Stres si boala Doar obiceiurile sanatoase nu sunt suficiente sa tina la distanta amenintarea bolii, desi de altfel ele ajuta

substantial. Experientele de viata stresante si modul in care oamenii fac fata acestor evenimente stresante au deasemenea impact asupra sanatatii si bolii (Taylor, 1999). Majoritatea dintre noi avem mult mai multe experiente cu stresul decat am vrea sa recunoastem. tresul inseamna sa descoperi ca alarma ceasului nu a sunat in dimineata unui examen important sau aflarea ca masina ta nu proneste cand ai nevoie sa ajun!i la un inteviu pentru o slujba. Experienta este una fundamental fi"iolo!ica. #orpul iti intra intr$o stare de excitare sporita, !ura ti se usuca, inima iti bate mai repede, mainile ar putea sa$ti tremure putin, si s$ar putea sa transpiri mai tare. %i probleme de concentrare la orice altcevca decatevenimentul stresant, pe care il retraiesti in mintea ta in continuu (&olman ' ilver, 199(). Majoritatea dintre noi !asesc aceste experiente descurajante dar temporare, fara efecte distru!atoare de durata. Totusi, cercetatorii cred acum ca in timp, stresul poate u"a corpul, facand$ul vulnerabil la boli. Expunerea repetata la evenimente stresante si supunerea repetata la sc)imbari fi"iolo!ice ce acompania"a stresul (cresteri ale presiunii san!elui, a nivelului "a)arului in san!e, a respiratiei, si asa mai departe) produce u"ura sistemului fi"iolo!ic. %ceasta, in sc)imb, poate creea premisa aparitiei unor diferite manifestari fi"ice, inclusiv boli de inima, )ipertensiune, si c)iar cancer (e.!. *riedman ' +osenman, 19,- . /emmott ' 0oc1e, 19(- . elye, 1923, 19,3). #e este, de fapt, stresul 4 tresul este o experienta emotionala ne!ativa, acompaniata de modificari previ"ibile fi"iolo!ice, bioc)imice, si comportamentale care sunt destinate a reduce sau adapta la factorul de stres prin manipularea situatiei in sensul de a modifica factorul de stress sau prin acomodarea la efectele acestuia (5aum, 1996). Majoritatea noastra cred ca stresul este partea intrinseca a unui anumit eveniment ca de exemplu sa fii blocat in trafic, sa iei o nota slaba la un test, sa intai"ii la o intalnire, sau sa pier"i o a!enda.

Totusi in ciuda unor puncte comune a experientelor de stres, nu toti percep acelasi eveniment ca fiind stresant. De exemplu, o persoana poate experimenta un interviu pentru o slujba ca fiind un pericol, in timp ce alta o poate intampina ca pe o provocare. *aptul ca stresul este, pana la un anumit punct, in oc)iul celui ce o priveste il face in mod clar un proces psi)olo!ic. %sta inseamna ca, veenimentele sunt stresante cand sunt va"ute ca stresante nu altfel (0a"arus ' *ol1man, 19,-). Ce anume face evenimentele sa fie stresante? 7nele tipuri de evenimente au o probabilitate mai mare fata de altele de a fi evaluate ca stresante. 8rice eveniment care cere unei persoane sa se adapte"e, sa faca sc)imbari, sau consume resurse are potentialul de a fi stresant. De exemplu, desi #raciunul este de obicei va"ut ca un eveniment po"itiv, poate fi deasemenea foarte stresant, intrucat poate implica cumparaturi de ultim moment, calatorii prelun!ite, intalniri cu rudele, consum excesiv de alcool si mancare, somn mai putin. Evenimentele neplacute sau ne!ative produc oamenilor mai mult disconfort p)i)olo!ic si mai multe simptome fi"iolo!ice decat o fac mai multe evenimente po"itive stresante (e.!. arason, /o)son, ' ie!el, 19,(). De examplu, o un tic)et de parcare de 96: produce mai mult disconfort unei persoane decat c)eltuirea celor 96: pe un concert !ala!ios de roc1, c)iar daca ultima experienta poate fi mult mai provocatoare din punct de vedere fi"iolo!ic. Evenimentele incontrolabile sau imprevi"ibile sunt mult mai stresante decat cele controlabile sau previ"ibile (5andura, #ioffi, Taylor, ' 5rouillard, 19(( . Mc*arlane, ;orman, teiner, +oy, ' cott, 19(6 . uls ' Mullen, 19(1). 7n eveniment care este incontrolabil sau imprevi"ibil nu lasa persoana sa experimente"e stresul sa face un plan sau sa de"volte cai de a face fata problemei. De exemplu, sunetul cu para"iti al propriului tau radio poate parea mai putin deranjant decat cel al vecinului tau, deoarece tu iti poti inc)ide propriul

radio, pe cand in ca"ul radioului vecinului tau s$ar putea sa nu ai acelasi !rad de control. Evenimentele ambi!u< sunt adesea percepute ca fiind mult mai stresante ca cele clare. De exemplu, daca ai fost atras de alt student din clasa, si intr$o "i aceasta persoana te tratea"a cu raceala, intr$o maniera distanta, s$ar putea sa te !andesti de ce s$a intamplat asta. %i facut ceva care a ofensat aceasta persoana4 %re pur si simplu o "i proasta4 =robabil, daca ai fi stiut ca e problema ai fi putut sa o corecte"i repede, dar nestiind inseamna ca esti blocat in incercarea de afla ce a mers prost. *actorii de stres clari permit oamenilor sa !aseasca solutii si nu ii lasa blocati la stadiu de re"olvare a problemei (5illin!s ' Moos, 19(-). Evenimentele nere"olvate sunt mult mai stresante decat cele pe care un individ le poate revolva. >n timp ce aceasta poate parea un lucru evident, cercetatorii au avut tendinta sa i!nore faptul ca oamenii sunt a!enti constienti activi care incearca sa$si depaseasca problemele. %desea au succes. %stfel, relatia dintre experientele stresante si raspunsurile p)i)olo!ice adverse, ca stresul, modificari fi"iolo!ice, si c)iar boli, poate fi contabili"ata in mare masura prin situatiile stresante pe care un individ nu a fost in stare sa le re"olve. Cum poate stresul provoca boli? Experienta stresului constituie o problema pentru oameni nu numai pentru ca produce disconfort emotional si incordare fi"iolo!ica (e.!. =illo?, @autra, ' andler, 1993). Mai mult, efectele stresului sunt de durata, adesea continuandu$se mult dupa incetarea factorului de stres. tudii despre stresul de mediu au descoperit ca atunci cand oamenii sunt expusi la un eveniment stresant precum "!omotul sau un cartier dominat de infractiuni, manifesta putine raspunsuri prosociale (ca de exemplu a ajuta alti oameni) si uneori au dificultati in indeplinirea unor sarcini co!nitive pe care altminteri ar fi in stare sa le faca. (#o)en, Alass, ' =)ilip, 19,( . Alass ' in!er, 19,9 . Taylor,

+epetti, ' eeman, 199,). #um au fost studiate efectele stresului asupra comportamentului si sanatatii 4 Marile evenimente stresante ale vietii. #ercetarea recenta facuta pentru demonstrarea acestui lucru a examinat rolul marilor eveniment stresante ale vietii in debutul bolii. @iarele si revistele adesea evidentia"a ca"uri pline de culoare in care indivi"i care au experimentat un eveniment stresant major au de"voltat o afectiune serioasa sau c)iar au murit B 7n exemplu dramatic este moartea unui capitan din armata de 9, de ani care a comandat trupele de ceremonie la funeraliile presedintelui Cennedy. El a murit la 16 "ile dupa presedinte, de o D con!estie acuta si ire!ularitate cardiaca E, conform raportului constatarilor medicale ale "iarului. (En!el, 19,1, p. ,,-) Multe dintre cercetarile destinate sa arate importanta evenimentelor stresante majore in debutul unei boli au utili"at un c)estionar numit cara de evaluare a reajustarii sociale ( ++ ). %ceasta scara insira o serie de evenimente stresante potentiale care solicita oamenii sa faca in vietile lor, cum ar fi casatoria sau moartea unuia dintre soti. =entru a obtine un scor pe ++ , trebuie sa cercete"i evenimentele care au avut loc anul trecut. *iecare dintre evenimente are un punctaj asociat, care reflecta cantitatea de sc)imbare pe care trebuie sa o faca o persoana sa se acomode"e evenimentului. %stfel, de exemplu, daca partenerul de viata al unei persoane moare, practic toate aspectele vietii sale sunt perturbate, si asa acest eveniment are atribuit un numar ridicat de unitati de sc)imbare a vietii. =e de alta parte, primirea unei amen"i de parcare poate fi suparator, dar este putin probabil sa produca prea multa sc)imbare in viata unei persoane. Desi toti au experimentat cel putin cateva evenimente stresante in timpul anului, unii au experimentat mai multe, si tocmai acest !rup, potrivit lui &olmes and +a)e (193,), este cel mai vulnerabil la boala.

>ntr$un studiu, +a)e, Ma)an, and %rt)ur (19,6) au obtinut scoruri pe ++ de la marinarii care urmau sa plece intr$o cursa de sase luni. %u selectat acest !rup pentru ca pe perioada cele sase luni in care oamenii vor fi la bordul navei, acestia vor fi supusi aceluiasi mediu destul de monoton si invariabil. Daca evenimentele vietii sunt le!ate de aparitia bolii, re"ultatele acestui studiu ar trebui sa arate diferente intre rata bolilor marinarilor care au avut vieti foarte stresante inainte de plecare, si cea a marinarilor cu vieti mai putin stresante inainte de plecare. De fapt, previ"iunile erau facute. Marinarii care au experimentat mai multe evemenete majore stresante in viata erau mai predispusi sa se imbolnaveasca si sa se vindece mai !reu decat cei cu mai putine evenimente stresante. Marea majoritate a cercetatorilor care vor sa masoare evenimentele stresante din viata nu mai utili"ea"a ++ , ci una dintre scalele similare updatate. Tabelul 1-$9 arata ondajul experientelor de viata de arason, >o)nson, and ie!el (19,(), care e similar cu ++ si mai ales potrivit de utili"at cu studentii. =ermite oamenilor sa aprecie"e daca impactul unei experiente de viata este predominant po"itiv sau ne!ativ si si permite respondentului sa indice perioda de tipm cand a avut loc evenimentul, ceea ce furni"ea"a o preci"ie mai mare in le!area eveminetelor stresante din viata de sanatatea ulterioara sau de problemele de sanatate mintala. Frecusul zilnic. Mai recent, p)i)olo!ii au unceput sa suspecte"e faptul ca cele mai mici evenimente stresante ale frecusului "ilnic poate deasemenea sa aiba un impact in crestere si ne!ativ si asupra sanatatii. %cest frecus include a fi blocat in trafic, sa astepti la rand, treburi !ospodaresti, sau dificultati in luarea unei deci"ii minore. #onflictele interpersonale sunt de departe cele mai dureroase frecusuri "ilnice (5ol!er, De0on!is, Cessler, ' c)ilin!, 19(9). Desi cercetarea nu este inca concludenta, este posibil ca cele mai mici iritari ale vietii de "i cu "i la fel ca si evenimetele stresante majore mai putin obisnuite sa anticipe"e boala si stresul p)i)olo!ic (Canner,

#oyne, 1991).

c)aeffer, ' la"arus, 19(1 . 1o)n, 0afreniere, ' Aurevic),

Stresul cronic. Din ce in ce mai mult, cercetatorii recunosc importanta stresului cronic pentru sanatate. a traiesti intr$un mediu "!omotos, a!lomerat, plin de infractiuni devine nu numai stresant in fiecare "i, dar in timp, poate avea efecte cumulative adverse asupra sanatatii.