Sunteți pe pagina 1din 5

ETAPE SI ACTIVITATI -2 etapa:observarea functionarii produsului in exploatare -fiabilitatea in acesta etapa se urmareste si se calculeaza separat pt produse nereparabile si pt produse

reparabile Exemplu:in cazul produselor nereparabile cum ar fi corpuri d eiluminat becuri cu !alo"en sau tranzistori elem comp ale aparatelor electronice#acestea la defectare nu mai pot fi reparate la defectare sunt uzate in totalitate#se evalueaza in cazul acestor produse timpul de buna functionare de la punere in functiune T$ la Ti momentul in care s-au defectat -in cazul unui lot de produse de mare serie nu este posibil urmarirea unitatilor de produs si atunci s eextra"e un esantion cu un nr redus de unitati d eprodus ce sunt puse in functiune simultan urmarind-se intervalul de funct al fiecarei unitati din esantion apoi rez obtinute in urma esantionului prin procedee matematice pot fi extinse asupra intre"ului lot numarul de exemplare extrase este notat cu %&' -se ordoneaza datele pe perioade de observare -se calc timpul de functionare mediu -se traseaza o curba de supravietuire a celor & numar de produse -se obtine curba in trepte intrucat intervalul d etimp la care se verifica nr de prod ramase in functione poate fi e"al din ora in ora -produs reparabil(produs ce isi reia functionarea dupa eliminarea defectului ce a aparut in timpul functionarii si s ecalculeaza fiabilitatea in functie d estarea in care se afla produsul in fiecare din dif etape ale ciclului de viata -se determina in felul acesta timpii de buna functionare care sunt notati cu %ti' -se determina de asemenea timpii de reparare timpii necesare pt repunerea in functiune care sunt timpi d ementenanta si care se noteaza cu %t prim i' -timpi mentenanta(timpi de intretinere si reparare -se mai ia in considerare si timpii stabiliti pt recuperare adica timpi d erezerva (imediat dupa defectare nu urmeaza si repararea trecand un timp pana se intra in reparatie si acest timp d ereparare poate fi calculat -media timpului de buna functionare poate fi determinata adunand t)*t2*t+*t,-t prim ) t prim2 t prim+ Tc(timp calendaristic de functionare(suma timpilor de functionare efectiva suma timpilor de defctare si suma timpilor de intrerupere . si d(variabile aleatoare Tf-(timp de functionare

-intr-o a treia etapa se sistematizeaza datele obt prin urmarirea in functionare a unui numar d eunitati de produs si pt a fi luate masuri pt eliminarea defectelor si cauzelor care le-u provocat s face "ruparea defectelor dupa cauze si "ravitate -se intocmesc tabele cu relatiile dintre defectari si cauze si s eface ordonarea crescatoare sau descreascatoare a datelor obtinute /sunt calculati indicatorii experimentali ai fiabilitatii siacestia sunt 2:media timpului d ebuna functionare 0T1. si rata caderilor sau intensitatea defectarii sau frecventa de defectare notata cu %lambda' -media timpului de buna functionare se calculeaza ca media a timpilor de functionare adica a timpilor 2ti3 &(numarul de produse pt care s ecalculeaza fiabilitatea &(numarul total al defectarilor -acest indicator s ecalculeaza fie la uzura produselor sau numai dupa un anumit numar de cicluri de functionare si s e exprima in unitati de timp si s eprescrie in standarde2este prevazuta in standardele de produs3 -al doilea indicator al fiabilitatii rata caderilor exprima intensitatea de defectare sau frecventa caderilor a defectarilor in unitatea de timp -se calculeaza cu a4utorul mediei timpului de buna funct fiind inversul acesteia 5ambda()-0T1. -reprezentarea "rafica a acestui indicator este prevazuta in lit de specialitate cu o denumire plastica curba %cada de baie' -in rpima etapa pot aparea un numar mare d edefectari in etapa a doua etapa de functionare normala etapa in care produsul intra in re"im normal d efunctionare frecventa defectelor fiind constanta din aceasta cauza se numeste si perioada economica de functionare si a treia perioada uzura fizica care apare ca urmare a uzurii fizice sau a imbatranirii pieselor componente # rata caderilor in aceasta etapa este ridicata necesitand un nivel ridicat al c!eltuielilor de mentenanta -ipostazele fiabilitatii sunt "rupate dupa etapa de realizare a fiabilitatii -fiabilitate proiectata sau determinata pe baza datelor fiabilitatii pieselor componente in activitate de proiectare a produsului de aceea se numeste fiabilitate proiectata -fiabilitatea experimentala:care se determina pe baza incercarilor de laborator si pe baza datelor obtinute la standurile de proba prin urmarirea produsului d efunctionare la standurile de proba#lucrul acesta poate fi facut in mod necesar la livrare inainte de a fi lansat in comert in sferaa circulatiei si poate fi facut si la consumator la clinet in mom ac!izitionarii unui produs se verifica fiabilit la un stand de proba -fiabilitatea operationala det pe baza datelor obtinute in procesul real d eexploatare

-funct pana la defectare in cond reale :pot fi obtinute date in rpoivinta aceasta se obtin la unitatile de service unde in per de "arantie se poate face repunerea in functiune pe c!eltuiala furnizorului a prod sau a distribuitorului cunoscandu-se cauza defectarii si timpul de reparare cu sublinierea ca funct a avut loc in cond normale de functionare -13 dupa modalitatile de estimare sunt urmatoarele ipostaze -fiabilitate nominala prescrisa in standarde norme sau c!iaar prospecte si este de re"ula e"ala cu cea proiectata -fiabilitate estimata : calculata cu interval de incredere cu toleranta fie pe baza datelor obtinute prin incercari de la borator a datelor d ela beneficiar respectiv de la unitatile de service dupa functionarea in conditii normale de exploatare -a doua caract te!noci funct este mentenabilitatea care reprez probabilitate ca un produs defect sa poata fi restabilit pt a functiona intr-un anumit interval de timp -mentenanta este strans le"ata de mentenabilitate si reprezinta ansamblul tuturor activitatilor te!nice si or"anizatorice efectuate in scopul mentinerii sau restabilirii unui produs in stare de functionare adica in starea de a-sin indeplinii funt pt care a fost realizat -mentenanta este ansamblul operatiunilor te!nico or"anizatori efectuta ein scopul mentinerii in funct sau restabilirii unui produs pt a-si indeplini functiile prevazute -timpuri de mentenanta: )6mentenanta preventiva:efectuata la intervale de timp prestabilitte prin asa numitele revizii periodice 26mentenanta corectiva efectuata dupa aparitia unei defectari pt restabilirea functionarii starii de functionare -tipuri de reparatii pot fi : a37C b370 c378 curente efectuate prin revizii te!nice reparatii medii mi4locii care au drept scop inlocuirea unor piese uzate reparatii capitale efectuate in scopul inlocuirii revizuirii complete a

aparatului utila4ului produsului de complexitate te!nica sau prin inlocuirea totala a pieselor uzate -intervalul dintre doua reparatii capitale reprezinta ciclul total de functionare I&9ICAT:7II 0E&TE&A1I5ITATII -acestia sunt app similari cu cei d ela fiabilitate )6media timpului de reperare ( 0T7 -este e"ala cu raportul dintre suma timpilor de reparare si numarul de cicluri d ereparare

-imp acestui indicator consta in faptul ca poate fi calc coeficientul de siponibilitate 26rata reparatiilor notat cu miu ( )-0T7 si se exprima in numar de raparatii pe unitatea de timp -mentenabilitatea este det d etrei factori 9e accesebilitatea la piesa defecta de existenta pieselor de sc!imb si de existenta unui service de specialitate

Accesibilitatea(aptitudinea unui produs complex de a permite accesul la demontare si montare oparativa rapida a oricarei piese componente -accesib inf favorabil in sens positiz prin urmare disponibilitatea -accesib reprezinta un principiu constructiv de care se tine seama la proiectarea produsului -intreprinderile care au implementat un sist de asi"urare a calitatii in activ de proiectare tine seama de acest principiu Existenta pieselor de sc!imb(al doilea fact ce det mentenab (necesarul d epise sse stab in functie de fiabilitate fiecarei piese comp si de modul de conectare a a cestora cu celelalte piese si cu piesa de baza -modul de conectare poarta denumirea de rezervare sau redondanta Serviceul-trei fact det mentenab reprez un mi4loc eficient de urmarire a comp in utilizare a produselor si un mi4loc de or"anizare a mentenantei in cele doua variante fie in timpul functionarii fie la defectarea totala 9isponibilitatea ce amai complexa caract d ecalitate ( caract functionala ( exprima modul demanifestare a calitatii produselor in procesul d eutilizare si este determinata de fiabilitate si mentennta -disp poate fi folosita ca notiune in mai multe acceptiune:si anume disponib de timp care reprez procentul de timp din existenta produsului in care acesta este in stare de functionare -disponib prod utila4elor prod d eialta te!nicitate reprez procentul acestora care raman disponibile dupa un anumit timp d efunctionare -disponib misiunii a functiei indeplinite sau a serviciului indeplinit reprez procentul misiunii indeplinite dintr-un intreval d etimp dat -indicatorii de disponibilitate sunt:coeficientul de disponib notat cu At care reprez rapotul dintre media timpului de buna funct si suma dintre media timp buna funct si media tipilor de reparare -acelasi coef se poate det in functie d erata defectarii si rata repararii at ( miu supra miu plus lambda

-pt cresterea disponib prod te!nice rezulta ca aceasta este ridicata cand fiabilitatea si mentenabilitate sunt ridicate si cand produsul este pus in functiune in cond normale6este utilizat corect el va fi disponibil in orice moment -cand fiabilitate creste creste si cistul prod corelatiile disponibilitate /fiabilitate /mentenabilitate in functie d ecalitate cost -disponib este reprez ca suma a celor doua carct:mentenata si disponib -se pot obtine prod si fiab si mentenab ridicata dar se urmares;e obt unui nivel optim si acest nivel este reprez pe "raic printr-un interval in care costurile sunt minime niv calit fiind atins cu costuri minime .actorii de micsoreaza fiabilitate:si respectiv disponibilitatea a3obiectivi:fact d mediu din re"imul de funct al produsului b3subiectivi:se ref la re"imul de lucru anormal asta insemnand suprasolicitare in functionare s eref la intretinere necorespunzatoare la piese componente necorespunzatoare nesi"ure contrafacute

S-ar putea să vă placă și