[X]

CONDITII SI FACTORI DE CRESTERE A EFICIENTEI PROCESULUI DE INVATAMANT ( CALITATEA, ARTICULAREA SI COERENTA COMPONENTELOR, GRADUL DE ORGANIZARE A ACTIVITATII, CALITATEA VIETII SCOLARE, PERSONALITATEA PROFESORULUI, STILURILE EDUCATIONALE ETC. ) CALITATEA, ARTICULAREA SI COERENTA COMPONENTELOR . Toate demersurile de adaptare, de inovare, schim are au un scop ine de!init " e!icienti#area procesului instructiv" educativ$ E%primate in termeni de o iective, continuturi reactivate, in!ormatii stiinti!ice noncurriculare, e%plicative, a&enti umani, circumstante materiale 'spatiu, dotare,timp(, procesualitatea activitatilor de predare )invatare " evaluare 'metode, mi*loace didactice, !orme de or&ani#are, relatii interumane si sociale, stiluri, normnormativitate, procese, produse 'per!ormante, competente( re&larea si autore&larea , componentele procesului se articulea#a dupa le&ile unitatii ca un ansam lu or&ani#at si coerent, coordonat ca un tot unitar$ Intre&ul primea#a asupra partilor con!erindu"le o semni!icatie deose ita repre#entand mai mult decat suma valorilor componentelor si posedand caracteristici proprii di!erite de cele ale partilor 'I.Cerghit, +,,-, pa&$.//($ Interactiunea dintre ele este ast!el reali#ata incat starea si in!ormatia sistemului sa se re&aseasca in !iecare componenta si !iecare element de schim are sau inovare introdus la nivelul unei componente sa se re!lecte asupra tuturor celorlalte in parte dar si asupra intre&ului$ 0actorul uman este cel care indeplineste cele mai di!erite roluri si !unctii in declansarea celor trei procese si mecanisme de predare " invatare " evaluare, impunand utili#area unor strate&ii didactice ce lea&a resursele si constran&erile de re#ultate, procesul de re#ultate incercand sa scurte#e timpul adaptarii reciproce sau reactiilor imediate$ Relatiile acestea simple sau liniare cau#a"e!ect, impuls"raspuns ce se sta ilesc intre componente sunt completate de cele pro a ilistice, de previ#iune, de complementaritate , de compensare, de corespondenta 'compati ila sau incompati ila(, or&ani#ationale, !unctionale,

toate diri*ate in vederea reali#arii o iectivelor propuse si ineinteles a modi!icarilor necesare pentru o tinerea unui nivel inalt de e!icienta$ Mecanismele care tin su control aceste interactiuni tre uie ine cunoscute si intelese chiar daca de cele mai multe ori se comporta ca niste cutii ne&re &reu de desci!rat$ Important este insa ca re#ultatele sa !ie privite nu ca pe o consecinta a in!luentei unei sin&ure competente ci ca datorate actiunii conver&ente si coerente ale intre&ului ansam lu de componente caracteri#at prin speci!icitate si de ce nu unicitate$ 1RA2UL 2E OR1ANI3ARE A ACTI4ITATII repre#inta o varia ila care in!luentea#a calitatea si cantitatea re#ultatelor procesului instructiv"educativ ca si nivelul proiectarii$ Modul si !ormele de or&ani#are, succesiunea si tipul activitatilor, u&etul temporal a!ectat, strate&iile puse la dispo#itie, resursele materiale si umane, toate determina modi!icari atat la nivelul procesului cat si a re#ultatelor$ CALITATEA 4IETII SCOLARE poate !i asi&urata doar atunci cand !iecare isi cunoaste atri utiile, directiile de interrelationare, aremele si nivelele calitative admise in propria activitate, lucruri preva#ute in acte normative, ca Le&ea invatamantului, Re&ulamentul de or&ani#are si !unctionare, Re&ulamentul de ordine interioara etc$ Sta ilite anual pentru !iecare mem ru al personalului didactic, administrativ, au%iliar si de conducere 'directori, directori ad*uncti, se!i de catedra si ai colectivelor de specialitate( sunt o &arantie a unului mers al activitatii din scoala$ Constituirea colectivelor de catedra si a comisiilor metodice, a altor colective cu caracter temporar sau permanent are ca scop re#olvarea unor pro leme de ordine interioara speci!ice tipului de scoala, de &enul 5

alcatuirea orarului, frecventa elevilor, cercurile elevilor, modernizarea mijloacelor de invatamant si a tehnologiilor didactice, olimpiade scolare, educatie rutiera si sanitara, elemente de protectia muncii, activitati extrascolare (excursii, drumetii, tabere, vizite, spectacole, concursuri artistice si sportive).

2irectorul institutiei scolare va acela care va constitui normele scolare, catedrele si comisiile metodice, va reparti#a elevii in clase si va sta ili diri&intii, se va ocupa de admitere sau e%amenul de capacitate, de acalaureat, cori&ente etc$

Un loc importanta il ocupa sistemul in!ormational cu privire la aspecte ca 5

plan de scolarizare, distribuirea elevilor pe ani de studiu , profiluri si specializari, limbi moderne studiate, baza materiala a scolii (locatiile, indicele de utilizare - clase, laboratoare, cabinete) fonduri banesti disponibile, documente de obiectivare a continutului invatamantului

necesare in luarea unor deci#ii de re&lare, ameliorare, schim are sau per!ectionare a procesului instructiv " educativ$ O atmos!era lucrativa intr"un mediu salu ru, er&onomic or&ani#at si structurat, securi#ant, in care disciplina li er consimtita este esentiala ca si unitatea de cerinte si sanctiuni po#itive si ne&ative, li ertatea opiniei si respectul !ata de sine nu poate decat sa complete#e armonios ima&inea unei scoli in care viitorul a atut de mult la usa$ PERSONALITATEA PRO0ESORULUI. Conducator necontestat al activitatii desemnate sa imprime o !inalitate care se concreti#ea#a intr"o personalitate capa ila de inte&rare socio"pro!esionala si !amiliala optima, pro!esorul nu va !i niciodata un simplu transmitator de mesa*e ci un !ormator care nu se limitea#a la scoala ci !ormea#a oriunde si oricand$ Re#ultat al unei acumulari speci!ice, al unei culturi pro!esionale si al unor tehnici de lucru, al calitatilor individuale 'caracter puternic, deschis, autoritate, incredere in sine, independenta in activitate, in &andire si in re#olvarea pro lemelor, luciditate, socia ilitate dar si prudenta si moderatie in reactii, perspicacitate si clarvi#iune, calm, intele&ere, tact pro!esional, maiestrie peda&o&ica(, pro!esorul isi ia in serios sarcina de a 6 propulsa elevul intr-o situatie de subiect epistemic (cunoscator), de a-si asuma functia unei persoane - resursa gata sa actioneze si sa se adapteze nevoilor elevului, sa-si puna intrebari. 'Cerghit, I., +,,-, pa&$( Nivelul sau de cultura, e!ect al inter!erentelor de natura &enerala, de specialitate si psihopeda&o&ica al caror corolar sunt cele de natura !ilo#o!ica ce"i asi&ura o vi#iune de ansam lu asupra lumii si devenirii, ii permite sa indeplineasca in une conditiuni roluri si sarcini de instructie si educatie impuse atat de scoala cat si de societate si prin aceasta sa"si asume si un rol esential in pro&resul comunitatii din care !ace parte$ Trans!ormarile care au loc la nivel social, economic, in!ormational, teleolo&ic pro!esor in iposta#a de5

il pun pe

expert al actului de predare-invatare la nivelul caruia ia deci#iile considerate pertinente lider al grupului de elevi, con!ident si prieten, su stitut al parintilor, incura*ator

consilier ce tine su o servatie comportamentul elevilor pentru a"i indruma profesionist reflexiv permanent straduindu"se sa anali#e#e !enomene, sa le e%plice agent motivator care mentine trea# interesul elevilor manager al activitatii la nivelul clasei si al scolii

Este &reu sa dai o de!initie completa si corecta pro!esorului ideal 'in ca#ul in care ar e%ista( dar poti a!irma ca un ast!el de pro!esor ar re#olva e!icient, rapid si de calitate orice pro lema implicandu"se atat a!ectiv cat si co&nitiv, pe masura competentei si e%perientei acumulate, a harului si a responsa ilitatii pe care o are indeplinit$ In creionarea portretului sau, ar cantari mai mult inteli&enta si speci!icitatea comportamentelor didactice, motivatia si interesul pro!esional, ima&inatia creatoare, perspicacitatea, clarvi#iunea, deschiderea, luciditatea, increderea in sine, un nivel crescut al comunicativitatii si al competentei 'de specialitate, psihopeda&o&ica, psihosociala si mana&eriala(, a ilitatea in relatiile umane decat alte aspecte$ El transmite in!ormatii si creea#a situatii de invatare ce !acilitea#a atin&erea !inalitatilor proiectate, ima&inea#a, selectea#a si e%ersea#a strate&ii de predare"invatare, diri*ea#a, controlea#a, evaluea#a invatarea, consilia#a, initia#a elevii cu metodele si tehnicile de munca intelectuala, dar mai ales, isi mani!esta a!ectiunea !ata de copii7 elevi dintr"o alta lumina decat cea materna, !ara sentimentalisme sau toleranta e%a&erata, !ara discriminare$ Aceasta dra&oste 6 pedagogica este in acelasi timp impersonala si personala8 si indispensa ila rolului si statului sau care"i impune asumarea unor mari responsa ilitati in plan socio"cultural$ Personalitate comple%a caracteri#ata printr"o mare !le%i ilitate si ori&inalitate a &andirii, comunicativitate si empatie comunicationala, o mare putere de concentrare, comutativitate si distri utivitate a atentiei, o capacitate intuitiva deose ita, or&ani#atorica a propriei munci dar si a celei a elevilor, mana&eriala, spirit de o servatie, pro!esorul poate servi ca model pentru invatarea prin imitare sau pentru ale&erea unei cariere daca comportamentele sale educationale reusesc sa"i !ascine#e pe elevi sau poate tre#i aversiune atat !ata de o anumita materie cat si !ata de o pro!esiune prin mani!estarea neincrederii si insensi ilitatii sau a&resivitatii$ A.E. Bergen '.9/,, pa&$-:;( considera ca pro!esorii e!icienti sunt prietenosi, veseli, intele&atori, virtuosi, socia ili, cu sta ilitate a!ectiva si care intretin relatii personale une in timp ce A ! "e#, D.P$'.9;., pa&$ <-/"<-; ( este de parere ca cei plini de viata, inventivi, entu#iasti !ata de pro!esia si materia pe care o predau, 6 profesorul cald8 sunt aceia care asi&ura un suport emotional pentru scolari !iind simpatici, indreptati catre ei si acceptandu"i in calitate de persoane STILURILE E2UCATIONALE. Model de comportament relativ stabil ce caracterizeaza activitatea unui invatator sau profesor si se obiectiveaza in anumite practici tipice de instruire si educatie ' S$h% ", &., Zen'(, ).,G$,+,,.( !ti# # *i*%$ti$, *e +re*%re !% e* $%ti(n%#

exprima libertatea de optiune a profesorului de a crea si realiza modele si structuri actionale personalizate, modul sau unic de a fi, de a organiza si stabili succesiunea unor evenimente educationale, de a realiza un echilibru optim intre cerinte si posibilitati, de a relationa cu subiectul invatarii si de a-l aprecia de continutul pe care i-l ofera intr-o maniera unica, mai mult sau mai putin originala datorata intuitiei, spontaneitatii, nivelului sau de creativitate, originalitate. 0iecare educator are 6 !elul lui de a !i ca peda&o&8, un mod speci!ic de a a orda elevii sau adultii si stilurile de a invata, de a trata si evidentia valorile disciplinei sale, de a manui metodele, tehnicile si procedeele$'V%i*e%n ,G$, .9;;, pa&$+,/"+,;( 2e aceea, unii vor !i mai ri&urosi in or&ani#area, structurarea si pre#entarea unitatilor in!ormationale, altii, a#andu"se pe intuitie, lasa loc spontaneitatii in a"si spune cuvantul$ Mai a!ectivi, cooperanti, cu o interrelationare ce presupune disponi ilitate, !le%i ilitate sau mai re#ervati, distanti, relatia lor vi#and doar clasa sau doar elevul " individ desemnat nominal, !ara interactiuni venite din partea elevilor, analitici sau sintetici, permisivi sau nonpermisivi, dispun de un stil propriu incon!unda il$ Realitatea scolara impune insa pe lan&a stilurile personali#ate si pe cele conver&ente sau comune care se a#ea#a pe o conceptie si o normativitate comuna dar si pe cele diver&ente$ Investi&atiile !acute cu privire la sursele &enerative ale stilurilor educationale, la tipolo&ia lor, au dus la conclu#ia ca cel putin pentru patru conceptii dintre cele mai cunoscute sunt relie!ante 5 C(n$e+ti% i*e(gr%,i$% '&r$idios ) propriu, speci!ic( considera stilul provine din vi#iunea personala a cadrului didactic !iind o re!lectie a caracteristicilor personale cu impact decisiv asupra comportamentului, ca semn al identitatii si !elului de a !i ' G.-. A##+(rt, D.P.A ! "e#, B.O. S.ith, R/%n!($ Ca 6 schema personala8 si produs al unei ecuatii personale care confera unicitatea stilului, aceea care da masura stilului preferat 'P(t(#e% D$,.9;+,( stilul il de!ineste si"l repre#inta pe pro!esor in orice actiune pe care o reali#ea#a punandu"si o amprenta distinctiva asupra sa$ In conturarea lui vor *uca un rol important caracteristicile cheie ale personalitatii " introversia, e%troversia, a!ectivitatea, sensi ilitatea, entu#iasmul, optimismul, nivelul de socia ilitate, comunicativitate si empatie, ima&inatia, receptivitatea, competenta, aptitudinile co&nitive etc$ 4a e%ista intotdeauna o le&atura intre tipul de personalitate si stilul de predare pe care pro!esorul si"l va per!ectiona permanent pentru ca asa cum spune intr"unul dintre a!orismele sale B ,,(n!, stilul este omul insusi8$

C(n$e+ti% n(.(teti$% '&r$nomotetis ) promul&area le&ii( considera ca nu factorii de personalitate contureaza stilul si modul efectiv de actiune constient ales $ Tiger a!irma ca 6 devenim ceea ce !acem8 si deci adevarata sursa de constituire a stilului va !i comportamentul didactic care este conditionat de sistemul de repre#entari si norme e%istent in constiinta celui care preda$ Aceasta conduita didactica se mani!esta pe planul conceperii, al e%ecutiei, al ale&erilor su&erate de continut si natura sarcinii, de speci!icitatea situatiilor, de particularitatile educatilor si cere discernamant, investitie de e!ort constructiv, credi ilitate, comunicativitate, creativitate$ El este de !apt un rezultat al personalizarii normelor si principiilor didactice care actioneaza asupra comportamentelor, un mod preferential de a actiona discursiv! euristic, informativ! formativ, neproductiv! productiv, elaborat! spontan, etc. Nu e%ista un stil educational pur ci doar dominante si asociatii de dominante si nu se identi!ica cu cel de conducere a clasei sau de relationare pro!esor"elev$ Investi&atii asupra lor au !acut R/%n! .9/9, B !h .9=:, R(!en!hire .9/., P(!t*eth0%it .9/:, De C(rte .9/9, De L%n*!heere, P(t(#e% .9;-$ Cele mai cunoscute stiluri exersate sunt 5 academic sau discursiv / euristic, rational /intuitiv, inovator / rutinier, descriptiv/ dialectic, elaborat/ neelaborat, motivant/ nemotivant, analitic/ sintetic, productiv/ reproductiv, informativ/ formativ, autoritar/ centrat pe autonomie, autocontrolat sau autocenzurat / spontan, solitar/ de echipa, axat pe profesor/ axat pe elev, exigent/ indulgent, afectiv sau empatic/ distant, rece, profund/ superficial, independent/ dependent etc. ( M(!!t(n, A , A!h0(th, S.,1

!)

In !unctie de deci#ia adoptata, considerand ca predarea si invatarea sunt inlantuiri de deci#ii cu privire la or&ani#area continuturilor, structurarea si utili#area metodelor si mi*loacelor didactice, evaluarea re#ultatelor etc$, M(!!t(n, A. distin&e unspre#ece stiluri didactice 5 de comanda,

de directie, de proiectie, de reciprocitate, de incluziune, de autocontrol, centrat pe activitate, divergent, bazat pe proiectarea programului individual, initiat de cel care invata, de autoinstruire.

"tilurile educationale sunt o modalitate de manifestare a creativitatii profesorului care alege, adapteaza si exerseaza diferite strategii pentru a facilita invatarea si a evita blocajele comunicationale, disarmoniile cognitive, pentru a crea un climat optim activitatii scolare, a promova activismul elevilor. Indi!erent unde"si impune nota personala in des!asurarea procesului de predare 'strate&ii, or&ani#area procesului, structurarea continutului, relationare, o iective, consultin&( importanta este !inalitatea$ E%istenta lor da culoare actului educational, il di!erentia#a si"l diversi!ica nuantandu"l iar utili#area lor pre!erentiala poate !i semnalul unor schim ari in practica scolara si chiar in sistemul de valori in !unctie de care se reali#ea#a instructia si educatia$ E%ersarea unor stiluri perimate, anacronice sau neper!ormante nu are ce cauta intr"o scoala moderna daca se doreste calitate si e!icienta in activitatea instructionala si educationala$ Stilurile didactice !acilitea#a intele&erea noilor orientari cu privire la de#voltarea calitativa a invatamantului, depasirea unor stereotipuri si a didacticismului, contri uie la modelarea stilurilor de munca intelectuala la elevi asi&urand diversitatea demersurilor in activitatea instructionala si educationala$ REFERINTE BIBLIOGRAFICE Agenti% N%ti(n%#% S($r%te!, '.99=(, "ise descriptive ale sistemelor educative ale statelor membre in #omunitatea $uropeana, in Com aterea esecului scolar 5 o provocare pentru constructia europeana, Editura Alternative, >ucuresti C%#in, M$,'.99<(, %rocesul instructiv educativ subsistem pedagogic$ %erspectiva sistematica structurala si functionala, in Procesul instructiv"educativ $ Instruirea scolara$ Anali#a multire!erentiala, E2P, >ucuresti C%#in, M$,'.99=(, &ormativitatea educatiei, in Teoria educatiei$ 0undamentarea epistemica si metodolo&ica a actiunii educative, Editura ALL, >ucuresti Cerghit, I.,(.9;=(, %rocesul de invatamant - cadru principal de instruire si educare a elevilor. 'bordarea sistemica a procesului de invatamant, in Sinte#e pe teme de didactica moderna$ Cule&ere editata de revista 6Tri una scolii8, coord$ Radu, I$T$ , >ucuresti

Cerghit, I$,'+,,-(, (isteme de instruire alternative si complementare. (tructuri , stiluri si strategii, Editura Aramis, >ucuresti Cerghit,I., Ne%$! ,I., Negret1D("ri*(r, I.,P%ni!(%r%, I.O$, '+,,,(, %relegeri pedagogice, Editura Polirom, Iasi Cri!te%, S$,.99/, "ormele educatiei. (istemul de educatie , in Peda&o&ie, vol$ I , Editura ?ardiscom, Pitesti C $(!,C$, 'coord('.99;(, %sihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Editura, Polirom, Iasi C $(!, C$,'.99,(, &ormativitatea activitatii didactice, in Peda&o&ie, Editura Polirom,Iasi D%n$i , E.L$,'+,,:(, Invatarea prin cola orare$Aspecte metodolo&ice, Editura Ori#onturi Univeritare, Timisoara D%n$i , E.L$,'+,,<(, Strate&ii de de#voltare a &andirii critice, Editura Ori#onturi Universitare, Timisoara D .itr , I$,Ung re%n D$, ' +,,<(, %edagogie si elemente de psihologia educatiei.%entru examenele de definitivare in invatamant si grade didactice , Editura Cartea Universitara, >ucuresti I(ne!$ , M., I. R%* , 'coord(, '+,,.(, )idactica moderna, Editura 2acia, Clu*" Napoca Mini!ter # In2%t%.%nt # i, '.99,(, *nvatamantul in alte tari, >ucuresti M(!!t(n, A, A!h0(th, S$,'.99,(, The Spectrum o! Teachin& St@le, NeA BorC, London Lon&man, M(i!e, C., '.99:(, #oncepte didactice fundamentale, AnCarom, Iasi Ne%$! , I$, '.99,(, Metode si tehnici de invatare eficienta, Editura Militara, >ucuresti Ne%$! , I$, '.999(, *nstruire si invatare,Editura 2idactica si Peda&o&ica, >ucuresti Ni$(#%, I.,(.99:(, %rocesul de invatamant, in Peda&o&ie, Editura 2idactica si Peda&o&ica, >ucuresti Ni$(#%, I., '+,,-(, +ratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, >ucuresti

P% n, E$, '.999(, (coala Polirom, Iasi

abordare sociopedagogica, Editura

Pi%get, 3$, '.9/;(, %sihologie si pedagogie, ' trad$(Editura 2idactica si Peda&o&ica, >ucuresti, P(t(#e%, D$,'.9;+(, (tilurile educationale, in Pro leme !undamentale ale peda&o&iei , ' coord$ 2$Todoran(, E2P, >ucuresti Pre*%,V.,(.99<(, %rincipiile didactice in viziunea psihologiei educatiei si dezvoltarii, in 2idactica moderna, Editura 2acia, Clu*"Napoca S$h% ",&., Zen'(,).G., (+,,.(, )ictionar de pedagogie 'trad$(, Editura Polirom, Iasi