P . 3 r - 1 3 ) . 7I rsA 5. 2Ra (CM,l, E 17, p. ?At). P

aolulur p. siholosia,vizutr ca,,m;rfolosi

|\,trivl, pe caa vointlor de Putere Ea estechemat' sI i,uu"a. piintr-'rn demers interpretativ, dac, intr-un anurnrt luc;u Gntr-o idee sau o crdinta)estedominantl o Idrli activi sau, dimPotrive, una reactivl Totodata,ea rtrLruie si valueze tipul voinli d PutE care s f\prim, in rcspectiva aonfiSuratie a forlelor, stabilind n.ici aceastaeste afirmative sau negativa Abia in acest r'.,ncl isi fdceaprnlia filozoful Dacr lizioloSul' Psihodo'r r olog,studia/r poate$ide ajurap i,';ul'i m"dicui, si;pb prri, filozoful ite dator sa medieze intre acttia r, inarmat cu toate lnformaliile loa sd dea un verdict unir.,r pnvitor la valoara evdluarilor ()i ' interPretlrilor) s; a\umeo , 1 , F ; n a d ' u m / ' . l n a c e l d slii m P , e l t r e b u i e s.rriina viitoare cel pulin Ia fel de imPortanti, aceeade .r rezolvaproblemivalorii qi de a stabili ierarhia valorilo/r. A;beh activitSlisunt,in (aPt,.cte interPrtative: orima, ca interpretare a valorii (a onginiloi) valoritor tteiute; a doua, drept conferired sens(s,rflJlnre'lrSir g) ( lu aceasta ii atribuie filozofului nu din urma, Nietzsche de a fi un arhst' sarcina .Loar funclia unui medi., ci 9i se imPltcc agerimea diain exerciliul Senealogic rGcanl isloriculurs' mestesuSul lnoslrciantrlu',supletea (in Hesod) unui sensul i'tonc Medrc, .,tcar.rcte.otoeutui si observator-al tiPurilor umane - toat se intrePltrund in maniera de gindire a lui Nietzsche,alcltuind un !,eritabilstil. Simptomele modme al nihilismului esleprin e\celenu ocndcr a moralei MotiCenealogia ' ule"le ui; de inlcles:vdloril moralesunl Prin(tPalel

152 D^Ns!LMtsTlLoR

. r N r ^ t o c r rs rr s r o R l E 153 desprenoutilite social'politice de atunci: democraliasi ordinea de tip contractual, mi$c{ril pmletare ti 4pariha maselo,r in istorie,pacifismulfi proiectul Europei mite, functiil statului, semnilicatiile razboiului si multe altele. Tc'ateacestea sunt pus in relalie cu o subfla diagnoz:l a culturii vremii sale75. ln esenta,Nietzsche ved in epoca sa prAbusirea unei lumi. Aceasta ii apare ca fiind sIaramati, ,,o lume in ruine ' leineTlannerueh), asacum o numegte intr-un lragment di^ ,tiintu wioasf6 . I,nxesul descompunerii vechii lumi, care isi pierd sensul in chip dfinitiv este sinonim declinului genral al culturii. Simptomele acstuia sunt vizibile indeosebi la nivelul societalii.Urmirind manifestirile socialeal vremii sal obsrvA la tot pasul nnumlra re Siale istoriei,Nietzsche forle o.rbe, sllbatice, terifiante prin xprimarile lor, care vestescfenomeneinspiimanHtoarz- Puterea.listructivtr a m?seloJ a fost videntl, de pildi, in timpul Comunei din Paris. Episodul ii da fiori 9i il detrmini si s intrbe dacAadvirata culturd si educatiaaleasamai au vrcm sns.in lumina acelor intempkri, cand numer.E* opere de arti au fost disrrus,,,intraga eiisrenri gtiinlifici si artistic filozofici apare ca o absurdftate"73. in gorcral, Revolulia Francezaapartine unei ,,morale de sclav",
75 D6pre Senealogie in calitatede citic, a culturn ti a sietalii modede, a * vedeati Al.n D. schtilt, Nicbche af,d the Qu$tior al lhtoprelntiofl. Behoctn H.rndstics .nd D.canstrucnon, RouttedSe, Nw Yorl/ Lnnd<m, 1991, pp.1741757' KsA3, p. ({2 (sv,5 358, p 239): ne aflamin ,,Noi,europenn, iala mi uriaF lumi in .urni, undecatcevasemai inalH, unde multe tui sunt in picioare, putrede ti sinistre, dar c.a mar mare panes-a9i pributlt, d6tul depitorec - undeauxistat vreodar, ruine mai lrumor$? - <otspite de brurii mari ti hici." ' KSA (Ct, 1 ,P . 3 6 7 U,S4, P.244). u KSlt3, p.204rAn Cad von CeNdoffin Marienba<1, Basel2l J u n ir 8 7 1 .

in5rrumenteale dominarier,.cetorstabi".Voinretenegalrve se impun in isrofl urend de ete,impu;ndule in calitat de credin' miversale. Nierzsch; ofera numeruse e\emple rn dcesl sns.Cele deja aminrire ne_au adus L conclu/ia ci. prin asumdFd dcjlor vdtori,omul primert o,/a doua naturI", carenu doar s suprapue naturir sale prime - insrincrurle.afechve.pe c(ud;corporale-, ci o ti modificaradical.Omul sanh intr o starc d dcadenti tocmai din cauza fapaului c, natura sa prirnl ajunge sd fie dominati de acestcoBrumd imprumut. Numele metamorfozeicu pricina s'. trnpticir, at lec.rdenlei(e (el de ,,nihilism... derira din a esLe lnvestigaiiei lui Nietzsche, scrutatoar si minutioast, nu-is(apr rbsolut nimic. terseversnHtiambitioasa,dar cnici ti crudi atat prin exrcili'rl cit 9i prin rezultatele ei, aceast privire lipsita de menajamente esteindreptadt nu doar asuprauor steri morale universale, ci si asupra propriei epoci. E\e('t'ul gnealo8'cesre,in acesrciz, devastator-Descoperhdu-i boule ti slibiciunil, el te arata intrgii lumi. Maladiile ei morate, culrurate qi spirituale sunt etalare cu maximt lucidirare. O tinH constante, pc caren-oscapi din atenlienici o clipi, este socielatea\ remij sdle. Descoperi in Nier/schc. arunci c;nd urmlresli diagnozape (are o facepropriei epoci, un martor viSilent al uni transformiri de propo ,li petrecute in mentalul omului european. Critica sa genealogicanu se opregte, abstract9i algoritmic,doar asupra unor spctre metalizice, care bantuiau nestinahrite mrntile sol'tare ale filozofilor. Dh conrra,se indreapr; cihe intetegerea multiplelor forme in carc conceptl, ideile ti presupozitiil de ordin filozofic erau prezn.e in cultura timpului. Fragmenrele salefa. desorirrimitere Ia societatea secolului al XIX la, cu institutiile si mtreaga ei organizare. Deopotrivl, acesteane vo$esc

154 DANsuLMAgrrLoR

rjENEALocrE $r rsroRr. 155

e\primalS prin ideeaetalirarst, '. Odar) cu ed incep , , u l u m dr e v o l t r . s c l a v i l o r " " . S t o S a n u r t e\o,u[ocr ,,Litrtate/ Salitate/fratemitatet,, i spar absurd, inrrucet omul simte ci tr;ie9te cu adevirar doar ,,in detrimentul celuilalt"3'. Critica Revolutiei Franceze s suprapune criticii adus lui Kant, dar mii ales celei indreptateimpotriva lui Roussau, ,,primul modern,,st, cel.are a considerat egalirara ca fiind inscrisi rn narura umani31.Vom vedea imediar din ce motiv. Demonstraliil Si mi;cirile de strada pe care le triieste pe viu la Basel,de9i nu la fel de inrense, ii inrrresc sentimenrut ci in vremea sa cultura clasicl s afld in dectine. Valorile i s au aplatizat, iar modut culrurat <ie a Ji t" Iume, altadata modelul exemplaral vied, s-ademonetizat. Ceie mai evident sernneale d{adnfei sunr cultul a.tuati$lii s i d l f u g i t i \u l u r . C u l t u J d e v i n es i m p t ; d i \ r t i s m e n t . Lipsaei de stil esteu simptom al haosuluiin carese afll instinctele omului modrn. Starea ior de anarme
7 'K s 1 2 , 9 1 i 1 6 p 1. ,.1(J3. ., KSA 5 ,P 6 7 { B n S , 46, P.5u). 3 rX s A7 , 7 1 5 1 p ,. r 3 8 D (Ar, ,tncuFitrnile unui ina.tuat,,, !I^ 6, pp. 151-152 S 48, pp.537538). &rDesprec.iti.a Revoluliei Francez in opera lui Nierzsche,a * vedeaUrs Md4 ,,Nretehes Kririk de. fm.Tnsi*hn Revotutnm",in: Ntrzs.r. stud,cn, Band19,190,pp 312-335,pKumqr Adriah Del carc, ,,Th Herm.neuricso? Idealism:Nier*he ve.s6theFrend Revolution .in: Ni.tztlp-Sttdid,Bard22, lq]3, pp.158.rlld hti cabva simpiome sial ale de.linuluii niveicrc expe siilor.ulturalc, inplintea nevoilor culturale in chip demdraric, tFn'JdddFhu6trir. vJndah.mulindrcprdr imp,nl;a fndu*Lcr .lltuni dntun,mre. l'.ntru \iitemdl/Jrcd dcr.ra. I Renrre Rs.hle ,,De AnAstvor dcm Cha6. FriedrichNier*hes ptebieit gcSen d( Ma$e", rn:Nt l:s./t Shtdkn, Dand19,]9a9, p. 292

rlovedegtelipsa unui centru al fiintei sale. Pntru a-i suplini absenfa, l cauta cmtrul in afara sa. D aceea, prefera ti clitivA schimbarea cu orice pre!, evemmentul, routatea. IFi provoaci, experimental,mereu noi starj suflete$ti,i9i descoperd alte instinct/ neuzate Pana ametitor ,,Intr-o enorma itunci. Viteza vietii salecreFte iccelrare a viefii, spiritul Fi ochiul s deprind cu o privire 9i o judecat; pe jumitate sau false."s Dintre pe deplin noua institutiilemoderne,plqsalintruchipeazA viteze a vielii. Nitzschenu s aratl delo incanht de contemporanii sli care, in mod nereflectat, iti thideaz, viata dupi noutatea.lipei. Intr'un fragment,imnizeaz; vorbtt ca un modul lorde a gandi side a discuta:,,E1 om care citegtezilnic ziarle."MPresanu face altceva decAtsi inventezemijloacecet mai sofisticat Pentru a satisface curiozitateamaslor,puandu-se fira re$nre h slujbalor. Preocuparea ei principah estesi descopere iar da, nu, si invnteze- mereu alt lucruri ti prsoin starpui. Astfel,ins5, nalitili. Eacauti senzalionalul contribuie decisjv la crderea vechii (9i adv:ratei) .ulturi. il transformi pe om intr-un simplu spectatoa .urios si afle,,ce se mai int6mpl.". Dupa Nietzsche,motivul praburjrii cultudi clasice o e\presie J c.tc apnnlia civilizaliei. AceastdrepreTinta .ultudi, dar una c& o instraineaz,de originile sal.Ea ascunde,in fapt, elementul viu al-culturii, p ca. aceasta il extragedin chiar originile ei. In fond, cultura clasici este exprsia /,arjstocratiej", a voinlelor Puternice, afirmative, creatoare.Atunci cand se instrumentalizazi, devenind civilizalie, ea aiunge si fie rupta d propriile origini, indpdrttndu s d viala ca atare- Altfel sPus,
35 KsA2, p. 231(onc, I,5, S 2iJ2). 36 KsA7,27 [59],p.605

156 D^NsuLM,{5rl,oR

c ENEALocxE 5r FroRrt

157

dvin o rrEsca inutilr, un coEtum pe carenimenr nu m.l simte nvoia s{ il poarte. Viata insiti estcomplr planl. ficati, iar omul st transformat inir-o magin:. Dupl Nietzs.he. intreaga sa epoca esre una a maiinilorr. ,,Fabricadomini. Omul devin un surub.,,s Este una dintre Sravelemalidii ale modern ltii, ate secolului d \Xlea mai ales. unul dominal de o .,profundd srer! litate"i . Ajurur p m;in voin retorslabe.negarive, cul. tura isi pierde sensul, fiind inlocuita d o contra-cutrudl Exact aceastaeste consecinta aparftiei ma;elor in isrodt modmi. Valoril maselor intoxict, incetut cu inceful cultura dominanu .,AceasrJ esreepo\a in (ar plebr d e \ i n et o t m a i m u l r s t A p . i Ls ni6 i n f a r i s a r i lp et c b c p r t e tru: pului si ale spnitului au caFtigatpeste rot drpr & GenealoSia acestuifenomen scoatela iveata actad mecdism al impuneni vointetor slabe.des(operir de Nitzschin intreaga istoiie a cutturii. pe scurr, chs. tiunea este dis.utati in termeni de lJritclc. Iar purere!
67 KS 2, p. 674(OpO,lt, 5 278).Criti.a nier*hean, . sNietiljt nudeme pure' 5l.l insprrc printrc rlrii,,i pe Mr, Web"r,.art v c d r d o n i n J n t d m o d e r n r r irn tr rir - o . . d e l r r ) j i r ela umij .I ume. devinepede.t calcul.bil. d@re@ omul modem dezvolg o raft mlitate de 6p insrrumental. Sureeleei (potesrante, dupl Webq) par a li _ntotal acord cu lema nietz*h;ni a nihitisutui. pdtlu o dpls anJI'/, a,aporrutur dinke cer dui durori,a * vede. wilhlm Hrnnis, DF<turen Nierz{he.rm wert Ma\ Webers", in Nr.,rarf.<,,dra. Band th. loa7.in \peoatpp.lcn.$4. s K s A7 , { l h 2 l .p . 2 9 b s(sA 10,16 [s], p.497. L] / s r k s A r , p . 2 6 L ( C M . t . S a , p . , I 2 ) : _!K5A ll.2hJ2a8l.p.2q ..Dar.erorvurbiridespF,de.lur i u a, zoir.,$accpptam idptele: p o p o r uili n \ l t u ! u n l d v u e u . t s t , D i ,{ ,u . r u r ; a n m i F . i .unrrerrl l \uFi,r"\urrnfiddri,horataomutur.muna

nseamna, aFa cum am vazut intr-un caPitol antrior/ ,,rportul contingent al forlelor car se intehsc intr-un l, 'c Aiintr-un anumit momerlt. Ca ori(:e rqp,ort, ,,Puterea" ( onsti in diferenla dintre elementele ce iau Parte la acea i ()nfiguralie d forleer. Iar difernla insama irarhie. I )c aceea,puterea nu este altceva decat diferen!: irarhici, una stabilit: intre forlele care domin, 9i cele care se supun. I'rin urmare, ea este un raPort d ctormnare. l)ar orice raport este asdel, am putea sPune. Dintol .tcauna unii stapanesc, iar cilalli sunt srvi. Mai mulL .u(rul se intamDli in fiecaresfera a e\istente'. in sfPra Lrman:. cea care intereseazi aici, intehim numeroas exemole.Dintre acestea. unele ne dovedescc, in sociti tea modem, devenirea reagtiyll aParline $3qe-rat car .hiar atunci 9i-au croit drum in istori. Iar lupleqglglgr impotriva ,,mariloro.meni" esle unoriunsucces-(eea .. istoria n-arair cu oiisosint.". Incapabite de atumlie libers, masliti creazi PrgI'na ldblr de valori h mod re,( tir, Prin oPozitiecu vdlorile celor'puteiici. C;nd reutesc se o rmpunr, ele provoaci o simpld restumarea sistemuluiinilial- Dup, Nietzsche, ele se afirml, in istoria moderni, exact in icelari mod in care crqtinismul a kiumfat in lumea antica: prin inversiune valorica. Iat?lcum anume. gultura r utentica repreznt, un mod unjttrdl e\Prmarii unui om snu a ui comuniufi. ln termenii filozodei nietzschen, nceastainseamn, a aftma cr {ortele ce actioneaza in acel
,' Ene o definitie inkatA dejain F.nualele de filozofie Politi.r, darpe carci-o datorlm, defapt, tui Niet6che. t Deisur cl, de multe ori, victoria marlor esteaPaenr?i.,,Am odati decatintrei Privinte: ihpsia cA@*lenu mentsatenlie . J pairdercpu dle ndenilor man, frcule pe i h,irlie pn{<tr 9i - piedicr,n r.!, odmenilo.mrn t'. d st;rtir. .,;86,-;,,p", ( e l ; ' N ; i . " ? l R - a L p . l 2 o { L l .t t . s c . p 2 1 2 ) . .. ;.rF "r.

158 DANsur. M^s-In.o8

cENE^LocrEsr rsroRrE 159 dominator al vointelor puternice.,,"Omul domesticit", iremediabil mediocru 9i anost, a 9i invnFt si s simti scop 9i culme, sens al istoriei, suprior"."e3 Nepu"om (din tand sa-lrealizez spontan cauzeca puterealoreste ninsemnata), masele imagineazd substitute ale putrii. Ire seamaacstor fatsuri, ele trAiscsentimentul rspectiv inchip ilicit,in absenla puterii propriu-zis. Cu vremea, prind chiar gustul lui. Simttunantul puterii i9i gisette loc in existenlalor mlrunta- Nafland in realitateobiectul aresa-i corspunda, ,,ceislabi" dvin obsdati de putere. Lipsili d un teren stabil,ei dezvolt: dorinla fanatic: de a le lua locd clor putemici. Dar cum anume aclioneazi ei, in orizontul obssii respctive? Pentru in epul s folosesc de fortele cloi putrnici. Mai precis, forlele lor reactive,care nu pot domina in mod direct ii imediat, iau mai intii masca fortelor precedente, active 9i putemice, care ocupau deja htrcgur spaliu de j(X, .onfiguialia de putere rspectiviel. Iau provizoriuchipul lor conservandu-ti astfelexistenja, dar reaclionanddin umbrr, subvrsiv. Un exemplu, in acestsns,il constituieinslgi apariJiafilozofilor- Condiliile istoricein careau trebuit s,-;i afirme modul de a fi i-au ficut sd se anunlelumii cu o mascl deimprumut. 9i anume, sub vgmantul ascetic,pe atunci unanim acceptat. Sub acel chip se manifestaomul dommant al acelor vremuri: preotul, vrijitorul, prezicabrul, omul religios in general,s. Era haina de gali a omului contemplativ, ilustrul pred.esor al filozofului. in cazul celui din urmi, ,,contemplatia a aparut pe panant, la inceput fir: indoialA sub o form:l deghizatA, cu un aspect
( C M , l ,S 1 1 , K S A 5P , .277 P.319). C le! Deleure, Nrla./r ct ln /'ilosopir,a ed. cit-,p.5 KsA 5, pp. 359-361(cM, III, 5 10, pp. 397 399).

loc alcltuiesc u cimp bine orintat, stabil. Raportul lor diferntial estebine rcglmntat: unele dhtre ele (pasive, reactive) sunt dominatede altele (active).O.ice culturl gigg doar in masura in care pste un c6mp de ao4e domnerte ordinea - una provizorie, tuFte,dar suficimt de stabila. Ulnpotdt'l, declinul uni culturi ar loc atunci cand in aceaconJigurali a forlelor se instalazi haosul. St.bilmentul antenor este slabit si dislo(at. torFi; devnind anarhicein raportul lo. reciproc.in astrelde situalii, cel activ sunt rlsturmte de cltre cle reactiv, insadcested din urma nu sunt {dnab'le sr se reune;scl pnlru d tormr o forl6 acliva sup;rioarr. Voinleleslabe actioneaz{ in societateastfel incat sa poat lua locul celor putemice, doar ca ele nn djspun d^ mijloacele necesarc organizarii unei viitoare stipaniri. ln timp, masele reusescsl impun.l s' celnrlalti propriile valori, (d si cum acestea ar fi universale.Mecanismulreusiteilor se ane" asadar,la nivelul afectelor ti al sntimentelor Mai prcis, motorul acsteivictorii esteo anumitd credinta, spculaH din plin de marii manipulatori din istorie. in scopd stipanirii, omul a dezvoltato noui tehnicl. neintahiti la alte fiinte: impunerea credintei ci valoril sunt universale-AsacumamvAzulceicaraucrcatvalorilestipanesc nu doar originile acestora, ci toate conscintele 9i aplicatiile lor. Valorile devin un limbai universal, F care ,,supusii" sunt obligali s, il invt. In esente, ,,ci putemici" s folosesc de l pntru ca porunca sa l fi intelasA. Iar ,,ci slabi" il accpt: tocmai in virtutea mtuii lor ,,rceptive". Situatia dEcrisd aici steiisa doar una idealr. tn reatitate, ,,cei slabi" sut agresivi ln reactivitatea lor. S impotrives. dominirii in mod subversiv.La ei, sntimentul putrii este sublimat ii stilizat. Ei il invata de la stip;nii lor, incercand s{-l experimentez.Masele imiti, la inceput, comportamenhil

160 DANsur. Nta5r!,oR

(:!N.^L6rE s' rsroR[

161

chivoc, cu inim, rea 9i ad6ea cu spaima intiPariti pe chip". Filozoful a imbdcat aceaste hain, nepotrivitl, ascunzendu-se sub falduril i. Pentru a fi accePtat ln cetate,s-a convins apoi p sin c, ea ii apartine cu advarat.Cu timpul, a ajuns si 9i creadl in a. A uitat cu desavargire ca nu-i este potrivitd Fi ca, in plus, este o simpli masci, o,,metafora",o interpretare. Dorinla reumai .ebunesc l-a indemnat Ia act extrem. Cl ;itei dintre ele a fost si-tisupuni propriul t.up unor tehnici ascetice:automortificarea 9i cruzimea fall de sine (faF de chipul s5u pimantesc) sunt doar cele mai cunosclte. ,,Ceislabi", spuneam,vor ca manieralor de a fi, pur reativi, sArodeasdinchip univeEal. Ce fapte.oncrete indeplines. ei in acestscop? In primul rand, transformi proprrilesl)brcjun in i rla zis.,vrlori".Observ im r eA;t cum credinla putemi.a in ceva anum, indiferent cat de joasi esteaceavaloare, ii faces: s ridice deasupr. putinlei lor rcnlc.Valorilein.are cred ajungcurand sa le sporeascrforlele.Haosul modului lorde a fi (si al valorilor lor) inlocuiegtevecheaordine, ba chiar di nagtereunei noi ordini. Acesta eote mecanismul prin care masle fol$es. valoril moraleca mijloacalesHpanirii. in alli termcnr.,,cer falsamarefie)i reutesc sldbi" rnventea/.1o s o transforme in realitate, Atuncisepretinde canasaar da n.tteredin sinelucrurilo. lau.mi, firegte, mari, dei cl haosul af natte dinsine ordinea; numt seintoneazA imnulpentr!8loat,secundr.,,Mare" este pentru atunci bt cea.e o asemenea masla pusin mi9.arc o '. Da! vrme mailunga putere isbricl ti, cumsezi.e,a fost "o
oare nu irucamne nstaa.onfunda dinadins cantitateati.ali-

Uzand de valori, masele inverceazd tm raport al fortelor care le era defavorabil din puct de vedre cantitatiL El inventeazi o non{ulturr'g7, una deviant5,3, car devine insl cu wemea cultur: dominantl. Care este valoara pe care masele o decreteaz, ca fiind universali, uzand de ea pentru a rastuna ordhea existnti? Este tr)cmaiacea ,,valoare" ce rprezints, dup; Nietzsche, C;ci orice opusul oricerei valori, ti anumelegalitateal valoare este, in dfinitiv un cuantum manm d fort , atadar 4ifererlfa maximl dinh o voinla d putere ti cele pe care ea le domini. Or, egalitatea este opusul oriclri difernle ierarhice, adencinscrisi in firea luourilor Dupi Nietzsch,masele vor si inoculeze tutu.or tdea ca estenatqala, iai lucrurilestauenct pe do6:.I egalitatea inegalitatea o simpll dviere d la normi. Odatd transturmat, in ,,valoare",egalitateapoat fi uFor instrumentatd, cu scopul de a dizolva insigi ideade ierarhi. Epocamodama, crede Nietzs.he, abmdi in exernple al ncestirrstumlri. Idealrile dmocratice al modemilor, trttnloard, reprezinti cea mai evidenta inbuchipar a rJr!rahri' lorlelor red(tjve,a incercariiIor de a inversa fnescul. Socialismul, apoi, estdoctrina care exprima cel mai exact situalia decadente a epocii. Pericolul comunismului, totodata, este acut presimtit d Nitzschs iar rdeedIur fundamentaldii aparecaocuratr barbarie{. in spateleidealului egatitar nu se ascundealtceva decat dorinla de anihilarea celuilalt'o-Modmitateapropune
4 KsA7, 35 [12],p. E13. q KsA7,a F7l,p-243. 'm Eaar putea Ii vlzuta <ao onsci.t, a fricn mhdive a omului in fala naturii ria smenilor s.i. C/ l'aul valadier, se6 s,r Mott, Cerf'Descle,laris, 1t4, p.21. ]i ftdernitii NietLscheet

'r5A

l,p

\ 2 0 ' r l . l l . ( e . | 2 1 2 :l r d d u ( p r H n.drfrcnG).

162 D^Nsur. M,{srrloR o morah a cashnrii/ adici a represiuii si a domesticirn in vederautilit{fiiror. Slapanueaprin insrrumenrared valoritor mordt nu esle.insi !nar6. ln decursut hmpului, vatorile fi.au modificat adesea intlesul. Ceea c; ra ,,bine.. ihrr_un sensaristo(rahc, depilda. poale devenj,.rru,din punc. tur de vedereal ..turmei".5r vrceversd. Ceeaoe e5reun ,da" din prspectiva forttor active devine un simDlu 1).,,toate - , n u "d i n p u n c t u ld e v e d e P d l ( e t o r r e a c r i v e lucrurile bune au fo6t odinioara Iucruri rle, fiecar pacat strlmoies< a devenit o virrute slrrmoledsca.,r,, /lLa 9i cateva exemple. Blandele-a,cu toau cohorta de sentimente \are o insoresc(toteranu. mitr etc.). nu a fost dmloldeaundo ! dloare.Dimpotriva. in kecur ea alrrgea dodr disprelul de sine:,,pearunci re rusindi de bt;nd;re cum te ruginezi asrizi de asprime4'! Bhndefa, toleranra,mrla suntastizi vatorizatepozitiv dar nu printr_o brusca schimbare d opticd_ Ele ,,au crescur rrcptat ca v a l o r r e .r + f e l i n . a r a u d e v e n i r a p r o a p e , v a l o r i i n sine " L fel s inrimpla s' in cdzul resp;crul i rarade urmr a Iosr mutr rimp socor l o srrnpl: nelegiuire. o inovdriemurill Pearuncii le puteaisupune doar resimtind o nesfarsiiarutne fata d the insutir05. Un ca,, ru adA rrat e\mptar esle cel at reti8iei. D_a lungul vremii, ea a sluiit uor forte extrern a; diferitero.. Dintre toate, forla ractiva se aflA intr-o afirurate .te p r i n c i p i u c u r e l i g i a .D i n r o t d e a u n a . e ,s l a b i ( . , r a r a F , bornavr. de8enerdti, infirmj, inri harlziti suferint.i.,) au

. r N E A L o cs r '.r s r o R r E 163 g.1sitin reliSi un instrument al pmpriei conservari: ,,in bilantul gneral religiile d pani acum, qi anume cele :upennci apat ptintre cauzele PrinciPale car au confri buit la menlinrea tipului "om" p o treapta infdoar, - ele au consnat prea mulJi dintre acei de dezvoltare, care trcbuiau si piard"'o7. Dupi Nietzsche, ete au avut o coniribulie maiorala,,ruinarearaseieuropene".Omul curopan a fost pervertit din Pricini reliSioase. Tinta principali a acestui atac este bine cunoscutr: religia cre9tin6.Caci, crede filozotul, ea a adus pe lume o moralA mediocrr, a valorilor slabe, izvor5te din vointel de l,utere negative.Mecanismul impunerii i in istorie i;i are r?td:tcinile in originile sale. ExemDleleorecedenteilustrcaz: cum anume este nrvenati perspectivadin car au loc evaluarile.lnversiuneavaloric! esteprincipala arma de lupti a vomleror slabe.Ea se implineite la nivelul evahdnlor perspectiviste, singurele prin care prcpem ceeace ne inconjoari. Oricevaloarepoateservi,p rand, mai multor forl. Insi intotdeaunavoinlele slabsunt acelea carevor sa detur' p nezesensulunei valori,sil deplaseze nesimlite,conferindu'i un altul doar pe placul 1or Pentru aceasta, spuneam,ele preiau chipul forlelor putemice. Totugi, isuml doar in aparenli valorile acestora.De fapt, pcErta pe as4uns o lupta de uzurl lar in timp, reurescs: descompuni forlele putemice, active. Lr ripesc din putere sau pur Fi simplu le divid, uzand de mistificiri, de ficesteuna liuni adusela statutul de,,valori"ris.ESalitatca dintre acestea.Ce anume cagtigr, asdl, voinlele slabe? I'rin mecanismulinvrsiunii, ele reu9es.,in primi instanll, shbirea forlelor activ. Acestea din urml aiung sl cradi in valorile fictive ale celor dintai, fiind astfl
p.8l (BR, S 62,p- 73).

lII, S 9, p.396). ttt, S 9, p. 397).

164 DANsuLMA5rtr.oR

cnN!^LocrE srtsroRrF165 Nitzs.he, esteun simPlu drog, un /rnltflaro, al maslor' in lo. s, le sporeasci forta, ea le sub9te, Puizendul in chip dfi;idq BaiAul, bunloare, cu PluJalismul sau certl a decadenlei stilistii, esteo expresie Fmomenul aie conscinle Fi asupra disciplinelor umaniste,inclusiv asuPrascrieni istoriei. in faPt, locul de nagterea istoriei estechiar EuroPa scolului al XIXlea, cpocain careomul,lipsit de PutereaFi deharul crealii, devine curio6 fata de ceeace deja s a intamPht DuP: Niet/sche, nastcrer istori.i a.ea E tciehr'8 . ei, s datoreazl tocmai lipsi sau slsbirii voinlei d a crea. Astfcl se formeaT,ePasiuneaPntru ruine;Pentru monunente si mari personalitdfial trecutului EuroPeanul acelorvrem'-rrinu mai stiecine estl cuadevlrat, fiind total lipsit de individualitate"'z Voinla lui este mai ceace ii vine din curand negativl, domictrs{ conserve de imPrumut rrecup t e n l r ua - r i g l s i . a \ t f e l o i d e n l i t a t e d in Puctul r5toria s scrie in epL'cd sd \relzsLhe(redecl hl idalului lor egalitarist.Nvoile de vedereal maselor, lor devin reguta tdinliJicel'3. Idealul dmocratic esteProiectatasupraePocilortrcute,ca 9i cum intreagaistori a lmanititii ar fi evoluat citre explozia rnaselor,devnite in sfa$it ,,conltiente de sin" in Plus, cunoagterea Gtoricl aduce tot mai multe informalii desPre o sumedenie ctefapte trecute, dar frri a ofe PrinciPiul intelegerii lor
atuncicanda nu sene.al- criiicl a6t de asPrumultiPlicilatea, ;nunra o didtie fermA. De acea, siturea lui Nietz*he iitr_un c o n r e ' t p N m . e l p G h , r F m a t l e b u r n u d n u t rD e r i P R u t s ! al {'lo@fiei poshodeme, a6l Sustul stu intr_aleartei, c6t ti refuzulnoutatii,al virzisi al superficialitlliivielii dovede* ., locul sA! ln lume estenu dGr hai cooPIex,.i ti @i Prefund iiu f(Et atribuite. de.at o &ata etichetele.e n, Michel Fou@ult,,,Nier7-{he, islorn", oP .il , P 2m Smealogia, n 3K s A1 ,p p . 3 1 9 - 3 2 (0 c l , l l , S 9 ,P . 2 1 2 ) .

spaate de propriul lor confinut i devenind, in final, reactivelr'. Acest teribil mcanism al rdshlFirii. un fl de canto obs.um,fa(Eca rcalitateasAsevadi ,,pedo6" atrmci cend estpriviti prin ochii ,,elor slabi,rr. 9i nu estedoar vazuti r{sturnat, ci devine cu advirat o ll1rrr pc d6. In aJorismllui Nietzs.he/ exmpllernajoreal mecanismului imaginii inversate sunt diale{tica hegelian,, utilitarismul englez 9i evolutionismul lui Darwin. Exple. sia lui ceamai sinteticeesteinsa metafizicaoccidentalS, caracterizaH, dupa el/ prin plaionism, adice tomai printr-o inversiuneontoloSicra valorii ,,lumn adevirate" ti

Cum se s..ie -.dvlrata istori" Faptul cr Nietzsche rrmane adeptul valorilor clasic nu estesemnul unei .ori logic,a vreunei contradiclii stre.urat intre convinqerile sal. Penku el, numai diferenla oarba,neorient.te, ceain carenu s observi pronusruneaunur contur clrr, reprezintab,rrbrriJ in 5rar purr. Ea nu devine stil, ci rlmane haos,tot.li .narhi, un ,,nu" sprls vietii. ,,Stilul" ei nu e decat absentaorictrrui stil. TFmai din acasHprspectivd arta .lasici estederrud de admnrfie. Tol din a.6t mobv trebuiepretuiteraporrurile so(iateconfigurdtein Antichitatea8iacl inambele situatii a luatnagterun stil. Amandoud au transformat haosul in ordhe. Dimpotriva, modmitatea xhib, o enorma superficialitate. Ea face uz doar de o proasd diferenti, anarhicl si fara chiprrl. Arla modernl, crde
'10 O lucrare de r.f.rintl asup.a problemei esreceaa lui Sarah KoIn n,Canndobscundef idirlog? ditbs CaUl@,I,arit1t3. LI Eslinteresant de ob*Nal.e libzoful careint.odu@dife .nla ii pluralismul in aAndira vrcmii sale - ti in fibrofie ln