Resurse naturale intre valorificare si epuizare Societatea uman a utilizat inca din primele etape ale dezvoltrii istorice

si social economice, resursele oferite de natur (ap, pdurea, solul, etc.), pentru a-si asigurara viaa, fr a distruge echilibrele geologice i biologice ale pamantului. Cu a utorul progreselor stiintifice omul a reusit sa e!ploateze o parte din resursele ce e!ista pe pamant, din ce in ce mai mult in ultimele decenii astfel a creat premizele dezvoltrii societii umane dar si a unor performane "n utilizarea resurselor pentru obinerea unor bunuri de "nalt tehnicitate. #!ploatarea intensiva a resurselor fara a tine seama de impactul pe care il are activitatea umana asupra mediului incon urator a facut sa apara dezechilibre cu efect nefavorabil asupra vieii pe $erra. %esursele naturale sunt definite "n &ictionarul %obert ca 'un ansamblu de mi loace naturale de care dispune sau poate dispune o colectivitate(, acestea fiind aerul, apa-sub toate formele, radiatia solara, biomasa vegetala si animala, solul, substantele minerale din sol si subsol, rocile naturale,combustibilii fosili, minereurile feroase si neferoase. )iraud (*+,+) si -.%amade (*+./) completeaza aceasta definitie, aratand ca termenul de resursa desemneaza 'entitatea pe planul energiei si al materiilor necesare omului pentru asigurarea functiilor sale psihologice si pentru a alimenta ansamblul activitatilor sale productive(. %esurse naturale reprezint astazi totalitatea elementelor ce sunt cuprinse "n cele patru geosfere ale $errei (atmosfera, hidrosfera, litosfera i biosfera), dar i cele aflate "n spaiul e!traterestru i pe care societatea uman le utilizeaza sau le va utiliza in viitor pentru a rezolva diferite cerinte economico-sociale sau poate chiar biologice. 0ntre oameni si componentele mediului natural e!ista relatii comple!e care, in esenta se manifesta prin e!ploatarea resurselor naturale de toate categoriile. 1stfel, avand in vedere cresterea accelerata a industriei "n cea de a doua umtate a secolului al 22-lea ce a utilizat in e!ces materiale prime a determinat poluarea mediului incon urator, lucru ce a facut ca in momentul actual resursele naturale sa fie privite ca un patrimoniu e!istent "n cele patru geosfere ale $errei i "n spaiul e!traterestru, care pot asigura dezvoltarea societii umane. %esursele naturale ale pm3ntului sunt eseniale pentru supravieuirea i dezvoltarea corespunzatoare a populaiei umane. &ependenta omului de natura si resursele sale ram3ne "nca o realitate, caracterul si acuitatea sa variind "n functie de nivelul dezvoltarii social-economice, a standardului de civilizatie si a modelului cultural ce caracterizeaza fiecare natiune a lumii. &e aceea, analiza relatiei om-

natura nu poate fi tratata separat de evaluarea corecta a resurselor naturale si de distinctia care trebuie realizata, concomitent, "ntre resursele ce mai pot si acelea care nu mai pot fi re"noite (4e5eret,6ech,*++7). Clasificarea resurselor naturale %esursele naturale sunt clasificate dupa urmatoarele criterii8 a. 0n functie de distribuia spaial resursele naturale pot aparine8 spaiului terestru (celor / geosfere) spaiului e!traterestru

b. &up modul de utilizare i proveniena lor, resursele naturale sunt8 resurse energetice8 convenionale (crbunii, hidrocarburile, isturile bituminoase, etc. neconvenionale - sau de lung durat-energia solar i derivatele ei8 energia eolian, energia apelor de suprafa, curenii oceanici i valurile. energia mareelor (datorit atraciei gravitaionale e!ercitat de satelitul natural al $errei, 9una i de Soare). energia geotermic (rezultat al proceselor din interiorul $errei) resurse de materii prime8 metalifere (feroase i neferoase) nemetalifere resurse de ap (oceane, mri, ape de suprafa i subterane) - resurse de sol - resurse vegetale i animale (continentale i oceanice)

c) &up posibilitatea de cunoatere resursele naturale pot fi8 resurse sigure-reprezentate prin rezervele naturale (sau legitile naturale) determinate cantitativ i calitativ i a cror durat de e!ploatare este estimat. 0n acest sens, :nstitutul de #conomie ;ondial, apreciaz c rezervele de fier i mangan sunt epuizabile "n cca. <== de ani. &atorit cercetrilor moderne, unele rezerve pot fi reevaluate, astfel "n cazul petrolului, rezervele au crescut "n ultimile decenii ale secolului al 22-lea cu cca. <,> (*+= miliarde barili). resurse identificate - sunt reprezentate prin acele resurse descoperite "n diferite etape ale cercetrilor, dar fr a fi precis cuantificate. 0n aceast categorie de resurse pot fi incluse nodulii polimetalici de pe fundul oceanic, identificai de vasul britanic Challanger la sf3ritul secolului al 2:2-lea pe fundul ?ceanului 6acific la ad3ncimi de /===-@===m. #stimrile specialitilor sunt totui "ncura atoare, numai "n ?ceanul 6acific, ar e!ista cca. *A== miliarde tone de noduli polimetalici. resursele probabile - cuprind acele resurse semnalate prin cercetrile efectuate cu mi loace de "nalt tehnologie (cercetri cu a utorul sateliilor artificiali i a altor mi loace spaiale), dar care nu sunt cuantificate. 0n aceast categorie de resurse pot fi incluse i resursele semnalate pe satelitul natural al $errei sau pe alte planete din Sistemul Solar. 1vand in vedere faptul ca resursele naturale ale planetei noastre s-au forrmat pe parcursul erelor geologice adica a milioane de ani face ca refacerea lor sa nu fie posibila mai ales in intervale de timp mici. &in categoria acestor resurse, trecute de societatea uman "n sfera rezervelor sau bogiilor naturale fac parte combustibili fosili (crbuni, petrol, gazele naturale), minereurile feroase sau neferoase, minereurile nemetalifere (sarea, gipsul, etc.) i rocile de construcie. Schema elaborat de Bethemont (*+..) clasific resursele naturale "n raport de durata e!ploatrii lor, de modul de folosire i de intervenia omului, astfel8 %egenerabile Biomasa animal Biomasa vegetal

Solurile Ceregenerabile

;inereuri metalice Substane minerale nemetalifere ;ateriale de carier 6ermanente

- Cemodificate de ctre om8 %adiaia solar 1pa mrii ;odificate de ctre om - 1pele curgtoare 6eisa ele

Sursa8 )eografia resurselor, B. Cegoiescu i )h. 4lsceanu (*++.)

1utori acestei clasificari considera ca radiaia solar i apa din mri i oceane ca fiind influentabile de actiunea umana prin deversarea de substane nocive sau reducerea cantitatii de radiaiei solare receptate de $erra, prin poluarea atmosferei. 0n cazul apelor curgtoare i peisa elor, intervenia omului le poate modifica parial sau total, prin lucrri hidrotehnice, prin defriarea pdurilor prin lucrri de interes funciar, prin urbanizare, etc. Solurile sunt considerate resurse regenerabile, insa e!ploatarea e!cesiva a acestora prin aplicarea de tehnologii intensive duce odata cu trecerea timpului la diminuarea fertilitii lor sau distrugerea total a unor suprafee agricole. $endinta de epuizare a unor resurse naturale este un alt fenomen pentru lumea contemporana si care va deveni "n mod sigur, si mai accentuat "n viitorul apropiat. 4alorificarea tot mai intensa a unor resurse naturale epuizabile, cu rezerve reduse, si refacerea "ntr-un ritm lent a unor resurse regenerabile ridica cu acuitate problema conservarii acestor resurse. %esurse neregenerabile %esursele clasice sunt considerate resursele energetice epuizabile8 carbunele, petrolul, gazele naturale, sisturile bituminoase, nisipurile asfaltice si minereurile radioactive. 6osibilitatile in resurse energetice clasice oferite de $erra pentru viitor sunt limitate. Consumul lor reclama o mai udicioasa folosire a lor pe plan mondial si national. Combustibilii sunt materiale, in general, de origine organica, ce ard cu viteza mica in contact cu o!igenul din aer, cu formare de dio!id de carbon si apa ( sau numai apa in cazul hidrogenului) cu dega are de caldura. Combustibilii sunt clasificati dupa8 starea de agregare in conditii normale de temperatura si presiune, dupa provenienta, mod de preparare, destinatie. Combustibilii solizi naturali includ8 carbunii (antracit, huila, lignit D cu o putere calorica variabila de la ..=== EcalFEg pentru antracit pana la 7.=== EcalFEg pentru lignit), turbe (carbune tanar, lemnul, paiele, tizicul (de ectii animale si vegetale).

Combustibilii lichizi, naturali si artificiali sunt, in general, produsele petroliere propriuzise, folosite in diferite scopuri, rezultate din prelucrarea titeiului. Combustibilii gazosi naturali sunt de diferite hidrocarburi incepand cu metanul singur impreuna cu omologi superiori (etan, propan, butani etc.)- putere calorica A.===-*7.A== Ecalmc. Combustibilii gazosi artificiali cuprind biogazul (metan), acetilena, hidrogen, etena, gazele rezultate din incalzirea la temperaturi ridicate a carbunilor in operatiile de gazificare, cocsificare. )azele lichefiate rezulta, in special, de la prelucrarea titeiului si cuprind propan si butan, sau amestecul lor. Combustibilii nucleari sunt materiale care contin in compozitia lor materiale fisionibile. #nergia nucleara reprezint energia care se obtine prin procesul de fisiune a nucleelor de uraniu D <7A (izotop radioactiv) si elibereaza la un gram de G<7A o cantitate echivalenta cu a <.A== Eg carbune (<== mil. EcalFgr G<7A). 6etrolul si gazele naturale 6etrolul i gazele naturale ii au originea in acumularea de material organic, in amestec cu material detritic, in mediul acvatic, din trecutul geologic, in cadrul unui proces de sedimentare favorizat de o subsiden indelungat. &atorit limitrii activitii biologice, odat cu acoperirea de sedimente, a creterii temperaturiii i presiunii, o parte din materialul organic se fosilizeaz. :ncepe astfel s se separe petrolul, o substan lichid ce cuprinde un amestec de hidrocarburi i care sub influena presiunilor mari, incepe s migreze spre suprafa. #!ploatarea acestor zcminte este influenat direct de condiiile geologice. Gn rol hotrator in abordarea oricrui zcmant de petrol sau gaze este dimensiunea. 1ceasta trebuie s aib rezerve pentru cel puin *= ani de e!tracie. &esigur, cele mai rentabile sunt zcmintele HgigantH i (supergigantH, in numr de 77, la nivelul intregului glob. <A din acestea se afl in zona )olfului 6ersic, cate dou in CS:, SG1 i 1frica de Cord i cate unu in China i 4enezuela. Gn parametru deosebit de important este coeficientul de recuperabilitate al petrolului, care depinde de permeabilitatea i porozitatea rocii-magazin i de presiunea la care se afl. 1cest coeficient are valori intre =,< i =,A, printre zcmintele cu un coeficient de recuperabilitate foarte ridicat numrandu-se zcmintele din zona )olfului 6ersic. #valuarea

productivitii unui zcmant se face in funcie de coeficientul de recuperabilitate, dup ce se cunoate volumul rocii-magazin, porozitatea .a. %ezervele sigure ale )lobului au crescut de aproape 7A de ori, de la cateva miliarde tone in *+7+, la ,7 mild.t. in *+,=, pan la +@ mld.t. in *+.A i *7, mld.t. in pragul mileniului trei (*++@). Irilor membre ?6#C le reveneau ,,> (*=@ mld.t.) din totalul rezervelor. Gn studiu recent efectuat de grupul financiar GBS, arata ca rezervele mondiale de petrol se situeaza la *.7.= de milioane de barili, valoare care ar putea sa a unga pentru urmatorii /< de ani. Baril-ul de petrol este o unitate de volum echivalent a /< galoane americane, care sunt apro!imativ echivalente cu *A.,+.,7 litri sau 7/,+,<7*A,A galoane imperiale. Se folosete "n principal pentru a defini producia i consumul de petrol. 6rincipalele tari producatoare de petrol sunt8 1rabia Saudita (rezerve *+,*> total piata), 4enezuela(rezerve *A,7> total global), :ran (rezerve +,+> total global), :raE (rezerve .,7> total global), JuKeit (rezerve ,,7 > total global), #miratele 1rabe Gnite (rezerve ,,*> total global), -ederatia %usa (rezerve A,@> total global). Cat privete rezervele de gaze naturale acestea se apreciaz la circa +==.=== mld.mc., din care cele probabile ar reprezenta circa o treime (7==.=== mld.mc.). %ezervele totale includ ins i unele zcminte a cror tehnic de e!poatare nu a fost pus la punct deocamdat. :n aceast categorie sunt incluse gazele aflate in formaiuni impermeabile (isturi argiloase) aflate la mare adancime, sau gaze coninute in proporii mici (A-*=>) e!istente in apele termale de mare adancime i presiuni de pan la *=== atmosfere, ca i gaze naturale aflate in zcmintele carbonifere. %ezervele e!ploatabile cunoscute de gaze naturale au crescut mult in ultimii ani mai ales pe seama descoperirilor importante fcute in 1rctica rus i nord-american. :n general, coeficientul de recuperabilitate al zcmintelor de gaz metan (.=-+=>) este mult mai mare decat cel al petrolului, reducand substanial preul e!traciei. &eosebit de important, de subliniat, este faptul c in consumul mondial de combustibili i energie, gazele naturale dein locul ::: dup iei i crbune, cu circa <=>, iar din punct de vedere ecologic, gazele naturale sunt cele mai pure. Ca i in cazul petrolului, se urmrete valorificarea superioar a gazelor naturale prin chimizare, obinandu-se ingrminte, acetilen, metanol, cauciuc sintetic.

&ezastrul nuclear din Laponia a pus sub semnul intrebarii utilizarea energiei nucleare, iar multe state se uita acum spre forme alternative de energie. Cererea de gaz natural lichefiat la nivel mondial va a unge la A,* trilioane de metri cubi in <=7A, in crestere de la 7,7 trilioane de metri cubi in prezent. Business :nsider a realizat topul celor mai mari rezerve de gaz natural din lume, pe baza informatiilor 1gentiei Centrale de :nformatii (C:1) centralizate in <=*=. %usia are rezerve dovedite de /A,/, trilioane de metri cubi. %ezervele %usiei inseamna o patrime din totalul la nivel mondial, mai e!act <A,=<>, statul fiind cel mai mare e!portator de gaze naturale din lume D *,+,* miliarde de metri. 6roductia de gaze naturale era, in <==+, A.7,@ miliarde de metri cubi, pe locul al doilea in lume, iar consumul era de /7+,@ miliarde de metri cubi. :mporturile de gaze erau scazute, depasind cu putin 7A miliarde de metri cubi. :ran are rezerve dovedite de <+,@ trilioane de metri cubi. 1cestea inseamna *A,A,> din totalul la nivel mondial. Cu o productie de <== de miliarde de metri cubi in <==+, :ranul este al treilea mare producator de gaze naturale din lume. Consumul se cifra la */= miliarde de metri cubi, iar e!porturile atingeau nivelul de A,/ miliarde de metri cubi. Matar are rezerve dovedite de <A,/, trilioane de metri cubi. %ezerverele Matarului de gaze naturale inseamna *7,7+> din totalul la nivel mondial, potrivit estimarilor la inceput de <=*=. :n <==., productia s-a ridicat la ,@,+. miliarde de metri cubi, iar consumul a fost de <=,< miliarde de metri cubi. %estul de gaze naturale a mers catre e!port D A@,,. miliarde de metri cubi $urEmenistan are rezerve dovedite de ,,A trilioane de metri cubi acestea inseamna 7,+A> din totalul la nivel mondial, productia fiind, in <==+, de 7/ de miliarde de metri cubi. &in aceasta, <= de miliarde de metri cubi au fost folositi pentru consum, iar */ miliarde de metri cubi au plecat catre e!port. 1rabia Saudita are rezerve dovedite de ,,/@ trilioane de metri cubi, rezervele 1rabiei Saudite echivalea.......................................... Statele Gnite ale 1mericii are rezerve dovedite de @,+< trilioane de metri cubi. &in punctul de vedere al productiei de gaze naturale, SG1 sunt pe primul loc in lume, cu A+7,/ miliarde de metri cubi. %ezervele dovedite acopera 7,@/> din totalul la nivel mondial.

Consumul de gaze naturale se ridica, in <==+, la @/@,@ miliarde de metri cubi, dintre care 7=,7A miliarde de metri cubi sunt e!portati cu 7,+<> din totalul la nivel mondial. 6roductia, in <==+, a fost de ,,,* miliarde de metri cubi, pe locul al **-lea in lume. :ntreaga productie a fost folosita pe plan local. #miratele 1rabe Gnite (#1G) are rezerve dovedite de @,=, trilioane de metri cubi. %ezervele #miratelor inseamna 7,*+> din totalul la nivel mondial. #1G a produs, in <==., A=,</ de miliarde de metri cubi de gaze naturale, clasandu-se pe locul al *.-lea in lume. Consumul a fost mai mare, de A+,/< miliarde de metri cubi, importurile cifrandu-se la *@,,A miliarde de metri cubi. #!porturile au a uns la pragul de ,,A miliarde de metri cubi. Cigeria are rezerve dovedite de A,<A trilioane de metri cubi acestea inseamna <,,@> din totalul la nivel mondial. 6roductia era, in <==., de 7<,. miliarde de metri cubi, iar consumul D de *<,<. miliarde de metri cubi. Ca e!porturi D <=,A miliarde de metri cubi in <==. D Cigeria se claseaza pe locul al **-lea in lume. 4enezuela cu rezerve dovedite de /,+. trilioane de metri cubi a inregistrat, in <==+, o productie de <7,=@ miliarde de metri cubi de gaze naturale, sub consumul de </,.@ miliarde de metri cubi. %ezervele 4enezuelei inseamna <,@<> din totalul la nivel mondial. *=. 1lgeria are rezerve dovedite de /,A trilioane de metri cubi acestea inseamna <,7,> din totalul la nivel mondial, tara africana fiind unul dintre cei mai mari e!portatori de gaz natural. :n <==+, Cigeria a e!portat A+,@, miliarde de metri cubi, consumul intern cifrandu-se la <A,.7 miliarde de metri cubi. 6roductia din acelasi an s-a ridicat la .@,A miliarde de metri cubi, pe locul al ,-lea in lume. Ca i in cazul petrolului, se urmrete valorificarea superioar a gazelor naturale prin chimizare, obinandu-se ingrminte, acetilen, metanol, cauciuc sintetic etc. %esursele de carbune Crbunele este zacamantul cel mai bogat de combustibil fosil. 6este .=> din rezervele de carbune din lume sunt detinute de @ tari8 Statele Gnite (apro!imativ <.>), %usia (*.>), China (*7>), 1ustralia (+>), :ndia (@>) si 1frica de Sud (A,,>).

:n raportul Comisiei #uropene se arata ca apro!imativ .=> din rezervele de combustibili ale #uropei sunt constituite de combustibili fosili (carbune) si ca e!ista zacaminte importante in 6olonia si Cehia si alte zacaminte in Spania, Gngaria, ;area Britanie si )ermania. China este in prezent cel mai mare producator de carbune la nivel mondial, iar $he #nerg5 Natch )roup estimeaza ca rezervele de carbune vor atinge un ma!im in urul anului <=*A. Se estimeaza de asmenea ca productia va intra intr-un declin rapid dupa anul <=<=. Consumul global de crbune "n <=**, fr a lua "n calcul China, a fost de /,7 miliarde de tone, iar consumul Chinei a fost de 7,. miliarde de tone, adic ara asiatic este responsabil pentru /,> din tot crbunele care se arde "n lume. Consumul de crbune "n China a crescut cu peste +> "n <=**, continu3ndu-i trendul ascendent pentru al *<-lea an consecutiv. 9a nivel global, consumul de crbune a crescut cu 7,/ de milioane de tone, .,> din acest surplus revenind Chinei. 6otrivit oficialilor Nood;ac, o companie de consultanta din domeniul resurselor energetice, consumul global de crbune este de ateptat s creasc cu <A> p3n la sf3ritul deceniului, la /.A== de milioane de tone echivalent petrol, depind petrolul, cu un consum de /./== milioane de tone. &ac se continu folosirea crbunilor "n acelai ritm ca "n anul <==7 (7,. miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioad de <=7 ani. %ezervele de carbune ale %om3niei, aflate in evidena national la "nceputul lui <==,, sunt urmatoarele8 huil ,<* mil.toneO carbune brun @A mil.toneO lignit 7./== mil.tone. 6e masura ce rezervele de petrol se epuizeaza, e posibil ca ultima solutie pentru alimentarea omenirii cu energie sa fie carbunele, chiar daca procesul de ardere a carbunelui pune mari probleme mediului si calitatii aerului. 1rderea crbunelui produce fum ce conine compui sulfurati. 1cestia provoac ploi acide care distrug vegetaia, ucide petii si alte creaturi marine, provoc3nd si deteriorarea cldirilor construite din crmizi si piatra. Crbunele este rspunztor de a pentru <=> din gazele cu efect de ser de la nivel global, fiind una dintre cele mai importante cauze ale schimbrilor climatice provocate de ;otivul pentru care este at3t de popular "n China, dar i "n restul lumii, este preul foarte mic. 1stfel c, dei crbunele prezint riscuri asupra sntii umane i mediului, China i alte ri "n curs de dezvoltare "nc se bazeaz pe aceast surs de energie.

%esurse inepuizabile Energia solara este una dintre resursele naturale inepuizabile care poate fi utila omului doar prin conversia ei in alta forma de energia. 1ceasta poate fi folosit ca s genereze energie electric sau s "nclzeasc aerul din interiorul unor cldiri. 6rincipala problema a energiei solare este faptul ca soarele nu ofera energie in mod constant pe pamant iar rotaia 6m3ntului "n urul a!ei sale, deci alternana zi-noapte, face ca lumina solar sa nu poata fi folosit la generarea electricitii dec3t pentru un timp limitat "n fiecare zi. Pilele noroase reprezinta un alt dezavanta al acestui tip de energie deoarce potenialul de captare al energiei solare scade sensibil datorit ecranrii Soarelui, limit3nd aplicaiile acestei forme de energie re"nnoibil. 6anourile solare produc energie electric +hFzi (calculul se face pe minimO iarna ziua are + ore) Piua timp de + ore aceste panouri solare produc energie electric i "n acelai timp "nmagazineaz energie "n baterii pentru a fi folosit noaptea. Energia eolian este generat prin transferul energiei v3ntului unei turbine eoliene. 43nturile se formeaz ca urmare a "nclzirii neuniforme a suprafeei 6m3ntului de ctre energia radiat de Soare care a unge la suprafaa planetei noastre. 1ceast "nclzire variabil a straturilor de aer produce zone de aer de densiti diferite, fapt care creeaz diferite micri ale aerului. #nergia cinetic a v3ntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. Gnele turbine eoliene sunt capabile de a produce p3n la A ;N de energie electric, dei acestea necesit o vitez constant a v3ntului de apro!imativ A,A mFs, sau <= Eilometri pe or. 0n puine zone ale 6m3ntului e!ist v3nturi av3nd viteze constante de aceast valoare, dei v3nturi mai puternice se pot gsi la altitudine mai mare i "n zonele oceanice. 0n conte!tul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce "n ce mai important reducerea dependenei de aceti combustibili. 6rincipalul avanta al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili. Cu se produc deeuri. 6roducerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de deeuri. Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse "n centralele eoliene moderne a sczut substanial "n ultimii ani, a ung3nd "n S.G.1. s fie chiar mai mici dec3t "n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau "n considerare

e!ternalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici. 0n <==/, preul energiei eoliene a unsese de a la o cincime fa de cel din anii .=, iar previziunile sunt de continuare a scderii acestora, deoarece se pun "n funciuni tot mai multe uniti eoliene cu putere instalat de mai muli megaKai. Costuri reduse de scoatere din funciune. Spre deosebire de centralele nucleare, de e!emplu, unde costurile de scoatere din funciune pot fi de c3teva ori mai mari dec3t costurile centralei, "n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la captul perioadei normale de funcionare, sunt minime, acestea put3nd fi integral reciclate. #nergia mareelor este energia ce poate fi captata prin e!ploatarea energiei potentiale rezultate din deplasarea pe verticala a masei de apa la diferite niveluri sau a energiei cinetice datorate curentilor de maree. #nergia mareelor rezulta din fortele gravitationale ale Soarelui si 9unii, precum si ca urmare a rotatiei terestre. 1pele ?ceanului 6lanetar dein un imens potenial energetic care poate fi valorificat pentru producerea de energie electric. 6rincipalele surse de energie luate "n considerare, cel puin la nivelul tehnicii actuale, se refer la8 maree, cureni, valuri, diferenele de temperatur ale structurilor de ap marin i hidrogenul. ;areele se produc cu regularitate "n anumite zone de litoral de pe glob, cu amplitudini care pot a unge uneori la */ -*. m, determin3nd oscilaii lente de nivel ale apelor marine. 6rincipiul de utilizare al energiei mareelor "n centrale mareomolrice, de altfel singura surs folosit "n prezent din cele enumerate mai sus, const "n amena area unor bazine "ndiguite care s fac posibil captarea energiei apei, declanat de aceste oscilaii, at3t la umplere (la flu!), cat si la golire (la reflu!). 6entru o valorificare eficient a energiei mareelor sunt necesare i anumite condiii naturaleO "n primul r3nd, amplitudinea mareelor s fie de cel puin . m, iar, "n al doilea r3nd, s e!iste un bazin natural (de regul un estuar), care s comunice cu oceanul printr-o deschidere foarte "ngust. 1ceste condiii naturale apar numai "n <= de zone ale globului (ca, de e!emplu8 rmurile atlantice ale -ranei, ;arii Britanii, SG1, Canadei, "n Cordul 1ustraliei, "n estul Chinei.). Cantitatea de energie disponibil la aceast surs, dac ar putea fi valorificat integral "n centrele electrice mareomotrice, ar produce de circa *==.=== de ori mai mult energie electric dec3t toate hidrocentralele aflate "n funciune "n prezent pe glob. 1lte calcule

apreciaz c energia furnizat anual de maree ar putea echivala cu cea obinut prin arderea a peste ,= mii tone de crbune. 1stazi, sursele de energie regenerabila produc apro!imativ *<> din electricitatea folosita in Statele Gnite ale 1mericii. &ar, conform 1dministratiei #nergetice din cadrul &epartamentului de #nergie al SG1, vantul, valurile si lumina soarelui ar putea fi surse pentru mai mult de +7> din productia globala de energie de care intregul mapamond are atat de pregnant nevoie. 6otrivit strategiei de diminuare a schimbarilor climatice elaborata de cercetatorii Stepehn 6acala si %obert SocoloK de la Gniversitatea 6rinceton, cel putin doua milioane de megaKatti de energie regenerabila vor trebui produse in urmatorii /= de ani, pentru a inlocui complet si eficient centralele actuale alimentate de carbuni si pentru a face fata nevoilor de energie din prezent pana in <=A=.