Coloana vertebrala (columna vertebralis)- segmentul axial al scheletului trunchiuluieste alcatuita la om din 33-34 de vertebre.

Coloana vertebrala se formeaza prin asezarea metamerica a vertebrelor-una deasupra alteia. Fiind supusa greutatii trunchiului, capului si membrelor superioare, datorita trecerii la statiunea bipeda, isi mareste rezistenta prin formarea unor curburi in plan sagital si frontal. Curburile coloanei vertebrate in totalitatea lor, ii dau aspectul in spirala si actioneaza functional ca adevarate resorturi, asigurandu-i elasticitatea.Curburile in plan sagital sunt urmatoarele! curbura cervicala,cu concavitatea orientata posterior .denumita lordoza cervicala ,alta in regiunea toracala , cu convexitatea orientata posterior denumita cifoza toracala" urmeaza curbura lombara, cu concavitatea orieintata posterior, denumita lordoza #ombara" ultima .curbura sacro-coccigiana, cu convexitatea orientata posterior #ntre ultimele doua curburi, datorita inclinatiei bazinului, se formeaza unghiul promontoriu care bombeaza anterior. Curburile in plan frontal abat coloana de la planul medio-sagital al corpului si sunt! o curbura in regiunile cervicala inferioara si toracala superioara cu convexitatea la dreapta , denumita scolioza toracala" ea se produce datorita tractiunilor muschiulare ale membrului superior drept la dreptaci si se inverseaza la stangaci. $easupra si dedesuptul acestei curburi, numite de compensatie cu convexitatea in sens opus primei. %le sunt inversate la stangaci. #n cazuri patologice curburile sunt mai mult pronuntate, se asociaza intre ele si poarta numele de cifo-scolioze (toracica, #ombara). &para curburilor in cursul cresterii #a om este urmatoarea! la nastere, exista promontoriul" cand copilul incepe sa ridice capul, se formeaza curbura sagitala cervicala" dupa ce ridica trunchiul se formeaza lordoza #ombara Curburile coloanei vertebrale se definitiveaza la pubertate. $efinitie ! 'colioza reprezinta o curbare a coloanei vertebrale in trei dimensiuni ce poate apare in zona toracica, lombara sau toraco-lombara. 'colioza poate fi incadrata ca fiind ! structural - coloana este curbata si rotita. nestructurala - coloana este numai curbata. $in punct de vedere ortopedic scolioza este definita prin localizarea, directia si magnitudinea curburii si daca este posibil,prin cauzele sale de aparitie. (ravitatea scoliozei este determinata de marimea curburii si de unghiul de rotatie al trunchiului. $in punctul de vedere al curburilor, scoliozele(mai ales cele idiopatice) pot fi! I.Scolioza in C totala: a)Cu curbura toracica(de obicei pe dreapta )(T4-6T11-12L1):dau gibozitate

mare"au curbe minore deasupra si dedesupt, cu caracter compensator " potential evolutiv mare, cu pre)udicii cardiopulmonare. b)Cu curbura toracolombara fie pe dreapta, fie pe stanga(*4-+,--4)au curbe minore, dau distorsiune costala" mai putin periculoase si disgratioase cardiopulmonar. c)Cu curbura lombara(de obicei pe stanga-*..-.-,/)!nu dau diformitate prea mare. ##.'colioza in ' - cu dubla curbura ma)ora cu diverse combinatitii!toracica stg. - lombara dr.sau invers" diformitate in general mica. Cauzele! - pot exista trei cauze posibile de aparitie a scoliozei! .)congenitala -determinata de o imperfectiune vertebrala-) dereglarea musculara sau paralitica -determinata de paralizia muschilor (in poliomelita, infirmitate motorie cerebrala) sau distrofie musculara 3)idiopatica -determinala de cau0e nccunoscute.1eprezinta 234 din cazuri. $esi scoliozele idiopalice au o cauza genetica nu s-au identificat pana acum genele responsabile de aparitia si agravarea scoliozei. Incidenta: 'tatistic. adolescentii de sex feminin predomina(5-4)iar scoliozele severe apar in proportie de .3!. la fete6#ata(te baieti),'eolio0ele devin aparenle in perioada dc crcstere rapida a pubertatii(exisland forme infantile(3-3 ani) si )uvenile(3-.3 -.- ani)). Factorii de risc: 7ot apare dureri ale coloanei in cazul unor activitati prelungite ce implica statul asezat sau in picioare,8data cu curbarea laterala a coloanei(de forma literei C),poate apare o curbura compensatorie (de forma literei ') pentru mentinerea echilibrului.'coliozele severe pot provoca probleme respiratorii. 9n important factor de risc este marimea curburii" cu cat aceasta este mai mare,cu atat creste riscul.,a o curbura de -3 grade, numai -34 din cazuri progreseaza. ,a 33 grade, factorul de risc a)unge la +34,iar la o curbura de /34,riscul este de :34. $iagnosticare! %xaminarea fizica ;in scoala primar< sau secundara &cademia

&mericana de 8rtopedie pediatrica recomanda ca aceasta examinare sa se efectueze de - ori la fete(la varsta de .3 si .- ani) si odata la baieti(la varsta de .3 sau .4 ani). #n 1omania ,din nefericire , nu exista nici o preocupare similara pentru depistarea precoce a scoliozei scolare. teste fizice-efectuate de medicul pediatru, in cazul unor adolescenti suspecti de scolioza,radiografii cu raze x- obligatorii in cazul identificarii scoliozei prin examinare fizica.1adiografiile pun in evidenta atat gradul si severitatea scoliozei,cat si aparitia altor deformari ale coloanei!cifoza(curbare excesiva a coloanei in regiunea toracica- provocand cocoasa) sau lordoza (curbarea excesiva a coloanei in regiunea lombaraprovocand dureri in aceasta regiune) rezonanta magnetica- procedeu modern ce nu utilizeaza radiatii cu raze x. In tratamentul c irur!ical al scoliozei: *ratamentul chirurgical este de obicei recomandat in cazul in care curbura coloanei depaseste /3 de grade(respectiv 43 de grade pentru adolescentii in perioada de crestere). 'copul operatiei este de a indrepta coloana, cat de mult si sigur &cest obiectiv este indeplinit prin fuzionarea vertebrelor de-a lungul coloanei si spri)inirea acestora cu o instrumentatie adecvata (ti)e,cartila)e,racorduri). #ncepand cu luna mai #:::,echipa de chirurgi condusa de Conf.dr.=ihai >ianu a operat peste 43 de pacienti cu scolioze, folosind procedeul de rahisinteza segmentara metalica si instrumentarul 'C'('pineClip'<stem), adaptat de prof. 'teib de la 'pitalul 9niversitar din 'trasbourg. Franta. *ratamentul nechirurgical al scoliozei Cel mai eficient tratament este depistarea precoce, "onitorizarea- este necesara la o curbare a coloanei vertebrale mai mare de -3 de grade. Corsetul-este necesar la o curbare moderata a coloanei(cuprinsa intre -4 si 43 de grade), pentru prevenirea agravarii curburii. Corsetu# cel mai des ulilizat(inclusiv in 1omania) esle de tipul =il?au@ee, trebuie purtat -3 ore din -4 si este suportat cu greutate de pacienti. *rebuie notat faptul ca un corset nu indreapta curbura coloanei si ca poate stopa numai cresterea(agravarea) acesleia.

#$ercitiile (%inetoterapia) Ainetoterapia este importanta, pentru intarirea musculaturii,in con)unctie cu purtatul corsetului.#n plus exercitiile au un rol benefic pentru sanatatea pacientilorrespiratie,mobilitate,musculatura,flexibilitatea coloanei. Ainetoterapia singura nici nu amelioreaza scolioza,nici nu o controleaza. &devaratul tratament consta in corsetB@inetoterapie(scolioze sub /3 de grade) sau operatieB@inetoterapie(scolioze peste /3 de grade). 8b)ectivele in @inetoterapie sunt! 1)&meliorarea pozitiei coloanei, 2) Creslerea flexibilitatii coloanei. 3) Creslerea fortei musculare(abdominale si paravertebrale). 4) &meliorarea respiratiei. #n cazul scoliozelor )uvenile,aceste obiective-concomitent cu portul corsetuluivor fi urmarite pe toata perioada cresterii,pana la stabilizarea scoliozei. l)&meliorarea posturii! reprezinta corectarea cifozelor si lordozelor si apoi a scoliozei propriu-zise care se face prin! 1.1 7osturi fixe mentinute-corectoare sau hipercorectoare ! decubit dorsal, lateral,ventral,din sezand,din ortostatism"se utilizeazaperne ,suluri,spatarul scaunului,perete,etc pentru corectarea hiperlordozei lombare,a cifozei dorsale si,desigur,a scoliozei.7ozitionarea membrelor superioare sau inferioare este o modalitatecurent folosita, 7osturile se mentin in pauzele programului de gimnastica,dar si atunci cand se scoate corsetul. 1.2 %xercitiile! de corectare posturala axate pe!

a) Constientizarea inclinarii pelvisului. b) 'caderea cifozei dorsale prin exercitii de CintindereC a coloanei din cele trei pozitii de baza(decubit,sezand si ortostatism).7entru realizarea acestor exercitii de Cintindere asistentul,cu palma aplica pacientului o usoara presiune pe crestetul capului. c) 'caderea curburii scoliotice prin! - utilizarea pozitionarilor corpului si membrelor pentru corectarea curburilor,cu CrupereaCpozitiei, urmata din nou de pozitionarea corectoare.*reptat,se a)unge la constientizarea staticii scoliotice si a pozitiilor care o corecteaza.

Controlul in fata oglinzii are un bun efect. -)Cresterea flexibilitatii coloanei Coloana scoliotica esle o coloana rigida,cu mobilitate limitata mai ales in zona scoliotica. *esuturile moi 6ligamente,muschi)contribuie prin retractura la aceasta limitare a mobilitatii.#ncercarea de mobilizare globala a coloanei nu va realiza decat miscari in zonele neafectate.$in acest motiv,exercitiile de flexibilitate se fac din posturi speciale care blocheza segmente de coloana,facand posibila miscarea doar in segmentul dorit. -.. =etoda Alapp! din postura Cin genunchiCAlapp descrie tipuri de pozitionari ale trunchiului ! a) 7ozitii lordozante care,in functie de inclinarea trunchiului faciliteza mobilizarea unei anumite zone vertebrale. %ixista trei pozitii redresate(deasupra orizontalei),una orizontala si doua coborate sub orizontala). b) 7ozitii cifozante,Alapp.ln numar de /, cu trunchiul mentinut in cifozare dorsolombara.#n aceste pozitii, flexibilitatea coloanei dorsale este obtinuta in pozitii redresate, iar a coloanei lombare, in cele coborate(sub orizontala)-adica invers decat la pozitiile lordozante. 7oziliile Alapp se executa din postura Cin genunchiC studiul urmarind pozitiile! - 1edresata,trunchiul aplecat -3 de grade de la verticala,cu mainile la spate. - semiredresata!trunchiul flectat la 43 de grade cu mainile la spate - orizontala!trunchiul la :3 de grade cu mainile la spate semicoborata:trunchi la .33 de grade cu mainile in solduri coborata!trunchi la ../ grade cu mainile in solduri &u fost studiate si alte variante ale acestor pozitii a)ungandu-se la urmatoarele concluzii" pentru musculatura cervicala pozitia cea mai buna este cea

coborata cu bratele inainte pentru musculatura coloanei dorsale pozitia de electie este cea orizontala cu mainile pe ceafa pentru musculatura coloanei lombare aceeasi ca pentru coloana lombara. #n general toate pozitiile trunchiului cu asocierea bratelor extinse pe langa cap sau cu mainile la ceafa se realizeaza forte musculare mai mari decat in aceleasi pozitii cu mainile insa la spate sau in solduri. Cresterea flexibilitatii coloanei se realizeaza si cu a&utorul altor tehnici!

2.2 Cortel 2.3 '(atrupedia' )lapp (mersul in patru labe) 2.4 #lon!atia Cortel 2.5 #$ercitiul de derotare 2.6 Sporturile indicate in scolioza sunt! inotul(craul dorsalCindianC,bras), scrima.voleiul,baschetul. 3) Cresterea fortei musculare-se urmareste!

a)*onifierea musculaturii abdominale,care este obligatorie.'e practica de obicei ridicarile de trunchi cu genunchii flectati pentru intarirea dreptilor si oblicilor"mainile pe langa corp sau inainte,mainile la ceafa ,mainile deasupra capului reprezinta tot atatea etape de gradare. b)*onifierea fesierilor mari e)*onifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale,obiectiv principal al recuperarii scoliozei. Ca metodologie curenta se utilizeaza ! tehnicile Aabat - din decubit ventral"ridicarca capului,umerilor,membre#or superioare, pentru tonifierea musculaturii dorsale superioare bilaterale" ridicarea ambelor membre inferioare tonifica musculatura lombara"ridicarea membrelor bilateral tonifica musculatura unilaterala paravertebrala respectiva.*reptat se aplica principiul progresivitatii prin insasi structura exercitiului sau prin adaugarea de greutati. - *ehnica Dagner-Eurger,care de fapt nu este altceva decat pozitionarea tip Alapp,de unde se executa contractia izometrica pe partea dorita. - $in genunchi, cu trunchiul aplecat si nasul la podea se executa

ridicarea trunchiului!gradarea fortei este data de pozitia bratelor si de sustinerea sau nu a picioarelor.1idicarea (extensia)trunchiului se face concomitent cu inclinarea laterala cu rotatie sau direct in functie de necesitati. 4) &meliorarea respirartiei - obiectiv de mare importanta cunoscand faptul ca la cifoscoliotici se instaureza cu timpul o disifunctie ventilatorie restrictiva,care va determina hipoventilatia alveolara cu toate consecintele ulterioare. Cifoscoliozele paralitice datorita interesarii diafragmului, sunt mai grave. #n vederea realizarii acestui obiectiv se recurge la ! .) Ainetoterapia corectoare a scoliozei-efect benefic asupra respiratiei (cresc volumele respiratorii mobilizabile in mod particular se va urmari reegalizarea scalenilor prin intinderea celor retracturati pe partea convexa a curburii, pentru compensare,ca si deblocarea scapulelor refacerea capacitatii de alunecare pe grila)ul costal! mainile la ceafa, coatele se ridica treptat, antrenand astfel bascularea scapulelor. -)Cresterea expansiunii toracice focalizate in acele zone in care mobilitatea toracica este evident deficitar. 'e utilizeaza tehnica de lucru care recurge la presiunile exercitate de mainile @inetoterapeutului"de asemenea.se urmaresc reeducarea hemitoracica si cresterea ampliatiei coastelor inferioare. 3) 'caderea travaliului ventilator prin asuplizarea toracovertebrala si prin sporirea contributiei ventilatiei diafragmatice( respiratie abdominala). 4)Cresterea randamentului Cpompei musculare respiratoriiC prin ameliorarea raportului dintre lungimea muschiului respirator si tensiunea lui in urma aplicarii urmatoarelor exercitii! a) exercitii de translatare a ventilatiei spre volumul respirator de rezerva (F%1),ceea ce va lungi muschiul preinspirator. 'e va pune accentul pe cresterea timpului expirator cu reducerea volumului abdomino-toracic (impingerea indarat a peretelui abdominal),ceea ce conduce la ascensionarea diairagrnatica insotita de alungirea fibrei musculare(se mareste raza de curbura). b) %xercitii de crestere a fortei musculare respiratorii ceea ce inseamna imbunatatirea capacitaiii metabolice a muschilor . 'colioza in C totala. 'colioza in CCG este o deficienta a coloanei vertebrale sub forma de

deviatie in plan frontal cu convexitatea indreptata lateral, sau sub forma de torsiune, cand este insotita de gibozitate costala. Scopul e$ercitiilor corecti*e: %xercitiile folosite pentru corectarea scoliozei in CC urmaresc tonificarea in conditii de scurtare a grupelor musculare ale spatelui de partea convexitatii, tonificarea in conditii de lungire a grupelor musculare ale spatelui de partea concavitatii, corectarea atitudinilor deficiente ale umerilor, omoplatilor si bazinului, dezvoltarea toracelui in sensul redobandirii formei simetrice si formarea reflexului de atitudine corecta a corpului atat in actiunile statice cat si in cele dinamice. Indicatiile te nico-metodice 7entru corectarea scoliozelor dispunem de urmatoarele mi)loace! a)%xercitii statice , care constau din pozitii asimetrice ale corpului. derivate din pozitiile fundamentale stand ,pe genunchi,sezand, culcat si atarnat, prin care se urmareste corectarea curburilor nespecifice ale coloanei, conditie esentiala pentru efectuarea exercitiilor corective sub forma dinamica.'tructura asimetrica a pozitiilor utilizate pentru corectarea scoliozelor determina un tonus muscular diferit al regiunii spatelui.7entru aceasta, musculatura de partea concavitatii este intinsa iar cea de partea convexitatii este scurtata. b)%xercitii dinamice, sub forma de miscari ale trunchiului si membrelor, efectuate in sensul redresarii coloanei si a celorlalte segmente ale corpului, in atitudinea corecta , dupa cum urmeaza! -exercitii de trunchi sub forma miscarilor de indoire laterala in partea convexitatii, extensii, rasuciri cu extensie in partea concavitatii, semirotarii(numai inapoi) si in )umatatea convexitatii, precum si miscari de intindere a trunchiului in axul lung al coloanei. -exercitii cu brate &cestea au o structura asimetrica, constand din fixari si duceri asimetrice !bratul de partea concavitatii efectueaza miscari deasupra nivelului umerilor , iar bratul de partea convexitatii efectueaza miscari sub nivelul umerilor si numai inapoi. #n acest fel se corecteaza asimetria umerilor si se amplifica miscarile corective ale trunchiului" -exercitii cu membrele inferioare , care au tot o structura asimetrica! piciorul de partea concavitatii etectueaza miscari de extensie, iar cel de

partea convexitatii fixari si duceri in flexie" -exercitii de respiratie , care au ca scop sa asigure oxigenul necesar organismului si sa contribuie la corectarea atitudinii toracelui. 1olul corectiv al exercitiilor de respiratie este foarte important deoarece toracele sufera modificari morfologice evidente, care afecteaza functia organelor din cavitatea sa . %xercitiile de respiratie se efectueaza sub forma de exercitii specifice de respiratie din pozitii corecte ale trunchiului si coloanei si legate de exercitiile dinamice corective ale trunchiului si membrelor. -exercitii pentru redresare se efectueaza sub forma activa de catre deficient si sub forma pasiva prin contributia profesorului sau folosinduse aparate. (rupa respectiva de exercitii este foarte importanta deoarece contribuie la formarea reflexului de atitudine corecta a segmentelor si corpului intreg. -exercitii cu obiecte portative si la aparate fixe. Ca obiecte portative se utilizeaza basloarele, pentru fixarea trunchiului, a coloanei si a elementelor centurii scapulare in atitudinea corecta, mingile medicinale, pentru amplificarea miscarilor trunchiului si membrelor si pentru cresterea rezistentei periferice a miscarilor. #n acelasi scop se intrebuinteaza halterele, cordoanele elastice si alte obiecte.7rintre aparatele frecvent folosite mentionam banca, bancheta, lada, scara fixa, inelele, planul oblic si altele. -exercitii aplicative cu continut corectiv , cum sunt exercitii de mers , echilibru, suspensie, tarare si catarare.*oate acestea se folosesc dupa ce structura lor a fost pusa de acord cu cerintele mecanismului de corectare a scoliozelor. 7rogram de recuperare pentru scolioza stanga in " C " totala (exemplu)! %xer. #. =ers pe varfuri cu pasi mici,cu ducerea bratului drept intins si a celui stang )os si inapoi.cu arcuire in ritmul pasilor. %xer. -. =ers cu ducerea bratului drept lateral oblic-sus si a celui stang oblic-)os inapoi,cu arcuire in ritmul pasilor. %xer. 3. 'tand departat cu mana stg. pe sol si cea dr. pe crestet! ducerea genunchiului stg. indoit la piep simultan cu intinderea si indoirea bratului dr. sus sau lateral(se executa rar si cu amplitudine

mare)"ducerea piciorului stg. lateral si a bratului dr. sus cu inspiratie revenire cu expiratie" %xer. 4. 'tand departat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cea stg. de )os!indoirea trunchiului spre stg. cu arcuire"extensia ampla a trunchiului cu ridicari pe varful piciorului stg. .*oate aceste exercitii se #eaga cu miscari de respiratie. %xer. /, 7e genunchiul dr. cu piciorul stg. intins lateral in spri)in pe varf,cu un baston asezat diagonal la spate,apucat cu mana dr. de sus si cea stg. de )os"indoirea trunchiului spre stg. alternativ cu rasucirea lui spre dr. cu inspir, revenire cu expir.extensia trunchiului cu amplitudine mare. %xer, +. 'ezand cu piciorul stg. intins pe o bancheta,lada sau banca de gimnastica cu un baston asezat diagonal la spate apucat cu mana dr. de sus si cea stg. de )os"extensia ampla a trunchiului cu arcuire"rasucirea ampla a trunchiului spre dr.,accentuand extensia" indoirea trunchiului spre stg.. %xer. 5. Culcat inainte cu bratul dr. intins sus in prelungirea corpului,iar stg. intins lateral"tarare in cerc spre stg. mutand succesiv palma mainii stg. din aproape in aproape(picioarele raman pe loc)"tarare inainte cu bratul dr. si piciorul stg.(miscarile se executa cu amplitudine mare)"tarare inapoi cu bratul stg. si piciorul dr. %xer. 2. Culcat pe spate cu trunchiul inclinat spre stg.(coloana vertebrala intinsa )mana dr. la ceafa si stg. pe sol!ducerea piciorului stg la :3 de grade cu arcuire"ducerea piciorului stg. lateral cu arcuire"ridicare in pod(arcuire inainte)la inceput cu spri)in pe crestet apoi in spri)in pe palma. %xer. :. &tarnat cu spri)in cu latura stg. la scara fixa apucat cu mana dr. pe deasupra capului, indoirea trunchiului spre stg.,departand corpul de scara fixa, simultan cu extensia piciorului dr."rasucirea trunchiului spre dr. %xer. .3. &tarnat inegal cu spatele la scara fixa,apucat cu mana dr. mai sus! ducerea piciorului stg. intins sau indoit inainte.