itor: Calin Viasie “Coperta colectiei: Andrei Manescu I | lo ‘Tehnoredactare: Cristina Mihart Prepress: Viorel Mihatt Descrierea CIP a Bibliotecti Nafionald a RomAniel ‘“PAVEL, CARMEN 700 de exercifii pentru fonetic’ si ypcabular : “national, Examenul de Bacalaureat sp Admit Invi}imantul superior (conform DOOM ~ 2005 / Carmien Pavel, Grafiela Dumitrache ; cuy, inainte de prof. dr. Miorija Got. - Pitesti: Paralgla 45, 2007 ISBN 978-973-47-0021-9 (. Dumitrache, Gratiela / U. Got, Morita (pref) i 811.135.134373, Copyright © Editura Paralela 45, 2007 | | CARMEN PAVEL GRATIELA DUMITRACHE 700 de exercit pentru fonetica si vocabular si Admiterea in invatamantul supe {conform DOOM — 2005)Cuvant-inainte Potrivit titi, Werarea semneti de Carmen Pavel si Grajiela Dumitrache . S. - se adresoazé elevilor care se preaatesc pantni Tostatea nationplg, absolventior-, aflati Th pragul examenului de meturitate, dar si candidafilor penfru facultaile de profil aleInvitémantului superior. Ordonaté logic, cartea este gfindit si structurat8 goneros, fn plan tematic si ‘metodologic, corespunzator programelor do limba gi lteratural roman pentru : Testarea nafonalé gi pony Eyrvenul de Bacelaueat~ 2007, ebboroto in acest > ‘Boop. Aga cum pracicozt si autoaele,ergunéntl slat cestui auxiliar Gidactic I-a constituit aparita Dictionarului Ortogratic, Ortoepic fsi Morfologic al mbit Romane — 2005 (000M - 2008), lucrare normativl de refer, publicst3 sub egida Acedemiei Romane, ale clei prevederi au intrat in vigabre incopénd cu sesiunea examenelor din acest an scolar. Lucrarea este g&ndité fa un instrument de lucru complementar manualelor de limba gi iteratura roménd, heceser sui in cunoasterea, clerificarea, fixarea si aprofundarea nofiunilor dq limba roman, studiate tn gcoal in reaizaree abiectivelor gropuse, accentul cade poo dinahnie funonalé $itlexibilé de abordare si de prezentare a contnutuli stintfc,inlansamblu, da gi in cadrulfiecBrui capitol in parte. Demersul autoarelor propuno vigiune siste- matizatS gi integratoare asupra continutul de receptare, de idemtificare side interpretare, de vehiculare i, implicit, de rezol- vare a acest Evidentiom structura variati @ exercitilor (gril, de analiza $i de selectie, de combinare/de creare a contextelr, de corectare si de adSugarolprecum gi vizu ‘nea comploxa, propre autoarelor, .filosofia” prvind structura luck, prin care se . urmareste Tnsusitea elementelor de fonetica side vocabuler, in ebntextul creat de 000M — 2008. ‘In capitolul afectat Raspunsurilor comentate, autoarele ey in vedere, prin ‘mbinarea demersului stinjfic cu cel didactic, cletficarea siapfofundarea unar ~ nofiuni de limba roména, dar si orientarea rapids si depasirea eventuelelor carente {in progatire, a dficultitilor intampinate tn insusirea conceptelor bi in cadrul’pro- cesului de comunicare curents. ~ Sunt demne de remarcat densitat © vosabular abordate in lucrare, asi i varietatea notunior He fonetic si do $i operationalizarea Ibr find realizatacorespunaétor,grafie exempiciy doctor grefice ingenioase de lucru Aiscronica, expicatile gi exerciti vieate, dar si a unor performanye ‘afionale, si proprii unei persoent seoald Remarcim, de asemenea, u parjrea in sitabe, neologismul, frazeologic, expres silocuiu ~~ Abordarea gradual, diteren rmarcheazS nivelurile simplufmedi ‘utalucréi in functio de nivlal d Exercitio complexe propus siuatiior de comunicare, La modal 102 exprinii corecte, coerente, 2 oportunitatea de clarificare a prag Bibliogrefia utilzats este va esenyale de lingvistic8, de poetic’ Prin caracteru! ei, elabora catedr8 a autoarelor,luerarea def cei care vor sustine examene nai clisoole vechii practic’ ale unor a interesant® pentru studengi iol prouniverstar sign cet universitr. jl2 obiect, esentiazéri demonstrate, proco- {Sistematizarea demersului teoretic, perspective unctuale asigur’ dobéndirea competentelor je comunicaro, impuse de exigenta examenelor care dé mésura culturi generale oferite de tea itomilor care au in vedere accantul, des- Irtele polisemantice, cdmpurilelexicale, cémpul ologia popular, pleonasmul, cacofonio. jatS e conceptelor avute in vedere (trei sectuni citci) feciitesz& raportarea lectoruli fa cont- Dregtre si de varsta cancidatuli exprimé, in subsidiar si nu num, diversitatea Jevident,cartoa este 0 pledoarie pentru cultva- PAprasive si nuantate in limba roméné, oferind fe Ia dictionare ala limbii rom@ne la c&rfi au de stilisticd. -0 concept personali, axati pe experienta la 18 este un indreptar ficient riguros pentru toi re de profi, Implicit, cartea posto fi util fi i, dar si pentru profesor din invéyimdntul prof. dr. Miontra Gor Argument Lucrarea de fafa se constituie itr-un instrument de testare @ cunostintolor {in cele dou compartimente ale limbi, util atét elevilor, c&t si protesorilor, Punctul de plecare al c&rti -a reprezentat aparitia noului Dictionar Orto- stefic, Ortocpic si Morfolagic al Limbii Romane, 2005 (DOOM, 2008}, ale clrui pre- vederi, dup cum se ste, au intrat in vigoare in cadrul examenelor incepénd cu anul 2007. ‘Sunt valorficate insi fatr-o manieré unie’ toate dictionarele, adevérate fezaure de limbs, din pcate prea putin folositeazi Probiematica abordaté, precum si structura exerciilor (gril, analiz, selac- tie, combinare, corectare, creare de contexta ote.) sunt in conformitate cu pro- gramele de admitere din cadrul Facultiilor de Jurnalism, Litore (secfile de Comunicare si rela cu publicul si Studi Europene), Academie de Polite, Facult&i do Drept. Totodatd, ea vizeazt si candidati la Testarea national sau pe cei care susfin Examenul de Bacalaureat. Lucrarea cuprinde 6 capitole, umand structura clasic® a vocabularuli Cele peste 700 de exercitii au fost grupate in cadrul fiecdrui capitol po nivole: simpla, mediu, difci, in functio de gradul de dificutate si de examenul pe care elevul urmeazd s8-{ sustind. AutoareleCapitolul Accentul simply 1. Alege varianta/variantele accentuale admise de DOOM42005: -gingas / gingas - letopisé} jletopisey ‘mmizér / mizer podgérie { p&dgorie radar / radar sinécdocal/ sinecdéca 2. indict forma/formele accentuale corecte: ‘rip’ / aripa cimul / chmit episcop / episcép Jegitim / legitim ‘métur / matir pilie / palje tabin / rabin, viiltur / valtar 3. Alege vorianta/varlantele accentuate admise de DOOMI2005: béinav / bolnav digman / dusmén vérigh / veright (lav / jilah miriste / miriste ‘troigt / trdlya 4, Marcheazé accentul urmétoarelor cuvinte: zero / zerouri ‘motto / mpttouri radio /radiouri sort / surge ‘nora / nurori 5. Marcheazd accentul urmatoarelor civ ~ viid, Viizui, Vedeam, vizuseriii =~ 2 6 Alege varlantaverlatele coreetteorécte=, Baléci/Bélaci “Armand / Armind ambele literare: Bidapesta/ Budepitae= Monéco / Monacé~ Napéleon |/Napoleén| CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 8. Accenrueazd corect urméloarele chvinte: Procust, Bogota, Panam, Istvan, Adonis, Artemis. 9. Retranserie cuvintele, maredndh-te corespunzéior accentul: abductor, abduct, aborigen, abulie, butelie, cinteza, clal-vazitor. 10. Alege seria de cuvinte accentuate corect: 2. occiput, érdie, osang, panoptic; ». parépon, pecdt, pénformer, para; ‘. paupér, perpéiny, pléura, Pegs, 11. Este corect marcat accentul pe thate cuvintele din seria: 2, bolnay, digman, vérfga, suntém; b, bolndv, dusmin, verlga, sinter, 12. Indica seria in care toate euvint a. scritin, sinécura, 5 », scrutin, sinectra, soi mediu 13, Retranserte cwvintele, marcénd pot accepta 2 variante accentuate) aul in mod corespunzétor (unele euvinte varie editor mottice penurie vector regizor antic simbol ccaracter tranzistor 14. Alege dim lisia urmitoare neolygismele cu coud variame accentuale, ambele ltorare. caricter / caractér {nti /intion baritén / baciton precéptor/ preceptor apéndice /apendice faesimil/facstmil sBver | sever trafic /trafle 15, Retranscrie cuvintcle. marciind corect accentul (unele cuvinte pot aceepta 2 variante accentuate); cataif, emu, gamgiv, batman, marker 16, Retranserie cuvintele, marcén? coreet uecentul: necrolog, nunjiy, prohod, pus 10 700 DE EXENCITI PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR, 17, Marcheazé accentul urmévoarelor cuvinte (anele dintre ele pot aecepta 2 sarianie accentuate) acatist, addenda, agora, agord, fol, agri, anacolut, anost, apendice, hipertroie, astixie, alas, Atlas, anil id. 18, Alege variantarveriantele corectilcorecte: Bolivar / Bolivar Damicles / Damoclés Cicero / Cieéro Dédal / Deda bridiu/ brudiu Dobrogea / Débroges Cordéba / Cérdoba epiford / epifira Cétnari ! Cori fir / firav candid / cindid Fortina / Fértuna 19, Identified variantele accentwale corecte lastic /lastic mailira / mélurd lecticd /Iéetica metabéld / metabola ésterita / mesteria mijloc / mijlée mbgiripi / magna 20, Marcheazé accentul urmitoarelor cuvine (unele dintre ele pot accepta 2 variante accentuale): ‘matur, maut, memento, nandu, nevi, Nicasia, niscai, novice. 2, Identficds variantele accentuate corecte: pst / pst profésorprofessc Poni / pion Pojshs/ pei pil pl pressit/ recut, pene pom Pier puber primal / primmuls 22. Identificd grupa/grupele in care toate euvintele sunt accentuate corect: 4, emfizém, feérie, kétchup, singedooa; b, valtur, dtopie, tubercil, svaitér, ©. zitiste, éntic, scripul, scrupalés; 4, panégiric, rustic, tergpeut, tentant, 2B. Identified grupalgrapele in care toate cuvintele sunt accentuate corect: stipéndiu,preambil, patos, jepighs fievilt, sevér, 260, zeréuris . vindict, ureter, uréta, tribord, - lstrija, fascfeul, dusmiin, babuigcas emer meena(CARMEN Pavel, GRATIELA DUMITRACHE 24, Morcheaza grupafgrupele in care toate cuvintee sunt accentuate corect: a. fe, trangie,pirgtr, seniors ». seni, ferighngsy, gira, «. sénir, gingay, glsbeton, epi d. pégas, glasbetén, copii, pegis. 28, Indicd seriafseriile care cuprinde/cuprind doar rume proprit coreet accen- uate: Hasdéu, Adgust, Apélo, Papshagi; Sotia, iran, Zalméxe, Zale; Bogdéin, Hasdéu, Apélo, Cézar; Risto, Orféu, Cicero, Cérar. 26. Indica seria/seriile care cuprindefeuprind doar mume proprii corect accen- uate: Neptin, Narcis, Satten, Homer; Cartigina, Ovidiu, Ulise, Steinu Miron, Tiidor, Natilis, $téfan; Stefin, Teddor, Mirén, Camelie 21. Alege enunturile i care cuvintelesubliniate sunt accentuate corect: El este ceroattér. Alar est lips de scare Ea il eclipscacs. . Este 0 persoand infludn Fail influentedzd foarte mult 28. Sublinazd varianta corect accentuatd din wmétoarele enufur a. b. Ela fost desemnat ©. rao persoani véseld / vest . Avea.o véseld / veséld foarte frumosst, ‘e. A ocupat functia de translitor translat6r, £ & h, iréctor / directo. ( Ademontat un translétor/translatée. ‘yea un taijlde / mijloc su - A.ales varianta de mijiée / mij. "28. Indie serlaserileieconphelonfn du variate ocentual aceptte de rnormele ortoepice fn vigoare: . a. rele, pristav, pop, zetts b. prognostic, polip, protector, rolfiims rabatare,Ituri vindiac, puber, 4. primula, prior, ceum, propedeuties. 700 D& ExERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 30, Identified cipal de accent al urmatoarlorcwinte: wacara, ome mince, a di, a vorbi, ms 5. paroxiton; | ‘&. proparoxiton; | 4. pea patra silaba numaratd dela sfisit; ' © pea cinceasilabi memfrata de la stg. | 5. Iden tpul de accent at urmatoarelor ewvnte:albin, rtcul, a arage, awa: oxiton; paroxiion; 6. proparoxiton; aL pea pata sabtmumdcatt dea sisi | ©. pes cinceaslbl numdrald del sit 32. Consiruieste conteite pentru actualizarea sensurilor urmétoarelor omografe: ‘ifn / afin pardlele/paraléle démino / domind snépi / snopi| colénie / colonie -vestibul / vestibil tértur / tort ‘coréctor/corectér omografe: dindetor/ diectér tipi /tiptc 33. Consruleye cite un enunt pentru fecare dre man porechi de modi / mi companie / mae 38. Caseste 4 exemple de cuvinte in care accentul ese paroxlton 36, Da 4 exemple de cwvine th eare accentul este proparoxiton, 31. Consruieste dowd enunpuri prin care 33 actulisesformelegrajaicale distincte ate bit, cdid> ~s ~ Me - 3B. Co: astruleste contexte potrivite pentru actualizarea sensurilor urmdtoarelor omogree: . sce / afte seh ac Gralera sii BoCARMEN PAVEL, GRATIELA Duran nédul / nod, amd J amar 38. Construieste edte un enunf omografe: cindida | candida comedie / comédie bla cold 40, Marcheazéi accentul pentru ver persoana 1, Il, 1, sg. $i a Ia pll Indic forma de partcipi gi gerunch AL. Consiruieste contexte potrivit omografe: méla/ molé plisi/ plas 42. Construieste contexte corespura| senide / sénior ssufragiu / sufrégiu translétor / translator 43, Construieste contexte pentre act tcimér/ trimer firic /urie vite / vier 4M. Indicdé care serie congine doud ‘accepeate tn limba lterard 8. paroh, ostrov, neto, b. palmares, mitiste, I © superfluu, simpozio} d. anrae, suburbie, 4G, indica care seriekerit cominel Semantic, acceplate in limba literard: a. tucsae, studio, vicl antic, cauc, bengal sezlong, unicorn, ul ‘sana, bebe, cambul b 4 = augiist/ august bite / barém espuneitor pentru flzcare dintre urmetoarele. s/s cate /ctuc copil/ el ul a wdinea; conjugt ka indicat presen, le conjunctivprecent, pes. a Ula 28g pi pentru actuaizarea sensurilor urméoarefor Pick pick pilot pilot itoare sensurilor urmitoarelor omografe: alizarea sensurilr urmétoareior omografe: rin / faring via /varié Variante accentuale nediferentiate semantic, ssizor; zubra,lipies 3 valtur,xilens 8, profesor. nin dows variante accentuate nediferenfiate n, zerours lvindiacs im, ponels candid 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $i VOCABULAR 46. Indies seria care confine doud variamte accentuate acceplate tn limba literar’, nedifereniate semantic 4, colaps, chivot, milurd asfixie; b. somptios, prolix, onix, aobil, ©. junior, infim, imobil, godin; &. facsiil,digamma, botfor, buldog. 41. Marcheasd corect accentul wrmdtoarelor eusinte gt arata prin scurte enunfurt care sunt omografe fila, coda, titan, cleve, combina, nara, autodidact,afuzali,alarnan, 48. Alcdtuieste contexte potrivite pentru omografele ‘apendice, copii, hain, insusi, umbrele, minfi, mura, anaford 49. Indied seria cuvintelor care prin accentuare diferltdlsi modified sensu: b absolut, afund, infini, agregat; barem, bariton, afin, corector; c. tos, fenix,lefter, index; 4. companie, conductor, alo, aric. 50, Indica seria/serile cuvintelor care prin accentuare diferita ist modifica sensu: ‘a. apendice, boi, candida, casa; b. episcop, ciocoi, conte, contra; ©. editor, falie, cantor, intim; 4. core, godin, imobil, domino. 51. Prin accentuarea diferita a omografelor: insusi,racla, conte, batem se schimba: sensul; valoarea morfologicd; categoria gramaticals, atit sensul, ct si valoarea morfologics. 82. Prin accentuarea difertt a omografelor: barton, boi, vesel candida se schimbel: a. valoarea morfologicd, b. sensu; 6. allt sensul, ct i valoarea morfologics; 4: extegoriapramatiels. rnormele ortoepice in vigoare: ~ > a fiaesiml/facsimit ©. déspot / despot ©. minager / manéger foul 7 fects 4. crater? cratér ~~ 3. Sublinazd variantabvoriantele accentuala/accentuale ccceptat@laceplate de 15CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 54, Subliniazd varianta/variantele accenwalalaccentuale acceptatSlacceptate de normele ortoepice in vigoare: a. zepelin , picnic / picnic d. onix / nix . e. hale haters . Despartirea i 55.Subliniaxt voriantahuriantele accenuallaccentuale acceptttlaccepate de tn ei rormele ortepice n vigoare: net ataccen in silabe j a, bismut /bismit '. simpozién simpézion fe, netitra /néuina <4 infin / iim e. dinér / dior | | in brite rotetie | i | 1. Desparte in silabe cuevintele: 36. Marcheazd accentul urmétaarelor cuvinte pauper, pavoaz, peisagistic, penitencier, periunghial, permesnf, perici ‘tutodemasca, aitodepasi, sutoepuratie, autoguverna, autorizare, MPer. Davos, prea, Pertuneiah permern pemicios 2 Subliniard cuvintele destP7ité corect in silabe: 4 51. Marcheaza accentul urmatoarelor euvinte : per-pe-twu, per-sorb-t-e, a per-sua-da, per-u-an, | > . utogamie, autohton, aitomobil, utortar, hipertensiune. pe-tlisé, sce-na-riu,.absgie . 58, Marcheazd accentul urmatoarelor cuvinte: |B Despart inslabe euvinsele: aerodinamic, aerobic, aerofor, aerab, lectie, plantatie, zmeura, vitraliu 4. Desparte in silabe cuvintele: 59. Marcheasa accentul urmatoarelor cuvinte: i ‘isaudeancd, naframé, ndruiturs, patron, cule, sesiune, serio. } biochimist, heteronim, hidrotehnicd, macrocosmos, 5. Desparte in silahe urmatoarele cuvinte: 60. Marcheaza accentul urmatoarelor cuvinte: sulfatiazol, unionism, neglijenf2, publicatie, suplefe, vrabio}, ortografie, pseudoculturd,telesemnalizare, zoomorf. aie lete, vaio} 6. Desparte in silabe urovitoarele cuvine: | 61. Aledtuieste scurte enunturi cu sensurile pe care urmétoarele cuvinte le doban- ‘ugrivi, plancton, gerpuitor, prestigiu, pretenfios, spontaneitate. se prin accentuare cifeit dese p tare cfr 1, Subliniazd cuvintele despartite corec in sitabe: pompier, pre-ck-p-tai-e, pa-tr-spre-ze-ces pehi-van,unkeher, tit olea-ci, ploa-i leoturd, pole, tocura, roze, pups, r8fo, salvs, 8. Desparte in silabe urmatoarele cuvinte: ‘onagenar, pudri, scrumier4, virsinie, pili 8. Desparte in silabe urmatoarele cuvine: estan respects, avis, ule, ipl, 20ddpg Sy sae Sunt coreei despite in slabe toate cuvintele din seh - flee flons rts pines sane fun; | by tori| ‘CARMEN PavEL, GRATIELA DUMITRAGHE 11, Suat coreet despartite in silabe toate cuvintele din seria a, stinta, stnenes-te, rjenes-te, oce-i-dent; bi. stisina, strcneste,rak-nes-te; oc-ci-dent -neg-te, oce--dent, 12. Sunt corect despértite in silabe toate cuvintele din seria 1 sculp-tor, 2 be. seulp-tor, gi . sculptor, zg8-riestu-r3 13, Alege varianta corectd: a, ke-ch-up, ohm-me-try trai-st8, wans-gre-ses b, ketch-up, ohm-me-tru waist, ran-sgre-sai e. ke-tchup, obm-me-tru, trais-t, trans-pre-sa, 1, Alege vierianta corect 2. stioal-na, subre-2,a-plow ta-na-gras b. stioal-na, sub-re-zi, ta-blou,ta-nag- ©. sti-oal-nd, su-bre-7i, tab-ton, ta-nacgra, 15. Rescrie cuvintele despartite corect fa silabe: tipi, ve-cu-o-a, vart-e-eu, xilogeral 1G. Sa se despartd in silahe: Indus, notifi, ocard, pas} vitate, salut, sudur, tani uci. 11. Subliniazd cuvintele despértite cortet in silabe: ae-stru, pse-ud-o-nim/pieau-do-nim, obs-ta-col, e-zi-duy, vi-trai, ooc-i-dent, 18, Alege vorianta corecté: 1no-{io-nal, no-tovtie-t silabe sa aplicat: e-cart, gi-ret, t-ce, ve-cin, po-dig, nea i ure-che, s-quoia. po-len, po 700 DE EXEACITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 20, ldenificd ce regula despéirfirt in silabe s-aoplicat: po-et, po-ezie, ré-ul, sompturos. 2. Stabileste, prin rescriere, cwvintele despéiitecorect in silabe: inso-l-fie/in-so-lati-e ne-flex--biline-fle-xi-bil ei-si/pe-saj Prosnieripi-omi-er sfistui-toe-re/sfiet-toate 22. Stabileste, prin resoriere, cwvintele despite corect in silabe: sple-e-nul/splee-nul roe-ker/ro-cker Selig-ny/Se-li-gny 23, Stabiteste, prin reseriere, ewvintele desparjite corect in silabe: rad-io-grifielra-di-o-grafie ri-su-fli-torf-suf-litor se-ce-sio-nistise-ce-si-o-nist sim-pto-ma-ticlsimp-to-mactie 24, Lientficd $i rescrie cuvintele corect despartite in silabe: ros-cafTpi-ro-scaf,pi-ta-go-reic,pi-te-can-trop/pi-tec-an-trop, 4 piv-ti-, plu-to-nier, po-lit-ruc, 25. Desparte in silabe urmatoarele cuvinte: portbagaj, postuniversitar, potlogite, rlsuflitor, reflexiv, scalograma: 26. Sunt corect despertte in silabe cuvintele din serialseriile urmétoare: a. acblac-tare, at-mos-fe-r8, e-mis-tih; bi. ablac-tave, at-mos-fe-r8, e-mi-stih; 6. ab-lac-ta-re, at-mo-sfe-r8, e-mis-tih; 4. a-blacteate, atmo-sfe-’, emis-tih, 21. Sunt corect cespairtte in silabe cuvintele din seriaseriile urméitoare: ‘a. arloh-ton, crip-to-nim, dez-a-cord . al-ob-ton, eri-pto-nim, de-za-cord; «©. a-lo-hton, cript-o-nim, de-za-cord; 4, al-o-hton, cr-pto-nim, d-e-za-cord. 28. Sunt corect despairite in silabe cuvintele din seria/seritle urmeitoare: 4, el-no-psi-ho-lo-gi-e, fi-zi-og-no-mo-ni-e, he- ». et-nop-si-ho-logi, fizi-og-nomonie, heli-os-tat; €. et-nopsi-ho-lo:gi-e, f-ziog-no-monie, helios-ta; ~ 4, et-nop-si-ho-lo-gi-, fr-zi-o-gno-mornive, he-l-o-stat, iCARMEN Pavel, GRATIELA DumiTRACHE 29, Sunt coreet despartite In silabe cuvintele din serialserile urmétoare: ®. inci, juris- di cc. ina-bil, juris-dic 4. in-a-bil jusie-de--o-al, lnparo-cop. 30. Sunt corect despavfite n silabe cuvinele din seria/serile urmitoare 2 listowsfe-r8, mi-du. Db. litrowsfe-r8, mikdu: ©. listo-sfe-r8, mi-du. 4. listos-fe-r8, mi-du- 31, Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria/seriile urmeétoare a diston-ga, a-cyi-omna, eo-li . dif-ton-ga, ac-f-o-na, e-o-l-ans “c. disfton-ga, ac-j-o-na, e-0 4. difton-g8, acfi-o-na, eoli-an. 32. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria/serille urmétoare 1, de-ca-tlon, asctig-ma-tic, hidro-scop; b. de-ca-tlon, . deca-ton, ast 4. de-ca-tlon, astig-ma-tic, hi-dros-cop. 33, Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria/serile urmidtoare: 2c, e-fec-tu-a, ae, e-feetu-a,glico-2u-r-e; ¢. arnafto-di-zivac, efect-u-a, glico-nuri-e; 4, an-a-fro-di-zi-c, e-fee-ti-a, gli-cozutie, 34. Sunt corect desparite in silabe cuvintele din seria/serile urmdtoare: ‘a. drep-tur-ghi, dispe-ra, amne-zic; b. drep-tunghi, di-spe-ra, am-ne-zic; ©. drepl-unghi, dis-pe-ra, a-mne-zict d. dre-pt-un-ghi, di-sper-a, amre-zic, ‘35, Sumi corect despértite in silabe cuvinele dis seria/veriile jurdritoare: — — a. e-cio-plas-m, didén-teice, dezo-ig-nh b. ecto-plas-ms d-zen-tt-e de-cbip ©. ecxo-plas-md, dizintetce, de-2o-big-mi 6. cevte-plas mi, diz-en-e--e, dea-o-bg-nti, . i 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $i VOCABULAR 36, Sunt corectdespértite in silabe cuvintele din serialserile urmatoare: a, inusman, ine-dins, man-o-pe-r8; ». isnu-man, in-adins, man-o-pe-rh, . inum-an, in-#-dins, mano-pe a. in-urman, acing, ma-no-pe- 51, Sunt corecr despite in silabe cwinteledgerialserile urmaoar: ‘a. moenos-cop in-l-bi, e-osfeté, 1 b, mo-ne-seop, indi, e-oateed, “c. monos-cop, inal-bi, geos- 4. mono-scop, int, ge-o-sfe- 38. Sunt corect despérite in silabe cuvintele din serialserile urmatoare: b a Jep-to-spi-to-zi, miz-an-trop, i-zo-trop, 38, Swit corect desparrite i silabe cuvintele din serlalsriile urméito a mo-no-clu, in-a-poi, go-la-ve-ral; . mono-clu, ina-poi, gol-2-ve-raj ©. mon-o-clu, Ena-poi, gol-a-ve-raj, 4. moenocl-u, tna-poi, go-la-ve-raj 40. Sunt corect despariten silabe cwintee din serilserille urmitade: 2 hagi--ara, giros-cop, func; . ha-gi-o-graf, gi-o-seop, fune-t-es «. ha-gio-graf, giro-soop, func; &. ha-gio-gref, giros-cop, fune--e 41. Alege variantahvorianelecorect despétaldesparfie in silabe: co-a-u-tor/con-t-tor fluc-tu-ant/flu-ctu-ant le-t-sten/le-us-tean f-na-poifin--poi mats in-tray-co-larin-re-foo-lar 42. dlege varianta/variantele corect despatrita/despairfte h silabe: ‘-gnarligenar ~ hhip-ne-go-gic/hi-pna-go-sie : hisper-ur-ba-nism/hipe-rut-ba-nism i feb-ru‘d-r-e/fe-bri-a-rive ex-pro-pri-a/e-xpro-prica : ex-erh/e-xeth a.| ‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 48. Alege varianta/variantele core do-le-an-Bidal-e-an- coa-fatleo-a-fat bi-blio-filbi-blio-fit 44, Alege varianca/variamele flucent/af-lu-ent i-pri-oa-ri/eapri-oarg | despritdesparie in silabe: despairtialdespartite in silabe: des-cri-erelde-seri-e-re o-2-gu-ia/eoa-gu-ta an-to-nim/ant-o-nim a-bsotb-ielab-sorb-f-e ban-dbalfhand-bal me-tas-te-2i/me-tastalza ienis-prifn-is-pei 45, de-opart, feli-ind, garderobi-er, te 2. -doua vocale in hiat b. un diftong gi un precedente; © oconsoand intr. 4. dou, trei saw pat Selecteed regula corecta de sflabapie a cuvinielor: alia}, akcarc, 60 tor, steam: se despart; iftong sc despart de vocala sau de diftongul 4 voeale trece le silaba urmitoare ‘consoane intre doua vocale se despart dupa Brita consoand (infsuccesiunile de tei conscane Ipt/ mpt / mp7 55 (net / net fad ro /r/ sim desparfitea se face dupa prinele ‘dow consoane); © dowd consoan consoand este b, douk vocale se despart intre ele (daci prima If & by pt v, iar @ doua consoand este Ur, acestea trec impreuni la secventa urmatoare). 4%. Selectecet regula corecta de 5 ‘cafenea-ua, ace-ea, birbi-oark: ibapie a cuvimtelor: caier, ca-iae, dumnea-ti, ‘2, doula vocale in hiat de despart; . un diftong si un tftong se’despart de vocela sau de diftongul precedente; © Gconsoand intre dou vocale irece la silaba urmtoare; 4. dou, tei saw pat prima consoans Gia 15 / not ne / nv dou consoane);, © dow consoane int consoand este b,c, acestea tree impreun W-Seleceaat reguia corect de sildbay doi-na, Ii-faire, ga-zel, lai-ku, ca-tharsis, au-gust, li-ghioand, flo-rile: a dou vocale in hia se despart b. un diftong si un trong se’ despart de vocala sau de difton precedente; | onsoane intre dou’ vocale se despart dupa cesiunile de trei consoane Ipt / mpt / mpt / Tet/1tf/ stm despirfirea se set rimele ‘oud vocale se despart intre eld (dacé prima 1, gh, p, |, v, iar @ doua congoana este Ve, la secventa urmatoare), ie a cuvintelor: ge-lant, caraghios, ca-gul, 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR . oconsoand tire dous vocale tece I silaba urmatoare; 4. doud, tri sau pats consoane ine dous vocale se despart dupa prima consoana (in succesiunite de trei consoane Ipt / mpt / mpt / neg / net no nd / ret / tf stm despre se fave dup primele ous consoane): «©. doua consoane tute dows vocale se despart intre ele (dacf prima eonsoant este b,c, df, gh, p. ty, iar a doua consound este Wt, acesteatrecimpreuna lt seevenfa urmatoare). 4B, Selecteard regula corecta de silabajc a cuvintelor: cap-s8, w-tii, caftan, de-vreme, co-dr, ca-blu, deflector, de-friga,as-cet,dorsmea, pr: 1. douitvocale in hia se despart b. un diftong gi un tifong se’ despart de ocala sau de diftongul prevedente; © o-consoand inte doud vocaletrece fa silaba urmaoae; 4. doua, trei saw-patru consoane intre dou8 vocale se despart dup prima consoand (in succesiunile de tei consoane Ipt/ mp! rapt / nef / net / nos / nd / ret / tf stm despair se face dup primele dou consoane)s «. dowd consoane inte dou vocale se despart inte ele (dac& prima consoant este by ©, 6, fg hyp, ty, iar a doua consoand este Wir acestea tre Impreund la seeventaurmatoare). 49, Sclecteazt regula corect® de silabatie a cuvintelor: circumspect, fit, in-ste, rete, des-ploi,des-preuns, jrt-f ast-mul: 2. dou vocal in hat se despar; '. un diftong gi un wiffong se'despart de vocala sau de diffongul precedente; : © oconsoand inte dous vocaletrece la silaba urmatoare; 44. dous, tei sau patru consoane fntre dou vocale se despart dup prima consoand (in succesiunile de tei consoane Ipt/ mp / mpl / neg / net / no / ndv / ret /tf/ stm despirirea se face dupa primele ‘dou’ consoane); ©. douli consoane intte dowd vocale se despart inre ele (dacd prima consoand este b, © 6, fg, hyp, vs iar a dou conscand este Hs, acestea toc impreund la secvenga urmitoare). dificil eee 50. Desparte in slabeerRnTOle prec tecetce regula ost aplccns en ™ ori, nautil, neodimn, nijel, nor, noroc. . BI, Desparte in silabe cuvintele $1 precizéadd e& reguld a fost aplicat poet, nemiluita, neon, nereid, B. eeCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 82. Desparte mn silabe cuvintele $i prectzeazd ce regulé a fost oplicata: hhandu, oscilator, nfprasnic, nemfean, nervatie, nimfeacee, wattl, vajnic, excursie, 83. Desparte Dr silabe cuvintle i preeizeaz ce regula fost oplicat natriu, negresit, obraz, ocr, opreg, ovreica, reflect, suply, neobrzat, proclama, neacrit, neaflat, panaftican, neaglutina, ttl, neevlavios. 54, Desparte in silabe cuvincele sl precizen ce regula fost aplicat ‘nctuos, punetaj, somptuos, sancfiune, peremptori, sculpta, redemptiune, san 55. Desparte tn silabe cuvimele $1 precizeaza ce regula aplicat: patrursacru, simpli, micro. 56, Desparte in silabe si precizeacd ce reguld af opltcat ull al op maniaia, tia, timsia, sia, proiect, sue, roiu, roua, voiau, plosie, steava. 57. Desparte in silabe gi precizeazé ce reguld ai aplicat obste, virst, maistry. 58, Desparte in silabe si precizensd ce requld al aplicat: portbega, postbelic, ransbonts, savant, pustnic, trgusor. 89, Desparte in silabe cuviniele si precizeaad ce reguli ai aplicat ‘magnetoscop, nefrascieroza, negatoscop, nespus, odontalgie, omucidere. 60. Desparte in silabe urmatoarele cuvinte $i precizeaz’ regula: ‘agreeazi, fin, alianfS, bacalaureat, crost, fanion, G1. Desparte fa silabe urmatoarele euvine si precizeard regula: spleenul, liedur, briefing, breakfast, appassionato. 62, Desparte in silahe urmitoarele cuvinte $1 precizeazit regula creioane, caldeean, ingeuazt, ghoace, dubioas8, ayatolah, 63. Desparte in silabe urmétoarele ouvinte $i préizeaad regula itakian, forte, bojdeucd,cafengioaics, caraghios. 64, Desparte in silabe-urmatoarele cuvinte $1 preciceaza regular caleula, destructor, aisberg, imixtiuné,coleSialt ‘700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 85, Desparte in silabe urmétoarele cuvinte si precizeazd regula: cadru, deflector, catrini, cape, devreme, 88, Desparte in silabe urmatcarele civinte $i precieasd regula: iene, aleatoru,cauyiune, feliem, geogafe.700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 6. Reserie arhaismele dn lista urmeétoare: benghi, bere, betechet, bins, bir, birku, birjar, birt, bitang, blasfemie, a benji, biestemate, bid, boases, bobarmac, bocces, bogasi, botar, boli. Capitolul Arhaisme. Regionalisme. Cuvinte populare. Neologisme. Argou expresii familiare. Termeni stiintifi 1, Sublincad arhatomele din urmétoral text ‘ole mar c& devils sunt arvanit si nu prea am invitat buche, dar, drept Siti spun, a asta ou mé dau pe nici un rumén, fie edt de pricapst edrturr. ' Imi plac cu deosebire limba si lumea de aici, (...) am venit s4 mi agez aici, in i Valahia, a Bucuresti, i'ma bucur in isihie de rodul indelungatei mele tude, ARHAISME. REGIONALISME. CUVINTE POPULARE (LL Caraga Ker Janae) simplu 8, Din lista de cuvinte selectate din opera lui IL. Caragiale,alege arhaismele: acioaie, adit, agic, anti, bo, brigand, budala, eatagrafe, ceadiri, cerga 1. Subliniaza cu olinte regionalism $x dows init cuvintele populare: . nln fedeleg de vin, sfitea poponet aléturi, ca un pitic al tinijlor 9. Din lista de euvinte selectate din opera tui V. Voiculescu, alege regionalismele: dur. Copuri si crat{fi erau invite eu stergare, lonu} se inchind gi puift, nagods, gu, stimd, prubuluial, oca, genun8, dajdic, rénis, nveghea. pase pe pinza doud talfere de cositor.” (M.Sadoveanu~ Fray der) 10. Din lista de ewvinte selectte din opera lui M, Sadoveor, alege arhaismele: vistiemic, a se ofari, gros, harmasaras, pag, infiera, contas, ciubote, jungher, 2. Subliniazd ew o tinie arhaismete ceugma, cocon, dulamd, tnd, gugiuman. os Neag putea Jupineasa Candachia, plc mai mult decat i Pe cind aici elinigte, cu dowd linii euvintele populare: ‘cA nusini plac drumurile Mariei Sale, zise inturndind © privire plicutA spre sojui siu. imi a, unde e alata zavistie tn partea femeiascl. ccind slujitorii Miciei Sale au spfccuit lotr (M, Sedoveanu ~ Fratif Jderi) 1. Folosind un DEX sau Dictionarul de arhaisme si regionalism, explica sensul rmatoarelor arhatsme: ciski lac neaz enut . Folosind un DEX sau Dicionarul de arhaisme s reglonalisme,expica sensul 3, Alege seria de cuvinte care conjihe mumai arkaisme: 12. Folosind wn DEX: d de arhaisme si reg expla er umétoaretorregionalisme: 2) anina, apgoars ara artae,ariica, amici : ‘dovtan tubo ») aparaturd, apelpis, bprod,arbalets,archebues,arhondaric ciovies ciurds ©) aprinjor, a aul, arvdnit,badand, bagdedie. ciubar 4. Alege seria de cuvinte care conjike numai regionalisme: a) bacanala, balimez, ban, barbacand, basnf, bajenar; ') bageae, bah’, bai, baider, baie, baled; ©) abajur, abandon, abptere, abdomen, aberatc, abis, 18, Folosind un DEX sau Dicyionarul de arhaisme si regionalisme, explicé sensul urmétoarelor cuvinte populare: ciurue ciut aclingini cleveteala clong 5. Alege seria de cuvinte care conjipe numai cuvinte populare: “+ a) “absurd; abulieyablifjdéntae abuziv? acalmie}a eccede;~~*" ) bancuft, banie, bectimis, beizedea, bibiluri, ©) a balabani, balmajehla, bajbdiala, balbdiald, a bardi, becisnic, V4 Alege seria de cuvinte care confine numai arhaisme: womrpem——"" a) eit, demisol, entropi, enumerate, fsurd heraldic; b) a corti, corcodan, corm, carmajin, a crimpoti, cucuruz, oF curbet, a curdisi dae, ditunos, dervig, dest 27 ~CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE “7S. Consultind DEX, indie’ céte un sinonim echivalent al arhaismelor ce denumese functli din extele de la exercigial 33, pag. 31 16. Consultind DEX, dé sensul urmatoarelor expresii in aledtuirea edirora intr eawvinte arhaice, regionale sau populare: 4 Jua cu anaséna, bani nah, a face nar, 2 se pune in poard, a face proagca, 4 umbia lela, @’dormi bumben, a sta buztu, esi gisi bactul, « merge apostoleste. V1, Consults DEX 3i indica sensul urmétoarelor expres care ‘contin termgnt arhaict, regional sou populart 210 pag, ada povad,a lus pe eineva In ree, fr isto, a ila aman, de prpas, pre harbuzest, anu zie nici mare, a da povod. 18, Indicct seria care confine numai regionalisme: a) richitar, posip, pipirus, vac; b) richitar, ravac, tolp8, raipelf; ©) rachitar, rac, tolps, tesac; ) seutier, sugtac, sfarS,staroste. 19. Gaseste sensul wrmetoaretor regionalisme date in coloana din stdnga Lamu 2) bautura si gustare ofrith la Incheierea unei wanzacfi 2aseaburea by acum 3. acarnita 6) usturoi 4. acer 4) cut tn care se plstreazd ace Sai «)acvilé 6. aldamag 1) ase urca 20, Gaseste sensul urmatoarelor arhaisme date in coloana din stinga: 1. abac: 2) turcime, neamul turcesc: 2 ncaet 3) instrument muzica ev coarde asenninitoare cu cobza : 3. asco 6) apaat pentru socoel artmetice . clémentare we, Aagi 4 Gonstructe on dependinfee ei 5. alu ¢) > se lega, ase wgijadecineva, 6. aiotman 1) comandant, offer, set plitit 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICK $1 VOCABULAR 2. Gaseste sensul urmétoarelor ewvinte populare date in coloana din stéinga: LL abitir a) mai mult, mai tare, mai riu 2, abrag ) economii, estig dobiinalt prin mune’ 3. acai ©) diavotu!, necuratul 4, acolea 4) bun, frumos, de treaba, cu| deosebite 5. Aghiufa ©) pe aici, prin apropiere 6. agoniseala 1) krvas (despre cai); ru, lent (despre oameni) 22 Rescrieregionalsmele din lista urmatoare: bolesnif, @ boli, a boncdlui, bondar, bondoc, bont, borak, borangic, borhot, borté, bostan, bragagerie, brasoavi, Tate brodeala, Irudiv, Brom, bubur. 23, Reserie cuvintele populare din urmatoarea list: buchiseala, bucluc, bucmed, bucosvnd, a budi, buduroi, biged, buiac, Dbuimiceats, buleandrs, bulibas3, bumagcs, bumb, bumber, burduhos, bburmuz, burzuluial, a buguma, buted 2. Grupeazi arhaismele cu sintagmeleleuvintele cu acelasi sens: a) cabaniga bbufon b) eabaz J) abinevoi ©)a cabulipsi 1k) hermina (animal cu blana stump) dcacom 1) turcoaicd din haremol sultehului €) cadand 1m) elev de gcosll mititard f)cadet 1) judecdtor musulman 2) cadiu +h) manta scumpa 25. Grupeazit regionalismele cu sintagmele/ewvintele cu acelas sens: a) barabull ) femela copoiului by catia 1) caciula ©) calamandeés mm) varzi | 4) curechi 1) harababura ) cus’ _ Deion = fr éiubold p)ciama “ 2) capaucd 2) stil de cristal . I) caractau 5) gojafand reese cara 5) copul sob 3) caragapa 2Canmmen Pavel, Gragieta Durafnacne 28. Grupeard cuvintele populare de sintagmele/cuvinele cu acelasi sens 2) canon oui folost la potcoavelecailor b)calup le) calapod, bucaté paralelpipedick ©) cdiite h) zidul din spate al unei case a)ealean i) doband mare e) cai ) exznd, chin, tort 21. Rescrie textul, potrivit normel yea lesii pe aceia vreme srdngi tofi Ia simi, la Vargav, sfituind’ oaste Innpotriva sfedului,c& craiul Jegesc¥ Jigmont findu drepta mosan acci edie’, ined viu taté-sdu, loan-cra}, Iau adus legii pre Figmont la crea lor.” (M. Costin —Letopisejul Farii Moldovel) literare actuale: 28. Subliniazé en 0 linie regionadis + Iatl ce am gaindit eu, lature, fusele in aboroe stryjit pene, vei pisa mala, ele lexicale si cu dowd pe cele fonetice: oro, ci pofi luera nopfile. Piua-i in gisoaia de pat, iar furca dupi hom, Cénd te-i siture de (L Creangi~ Soacra cu trei nurori) 28. Da sinonimul urmétoarclor afhaisme semantice, subliniate tn textele de mai jos: 4) ,Situtare, umbrii veche! phiimeste-nchindciune De la fii Roméniei care tho ai cinstit” (Gr. Alexandrescu ~ Umbra lui Mircea. La Cozia) b) «Mai stai gi nu te bucurd aga degrabi, cf esti ned nemernick pe aceste locuri stot nu ai scapat de primejdi.” (1. Creangi — Povestea porcului) ©) »Daci tu tiai problema ashe viefi cu care lupt, Ai vedea c& am cuvinte, pana chiar 88 fi rupt" (M, Eminescu — Serisoarea a Ia) 30 in tistawrmitoare de cuvinte, shblinesd cw olinteregionaismele fonetce gf cu oud lnil pe cele morfologice: dest, frace, 0 cul, gf ioe, s-0 dus, gear, am fost, nimirul 31. Gaisesie sensul urmtoarelor regionalisme date in coloana din tang: 1. fain 2) pujcd cu jeava groast, flint 2. deseulat ) descttat 3. dugl 6) poz, soie 4.2 doskdi 4) tenes 5. urd ) a mustra 6. doanya 1) subjire, de calitatealeas; ales, distin, elegant, frumos ‘700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 32. Reserle cuvintele populare din lista urmatoare: fachie,fachiol,famen, fanarot, farafastc, rb, farfasit,fasoieala, fAsticeals, gabuire, gasperifa, gainer, gilémaz. 3B. Identficd arhaismele din urmiétoarele texte si grupeazicle dupa domeniul din care fac parte (lexical fonetic, morfologic): 8) «— Miron Logofitul gi Velicicu hatranul erau prietini hui Cantemi El zhu iar fi omordt, de nu ar fi indemnat ministrul sit Jordache Roset vistemicul gi Cantemir a plins mult c-a icut asa picat, Judecdnd deci cd si domnitori au slabiciunile lor ca si ceilalfi oameni, trebuie a osdndi pre setnicul ce-|impinsese la asta.” (C. Negruzzi ~ Cémtee vechi) ) star pe Duca-vods atunce nu Iau mazilit(...). AU vinit Constantin ‘Brincoveanu postelnicul in Bucuresti, cu cealma in cap, fir de veste, de nemi¢ nu stic Duca-vodi, impreunt cu schimi-aga, si-1 dued In jara ‘Moldoveisi-n locul luis fie Serban logofitul.." (lon Necuice — O samé de cuvinte) 34, Grapeazt pe coloane arhaismele si regionalismele din urmétoarea lsd: Plrjoale, precupetie, smotoci, serb, telegar, tipaniff, foale, strijer, papusoi, prostme, ponoas,riposat, vague 35. Exist tntre cuvintele de la exercitul 34 termeni populari? Dacd da, identificd-i SHaledtuioste scurte enunjuri in care s8 evidentieal sensul acestora. 36. Grupeazd arhaismele din prima coloand cu sensul for din cea de-a doua coloand: ‘padigah nobil polonez panevghenie 2) poninzo, piierr, spre, tleasd; 3) poptnzoi paierar, i, intr; ) tintirim, paierar, popinzoi, unchias 6) jini, x, poplin, rari.CARMEN PAVEL, GRaTIELA DunnfRACHE 51. indica seria/verille care confineleontin manai regionalisme: 4} spliter, pert, stanca, pozdas; ») spitar, per, stanca, profi; ©) splitar, per, stanea, smoférie; 4) spite, teleasea, tolpa, pofidiu, 52. Grupeazé expresile cu sensul he care il actualizeazd; cu sezamant, superficial, a spur, purtturd de grit, sabil, a se duce pe drum reintumat, de méntuiall,solicitudine, imposibil, cu slobozenie, de-e valima, puitétura de ari, cu neputete, cu indrizneala, in dezordine. 53, Alege paronimul potrivit al urmatoarelor arhaisme: gre (ogonfocru/acru alega (8 invoca o scuzi/a ndgalalerga ‘rgosi (a suspenda un prea fin Functe)tamosi/agisi (a prelucta pei) ava (strugure)ap/ava (patinte, tatty we bairac (steag foarte inaltY/baiict/bairam (chef mare) banar uerdtor la monetaria ftatuluiYbdsnar (povestitor) banat (triste, cid, repros) beleago (parcliVbeteagrbeled (necaz) brudar (podar)brutar/brutal/hrumar (luna noiembrie) cavas (jandarm ture eanava/fazacieavat(ciemar) einghie (harfachingielcinie {portclan) ‘comput (caleu, socotealayedsuptcorup/eompus ‘conae (cast boiereasci}/cozohae/godacieonar(creanga groasa) coniliu sfat/consila/concifalconcilu (adunare a reprezentanlorinaltalui cler eatolic) corsac (vulpe de step8}/conad/corsar(piratcosac (trunchi de eopec) 54. Alege paronimul porivit al urmtoarelor arhaisme: ddanie (donate Darie/ denie{siujb8teligioast vocturns) efendor (acuzat)/deferentédiferend/ defensor (aparator) lati (testament)/dota (zestre)/dind (principiu metafigic al i ddualtapi/diod’/dieté (regi) ijmar(perscand ce strangea fijmele)dimie (postevy dijmas (ican iobag) rol (latifemdiar maghiae)/grds/grog (biuturd din rom, goniae si rachiu eu lamdie si apa fierbinte)| i hhaht (pesin, numerar ~in expfesia bani nahtVnarvnaft (petrol) opis registuavis (in expres rara avis = pase rar) ovis (strugure ou | ae boabe mari care se coate titziu) T pitar(boier cae asigura cu pfine curtea domnease8) pisarpitan (pine mare se calitateproasts) So Prins (omagiu)pisos(Surpiys)pripon/pripor ates ‘700 DE EXERCITI PENTRU FONETICA $! VOCABULAR relega (a expulzay/revelatelansa/renega (a nega) urdie (cnltime)/uricarurgie (nenorocire) vvoric (mare dregitor)/voronic (plant aromati vermifugs)/volni( liber) volnie/voleu (lovitura mingi inainte de a ajumge pe pamént)/voinic dificil 55, Rescrie textul, potrivi normelor lterare actuale: Patru vod, daci s-au tocmitu oastea bine la Brdila, au purces dimpreuna cu tofi boieri sti. $i daca an sosit la Galati, s-au tabsrat la ffrmurile apei. Lard Alixandru voda prinaiindu de veste, s-au gitit degraba cu oastea de c&ti avea si au jesit inaintea Tui Pau voda la Galagi. Ci nimica nu au folosit, e& pSrasindu-l ai sdi tof, au cizut ip manule vrajmasului siu, lui P&tru vod si de sirgu au invafat PStru vods de i-eu tat capul.” (G. Ureche ~ De moartea lui Alexandru vodié Cornea) 56. ln lista urmatoare de cuwinte, subliniazd cu olinie arhatsmele fonetice, cu dowd lini arhaismele morfologice si cu tei lini arhaismele de tp lexical: sgridine, ili, hitlean, derege, documenturi, chepchen, calpac, gresale, ménuri, a imbla, gugiuman, 2 imple, aripe, inime, wmanturi. 57. Idemificd in text structurt ale dativulul adnominal si inlocuieste-te cu echives lentele ir din limba actual 8) .Trebuie si sii, fet mei, cl eu sunt fecior vestitului Strimbi-Lemne, ‘care lua stejaral et de gros, il indofa cu mini gl ficea obada de roa.” (C. Negruzzi ~ Pacatele tinerezelor) gi de stele mele.” (M. Eminescu —Scrisoarea a Ila) ¢) »Se bate miezul nopfi in clopotu de-arama, ‘$i somnut,vames vii, nu rea sa-ms ie vari,” (M. Eminescu — Se bate miecul noptit by ,Seris in cartea viii este gi de ‘Eu si fiu a ta stipind, to stipin 58. Completdnd careul pe orizontald, pe verticald (coloana 1) vei descoperi un ‘arhaism lexical: 1. Vis eu senzafi de apasare, vis ur; 2. (despre cuvinte, slabe) Care sund la __ fel unul cw alt; firs [om [nn [mam [mem 3; Miinu care Ins liber vel degor telor; 4. Interis de lege; 5A isco, pind 35CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 59. Completdnd careul pe orizontala, pe verticald (coloana 1) vei descoperi un regionalism lexical: " 1. Care se desfigoard in cictui, perio- ics 2. (medicina) A astupa, a infunda, ¢ fnchide; 3, Organ al unei masini en rotor, de forma unei sripi cu fete curbes lopatic& cu care se lovese mingile ta tenisul de mas; gaina de culos 4 Laminas,statuitor; u fig vesel, frei 5. stabili pret. 60. Completdnd careul pe orizontala, pe verticald (coloana 1) vei descoperi un event popular ni 1. Aparat"tare inregistreazi cantitatea cconsumata de apa, de energie electrica atc, 2. Sentiment de groazi, de dezgust; ‘grozivenie; 3, Rezultatul cel mai bun obfinut into activitate pind lao anumité data, cconstatat oficial, 4. Pit, hoj de mare; 5. Cel care jine un discurs, care vorbestefrumos in public; 6. Forma de baz’ « activtitiinstructiv-educative; 7. Nedrept, nejust, fals, 61. Araré prin ce se deocebese arhoismele de la punctil a) (prin raportare la evoci fnh de cele de la puncta b, de a exercigal 33, pag. 31 ©. Din lista urmatoare, grupeazit ewvintele pe critert lexicale, fonetice, morfo- logice: acest IindérSpta smester areca fostau ginditad degrabu omortia » anuintretea ~ amirsrelea “== Judes sta ‘asoete . nnelenesu Stiindsse rare ' ‘700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR NEOLOGISME | terme eos simpla 68, Rescri (cu forme din text sau din dictionar) neologismele din textul urmétor: isi aici explicaia api soctetaor secrete, dar re orgenizirii confrerilor vracilor-doctori, ale gamanilor gi ale misticilor de tot felul. E Yorba, in deficit, de o idee simpli fundamentals: daca sbrl este acce- sibil fecal fiinje craunezt, imcusiv ‘S81 epulzatitiprimele ~~ (M. Eliade Nester! mistice) 6A. Idemified, prin subliniere, neologismele din text: | cece roe be 66. identified, prin subliniere, neologismele din tex: -Filmele sunt niste vise miraculoase, fa care putem particiqa si noi: sunt Viziunile unor titan, unor oameni mai liberi decat noi, Cred ealaninei cénd se va fnfelege bine analogia dintre film gi ins8si condifa viepi n ‘vom infelege mai mult si esenfa omului, si covarsitorul rol al (M. Bliade — S81. Rescrie (cu forma din text sau din dicfionar) neologismele din t Nu mai putin fascinante sunt experienfele lui asupra cris co si mine- Talelor. Sunt minerale care se suplra gi se impotrivese tra clecttici- ‘afi, dupa cum sunt cristalele care reflect sau refractd ot i “(Blade s 68, Identified, prin subliniere, neologismele din tex” vLectura este, pentru omul modem, un vicin sau 0 gséndl, Citim ea sh {resem examenele, sine informam sau si citim din profesiun. Ma gindese {ns of lectura ar putea implica gi funcfii mai nobile, adic8 ial rest cSpietiegtarteermiecor icon (Mt. Blade — Fhagmentarium) ‘ | 37Carmen Pavet, Gratteta Dumin 68. Reserie (cu forma din text sau Fa de aceste metode ale ¢} parte ~ gi ale noaste, trebui em cu ele, pentru ei anuh sutentic contemporane ar put 7D. identifica, prin subliniere, neal - Daca intr-adevar te stipane sfredelit radacini i ‘aacestei compromiteri.” TN, Rescrie (eu forma di text saw Prima 1 poate. cea_mai 1misticdintre om gi vegetatie. (M. Elia ACHE in dictionar) neologismele din txtul dar letantismului, care nu mai pot fi— cel putn-tn 8 ne precizin pozitia. $i ne grabim si ince- le ite corespondenfe cu preocuparile spirit a da loc la confuzii” (M. Eliade — Profetism roménesc) rismele din ext se Perversitatea liberal, daca vieiul nepermis siflet, dacd orice efort de ovadare il socotest Zadar, pol incordea sea King nea inensfere pnt a absurd (M. Eliade ~ Profetiom roménese) in dicionar) neotogismele din test dé: * important urmare a descoperiii_ agricultarii provoacit 0 criza in valorile finatorlor paleolitici: revetafile de ordin rel sos cu lumea animala sunt jnlocuite cu ceea ce se poate numi solidattates le ~ storia religiilor $i a credinelor religioase) 72. dented prin subliniere,neoldgimele din text: Construct meyalitic aij Europa cosidental gi septentional fascincard | pe cercetitori de mai bine un secol. fnir-adevar, nu putem privi o bund fotografie & aliniamentelor|de ta Carnac sau a trilitilor gigantici de la Stonehenge, fra si ne intrebfim despre scopul lor.” (M. Elia 13, Folosind un DEX sau Mareledcfionar de neologisme, explicd sensul urmé- toarelor neologisme: Polemicd, policefal, policier,|policrom, polifagie, poligatn, poliglot, polipad. 14, Folosind un DEX sau Marcle dictionar de neologisme, explici sensul urmitoa- vrelor neologisme: le — storia religilor ia credinjelor religioase) polisemantic, poiteism, poliyalent, poltron, a polua, pomefi, poncif, ponder “STE Folosind wn DEN sou Marcle lcionar de neoloio,explich veal imi toarelor neologisme: ponderafie, ponton, poplin, 3B :pots, portal, porte-bonheur, port, postanient. ‘700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 16. Folosind un DEX sau Marele dictionar de neologisme, explicd sensul urmd- toarelor neologisme: postbelic, posterior, postfat, post-festum, post-scriptum, postulat, postin, potabil. 71. Folosind un DEX sau Marele dictionar de neologisime, explicd sensul urmei- ‘oarelor neologisme: potential, potpur precar, precaut, otiune, pragmatic, preabataj, preambul, a preaviza, TB, Rescrie neologismele din lista urmdoare: ocioaba, cocon, prosper, prostrajie, panfarols, papistigie, proteic, a pardosi, pargiv, punctie, punitiv, purpurd, patalamé, plcurar, puseu, pusilanim, palit, pSpurar, putrid 179. Rescrie neologismele din lista urmétoare: quasar, racl®, raia, rantie, rabat, rabatabil, raptn, ridvan, ripdnos, rabie, 4 racola, racord, ristav, risteald,rizes, radie, rémlean, ras, rand, randay, rahitie. 80. Rescrie neologismele din lista urmatoare: rechizitoriu, regaean, a relega, roboias, a recidiva, a reconcilia, a reconforta, rotmistru, rubascd, a recrimina, roving, recuren(a, redingota, rubedenie, areflua, 81. Rescrie neologismele din lista urmatoare: remake, a rini, rinza, rit, a remania, a renege, reaviin, refec, rudimentar, rugos, rune, reglement, a rostui, rupestru, rustic, 2. Identifies $i rescrie, asa cum apar intext, neologismele din urmiatorul fragment: vPeste ce am dat acolo? Peste un soi de sect gnostics, postmodems, Yirulent indreptata impotriva tuturor marilor monoteisme, oficianta unui sot de religiozitate asiatici difuza, neclara, practicdnd un eclectism arbiter, ignar de cele mai multe ori." (ALR. Patapievici — Omul modern) 83, Indicd, prin sublinire, forma/formele corecia/corecte alate nevlogismului: inopinatainopinanté corigent/corijent jurisconsulyjuristeonsult aliniavatinest apetentflapetings filigranvfligran dividencidividend ikinerafintinerar linovisviingvist eetCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ‘700 DE EXERCITN PENTRU FONETICA $I VOCABULAR mediu sos 7; Gris lecare neologism din sting cu defini corespunctoare din drape: a) platfus 1) paiturl ugoard 84, Grupeaca flecare neologiom din stinga cu definifio corespuncdtoare din 5) plauzibit 2) mala llores exe dreapta: yufin scobit a} piogen 1) lichior de ment ©) pled 3) care pare adevarat b) piperment 2) teama patologica de foc d) apleda 4) grup de sapte poeti din Alexandria «) piretc 3) divinale prin observarea aspeculu foculut ) pleiadt 5) apirainainiea une instane judecatorest 4) pirofobie {eren amengjat pentru curse 1) plen 6) cucaracter silabic e) piromantie oct floral eae canine elementely de 2 plenigon 7) totltates membrilor une adi - reproducereFemeiest (espre vocale) constitute ©) pirueet 6) invastire pe toc in varful unui picior bh) plétora 8) cantitate mare | 2) pista 7) referitor ta febra i hh pistl 8) care produce puoi 88. Grapeacd fecare neologism din stinga cu definitiacorespunzitoare din dreapa SB5S Grupeasd’ fiecire neologlim din stinga cu defnitia coremiilicre dur dreapta - 2) pitorese 1) toislitatea microorganismnelor care plutese ‘in patura superficial 2 apetor a plu in vizduh cu arpile deschise ra ideile ciftd-limita, in eadral unor operat financiare, care nu poate fi depisit culegere de versuri «8 acoperi cu un strat de metal subfire un alt metal 4 se roti Tn jurul unui ax vertioal care impresioneazA, incintl privirile prin varietatea formelor ») apivota » ) aplaca 2 4) plachets 4) ©) plafon 9 f) aplagia 6) g) aplana n fh) planeton % 86. Grupeazs fiecare neologism din stinga cu definfia corespunzdtoare din reap: a) planor 1) falsificere a unui document ) plang 2) _partea din fe (epretata) care acoperd ppl a0 cdmasa bérbdteasca ©) plangeu 3) para de abor fri motor 4) planton 4) element ce construct care separt dou’ . ctaje - ©) planturos: 5)" foaie 2: hdr care euprinde un desen 1) aplasa 6) servieiu de paza a armamentului 2) plastografie 7) cu foarte pine 1) plastron 8) a repartiza pe cineve tntrn loc anume Se eee rer de Dreamscape RGAbMAn, weer es . Sinn 3) demtaurtece etal eal Dancin de e) plumos 5) care functioneaz4 cu aer comprimat Dapoe 6) meaeefomancuss coma 8) plezanterie 7) cu aspect de pene | Dome) sere 15 Age serine nie cere conne mai neiogome:——_—| 2) snr sna sede sp ele Dalio, scsi lomonie sor mr Sok, pe Sy prince, pier obo rn, ela 90, Alege seria de cwvinte care confine numal neologisme 2) proctrs a procusa,prodig,prodigios, profan a profes; ») supuniciune, surdisire, surghiun, surguci, suri, surugh; ©) surcaliu, surchideal, suri, sure, suvac, slgalnic. 51, Alege seria de cuvinte care contine numai neologivme: i 8) sabana, galvaragiu, samalagea, scolariceste, serb, sleahita; ») seitan, erpar, exptlay, gnc, sleampat, oaldi, ©) profet, prognozi, progres, promiscuitate, promont prompt. 82. Alege seria de cuvine care consine numal neologisme: | a) smotru, snapanlic, softagiv, soimar, soltuz, sopicditor, »)a propaga, propensiune, propolis, prort, proscrs, a se prostemay 6) a godiledi, yogor, ondromineala, a sopt,a soviet, stmt,CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 93. Combini adjectivele neologict, dare pe coloana dln stdnga, ew substantivele orrivite din ceolelta caloand a) sacrificial Loc b) sacru 2. teren ©) sadic 3. comportament d) safie 4, gest ¢)salinifer 5. foc 1) salubru 6. vers 1) salutar Tact 1) sanctionabit 8. barat Combind adjectivele nealogicé, date pe coloana din stinga, cu substantivele potrivite din cealalté coloand: a) sangvin 4. tucrator ) sangvinar 2. céimp ©) sanitar 3. ulet 1) sardonic 4, temperament ©) satanic 5. punct £) semantic 6.0m 2) sezonier 7s hy) sicativ 8, ritual 85. Combind adjectivele neologice, date pe coloana din stdnga, cu substantive potrivite din cealaltécoloand: 2) silentios 1. animal ») silvicol 2. dar ©) simbolic 3. medicament 4) siniler 4 agent ) simplist 5. fenomen, £) sincronie 6. vehicul 2) soporific 7. compertament 1) stimulator 8. rafionament 96. Combind adjectivele nevlogicd, date pe coloana din stdnga, cu substantivele otrivte din cealalté coloand: 2) stupefiant 1 chip ) substantial 2.regret ©) sugestiv 3. pui 4) suspect | 4. personal «)tacitum 5. ins 1) tara 6-stil 8) tacdiv 7. salariu 1) telegenic | 8. fapt 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 97. Rescrie urmetoarele neologisme, potrivit normelor actuale: aliura, bled, densing, dizel, dizain, fSen, leit motiv, premiza 98. Rescrie urmitoarele anglicisme, potrivit normelor actuale: picup, autsaider, uichend, sou, goching, gop, goubiz, sei. 99, Rescrie urmitoarele neologisme, potrivit normelor actuale: tolesou, uachmen, popcorn, topsicrit, portboneur, tandr, uitir-belast, 100. Reserie urmatoarele neologisme, potrivit normelor actual: Uichitochi, uestimn, uischi, uiguom, uindsirfing, iancheu, 101. Alcatuieste contexte potrvite pentru urmatoarete neologisme: aleatoriu, blazat, cabotin, contumacie, decrepit, a cluda, a epata, ‘a exonera, gnoiic,felgnie, 102. Hnlocuieste cuvintele subliniaté din enungurile de mai jos cu un neologism ain lista wrmatoare: aplomb, amfitrion, balbuie, bard, calambur, cutuma, blasfemnie, cosmopolit, ‘debusolat, abracadabrant, a) A dat un rispuns ciudat ') Bra. gazdi perfects. ©) Ciind I vazut a dat fn balbtiala. @) Vasile Aleesandti a fost supranumit poetul gi céntinepul de ta Mircess. ©) A rostitdiscursut cu foarte mate sigurants. } Ti pliceau jocurile de cuvinte bazate pe echivocul sau asemfinarea ‘nor termeni difeitica sens, 8) Musulmanii au consideratcaricaturile profetului Mahomed ca fiind 0 del ‘h) Unii scriitori au primit statutul de cetiteni universal, i) Lames arhaica se baza pe lexi nescrise, 4) Era oarecum descumpnit de toatl situafa creat, 103, indicti neologismul potrivt pentru irmetoarele defini: 2) eyocare ulterioard a unui eveniment,, « jeeeerts care se conformeaas trict prosepiclot religioase;, 6) publicafie care apare de doua ori pe siptiménd; —~n| sewed) care se bazeazt'pe valoared persnalextreordinarta unuirindivid-——-—— 6) cae injelegerepede yi just; ‘)epuizare progresiva dora ii bolis 8) face pe cineva ssc dedea la desfrius 1 care consul exeCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE i) face insemntri pe marginea unui text, {care iese Ie suprafats unei ape; 4) grup de descendengi ai unui stcimos comun. Sugesti de neotogisme: consumptie, dipsoman, debosa, ginti, emers, compre- hensiv, adnota, bihebdomadar, analepsd, bigot, carismatic, plosa, 104. Grupeara neologismul eu sensul corespunaitor acestula: ccambra,linigt, chiliasm, abil, dishunet, brut, glumi, netnsemnat, dexter, 105. Subliniaeds sensul urmétoarelor neologixme: abhora iseamna réutatelurinvidio dambeta inseam az imbatala se pct se satura ace Inseam ford gutfard mirowinvechit autodae inseam’ damflarderefproprie ¢alomia inseamnt Basfemia/deftimarart coinplezenja insearan placerefprecenjWamabiltate 2 dsiueainsearna ase jucala desface/a zddirici 4 denuda insearand a negafadescoperifadeclega dlserepantéinscara decepjileliferent¥nepotrivire 106, Explice sensul urmatoaretor neologisme: aferen, inestingibil, apetenfi, inexpugnabil, languros, infatua, aseptic, intrepid, decelare, fastidios, Sugestit de explicare: de neinvins, de nestins, plicticos, bray, inclinaje, logat de, distingere. nf, sterlizat, sentimental, 107. Subliniacd neologisol potrivie pentru urmdtoarele defini + absenta unui condamnat Ia judecata celuda/contumacie ~ adevar admis ca real firl a fi demonstrat _teorem/axiom = substanfa ce nentralizeaza efectul febrifug/antidot unei otravi = greu de injeles abscons/dipsoman ~ incapacitate de a decide tntre doua glosolaliefeporie argumente contradietorit - eae confine maxime, sentinge morale ~difiultatein vorbire + adorajieastingilor hagiolatrierigot ~ a face pe cineva si se dedca la desfréu gc!" debosa/debusola’s..2.\». ~ explozie general de ris provocaté de ridicoViaritate ceva caraghios ae ‘700 DE EXERCITII PENTRU FONETICK $1 VOCABULAR 108, ffoculeste spate punctate, din enunpurle de mat jos, cu unuf dintre urma- toarele neologisme: holdup, indexa, cvorum, lobby, deficit, | 2) Salariile vor i.........aneepdnd eu 2007, ) Ministral Finanfelor @ vorbit de existena unui... ©) Hopi au pus ba C6 Un. ssesenreG€ aVER Ca fmt magi bani inci, | @) Green Peace @ fleut.......3n favoaren votarii leg! cu privire ta protectia medivhiiinconjuritor. ©) Senatori sav intrunit in sesstndi mare de 2%. ce transporta 109. Onograjiaxa rmatoarele neologisme al cdror mod de pronunjare este semétorul: izain, hobi,lobi,ferplei, id-bec, fling, chic, nku-hau 110. Subliniaa sinonimul pe-¥4 il neologtimelor: ‘istrion este sinoni ‘randilocvenreste sion ci mare/bombastc/ exraordinar insanjabil este sinoniti cu Schimbétor/de neschimbatlingantajBl licentios este sinonim cu licenttinecuvincios/imoral Iocvace este sinonim cu lachorbareffelocvent clemenga este sinonim cu calm/indurare/chemare decrepit ese sinonim cu dreptfndreptairamolit cancitat este sinonim cu concitadindcita/intirdtat bul este inonim cu agiopielefervescenyillinite ingenuitare este sinonim cu copilirescinaty/natural 111, indict un neologism corespunzdiior definitilor: a) poezie in care domina sentimental de melancolie b) cuviint care folocuieste in vorbire/scris un alt cuvéint d neplicut €) care poate fi interpreta in mai multe felusi 4) a provoca nedumerie si méhnire ©) impuls iezistibil de a fura 4) lips de preocupirintelectuale £2) postament pe care se agezf sicriul 1) ghicitor in palma Sugesit de raspuns: eufemism, chiromant,clepfomanie, constgmare, bectism, Gcivvoc;eatafiloyelegie. RR, i, jemnénd ceva 2. hnlocuieste cuvintele subliniate, din enunturite ce mai jos, cu un neologism dit lista wrmeitoare: badijonat, lacune, alez8,adicte, acvila, adaptat. a) Drogurile dau dependent, +) Fl sa acomodat eénditifjar date. 45.‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DuMITRACHE ©) Steagul are in centrul lui of pajur, 4) Sub copil era o bucatl de pinzs, 28) Asistenta 2 uns eu doctorié rana +) Avea multe lipsuri in cunpstinfele pe care ar fi trebuit si le dobindeasca inca din lice 113. Grupeazit neologismele eu litera i", din lista urmétoare, cu sensul pe care tl actualizeaza: de neexprimat, perfect, ingenfos, ase incurea, vicios, inefabil,infailibil, ‘indemanatic, intrica, inveteta prefcut, intrepid, insidios, perfid, nerecanoscitor, infamie, cutezator, ingrat, ticdlosie;jpoctit M4. Combind neologismele aflate| in coloana din sténga cu sinanimele date bx dreopta, cambrat Tinigte 4 chietudine | pestert * cave’ Indoit chiliasm album coabita A inchega clasor nilenarismy congula convieui cotaps constringator comizeratie aimplora consens prabusire cconjura rill cori cord corrigenda scatofag conviv desuruba coprofag era debulona ccomesean debusolat relaxat a delibera abil deconestat dezorientat dexte examina dovaliza a disprefui dezgust neinjclegere disjunct. ee: a dctenat BR disensiune M5, Completeaza sprite punctate din enunpurile de mal js cu wn neologism din lista urmétoare: embargo, hit, feedack, look, fan. 2) Ultimat.....alfomagiei (fargo a fost foarte elatat in dscotee8. ‘700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $I VOCABULAR b) SUA a impus..... frakculi (0) Aver tn... inieresant «) Fixarea cunostinjelor se face prin ©) Era m......l formatiei .U2". 116. Indica cate un neologism pentru cuvintele subliniate din enungurile: 2) Eliade a elaborat teria sacral ascuns in profan b) Era destul de nsiv dact credea ceea ce ii spune. ¢) Bra migulit de favoaren feu €) Piciocul - fost iat «) Leges a fost anulatd ANT. Indica eae un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte: carajos, peter, mpturi, a umbri,imprejurare, vinoval, vast, spare, adevara. dificil 118. Completind careul pe orizontali, pe verticalé (coloana 1) vei descoperi un neologism: L 1. afix care se atageazd inaintea ridi- cinii sau temei; 2. bazat pe url de rask; 3. aclimina din plémani aerul inspirat; 4.ansamblu de operafii (aritmetice, algcbrice); 5. care se petrece ea intt-o idl; 6.0 produce stres, ‘N19, Completind careul pe orizontald, pe verticala (coloana |) vet descopert un neologism: i. 1a ua (in primire) de la cineva; 2. suport compartimentat pe care se reazem& arme, schiuri; 3. impresiona puternic; 4, sald a unui teatra unde se reunese 5. care nu este in conformitate cu legea; 6, construct forificats, medievala; 7.Analt, nobil, plin de rafinament. 47CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 120, Compietiind careul pe orizontald, pe verticalé (coloana 1) vei descoperi un eologism: 3. stivilar (construcfie hidrotehnica); 4 Tnvinuire, mustrare; ‘5. om nerecunoscator; 6.curbi, loc geometric al punetelor dinte-un plan 121. Completind careul pe orizontalé, pe verticald (colaana 1) vei descoperi un neologism: i 1. aavea Intaietate, a fi pe primul plan; 2. nesupus, recalcitrant; | 3. formulare a unel idei, a datelor unet probleme; 4, construcfie pentru pistrarea si con- servarea cerealelor; S.actatina, a atija, 122. Completind careul pe orizontald, pe verticald (coloana 1) vei descoperi un neologism: i 1. Gnformatict) listare, imprimare; 2. (despre sti, muziel, mod2) care marcheaz © Intoarcere (reluand sau imiténd un stil mai vechi); 3. murdar, oribil, dezgustitor; 4. oxid de plumb, de culoare rosie-portocalie; S.referitor In oras;, 6.a infrunta, a desfide, a privi pe cineva cu dispre, 123, Previzeazd sensu neologismelorsubliniate din enunfuril 2) Steaua” a primit un comer. b) Cartes are o addenda ©) Au apelat leo firma de consulting 4) Stu are de recuperat de a datoricto sere de ean. ¢) Fie afost pret de welding: > 4) Aves action lao companie de advertising 2) Economist au delarat ef, dupé ani '90, economia romaneascd a cunos- cut un adevarat boom, 1) Comisia venits Is Bucuresti a declarat e& mu au fost indeplinite ces acauis-uui comunitar. yele 700 DE EXERCITI PENTRU FONETICA $I VOCABULAR 124. Indic cate un sinonim, antonim si paronim pentru neologismele} alist, cauzal, loge, mobil, calm. 125, Indica céte un sinonim neologie pentru urmitoarele ewinte (Ae vor avea in vedere neologisme care incep cu literele a/b): ‘nega, a anula, abfinere, ascutime, a invinovafi,« lingusi, aYans, pustnic, asemindtor, hermafrodit, contribute, step, enud, ineonjuratog, ambiguitate, ‘guzd8, a tia, ase plictis, rizboinic, lind. | 126, Indicé cate un sinonim neologic pentru urmitoarele cwvinte (4e vor avea in vedere neologisme care incep eu literele a,b,c i ‘oroare, anormal, invergunat, vorbitor, capabil, ardere, fals, tnvechit, 4 deftima, pur, mécel, frag, strighto, pian, a se fnchega, a aduna, cioenire, 8 se inchide, amabilitte, « schimba, a admite, cedare, scuft, a sfitui, a complota, a sili, inim, ndje-a acorda, ferm, a spune, ramolit, a zidi A descoper, a dezgropa, a e deprecia, a nega, doin, deceptid, a indurera, @ sess nepativie, a hopin, a se devinvih 4 tmprifin,plingee, a utile, ase indo, 121. Se dau neologismele: a accede, avers, cav22, confirma, potent, Pentru flecare indicé sinoninul, artoninaul, paronimul aflate in lista urmé- toare: a clea, fat, pricina, efect, revers, impotent, advers, abcede, recunoaste, infisma, petent, viril, conforma, clauzi, a tinde (citre ceva), 128. Indicd céte un neologism pentru urmetoarele cuvinte din limb fncul vechi al infioritor, tinerese, macel,linigte, sin, condamnat,stalucit hot, impermeabil, 129, Explicé neologismele subliniate din enunfurile: 4) Pe piait vor intra prin sistemul de frenci noi brandur b) A fost cura de audarea baci | ¢) Programul Uniunii Buropene a fost blocat pentru ci in urma auditului sau descoperit neregali 4) Dac sunt ners de sadast-r cares va steassd ofa de alice, gi evi Copia ©) In clasament vonduce Steaua cu un enlaverai de: 4a i. a 1) Bia Boulkeepetttcehiper Rapid. ~ se 8) Fes pate din hile HeeCCanMeN Pavel, Grarita DuMirhAciE 1B1, Ortografiazd, conform normetor in vigoare ale limbil romane, urmatoarele neologisme provenite din limba englesi: goal, offside, match, football, dribbling, hands, skiff | 132 Alege, prin subliniore, grafilgraftle corectt/corecte a/ale urmdtoarelor | rneologisme desemncind diferite feluri de méncare, béuturd, soiuri de fructe si ' planie aromatice: i sandvici/sendvig piurelpirepireu | crenvurgti/eremvust Iebatilebarvurst chebap/chebab rilkgeiker/milkshaker coktaifeocteit smaghiran/mighiran 133. Indica neologismul potrivit pedtru urmétoarele definitt: a) arispandi vest false; : b) care poate fi spalat; ©) a tdi in mintea cuiva enumite idei; 4d) a rage o concluzie generalt din mai multe fapte particulare; ©) compus din elemente eteraene. ARGOU SI EXPRESII FAMILI simplu explicd sensul urmatoarelor euvintelargotice: ‘macarencar, macaronar, magyet, mah, maidanez, maimut’, mandea, mangleala, marafeti, mardeala, a métrisi, mecl&, 195, Folosind Dicfonarul de argou si expresit familiare ale limbit roméne, cexplicdsensul urmatoarelorcuvintelargotce: ‘mega, mica, migculayle, mop galbend, moarte pasini, mucles, ‘usamat,nasol, naj, nasparli niparstoacd, 136. Fotosind Dictionarul de argow si expresii familiare ale limbit romane, ~ explica sensul urmatoarelor cuvinteargotice: negrocalmin, nemaicofopenitJ ocn, olimpiad, otra, palamatir, aparuda, patalama, pat, psi | | 134, Folosind Dictionarul de arpa ot expres familar ate limb romine, 1 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR. 191. Consulté Dietionarul de argou si expresii famitiare ale limbii romine si precizeazd sensul cuvintelor subliniate din citatele de mai jos apartindnd roma- ‘lui , Groapa” de Eugen Barbu: 8) «=~ Lasd-i, Treanf, spunea moale starostele, si se intorcea iar spre ci: ‘Merge marafetal?” | ») .(...) Haide-neoace, cl am eu gustele mele...” : ©) a Sestul,sticleyi!” 6) ,Starostele igi imbricd haina gi hohoti de moliciunes lui.” ) -Manglitorul a adulmecat f) ,Da ce-o aven ucenicu, e&-i gaciolit ru..." 8), Cind te mai vad, cucoan, tare mai esti sucard.” +). Nu rid, manca-fi-as ocarina!” i) — Uscheal, ca ne priponestet” 4) sCeilelti doi au scos sisurile.” k) y— Te-a-ntors pe platitosfa a 1) 4G.) Nu ne era nous bine la m) ,— Gura, c& d’ benga-n voi!” 1) Sunt la gros.” Nicutet” juric3, cu molanul pe mast?” 138. Folosind Dictionarul de argou yi expresii familtare ale limbil romine, explica sensul urmdtoarelor ewsine argotice dn lumea interlops: i absolvent, abjibild, acadea, academic, a agija, alonjar, alpinst, caiats, saimacan, cancelari, cdl, excursionist, autobiografe. 138. Folosind Dicfionarul de argou si expresit familiare ale limbit romaine, explied sensul urmétoarelor cuvinte/expresié din argoul adolescenplor: agarici, aragaz, a avea o lampa arsf, a avea pitici pe creier, a i-0 da din {iundul tiajului, a da o dum, a drincu, eect, ase face de bafta, fumiciub, ‘60 lpi ca asfaltal de Negma, bengos. UO. Echivatentul expresiei argotice a face albie de porei" este expresia: a) a face argice; bya face de ras; ©) a face troact de por 4) a face pe cineva eu ou gi cu ofet ‘1. Folasind Dictionarul de argou si expresil familiare ale limbil roméne, explicit sensul urmétoarelor cuvintelexpresit din argoul sportivilor: a face curijenie; a face sandvig; a face tusa; a fra din cagcaval; lantern rosie; Ia oase; a da cuiva un Yoko, Tom si Jemy; dint-o bucatéy gloat ‘ovitura sub centurd; luft; uftangiu; laménare; a. ius pe Conji-emiensiiestinannnseueinnenCARMEN PAVE, GRATIELA DUMITRACHE mediu 142. Combind cuvintele argotice din coloana din sténga cu echivalentele lor din coloana opusé: 2) portbagaj 1, (imbajul lumi interiope) informator b) praina deseonspirat €) privighetoare 2. (despre abiene) a se strica, ase uza; 6) puradel (despre fine) seit de pre e)a abla 3. copil de Higan : fa rasoli 4. pofté de a face dragoste 5.a face un lveru de mantuiala 143. Combind cuvintele argotice din coloana din stinga cu echivalentele lor din coloana opusd: a) rasplindac 1. Gimbgjul lui interlope) seal unei b) regizor bande de spangitori ©) reptilé 2. (limbajul detinutilor) ecidivist siti 3, (mar.) méncare de orez @) Roza 4, persoan care preia gi rspiindeste ‘)saftlas avon 5. jocul , 510” 6. seleroze 144. Combind euvinieleargotie dn sténge cw echivalentele lor din coloana opus 2) salamose 1. pantof sealciat ») sanditau 2. (Jimajul luni intertope) inchisoare ©) siniuya 3. purmnal cu lam lungs si ingusta; 4) salupe nit ©) sig 4, voded indigent de calitate inferioars 4) tabara 5. pachet 6. (edolescenti ) nebun, dement US. Grupeacd expresiile din stanga cu echivalentul lor din dreapta: a) & masura cu 1a mui ochiometcul = b) matreaya cu magé~ } a manca la varice = ainerge la export 2. OK; okay, in regula 3. pliduchi 4 Jimbajul lumii intertope; __- despre ho a aon dining ©) a merge la matinew 5, America 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA 5! VOCABULAR 1) noapte de zarzavat £8) ocheie, dou’ chet 1) O de Girleni ')pimntul Figaduintl J) peneve 10. parfurn 6. 4 minca stind fn picioare (la 0 ‘mas inal, fri scaune) 7. (axgoul prostituatelor) noapte cu cdstigur sabe, f8r8 client 8. pe nevizute, diseret, in mod ilegat i 9. amisura cu aproximayic sau colonic marca Guerlain 146. Grupecza expresiile din stinga cu echivalentul lor din dreapta: 4) ari pica cuiva fisa ) astridin lovele ©) apleca in mi ) a pune bitbi ) a-§i pune poalele-n cap 4) rBdacind de cleste 8) a rimane afig hy) a se reduce ta sentiment 5) a ridice halbere J) arupe calendarut 1) (adolescent) rimane fi bani 2) 2 nu mai fine socoteala de nimic; a depasilorice Timité 3)afiult | * 4) (pt.) a se indrégosti de un client 5) a avea o revelayie bruscd; & Inge bre | © amingi 7) (pr) a refuza bani unui client, areduce tart 8) extractie dentay prezentati ca leac infailibil pentru durerea de éingi 9) (limbajul lumi} interlope) a se deplasa in vedereacomiteri ‘une’ infractiunit 10) a bea bere Ia hbtba. 141. Grupeaza expresile din sidnga cu echivatentul lor din dreapia: 1) 2 se rupe in figuri b) a scdpa laba ) sehelet ambulant 4) a scoate panglici pe nas ©) sampanie penal ) a suta in plopi 1) aspune minciupi 2) om pipericit | 3) atrimite mingea peste poartt 4) biuturd objimuté din amestecul de pastd de Gini, limiie i zahis 5) Gn argoul rele ée buamnare) _a bigs onan buzxmarul cuiva ~ 6) (adolescenti) alse grozivi. 148. indica sensul ewvintelorfespresillr argoticesubliniate din enunfurite: a) Se certau ca Ja usa cortulu. ) Visa Ja cai verzi pe peret (?CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ©) La spus ceva de i-a cd 4) Bra aga pentru cf tofi-au Buta in coarne, ©) Era ratat ca a cincce roatlde la eéruta 1) Toate lucrarite erau cla peste gritaadd in camerd 8) Nu stiacu cine s-a cuplat. 1) Si-au anunjatrelaia cu suse si trimbite, i) Bunatatea nu dadea afar 3) Cénd isa cerut un rispuns, ky Nici nua venit bine, of ial 1) Lea ameningat t+ face afi dact nu inceteaza, mm) Bra o gaselnié de ulti mbment. 149, Expresia argoricd «face pally prof" inseam 2) a transforma palderea in laf 6) ate urple de pref, 6) afi complet ine! 150. Sensul expresitior argotice Ja face pe cineva bumbacla face pe cineva ciulamala face pe cineva nod de pravativa face pe cineva pasiramdla face pe cineva féragla face cuiva spinarea Burduf” ese 8) a face din cineva bumbac/ulama/nod/pastrandfras/burduf, ») a bate pe cineva foarte ru; ©) a forta pe cineva sia 0 degizie, 4) a forja pe cineva, 151. Gaiseste expresti argotice echivalente ale verbului.,a se compromite”” dificit 182, Reserie, din lista urmatoare, teymenit care fae parte din argoul fotbalistie. 4 trage fermoarul, a tece la suptpixul, tei ou geamur, 2 fine tira, ult, 2 0 tumple de singe, umplutur, ufeci, urs, asi virsa oala, a vedea rogu ineintea ochilor, VSD. 153. Indica sinonimuvlexpresia sinpnimicd familiardfargoticd pentru verbul a ming 184, Indic sinonimullexpresia stnonimicd familiarlargoticd [pentru verbul 2 mitui” 155, omor 5A ndicd sinonimalfespresia sinpnimic& JaniliarWargoicd pentru verbul a ‘700 DE EXERCIT PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 186. Indica sinonimal/expresia sinonimict familiard/argoticd pentru ,om naiv”. 151. Indicé sinonimul expresia sinonimicd familiard/argoticd pentru om prost’” :d sinonimullespresia sinonimicti familiara/argotied pentru substantivul 159. Combine expresille argotice din coloana sting cu echivatentele for din coloana dreapat 2) a ajunge caftan 1) aavea antecedente penale ) eel apuca ploaia 2) a informa polifia ©) 8 se apropia concertul 3) a comite un furt mcunt 4) aavea bube-n cap 4) ase imbogati ©) aavea gard 5) a face un spropo 1) abate din buze ©) a fi surprins de polifie in flagrant delict ‘T) a se ajunge la o infelegere in privinfa unei lovituri 18) ada extemporal by) a da fignal 8) ada lovitura 3) a filuat la baza 9) a fi arestat de politie i) afipe felie 10) aavea 160. Combina expresile argotice din prima coloand eu echivalentul lor din cea dea doua coloand: 8) a face bagealic 1) a pune pe cineva in situatia de a ‘nu mai putea spune nimie 2) aironiza 3) a face 0 afacere proastl ) an face mul puri 4) a petrece mult timp intr-un Joo ©) a face pe cineva din 5) ase folosi de munca vorbe altuia 1) aface'pit ©) 8 face scandal 8) agi face veacul 7) amu sta mult timp intraun Joc ) a face ctabuci ©) a face un fis h) a gisi placinta gata 8) a plc, « ingola ‘a jesi la pepeni 9) agua i) aiiegi pe nas, 10) a consuma bautur aleootice ) lua maul 1) a lua ca din oalk ‘m)ao lua pe ulet 1) alua pe cineva de fazan” 1) acrede pe cineva prost 12) afi furios 13) prin surprindere 14) aavea necazuri mariCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE TERMENI STIINTIFICI simphu 161. Sefecteazd, prin subliniere, termenii stlingifict din urmétoarele texte: 8) ,Alcdtuirea constructivé a unei cladiri cuprinde urmatoarele componente: ~ elemenele de rezistenf, care asigurd reristenja si stablitatea clit ele sunt: fundatia, peretit portanti, stilpii, plangcele. Dintre acestea, fun- cttise lemeatul situat sub nivelulterenai mmural, ave o impotent deosebits,deoarece de calitstea ei (tehnologie, materiale) depinde rezis- tenja cli in ansamblal su.” by wAlizeele sunt vanturi regulate cae se formeaz inte maximele tropicale $i minimele ecuatorale. Ee bat itre 30° gi S* latitude nordic dca (.), Aceasta deplasare se datoreazifaptului ef, in vara conespunaitoare fiecdrei emisfere, zona calmelor eciatoiale se extinde pana Ti 12° latitude.” ©) «Mosilarea culorlor este tence pictur care const tn agezatea euloe Tilor pe suport prin tse, pete de culoare juxtapuse ori suprapuse pari. Se mai numeste gi tence dvi tnt Artisti modemi au folsit thnien modular euloritor, a dvizi tents in scopol red volumului gia efetuli de sptilitate” xO stomat este format din dow’ celle de forma unor boabe de fasole, Fuse fa info, Tne ele exist un spatin numit deschiderea stomat Colulcle stomatice contin eloroplaste. Stomatele sunt mai numeroase epiderma inferioar” ©) .Eziptul era impart in 38 de nome (provinei)conduse de administrator locali ~ nomarhi. Ei erau eontrolati de un vir, omol de ineredere al faraonului, un fel de primeminiscy, La réndul lor, nomarhit aveau. in sobordine primaii sateor din are era aleatuita fiecare nomi.” 1) wAvind o éreapti pe care am fixe un punet de pore O gun sens de Tarcurs, nimit sens poztv, eu ajtora unitait de masur alse asociern fiecérui mar natural un punet uni pe dreapt, ‘Nunnral natural agezat sub panel indicat de o anumit ited se mumeste coordonsta (abies) punetuli.” 8) .Molecula este cca mai mic’ partculd @ unei substane, remtatt din mitea atomilor omogeni sau eterogeni, care este capabil8 de a exsta ~ ~) major, minor, majoritar minor ©) maclé, racla, maestra, mist, 2. Grupeaza sinonimete din lista yrmétoare: lovitura, nipastt, rept, ad4varat, supirare, durere, corect, just, izbiturd, ) Brinza era... ¢) Raul are apa... 4) Aves un zambet ©) In casi era un mires. £) De afara se auzea un gs... 8) Prin perdeatrecea o unin. 1h) Material aveao culoare... ') Dimineafa este somnul cel 3) Bitce un vant. ) Aven vorba, 23. Completeazi spotile punctare din emunqurile de mai jos eu sinonime ale sub. Stantval gre 2) Am striga tof fat ) Vorbim tof aceeasi. «) Lean recunoseut dup. 4) S-au Teles dpa secret al privitilor, 30. Hustreaza, prin contexte potrivite, seville sinonimice pe care le formeasi substontivul cap”. Vei avea in vedere sensurile cu care acesia este tnregistrat in DEX (eest8, minte, persoana, se, ineeput, e=pat, 31, Alcdtutegte contexte cu sinonimele urmatoarelor cuvinte: adiere, benevol, dejuca, encomion, ‘32. Subtiniaed sinonimulsinonimeie potrivipotrvite pentru fecare context 4) S-toprit fa umbra unui copaciarbore/pom ) Bra un arbore/copae/pomn fructifer. €) a aeatst arborelelcopacul/poml geneatogic, 4) A impodobit arborele/copacul/poml de iam. ©) Inaintea coregivlui funerar mergea cineva cu arborele/ dezavantaj calitate ¢cusur. 2) Prietenuil ne numara, dagmanul....... ») Paina pentru prajiturd este........., dar laptele este... ©) Voi verifica dack ceea ce faci eSte.....-.-1. DAC €8t€ «scene VOI fi inckis, In cazal tui a fost 0 decizien....o. dar pentru Maria a fost ©) Daca pentru el este un, . pentru Toane este un, 78. Explicddiferenta de sens care exist inre urmétoarele perechi de antonime in content, 8) Ceea ce mica pus mie era adovrat, dar ceea neadevara. b) Lui ba spus adevrul, iar mic o mineiund. ) Raspunsurite tui ereu corecte, far ale mele incorecte. De data aceasta mu a procedat cect, ci a gresil spus fui era 13. Completeazd spoyiile punctate din contextele de mal jos cu’ antonime ale ‘cuvdntut.limpede"’ a) Apa de but nu era limpede, ci +b) Desi ceea ce-i spusese era limpede pentru el, era «¢) Gindirea lui in acele momente, in loc fie limpede, era, 4) Mai devreme cerul era limpede, acum el este.e.eee-e 80. Antoniomul lui, indigen" esi: i by) bastinas; ©) strin, 81. , Modificabil ,variabil” sunt antonime pentra a) transformat; —b) imuabil;, ©) static, 82,4 blama” are ca anconim pe: a) alega; b)alargi, oa luda, 3. Completeazit punctele de suspensie, din contextele de mai jos, cu antonimele ‘euvintului,folositor”: 8) Obiectul pe care- credea folositor este de fap... ‘84, Existd vreo deosebire de sens inire antonimele de la exerci de mat sus? BCARMEN Pavel, GRATIELA DUMITRACHE 85. Consiruieste contexte potrivite cn antonimele euvantulu inal” 86, Marcheazi enunturile in care cuphurile antonimice sunt corect foloste: ) Dimineata se ceart, gi pnd seara se impact. >) Intre et exista o compatbilitate viditi la nivelul ginditii, dar ca tempe- rament erau necompatiil ©) Opiniile tor erau convergente pind ta un punct, dupa care erau total neconvergente. 4) Perioadei de grandoare i-a urmat deciderea. ) Avea un pas grabit, dar ea reusea sl tempereze. 1} Spre deosebire de fratele sau care era insolent, el era umil, 8) Ceea ce spunea, pentru unii era inteligibil, in timp ee pentru mine era ininteliibil, fh) Unii spuneau os este limbut, dar mie mi se prea theut, i) Libertatea a fost cdstigatd dups ani intregi de supunere, 81. Completeazé spariite punctate cu antonimul potrivt al euvintelor subliniate din cemunturile 1) Il fntarétase prea rau si acum era gres de, b) Pana acum s-a simyit molest, dar acum est... ©) Dac’ inainte trecea drept costeliv, acum este considera 6) Prajitura nu era coapt tnea, c, ¢) Intimp ce ea era ambitioasd, el era... dificil 88. Identified antonimele din enunfurie uerndtoare: 1) Unde nui eap, vai de picioare, ») leftin la find, seurmp la tat, ©) Pentru uni muma, pentra ali cium 89. Consulvind DEX-ul, explicés deplastrile de sens care au facut posibile opo- itll din enunturile ce mai sus 90. Consiruleste contexte cu antonimele cuvantulut ,drepe”. M1. fdentifica perechile de antonime din fragmentul urmstor: aa n(-.) constiinta Ini Eminescu, obosit®, mai lupté citiva vreme impotriva asaltului tumultos al imaginafiei ce voia sa rupa z8gazul ratiuni,” (G. Calineseu ~ Viaje lui Mihat Bmsinescu) “$5 Cidéaba enunpurt prin care sd Dust ézt omonimia inidioarelor cuvinte: 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 92, Giese antonime ewvintlor subliniate din versuri de mai os ~Allt de raged, te-asumeni Eu aren abt de cre, ‘Sica un inger intre oamer in clea vill mee lest” (M. Eminescu — Audit de frageda) 88, Construeste contexte potrvite pentrt antonimele urmitorior termeni: libertate, inceput, a crest. A, Da antonimele urmatoarelor cuvinte gi explied procedeut de formate al acestora curat, favorabil, # increti,coerent, a implituri just, a impiedica, iluzie, ‘nlinui, a adduga, cacofonie, logic, efemer, flantrop, creditor, comun, lizibil, exclusiv, desfiinga, creditor. OMONIME oe i simply 95, Sunt omonime toate cuvintele din seria: a) nimfa, nou’, nod, obiectiv; b) mingaietor, alintitor, afectuos, dezmierdtor; c)a reuni a separa, reusit ese 96, Subliniaza omofonele din urmatoarele ensimurk ) Este deal nostra b) S-aureat pe un deal, 2) Na sti defel ce intrebase 4) Blera de fel din Constana, +2) Cel mai bun s8 cstige. 1) Vom merge alta. 2) O elt data nu mai stu. 1) Bineinjelesc& vor fi acolo i) Sper ed mam Picut bine igees, ‘mediu 97. Creeazdi emunfiari prin care 8 itustrezi omonimia urmétoarelor civvint: ‘magazin, mai, mia, major, manele, manifest, a manifesta, mag maa amare arash, miter rele | stipes i 88, Ceeazd emonar prin care a ret omoninia urmatcarelor chit ~ e-mie; inijlog; mina; 4 mionta; motiv, mugehi, mut, near. 4| (CanwEN Pavel, GRavieLa DuMIIRACHE 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICK $1 VOCABULAR, 100. Perecite: matrice ‘ana (oprire accidental a unui 1. objectiv lentil shu sister optic) autovehicul) obiectiv loc, punes, localitate care constituic fina uneiacfiuni atife parchet (pardoseata) rlitare) midular parchet (Fiecare dintre suprafejele in care este i obiectiv (construgtie care urmeazi sii fie realizatl) ‘Immparfité o padure) obiectiv (loc care|prezintd interes pentru turisti) mmedular archet (institutie judiciara) | obiectiv (impart) UL ochi (organ al vegerii) ‘ochi (spa libere ale unei ferestre in care se monteazis geamuril) - ooh Gutndere ddena he foena eee 102. Recunoasie seria unde apar omonime och nner apn ems eur) yeaa © mean ochi(spafu flat fre frele une tmptetitu pk (Gut me seh ein at pte Fs une net) pare (suprafafa de teren) redial ‘chi (fel de ménebre) pare (loc de stajionare a vehiculelor) redian : | partici (desfigurare a unui joc ete) melas ML. a ocupa (a pune stipsnie pe.) 4 | partidd (cisatorie) melisi # ocupa (ase indeletnici eu.) parti (parti, grupare) meridian i IV, oper (actiune cofstient, ucrare original de arti) meridian ‘opera (compoziid muzicalt seriss) ®) mirtrie V._ordin dispozifc pbtigatorie) Sepozitie | ‘ordin (decoraie sperioard medalici) Slantie | ‘ordin (categorie sstematicé tn zoologie si botanica) a ordin (sistem arhifectonic) proba ‘ordin (comunitate monahala) | sens confmare | ordin (tang) i onvens inane i Vi. palat (eeral gui Pall (cdi mopumenas) 103. Dé omofonul urmdtoarelor cuvinte si construieste céte un emunt potrivit sunt? a) sinonine; ) paronime; pentru flecare: : 6) antonine, Dpmonime: ©) cwintepolisemantice inser, desigur,deplin,deoparte. : 101, Recanoaste sera unde apar ohont 104. Compieteaca spapite punctate, din enunpurile de mai jos, cu urmatoarele omo= oat ie rine oto oa pace fara ard aie Stine ene ino ae 2d in abundent steril Oke. intens satisfactic: 3 Tipticen ” . Lo DA‘ | sinatate . 2) lsi supunea trupul unt 6 © * ch) di pliicea st-1 ..ori de cate ori il intélnea. <) mascn 6} par raf a ps Seta inwan gape oe Hs park cel eel erst deinen si dic amurlope es #t | Enmb ‘haces areca 1B | 79CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 1) Marea forma fa yarm un, 'm) De clind se operase nu ma, bine. 105. Constrieyte enunturi cu urmatoarele omonime si aratt partea de vorbire carein le apartin: but, staat, go, fal, fn. 106. Omonimele ce la exercitil anterior sunt: a)texicale; _b)lexico-gramaticale; —_ c) morfologice, NT. identifica in texrul de mal jos cuvintele care pot fi omonime: Odati un boier mergea cu figamul su de cash pe un drum stramt. Lao | ‘cotitura se-ntélnese eu un gir de eare foarte impovarats (.)" (LL. Caragiale ~ Tardivitate) 108. Demonstreazé prin scurte enunturi cd omonimele identificate la exercijil anterior sunt lexiea-gramaticale, 109. Subtinidzd cnvinteleomonime din lista wrmétoare: Vimite,zini, asimila, dot, adjutant, lind, enerva, refura, fst, colabora, exemplar, ea, itera iplomet i 110, Construieste enunturi cu omonimele subliniate la exercifiul anterior $i Indicd partea de vorbire cireia le apartin, ‘1N1. identified omonimete din lista urmetoare si sensul pe care it actualized cele, migeBri si poziti, harlie, chip, figurd, fenomen lingvistio, expunece serist, 2 plati o obligafic financiard san morals, articol, parte gramsticalt, achita, object de comer, diviziune dintrun act normativ, a declare pe cineva nevinavat, dificil 112, Recunoaste seria de cuvinte in care apare un omonim partial: 2) pastil, paste, pa, pavilion, a pali, papupt, perfect, permis; ) personal, patra, picior, pies, pl, a pili pilot, platan; ©) pichet, platou, poarti, pod, poligon, polifé, pomp, pops. 113, Recunoagte seria de ewinte in care apars 1 omonimn partial: a) pas, port, post, a preda, presi, primar, a prinde, produss*—~* ) pups, pupa rac, rachet, a radia, radia, ram, rapid “c) ras, raz, ridicnd, rAsiit,rzboi, ru, reclams, a reerea, 114, Recunoaste seria de cuvinte in care apare tn omoniim paral a) ris, emiz4, a temonta, a returna, revista, revolute, rezerv, rom; 700 DE ExERCKTH PENTRU FONETICA S| VocARULAR ¥) roman, ug, sie, sarcing, seen, secers,secund, a semins; «) servic, siguant,sinistr, siren, somn, spat, spin, sta, 115, Recunoaste seria de ewinte in care apare un omonim partial: 1) spor, studio, subteran,submarin sumer, stip, sah, sire; ») gut, tabla, tblou, tac, tact, taler, talon, tanc; | 6) are, ty, tg, tem, temporal, tras termen, timbre 118. Creeazi comerte potrnite pentru a tlustra formele dferite Ye plural ale urmatoarclor omonine ‘mas, nivel, patron, segment, receptor, snus, sol, sta, timp. ” | 117. Completind careul pe orizontals, pe verticala (coloana I) veildescoperi un monn: 1 I ecificu destinat cultui religios in antichitate si (ati la'mofate, bits 2.2 intocmi wn” index;| a» modifica salaries 3. membmi al mates 4. cel care pariazds 5. tnsufeie, bunt dispoztes 6: insemnare seu. 118. Completénd eareu! pe orizontal8, pe vertical (coloana 1) vei|descopert un i 1.05 hng i gro, inte genunch{ gi gleens 2. (om) pros, mpi, stupid; 3. costum femeese din fst i jbohet; 4. posibilitte de 2 patrunde itiean snumit too, la cineva ete; intare; 5. (lptitr) bine antrenat, cu coftum special M8. Completnd careul pe orizontalé, pe vertical (coloana 1) veil descopert un 1. 1. (despre istic, carton) netel, cios, de calitste fart bund 2. piesé metalicd din tern sau faterial pla- tic, pent imobifirea. mui frembr facx__ tras ~ - 3. refritor la otis 4 incina fal de o dreuptl sls de un plan; piczis 5. produs care my corespunce chlitativ condi- file tenes erat. BLi CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 120. Completdnd careu! pe orkzontala, pe vertcala (coloana I) vei descopert un 1 1. catifea; 7 2, suprafaj mat (alba) pe care se proicsteazt immagini cu un aparat de proieti 3. formate de stinci submarine; 4, dunanezeiese; 5. lists addugaté la sfrgitul unei citi cont rind semualarea si indreptarea gregeiilor de tipar 121. Construieste emunpuri cu omorimele cuvintelor: ‘act, banc, capra, domino. 122. Omonimete de la exercisil a 8) partiale; ») ©) lexical; 4) lexico-gramaticale; —e) 123. Se dau enungurite 1)A primit un da, 2) Na sti, dar voi afta 3) Else li 4) La ete'0 noté muzicala 5) Este a pita, Cuvintele subliniate sunt ombnime: a)lexicale; +b) Iexico-gramaticale; c) morfologice. 124. Demonsireasa prin enunfuri cd urmétoarele cuvinte sunt omonime: cap, director, egdtura, baie, cer. 125, Indios valoarea morfologicd si tipul de omanimie care se stabileye tire ‘uinelesublnite din jragmenelturmtoare 8) wAle tale unde floarea | Cine stii unde-o ascund?” (M. Eminesey — Ce soptegti ata de tainic) ») ,Dar tot nui in een... [fin geneled bruma. (M. Eminestu ~ Diamannul Nordutu) 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR PARONIME Simpl _ 126, Sunt paronime toate cuvintele din seria: 2) mandru, den, fad, orgolios ) repeal, Inctnel, respect, dope 6) mona, mena marca, marca, NZI. Aledtuieste scurte enunfuri cu urmitoarele perechi de paronime: “omite/emite; oraVorar; ordinaVordinar;original/originar. 128, Alcdituieste scurte enunturi cu urmatoarele perechi de paronime: perfectiprefect; petrolier/petrolifer; pilotpivot; placi/plaga. W2B.Aledeweste scurte emul cu wmétocrele perechi de paronime rogran/programé: pronume/prenume; proporiilprepozitiy A proscrie’a prescrie “ome 190, lege paronine! potrivt a scruta/scurta orizontul telefonul ascultat de securiVsecurit; sesen ficut cu sepiasepie; a da sfoari/sfard in frd; tablow expus pe simezi/siamezd 131. Alege paronimul pore 8 simulatftimulat o durere de cap, ete fabricath din malysmal}; piese ale masini solidaresolitare; a ealatori pe spefele/spezcte status sta/stagiu milter, Fenfaracdnta pe estrada/strada 182, Alege paronimul potrivit: nevoie stringentiastringenth;lavitur& suborbitald/suborbitars; sutura/sudura rinii; rept suveran/suzeran; Pescarul a aruncat talionul/talfanul; propozitie temporari/temporalé. 133, Alege paronimul potrivit, oe . ‘ trage transparentul/transperantul fa geant; masind tractatitrata, al vertebrat/vertebral; Vituos/virtuoz al pianului; a jura vendcta’vedeta; izul in traphrapar tranststrang’ toradavtorsad! : Git salatiu regiune afectata de (cre tasat/taxal; A dansat tarantelatarantula; i { comaCCaaMen Pavet, GRATIELA DUMITRACHE 700 EXERCITN PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 135, Sublinizd paronimal potrivit: bazin carbonier/carbonifer industrie carboniera/carbonifera medi privire placiard/glaciala epoca glaciara/glacialé - ; gintigeants latina sgeantafjanta 141. Aledtuieste scurte enunjuri cu urmetoarele perechi de paronime: i investir finvestire a banilor investreinvestire fn Funct mojarfpojar; monab/monarh; morsi/mursi, mortalémortar; motiv/votiv; : net/neto; novator/inovator. 136... Difdene” (reincrezétor) are ca parontm pe: ) divide; by desfide; c} decide; —_d) disident. 12. Aledtiestescurte enunguri cu urmétoarele perechi de paronime: ! fuumerar/aumeral; obur/obtue;oficitoficinal; olivioliva 48D, Subliniaze paronima pourivit: : 3) Pora i-a fost publica in anuarul/anvaul societai 143, Alduiegte scurte enunpuri cu urmatoarele perecki de paronime: b) AnuaVanuae se petrecaccidente grave oroare/eroare; parados(paradox; penal/penar; pendul/pendula, ©} Textul avea un caracter fiteral/iterar. 4) A masurat eu un met liniailineal, 164, Alcatuieste scurte enunpurt cu urmatoarele perechi de paronime: 4) a fost cerut libretul/lveetul militar. : me planton/plancton; polemiza/poleniza; portllportar; portune/potiune 2) Pentru ai putea Iua singe, ia sins braful eu un carouigarcu.” — 1h) Avea eroare/oroace de gandact, oe | 145. Alearuegte scurte enunpuricu urmatoarele perechi de paronimé: . 5) ast indus in eroare/oroare deel « proveni/e preveni: putoare/pudoare; razirazie; arecuzalarefuca, 138. Grupecs perechile de paronime din lista urmitoare de cuvinte: 146, Aledtueste scurte enunpuri cu urmatoarele pereet de paronime: enervare, ablatiune, extirpar, iminenfS, pericol, inervate, destins inigtit, reflecteiteffexi; areplia/a replica; revelareleva;revendicalrevindeca eminentd, desert, distins, detraca, desert, devora, manea, mire, desert, arid, derera,devota, detrata, 1T Alctuiestescurteemunfuri eu urmdtoarele prechi de paronine, revoluvrezolut; revolujiclrezolujie; uloti/rulet; savoare/favoure. 188, Indied paronineul potrivit in context ' 8) S-a desprinsideprins ca situatia, 1 148. Reserie perechile de paronime din urmatoarea lista de cuvinte: | >) Maina a fost depanats/depan ne oe i flagrant, fezandat, evident, eruit,sihastru, eluda, eremit, parfumat, fragrant, ) Nu voia mAncare de frustfrupuuct a lida, a slerge, a ispAsi, a expia, @ evaza, a se inflicdra, a emana, exalta, 4) Era fimefional/funetionar la Prime. expia, efasa, a Hirgi, expira, exala. ©) A cumpirat un aranjament flora/floral, : ' 6) A fost prins in fragrant/flagrant. 149. Subliniazd paronimul potrivit fn enunpurile: 8) Si-a Gicut un exudanVexudat faringian U0. Alege paronimul potrivit in contextele: inateffal FFABILFiabil ~~ 5) fod din impul iceuli a exceda/excsat a mstematicd cabinet dentaidentar leferiifert just 6) Vremea creolineloverinolinelor treat ‘mugchi contractan/contractor atitadine confidenti/eonfienti 4) Steagul a fost coborat in bema/berma, | 1 casieccazir judicisr ) ncripa, a sparge bruse gi cu zgomot din eauza unci lovituri; (Gespre muguri) a incepe s iast, a se desface;, ‘ase mipe Ca urmaré Whe tntinderi, a tine! Indi, - ® lovi; a izbiiin object Sau aerul cu'un object elastic'(ew un (Senne producdnd un zgomot caractesisti. (Gesere voce, sunt) ©) @ amit in treacat, a aduce vorba despre ceva; =a 4 menfiona cra eiver aii se transmit din genera tn generate; 4 sos prea tzu, a mu Junge ta imp (pentru prinde un vehicul. 2 amit mumee cava in cadre shite relgioae, Imoate de sera a drew dn compatCARMEN Pavel, GRaTiELA DUMITRACHE ssi aduice aminte, a ine mint; a comemors, a aniversa; be gisi pe neagepateint-un anunit loc; {mai ales la perfectul compus) a trai un eveniment, a apuca si vezi ceva important Gaseste cuvintele polisemantice corespuneitoare acestor seri. 198, Se caw urmétoarele seri de sintagme: a} (despre finte) a incepe s8 se deplaseze, sf plece din locul unde se afl; a merge, a se duce; (despre mijloace de locomotie) a se pune in migcare; + (despre fenomene ale naturii) a incepe s& se dezlanjuie,s8 se desfisoare; (despre magini, motoare) a incepe s& functioneze; a pune in Functiune; (despre oameni) a incepe o acfiune; a se apuea s4 faci ceva; a aves tendinja 8... afi Inclinat spre, i a Indemna (pe cineva) la un tucru; a stimula, anche, aff, 3) eave itu atemindtonre cu cineva enw eu ceva; a eoyespunde unl eu | altul sau eu ceva; | a ageza fa foul cavenit sau fn eel mei bun Joc; a adapta dup; a face \ si stea aga cum trebuie; | 1 doze (punand sare, condimente ete); / ‘ spune, a rosti ceva in locul, la timpul saw tn situagia tn care teu a fi saua face si fie pe masurd; a face 88 funetioneze bine; | a face in aga fel inet. a caleula, a chil 1 se lua dupa cineva, a-gi pune mintea cu cineva, ©) a lisa ceva sa treact din mand in mand printre degete, pe rind, unl cfte nul; ala in mand rand pe end pentru a examina, a cerceta; ‘a perinda in fafa ochilor sau prin minte; (depres, fumin) a 36 inf, ase sera ner eu Tet wi | face loe Gaseste cuvintele polisemantice corespunatttoare acestor seri 199. Rezolvand careul pe orizontald, pe vertical (coloana 1) vei descoperi un cavnt polisemantic 7 1. ineiminte usoerd care se poarté in casi 2: euprins de o mare mire, uit, 3. timp ber disponii-repas |<, 45 zaomol putemic care fnsoteste falgeral | ‘sau frisnetul; | { S.cupru. 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 0. Rezotvind careul pe orizontald, pe vertical (coloana 1) vei descopert un ‘avn polisemantie: 1, substangé brund-roscat,formaté prin oxidare, de obicei pe obiecte din fier, in medi umed; 2, femeie care are calitiile unui erou; 3. specialist in teologie; 4, persoand care se introduce undeva fark ca prezenia ei si fie necesari sau 5. intervalul cuprins intre apusul gi risa 6.2 simi gi a manifesta o mare bucurie. DO. Rezolvnd careul pe orizontald, pe verticala (coloana 1) vei descoperi un ‘cunt polisemantic: . - herald; 2, contribuia cuiva la 0 actiune;comund, 3. foaie pe care sunt scrise (inir-o anumiti otdine) o serie de nume, de date etc. 4, frunze de tutun macinate pentru prizat; 5. mamifer insectivor cu botul ascutit st eu [ corpul acoperit de fepi. 22. Rezolvind eareul pe orizontld, pe verialé coloana 1) vel descoperi un cewvant polisemanti: | 1. aatinge cu sigeats 1 2.4 preluera piclea brut a unor ani- —] mate; 3. care produce eroziun 4. (despre_grisimi) cu gust si miros neplicut, din cauza alteriiis 5. ziar; i i 6. persoand care escrocheazi, 1203, Rezolvind careul pe orizontel, pe vertcalé (coloana 1) vej descoperi un cuvant polisemantic 1. efeetival de soldat dint-o uitate; 2. joc ‘constid in w-reconstitut un cunt seu, “o frazh reprezentate print-o-lcombinaje de gi, litere, semne; | "organ de bor la pasar; | 4-asteinge pe cineve de git; | 5, afugi din inchisoare, r 2. 3 4 tJ : 7CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMIRACHE 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICK $1 VOCABULAR, 204, Reserie cuvintele polisemantide din seria urmatoare: b) Aves un car de ner & prepa, a preluera, a prevetea, a pactza, pafts, pagaic, a prezenta, a print ‘Nu pots car pi, paladiu, a prinde, : ©) Ming creionuiu s rup. A dat peste 0 mind de aur 208, Reseriecuvintele polisemanti¢e din seria urmatoare: @) Luna era de mult pe cer. palatal palatin,palmaves, a pfoiect, a pune, a pans «putea rade, a rimane, Nu get prea multe dela tne. A reper, stings, eparaf a kpunde, era la capétulholulu. Lucra int-o baie de carbuni. 206. Rescrie cuvintele polisemantide din seria urmétoare: 4) Mergem si facem o baie tn ru reper, ru, repuliiy, arith, a recunoaste, a resin, a reves, a ridica, 1L- Vazutcénd intra in bie repurla, arupe, a sir, a selegtiona a scpa, 8) S-tlovitlacap. Nu era nimie de capul tu bh) A intrat devreme in cas8. $-a dus s& plateasca Ia casi cumparaturile. ') Ti plicea si joace Calugul ‘ba bagat in guré un clus 207. Evidenjiazé tn scurte enunturlpolisemia cuvantulu fred”. 208, Rescrie cuvinele polisemantide din seria: irascibil, cap, lini, jos, a futa, cconomic, dota, dinte, digera, cuvint, curs, coadt, cal, a bate, banal, a8 ajunge, agresiv. 208. Construteste contexte prin cave sé actualizesi urmitoarele sensurt ale serbului polisestanti wa face” ! const a gi crea, catiga, a prepa anja mate, afl, 3 ou, & se imbolndvi, a determina, al realiza, a sivirs, a greg, w parcurge, a actiona, a prevest 210. Selecienst, din lista wrmatoare, sensurile verbelor polisemantice a afecta” si ! 18 inghepa” | 2 prsjudicia, a tncremeni, al simula o stare sufleteased, a amor, « degera, mahi, a supéra, a impresiona, a fugi, a cuprinde, a se preface in gheati, « destina ceva cu un seop. 2M. Aicdtuieste contexte potrivite pentru sensurile celor dowd verbe de la exerci- ' Jul anterior. Bxista sensuri indepdrtate? Dacd da, precizeazd-le st indica tipul de relatie semanticd pe care tl reprezinid, 22. Alcduieste enunpuri prin card sa evidentesi diferenjele de sens si contextuale ale verbului a frdimanta”, vim 213. identifica tipul de relapie ce $e stabileste tntre cuvintele subliniate-din enuh- urile de mal jos: . - 8) Mina de cdrbune sa inchs, caleat peo min. |Capitolul ; -) ) Campuri lexicale, Campuri frazeologice. ‘ , Calcul frazeologic. Expresii si locutiuni "7 | romanesti. Expresii consacrate CAMPURI LEXICALE, CAMPURI FRAZEOLOGICE simplu 1. Se dat rox: De unde vin? Eu vin din lumea creat dincolo de zare — Din lumea-n care n-a fost nim Bu vin din lumea-n care Nuvi cerualbasteu, Si copacii nv-s verzi, aga cum sunt Ia voi, Din lumes Nimfelorce-ajteapt sos Din mea cupelordegarte i Din lumea ultimului cfntes, Puriat pena berzelor arp Diner in tm, Din ard-n ta, inom faom, Dinguri-n guri, Din umes eelor patra vaatur $i pateu puncte cardinal!” (L Minuleseu — Romana noulul ven) Termeni subliniagi fac parte di eémpul lexical al | | i \ 2. Se da textul: “Noi suntem mort... $i, totusi eénd pornizn ~ S Spre lumea vosstri— linea celor vi fs negrul go a eranjilor re Nai, Cagivoi, La fel si 3. Se da textul: 4, Se da textul: 5. Se dt text: 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICK | VOCABULAR Vibragite-acelorarmoni | Ce-nsufleessticutele pustit Inexe vo nea ina ssi oi, Mulfilor ce mi ne-auinjeles \ Le vom ierta~cici suntem morti acum, lar celor ce plgese peal nosru deum Le vor fa O! fatto, cinta — Cici noi deci din gtoapa Vaseultimt,* we fe (1 Minulescu~ Romanga marilor dispar?) Termenitsintagmele sublinite fac parte din edmpul lexical al... au trecut de-ascard of, Si-eutfecut de-aseart ie, Si-ale zoriloraripe Fluturatu-mi-au gebite, Ca gi clipele rite Pe-albul treptelor sonore.” (L Minuleseu— Romanta cif) Cuvintelestructurite subliniate fac parte din eémput semantic al. |. sPaznicul mi-a-nchis cavoul Si-am rimas afard-n ploac... Paznicul mi-a-nchis cavoul Si-am ramas si-mi plimb scheletul Pe sub stlcile ude, ‘Coma cheama Si se-ndoaie ‘Si-mi sérute golul negra ce-mi pluteste in orbite; ‘Stemi strute alba frunte — Frantea Aiurari | Si st-mi stearga de pe oase picatrile de ploaie..." (1 Minalescu ~ Romlanja mortulut) ~~. Cuvintelo/siructurile subliniate fae parte din cémpul semantic\abs—» ‘lin jura mea, tot cerul pare-o pati | De singe, sours din rina uri sone, me . CCe-abiangi deschide ochion zis rnoare‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 6. Se a textul: 7. Se dei texut: (Ca cei museaside-o gurenveninatl In ara mea, pe mate framantats in sia de véntarifunera No vez putindcorabiiabeyn zare Purtind pe bord plait deatidatal.* (1. Minuteseu - Sonet) Cuvintelelstructurite subliniate fac parte din cdmpul semantic al ‘Pe inare-n asfingi. Si vantul ‘imi poarté barce pe edraren Pe care soarele si marea Se-mbratigeazii cu pimantull fragmente n albastrulinfint, inamoratele sirene Apar cu gesturi indecente Si-n cinstea mea incep si-noate Pe spate, (Cu cite-un far aprins sub gene, Ce-mi lumineszi-n asfinjit ‘Temutul sean de fntrebare Cu care marea m-a-nfiait (L Minulescu — Crepuseul Ja Tomis) | Cuvintele/structurite subliniate fac parte din edmpul semantic al... | ln pareu! presirat cu statui De Nimfe, Fauni Si Silvan, De-alungul celor tei alei De plopi,, $i pe nisipul galben sters, ‘Multicotorele covoare de frunze vestede s-agtemn sitar cant oe pias was is 700 DE EXERCITU PENTRU FONETICA $i VOCABULAR {in riumul vantutui de toarm, Can ritmoul unui ultim vers — Un vers eu care se sflrgeste un cint Dintr-un Poem eter, (1. Minutesca~ etombre) Cuvintele/structurile subliniate fae parte din cémpul semantic al. 8, Gaseste substantive din cdmpul semantic al numelor de pest (marini si de apa dulee) “ 8. Alege, din urmétoares listd, substantivele care fae parte din cémpul semantic al sporturilor eu mingea: tenis, hochei, rugby/rugbi, schi, patina, handbal, baschet, bob, oind, box, polo, fotbal, tr, karate, ino, vole. 10. Transerie, din rextul de mai jos, termenit care fac parte din cdimpul lexico- semantic al ier Ninge grozav pe etmp la abator sisange cald se scurge pe canal: Plind-i zipada de singe animal — ‘Si ninge mereu pe-un tristpatinoat... efbul aprins de singe-nchegat Si corbii se plimba prin singe... si sug Dar ceasu-i trziu... in zri corbi fug, Pe cmp In abator s-a innoptat ‘Ninge mereu fn zarea-nnoptatl, ‘Sisacum cdind geamuri triste se eprind, Spre abator vin lupiilickrind, —Iubito, sunt eu la usa inghefatt.” (G. Bacovia ~ Tablou de iarnd) M1. Resor, din textul de mai jos, termenti care fac parte dln edimpul lexico-seman- tical natu: \Urmele tor se iveat ca niste pete negre, mercu mai mici, pe spinarea iyi, Patapetul janfulu gerpuia ca erzéndu-se- In’ zare. Zapada sfid- stipdied ol ciprinsal? att de alba, cf, privind-o mai mult, ustura ‘Cerul tisd era mohorat si apasitor si sc cobora foarte jos, parca s-ar fi” us si striveasc pln, In vaaduh raticea otistefe grea, care pcundoe Jn auflete mai adine dedtfrigul stotctipiniter. Cativa copasi ale, nee 103CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE cu erengile despuiate,asemenea unor ozmeni bolnavi cerind irtare, vegheau Incremeni(i sub povara sing — De mult nam mai vizutsoarcle, roti Ile deodat8, plicit dle wcerea care fncepea sil indbuse. Desi vorbise aproape in soapt, glasul Iu sun agpru si poruncitor,zdrun- cin tingtea pidturi cao bata grea de rip. Un brad bitrates spi- smiotal ssi scuturd crengie; zpada se cemu fe8 zgomot pe iveligul ab.” (L. Rebreanu — tic Sul, dezertor) 12. ilemifice vcimpul lexicu-semantic al terinenilor cromntice dis textub-de mat jos .~Avea un gat inalt, uscat, cu vinele urflate, cu pieles foarte rosie gi putin 2bircits, punetati cu pistrui cafenii ct urmele de varsat. Sub barbie incepea Parul ciramiziu, rar si murdar, care-i acoperea si fcile, Impreunndu-se cu ‘mustafile sf ureiindu-se pe obraji pind pe sub ochii verzi vioi gi parca veqnic speriayi. Din mijlocul fetei piroase sroscovane, nasul coroiat si subjire se ridica bruse, dominator, dandusi infifigate veseld, chiar cdnd ochit gi gura seumpleaudettistete, | ¢ wx: Capul totusi parea ptea mare pentru tupul iui pipemicit, slabut, pe care hainele militare groase, sacul din spinare si arma grea te miri cum mi doborau.” (L. Rebreanu ~ fic $trul, dezertor) 13, Resorie, din rextul de la exercifiul 12, termenit din clasa lexico-semanticd a ccorpului uman, 14. Transcre, din textul urmetor, cuvinele/sintagmele aparindnd cémpulul lexical al mort sal nanurit: ‘De-oi adormi curind Tn noaptea uit, 8 ma ducefitdcénd ci La marginea mari Nu voi sicriu bogat Faclie si flamuri, Simpletigi un pat Din tinere ramuri ‘Semi fie somnul fin Sicodrul aproape, Lucease-um cer seni Pe-adancile ape, Se nal fa maluri, Sar atima de stinci Cu braje de-valuri, ‘Se naltf, dar recad ~ ‘Si murmuri-ntr-una, (Cind pe piduri de brad ‘Adunecd luna. Sinime-n urma mea Nu-mi plings ln tested; Doar moartea glas si dea Frunzigului vested. (.)" (M. Eminescu —De-of adormi) 700 DE ExERCITH PENTRU FONETICA St VOCABULAR 18, Subliniaad termenit cure fae parte din clasa lexico-semantied a denumirilor de institut: bloc, cast, institut, ctmin de copii, fecultate, bungalow, fabrie8, caben, apartament, consulat, policlinicd,imobil, domiciliu, han, cabana, scoalé, universitate. 16. Carei clase levico-semantice it apartin fermenti rémayi nesubliniofi de la exerciftul 15? 11. Da exemple de tormeni care fae parte din elasa lexico-semanticd a denumiritor ® de institutt cu destinatie educative 18, Di exemple de termeni care fae parte din clasa lexico-semantica a denumitilor 1B, Ldentificd, in exeriplelede*mnai jos, termenii“care Juc parte dlr elasa lexice: tf semantica a denumiilor de insu cu wilitate public: 8) Mama -atrimis la drogherie. i ') Merge Ia spital «Ja masa Ia restau 4) Copitul a fost dat la grddinith )A intra intro patisere gi a cumpirat pic 4) Nu avea prea multe lueruri de cumpérat din alimentard, 8) A viztatcopilu fa materitate 1) Si-au dat intlnie lao cafenea 4) Bufetl scoli era bine aprovizionat 20. Rescrie, din textul de mai jos, termenii care aledtulese cdimpul lexieo-semantic al cuvéntul ,cdntec": Dar, thcere!.. Sus pe-un frasin un ln freamit se aude! ‘oti raman in asteptare. Céntireata-ncet prelude, Vintul tac, frunza deasd sti in aer neclintitt Sub o plinzi de lumina unca pare adormits, {In anoptilinistire o divin melodie ‘Ca suflatea um geniu printe franzeJin aie, $i fot eroste mai sonor8, mai pleut, fai frumoasé, ~ Pin’ ce uinplentreaga hunedde-o vibeare-arm Gnditoare gi ticutd lunca-n cale- se opreste. Sufletul cu voluptate in extaz adfne plutest, :CARMEN Pavet, GRAyIELA DUMITRACHE Sise pare cd s.aude prin ari cntare Pes ngerilor harp need margarita. E privighetearea dies cate fpune ex ute “Taine init sal, vist ee ocr Lamesctengé st ptt Mal sing fa dope usp ceva ame!” (V. lees ~ Concert dn ney 21. Da exemple de euvinte care iftra in alcdtuirea cdmpului semantic al mumelor de animale saibatice 22.Da exemple de cuvinte care intra in aledtuivea cdmpului semantic al numelor de animale domestice 23. Da exemple de ewvint cre ira in alcatreneémpulu somonticat mumelor ae pasar 2, Gaseyle exemple de exvinte obiectelor de tncéliaminue, re intra in aledituirea cdmpului semantic al 25, Int in componenga clase lekico-semantice a persoanelor implicate th prov cesul ce inva cuvinel cley, circ, discpol,icean, fdueator, muncitor, tractorst, preparstor, conferenyiar,absolvent, bacdlaureat, disigine,ortac, antreno, licen, masterand, profesor, student, lier, administrator. 26, Folosind Dicfionarul de expres $4 locugiuni ale limbil roméne, dai exemple din cimpul jeazeologic al verbuluil,.a scoate”. 21, Folosind Diefionarul de expres yi locupunt ale limbit romaine, dé exemple din cérmpulfrazeologic al substantvulul,serviciu” 28, Folosind Dictionaral de expresid si locugiunt ale linbit roméne, da exemple din cdmpul frazeologic al verbubil,a simi”. i locutiuni ale limbii romaine, dé exemple ‘in campul frazeologic al verbulul;a apuca”! lpuate, a spuca pe Dumnezeu de picfor, a apuca 8 apuca cu gura inainte, pe prilej, are de apucat, nu stile unde s& apuce, a gpuca inainte, ase apuica de * capul cuiva, mult te fine cénd te-apucd?, a apuca cdmpii, ag a apucat. 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $I VOCABULAR | 31. fdemtfica cdmpul frazeotogic predominant din urmdtoarele expres: | 4 se bate calicii In gura cuiva, a scoate pe cineva basma curati, a bate pe | cineva de-i merg fulgii, a bate o carte, a ajunge de basm, a sovoti babeste, a bate matinii,a-1 bate grija, a-si face bagajele, a bate pasul pe loc, a se bate pe burt cu cineva, se bate ziva cu noaptea, a bate un record, a lua pe cineva in bigcilic, ael bate gindul, a da cu boldul, agi bate joc de cineva, a bate la cap, a bate palma, a se da bitut, a ajunge de batjocuri, a se bate ou pumnii in piept. 82, Folosind Dictionarul de expresi $i locutiuni, dé expresii ce aparfin cdmpulut razeologic al subsiantivulul ,cale" 33. Consulténd Dicfionarul de expresii si locufiani, indicit expresiile ce apartin émpului frazeologic al substantivulu drum”. . media ees 34. Da exemple pentracdmpul semantic al verbelor care denumese acte de vorbire. 36. Da exemple pentru cémpul semantic al verbelor care denumese activitayi de gandire 36. Da exemple pentru edmpul semantic al verbelor care denumesc activitayt senzoriale, 37. Gaseste substantive din cémpul semantic al numelor de feline. 38, Gaseste substantive din cdmpul semantic al numelor de pais salbatice. 38, Alege, din urmétoarea listé, substantivele care demumesc mume de rudenie naturala dupa criteria descendent directe: bunic, unchi, sor tat, fh, nepot primar, fate, nepot de-al dilea, nepoat e-a dona, bunica, mamd, métuss, vir, verigoara, fie, nepoats primara 40. Alege, din urmetoarea list, substantivele care fac parte din cdmpul semantic «al numelor de rudenie sociala dupa criteriul descendentel indirecte (colaterale) logouinic, soacra, so, socr, cuscru, mireas sofc, viduv, divorat, ginere, cumnat, soaera, logodnicd, mire, vaduv4, ginee, nor, cuscr, cummatd, divorfata 107_108 CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 4M. Indiea ciimpul iexico-semantic de care epacfin termenii singe, zApada, alb, corbi 42. Subliniaz. in enunpurite de mai jos, termenit care intra in edimpul lexical al instrumentelor eu caarde: 2) Ii plicea si came ta vious, b) El cinta la clarinet ©) li plicea s&ascule pian 4) Orchestra avea in componenta ei vioaré, violoncel, obor, fut, viotina, viola ) Am audiat un concert de fluere 4 taragot, 1) A studiat de mic chiara 2) Nwam ascultat foarte multe eoncerte de harp 43, Alege seria care confine terment ce intra in clasa lexical’ a cuvéntulul ropu": 4) violet, lis, mov, azuriu, portocaliu; foot 'b)rubiniv, bordo, arémiu, ci ©) prazuliu, ivorin, mastiniy, brome, nisipiu, 44. Alege seria care confine terment ce intr’ in elasa lexical€ a cuvdntulyl , alb”: a) sidefi, ivoriu, argintu, coil; 1) prizuliv, bilan, sur siv; ©) liv, timoniu,albiu, sinitia, 45. Grupeced expresitle ce apartin cdmpuluifrazeologie al verbulut a cddea” din prima coloana, cu semnificasia lor din cea de-a dowa coloand: ‘ri cddea bine a ajunge la discretia cuiva 2 clea bolnav 2 cidea Ia pat a gresi cédea bun trece prin gind a pica din cer ‘amu mai putea sta fn picioare de oboseal a cldea in gregeata ai pri a clea pe mina cuiva 2 ¢ imboingvi asi cidea fn fire 14 prinde bine a cidea din picioare ‘a veri pe neasteptate a fi dezorientat eadea de azatd sei trece pringénd __ a eden grea Ta inna 2 [ilovit de onenorocize>- 8 cfdex pe indi 45¢infelege asupra unui Iuers ‘ eldea pe capul culva simi o greutate I inima a cadea de acard| a deveni Ingndurat 2-4 eidea nasul areveai cuiva ceva ‘cide in mina cuiva ceva agi perdereputaia 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 46, Gaseste sensul urmitoarelor expresit ce apartin cdmpulu lexical al substan- fivulut ,coada” aatimna de coud agi biga coads in cova afiumilit cu coada ochiului irk Logics : de cdnd cu nemfii cu coada pe furis de la coada ‘ase amesteca agi face coada colae a incdtca pe cineva eu 0 vind fra cap si cond de demult ! Bia cet oe coals whncepe ceva a pleca cu coada inte picioare ao sterge ‘2 pune coada Ia picioare se fine coud de cineva de la inceput spre sfirgit ase sustrage de [a ceva 41. Da exemple pentru cdmpul semantic al verbelor care denumese munct agricole 48. Da exemple de cuvinte care intr in alcatuirea cémpului semantic al simbolurilor sacre crestine 49, Gaseste exemple de cuvinte care intr in aledtuirea cdmpului semantic at creaturlor fantastce (lerestre, zeriene $i aevatice) ! 50. Grupeaca unitjilefrazealogice care fac parte din acelasi camp frazeologie: 4 da socoteala; a sparge cuiva casa; a da (un pahar) pe spate; a intoarce (cuiva) spatele; a sparge frontal; @ face (cuiva) socoteala; asi gresi socotelife; a mines de parca ar fi spart; a avea gura spart; aiarunca (ceva) In spatele (cuiva); a avea spate; a iegi la socoteal8 cu cineva;’a nui veni la socotealt; a-si sparge capul (eu ceva) a mu gti nici ou spateleya se sparge in capul cuiva; pe socoteata mea; 2-si sparge pieptul; pe le spatele cuiva; a punie pe socoteala cuiva; a- strange (pe cineva) fn spate; a fine socotelile; (cu) mana sparta. i 51. Dé urmdtoarelor structuri expresit echivalente din céimpul frazeologic al verbal ,a oven i ~ ae Tnfelege bine cu cineva, a se bucura de consideraie> nu putea suferi pe inevi, wi fi arag cinevs, a'r ingelat de cineva, a-irimine cuiva de.cezohugt 0 afacore nepldcut, a se interesa de aproape de inevas's 400i Be Seve puterea ta fi in imposibiftaten de a acfiona, a fi nebun, afi Hl in sean, a fi pus tn imposibilitetea de a acfiona, afi fed sens, a fnirece orice misurdCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 32, Consiruteste emunturi cu zece expresii aparpinind campului frazeologic of substantivulu inna. 53. ldrifed, tn enumprile de mai jos, expresitle ce intr in aledtudreo cmputy {lexical el substantivulué,.gurd” $¥ indica sensul acestora: 4) L-a timis in gura tunuli ca $8 scape de el ») Fi puteai spune orice secret pentru ci gura lui era pecetluit, ©) A ajuns acass cu sufletul le gura 9) Citera ziua de lunga didea din gus, ©) Masa era plind cu de-ale guri 1) Fie gura aurtat 8) Nu te increde in ce spune; e numai gura de el! 1h) Vasul era plin piné-n pur i) Nu este bine cand te iei dupa gura cuiva i) Nu te vita in gura tui, c&1au ste ce spune, ) Dopsice gi-a pus gura la‘cale sa culeat, |) De cum a venit, a sirit ew gura pe el, 'm) Oice i-84 spune,uitd de fa mind pind Ia gut 1) Degeaba iti riceai gura cu el, c& nu te ascalta, 54. 00 urmitoarelor structuri expres echivalente din cdmpul semantic al verbulul & incepe sf se gaindeasc8 obsesiv la ceva, a fi obligat sf cheltuiasc& mult, a ‘siunge le relati cordate cu cineva, a se expune la un pericol pentru cineva, 4 Tncepe si ia parte la 0 actiune, a studia in profunzime ceva, a picdtul, 4 ‘muri, a se obisnuti foarte mult cu ceva, a deveni drag cuiva, a deveni splicabit, ai face pe plac cuiva, a ajunge into situatie neplicutt, a se Ingrijora, ase insera, afi timp. CALCUL FRAZEOLOGIC simply i 58. Creeucd contexte potrivite pentru urmetoarele calcurfrazeologice: proiect de lege (cE fe. wprojet de oi"); ridlcini pdtrata (ef. fr. racine carrée"); umor negra (ef. fi. humour noir"); a pti eu aceeagi moned (cf. f spayer de la méme monnaie”); a pune fa punct (ef. fr gnettregu Point") ariméne in pan (ef fe. ester en panne ~ ‘56. Alege seria de cuvinte in care apare un calc frazeologie 4) @ time tablou, a stata taclale, a se infrupta din tera euiva, taler cu dou fetes 110 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR b) a 0 apuca Ia talpa, a bate averea Ia tilpi, a bate talpe (le pamént), a ccunoagte (pe cineva) din ta ©) a sca prin tangent, a pune pe tapet, afi tare de cap; a fi tare de eerbice; 4) (@ fi) tare de (0) uréche, a lua taurul de coame, a tece in revista (cf. f ‘sPasser en revuc”) , a thcea chitic, 4. Creeaxd contexte porivite cu urmtoarele caleurifrazeologice: care de capita (eff. livre de chevet"), Volth cereased (of. fr. ,voute céleste"), cap pitrat (of. ft. ,t8te carée"), cal de bitaie (ct. f. cheval de bataille”), conspirafie a ticeri (ef fer ,conspiration du silance”), focar de infect (ef. fz. foyer d'un infection”), diabet zaharat (ef. fr. diabéte sucte”), api oxigensth (ct. fr. ,eau oxygénée”), 58. Completeaza spagitle punctate, din enunjurile de mai jos, cu urmatoarele anit calchiare: ipoteza de Iucru (ef. fi. .hypothese de travail"), ochi magic (ef, ft ,oeil rmagique”), lund de miere (cf. fr. June de mil"), materie cenugie (ef. fr. siatiére grise”), inedlaire centralé (ef. fr. ,chauf fagegrise”), concurs de ‘mprejuriri (ef. fr. ,concours de cireiimstances”): 8) Dupa nunté au plecat in, ) Creieral este numit gi... ©) FRE 0... .essosse ft Pohl rezolva problema, «) Aparatul era dotat cu un. ©) Blocul avea £1 Printr-un nefericit a pierdut examenul, 59. Completeazd spayiile punctate, din enunfurile de mai jos, cu urmétoarele caleur frazeologice: ‘a cldea in dizgrajie (cf. f, ,tomber en disgrice"), agi pierde cunostinja (cf. fr. wperdre connsissance”), a lua misuri (¢f. ft. .prendre des mesures"), face plinul (ef. fr. wire te plein"), a face onorurile casei (ef. ft. faire ies honneurs dela maison”), a citiga teen (eff. gagner du terain”), 1) In urma eccidentului sufert.... by In repriza a doua, echipa adverss.. ¢) Inainte de bal trebuie Facute... 4) A oprt la benzinirie pent, ©) Datorita intrigilr fesute a. 1) Autoritaile. Pentru stn 60. Creearé contexte potrivite pentru urmatoarele calcuri; i frazeologice: a lupta contra morilor de vant (cf. fr. ,lutter contre les moulins a vent”), a face opinie separa (cf. fr. faite opinion séparéo”), a fi in clementul siu (ef.CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE fi, wetre dans son element"), a se culca odatd cu gtinile (of fr. .se coucher avec las poules"), a se da in spectacol (cf. fr, .9e donner en spectacle”) mediu 61. Creeazd contexte potrivite pentru urmitoarelecaleurifrazeologice: 4 salva aparenjele (cf. f. .garder les apperences”), a trece sub tioere (of. fh. ‘passer sous silence"), a fine in sah (of. fr. ,tenir en échec"), a velea total fn eur (of f-_,veir tout en noir”) pln de sine (of. fe. ,plein de soi”) 62, Alege seria de euvinte in care apar numai calcurifrazeotogice: 3) accilca cs din pod, 2 face podkl, «face pod cu palma, a face poliie; b) numaratoare inverse (ef. engl. ycount down’), pistri de incercare (c.f gj de touche”), pit flozotl (ef. pier pilosophal”), mae eFhuyie (ef fr. satire gr «) a pietde parti, a face primul pas, afin pas eu moda, ase tine de pasul 63. Alege seria de cuvinte In care opar mai caleuri frazeologice si erecaxa contexte potrivite cu acestea: 1) vorbitor nativ (ef. engl. ,native speaker"), ochi magic (ef. fr. ,oeil ‘magique"), puncte de suspensie (cf. fr. points de suspension”), stare de asealu (eff. ta de sidge”), b) agi scoate parleala, a se perpeli de ceasul morfii, a se perpeli de ris, aa deschide partie; pica (cuiva) plocon, 2 umbla cu plosea la nas, a se face c& plou, a baga boii in plug, 9 64. Creeazi contexte corespunzdtoare urmatoarelor calcurt frazeologice: «8 purta doliu (cf fr. porter le deuil”); a osterge englezeste (cf fr filer l'anglaise"); prezenga de aptesence desprit”); 4 reveni laoile noastte (cf fr. .tevenir & nes moutons”); a avea o memerie de elefant (cf. fr. ,avoirune mémoite d'efant”) eh fe {5 Indic cate un sinonim lexicalfraceologic pentru urmitoarelecaleur aeg.daaere (eff. se donner des airs"); » a fila pagina (of. fr. y@ire la page’); * 2 arunca manasa cuiva (ef. f.,jeter le gant"), avea nervi de ofel (ff. avoir des nerfed a bate in retragere (off. .battre ea retraite"); 1 cadea de acord (ef. fe. slomber d'aceakd), 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 66, Sunt corect folosite urmétoarele calcwri in emungurile: 4) Pentra & La tngelat, sa platit cu aceensi moneda (ef. ft. ,payer de la ‘méme monnaie”). +) Fa platit marfa cu aceessi moneds. © mua punet ef sete a poi”) an aaa de misuton 4) Inainte de a vent el, a us Iucrurile Ja pune 6) Pe dem asdimaafnpa (6t rete or anne) cu main, 1) Nu terminat de seris carta, pentru c& a mas in pand de imaginafic 69. Indic sinonimulleseal sau razcologi al urmitoarelor calcu frateologiee: ‘8 astepta viel de aur” (ff, yadorer te vena dr") {aoe fine la curent” fr. ,.0 ita courant”) “pune in scent cf. mein ecitie?)- pierde cunostinta” (cf. ff. ,perdre connaissance”) : +f pierde din vedere” (ef. fr. .perdre de vue”) wbunet de vedere” (cf. fr. ,point de vue"). 88. Parcurgind seriile de exemple, precizeaxé ce reprezintt acestéa (calcuri inpruruturi, formoit romenesi). faranese : sensibil a sesian pe viu (of. sisirsurle vit") a rupe ticerea (ef. fr. ,rompre le silence”) «4 pune in valoare (cf. fr. .metire en valeur”) 68, Combind urmatoarele unitapi calchiate cu sinonimul lor lexical sau frazeo- logic: ase da in spectacol (ef. fr, ,donner en spectacle") arezista a cigtgateren (off. ,gagner du terrain”) fase enerva a duce vial de edine (of. fr. mener une vie de chien”) ase face de rés a face escal (ef. f. faire escale”) a da érepiate a face fall (CE. fr, wire face”) a duce viata grea ‘da satisfatie (eff. donner satisfaction”) ase opti | angi face singe rau (ef, fr. ,se faire durmauvais sang") >. a progresh 0. Gaseste sinonime lexicale/frazedlogice urmdtoarelor calcuri: 2 pune in fumin (ef. mettre en imine”) i a clidea de acord (cf. fr. ,,tomber d’acord”) 2 induce fn eroare finde en ere")Capmen Pavet, GRATIELA DUMITRACHE a cdidea in desuetitudine (cf. fr. ,tomber en desuetude”) «afi intr-o pasa vea (cf f. ure dans une mauvaise passe") fine cont (ef. fr. ,tenir compte”) EXPRESH $1 LOCUTIUNI ROMANESTI ee ey Ti, Expresia a Pastele euilor” inseamnd de Pasti; _b) cind e Pastelecailor, 12. Expres: a da ortul pop, 6 sa la cucutata, a se duce pe copct, a da pietea opi” inseamna: a)ada bani ©) asta departe; bya prinde peste; yam mediu 73, Grupeazis unitate fi: sua lexical din dreapta: a) (afi) mana de fier 1 ) afi mina dreapti a cuive 2 ©) sifippeste mana | 3. Bisa min’ liberd 4 ©) tua cu o man’ gia 5 da.cu cealalta 1) asi lua ming (de pecineva) 6, &) mind-n mind 1. 1) apune mina 8 i) = pune mana pe cineva 8. 3) @ pune (cuiva) mana in 10, piept (in gat) . 1) apune mink de lad 1) putea (a i bun) se" ia de mana (cu citeva) 1) a se spila pe mini 114 vogice din coloana stangé cu echivalentul frazeologte | soll gaprinds a infica (pe eine). ee ener a aduce bani (lugruri) prin ©) niciodaté. ©) a se neva, in colaborare, in injelegere a refuza si-gi ia Pispunderea ‘unei probleme aintreprinde cova, 2 face (afi) om energic, autoritar «8 prinde, a nhija 24 f prea depart, prea grew acheltui mul afi omul deincrederealcuiva | ase asemina, ase potrivi a lisa (cuiva) posibilitatea si afioneze dupa bunul plac contribute benevolt | 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 1M, Grupeara unttjilefrazeologice din coloana stingé cu echivalentul frazeologle sav lexical din dreapta 3) a 0 biga pe méneca 1. ou pricepenimie, «fi sein de subiect bya da (cova) cu mineci 2. afivoinic, energie Jergi ©) pe sub maneca 2a scoate din ménecd 3. penscuns, in seoret 4, ase schimba imprejurrite in favoarea cuiva 5, a surprinde, a deseoperi ©) a trage pe cineva de manecd pe cineva cind face o fapta 1) de mintuiala 6. superficial, grit ) fi maja blanda 7. aoincurca +h) a prinde pe cinevg cu 8. a duce o viags linigtita ‘mata in sae 4) a rupe maga in dou 3 9. ada cu placere 3) asevita ca 10, a inventa la repezeala calendar oexplicatie ) a0 lisa mai moale 11. afi ipocrit, preficut Da teil pe moale 12, a ceda, a face concesii m)a mina apa la moara sa 13. a cduta sa tag’ singur foloasele 1) sci ven (cuiva) apa la moar’ atenfia cf exagerenz’ 1S. Grupeacst unitjile frazeologice din coloana stanga cu echivalentul frazeologic sau lexical din dreapta: 4) afi mort dupa cineva 'b) mai mult more decat viu 1. ase fandosi, a face moftusi 2, istovit, pe punctul de a lesina ©) mort-copt 3, fird efort ¢) ac lisa moartt 4, asesti vinovat ©) mura in gura 5. a ficapricios, dificil f) ase bate de musea 6. asta degeaba 8) acddes ca musca-n lapte 7. arenunja 8 In) ase sti cu musea pe cfciula i) asivi fi indraigostit de cineva asul unde nus 9, 2.50 obriznici oo fierboa op ~ Segy + °°" pang hua sil a purtare 10, a imereu méndru, nemuljumit 1 a face nscori 11. evorice prey 1) abiga (pe cineva) in 12. a speria ibid m5.16 CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ja ficuniray 1) 0 face pe nebunl 13, a sosi undeva fntr-uni moment eau ales 11a se amesteca int-o problem§ care nu priveste 1. Alege corespondentud feaxeologic al urmtoarelor neologlome ) important 1. a lua propor: b) a preda 2. a pune in cumpain ©) goranta 3. ada in primi @) inutit 4, de prima mana ey 8 se deevorta 5.a pune foe oo 4) detatiat 6. ase prinde chezas 8) aincendia 17. de prisos h) a aprecia 8. punet cu punet TI Alege corespondentil frazeotogic al urmatoarelor neglogisme: . 2) pln 1. asta in drumul cuiva > ‘a biama 2 ase bate cap in cap )a paria 3. intoatd poterea euvantlui ©) precis 4 ada peste cap o)arbitrar 5. din cap pant in picioare 1) veritabit 5 apune (pe cineva) la zid 2) imposibil 7. a pune ramtgag ) superior 8. niciun capat de ant 9. cu dela sine puter 10 de rast 11. peste caput cuiva 12. ag pune in gnd 13, fia doar si poate 14. peste putin, 7B, Alege corespondentul frazeologic al urmatoarelor neologisme: 2) divaga 1a scoate capul fn lame )intigant 2.ada de capit )acalomnia 3. dude gu a) eetiv 4. ads de rost 2) protesta 5. a fica copsa pus 9 comun 6 adevir 8) a ordone a we, ~ h)adescifra ““"" —~8. a pune caru tn petre 9.a.da capil pe fala 10. 20 lua razna 11, aridica glasul 12. vorbi de rau | | | 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 13. cum serie Ia carte 14 a pune in vandal 18, Alege corespondentul razeologic al urmatoarelor neologisme: a) a procura 1. ase baga la stipin ») indecent 2. se lua in beje o) avid 3, de rusine @)aruina 4, 2 seutura buzunarele 0) a exagera 5. najunge la saps de lemn 1} acoresponds 6. 8 biiga in seama g)acnerva 17. sac fied fund h) taciturn £8. ei face rost (ie ceva) 9. de cu seers 10. firé sens - Hae sphisiba serisoxi 43. soump la vorbis 13. a iri peste cal 14. a scoate din mingi : 1, DS cel putin 7 sinonimefraceologic ale verbulu 2 mari” 4H Dace pun snonime fraseologce ale verblui.a omer?” 1. fnlcuteste cu sinoninul lor nelogte untallefraceologice sublinite fn textele de mci jo: 4) ra rau de frig, ceva de speriat!™ (Pinus Neagu) ») ,kivera drag ca sarca-n ochi, pentru cd Je spunea inima ce om firs de lege (sid spain." . Creanga) c) ,.Volumul de tucrari ner prea mult mri. fi nots obserajia «stim pe (Aurel Minaie) 4) ,Scaunele gi actele rimase vor fide sine stititoare.” (LL. Caragiale) ©) Oricate greutati a fi avut de infruntat, n-a coborit niciodatd steagul ~ $8, Inloeuiegte cu sinonigl or rete cet sublihiate in feitate de mai jos: od * 2) Gnd oa pe mins € et eer eta string din ot i +) ,Lumea aceasta de strangurd si de tranzijie nu are nimic care s& puna tn inte conte cle man note ae lei d-ui Sadovean." (G.lbriteany) ~ 117i CARMEN PAVEL, GRATIELA ewe ©) Pata-i cam indir umaidecat.” [Dact inag fi eu tat, i-2g pune sula.n conste (0 RiduleseuNige 4) Fe un om desuomatus | ‘ c) ,Femeia desteapta, iute pe sojul ci. Acesta, ca muscat de =, pune Thin pect pare net See tee 1 (Tache Papahagi) = Ibert cu stoi lor eligi nile fceolgice lit el tema j i 2) Cs usc tn ere un ner ins pe mort (M:Sadoveanu) ©) sOameni ir cian lg de veder economic $e sa” (LL, Caragiale) ) ,Chestii de tarabi, gnorabile! Daraveri de. -clopotnifai, stingabile!™ (UCase 4) wintrebarea de temelie...” (1 iags ©) all lisai la 0 parte, qa pe un om cu toane.” (Gan) 85. Jnlocuieste cu sinonimul lor neylogic unitéfilefrazeologice subliniate in extele de mai jos 8) «Asadar acest cere literr br trebui dea tonulintregi mised literare." (C. Dobrogeanu-Gierea) b) .Culesul s-aficut in octombrie, vizdndu-se recokta eu toptanul.” (Ionescu) ©). pot mai dinsinte spun dogeabe ag dee" } (LL. Caragiale) 4) ste de uebuint a populariza ntre romini acest iki” ' (Baleesev ©) »Turbare de cap si fidintu}a de lis ‘mai dat a veces.” iba ca la acesti neferiifi dasedli, nu s-a | | (cree 86, Expresia a mu avea niciun Dumnezea" inseamn: 2) pietdetes lui Durmnezeu, | +) neincredere in. Dummnezeu; PS) gi credé th nimies > "| A afipagin, vier 87. Sinonimul expresiei ,a inghifi galusca” este: . a)aseffige: —” b)ase ingen; c)aindura; 4) a ribda ss. agate boboci 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR Bh Ijelesul de a ojumge dintro sitwaye nepldcutd tnr-una cu adevirar difité” are expresia din emungul: 8) O veche vorbi romineascl spune cl f-ai wit wail, fai mdncal mala ») La jurat cdl va urmar pdni-n pénzele abe. ¢) Nu /a suporat prea mult gi dat papuei 4) Credea cf a selpet, dara cdzut din lag in pu 6) a meni ca o situaiefavorabil si fie imitat spre a se repereute asupen altora, 90. Expresia,,a-si da arama pe fay" inseamndt 8) se face la fata precum arama; ©) ase face de rusine, ) a-gi ardta adevaratul caracter, 1 Sensul de a mort denn” it are exprsia: a) ¢ nimerit orbul Braila; ©) da pelea pop; ec) afi oale gi ulcele, b) ada ortul popiiy 4) ase duce pe apa simbetei; 92, fnjlesul dea ascunde un fapt” are expresia 1) a imbrica cimaga morfi ') 80 pune de miméligi, )a face pe morul in pépugois 6) ai fi mineat malaul. $8... 4 gsi (pe cineva) top ispasitor” inseamnd: a) a presi ©) asi atibui cuiva greselile altor; b) a pedepsi; )arabda, 94. Sensul de, pierde vremea” i are/au expresia/expresile: 8) pescui in apa tulbure; bb) a tain frunza ta cain’, ©) a bate podurile; 4) umbla de florile miu 2) pasto vant; 4) aarde gazul de pomand £8) a umbla in doral lei h)aumibla de frunza frisinelului, =< Hasta cu degetl i 95, Indica un sinonirsneologle pentru urmatoarele expres 4 lega cuive tinicheaus de coadi, a tiage sforile, a se da in stambi, a avea 2 = toane, a clea pe cineva pe coadé, a aduce o lumind, a bate toba, a nu aveaCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE nici dupa ce bea apa, a rimAne numai cu efimaga pe tine, a-i cinta cucul in DPungi, a fi pe fazf, a-i sta cuiva in coaste, a duce cu cobza, atrage pe dract! de coads, ase inchina ca la un codru verde, Sugestit de réspuns: pauper, a mistifica, a colporta, a intrica, a denigra, a se compromite, a clarifica, a inoportuna, vigilent, » omagia, afi capricios, a ofensa, $96, Indi sensul expresillr subliniate din fragmentele de mai jos: 8) s() degeaba mai bat apo-n chiud 28 se-leagt unt.” (L-Creanga— Mos Nechifor Cofcariul) b} gunSea teoe gem ata; obvax de sovarf, gf lass: moarticn pigusel ce tultealtele ce mi s-au intimplat in vag.” (.CreangA ~ Amintri din copilirie) ©) Catt de nu te lisa pe tinjald, punk mana pe afigat mai repede si vine east.” (. Creangit—Amintiri din copitirie) 4) n(.) mi intorsci in ords, stipdnit din ee in ce mai mult de gindul ci Pantazi isi ficuse seama,” (Mateiu Caragiale ~ Cratl de Curtea-Veche) ©) «Vrednic& de marea sa strdbund Indita, Ragelica nu-si pierduse firea, igi ‘esprinsese parul din mainile calde ined ale mortal..." (Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche) 1) Se cuvenea 88 i se treaed cu vedores chiar altele mai vinovate, pentru (& era gi 0 mare artist.” (Mateiu Caragile~ Cratt de Curtea-Veche) 8) Pe In dow’ dupa prinz remunfai la cdutare i mk hotirit s8-mi jay ‘nimacn dint i si-mi indeplinese singurtristamisie. ” (Mateiu Caragiate ~ Crati de Curtea-Veche) 1b) _,si tot chinuindusne asa, era sf ne pase alt pleat (..)” ( Creanga ~ Amintiri din copilirie) 97. Indica trei expresii care au sensul de ,a se face de rés 98, Expresia arp bate cuie-n tlpi" inseamnd a)a te durea ceva; b)a face ceva riu; ©) ai face singur riu; 4) face ceva nepotivit; ©)ase sinucide 98, Gaseste expres echivalente cw urmloarele sensur: sets ilzibi-a spune minciuni, 2 se apcopia de un-:aoment ‘eitic, «firs 0208, 8 esi cu bine dintro reuteatnr, amu valoraniec, a zipdci pe cineva, *adotmi addin. * Sigestif de rdspuns: a pune eroce, anu face niciun chior, a apuce pe Dumnezen picior, a se stdnge funia la par, tlpa gfstei pe hartie, a vinde gogosi, a face capul calender, a tage la aghioase 5120 700 DE EXERCIT PENTRU FONETICA'S VocABULAR 100, Ldentificd uniteilefrazeologice yi dé-le un sinonim lexical sau frazeologie: 4) Nu-{ mai tneapea eimasa cénd vorbea de fecioti b) El spuse cf, intr-adevir, acasta este Iucrl de ckpetenie ¢) Om ou cheag, el a deschiso cfrciumith sat. 4) A plecat Ia examen dei sia cX os dea chix, ; ) Na cred ci era la curent cu ultimele nowt, 1)A ficut acest hucru cu dinadins, | 2) Pind si vind el, total a disput a prin fares. i 1) Ere genul de persoand care ficea foarte mule fie 1) A canal sale de-a fra pr ceea co's intémplat. 3) Indferent ce fea, prini i fineaw hangul I) Averea fi eazase peste noapte cu hdrzobul din ce dificil 101. Indica sensul urmetoarelor expresivNocufiuni subliniate din con 8) .O intimplare neprevzuts ciiza din senin, schimbindu-i Vieti +) ,Miesmi convine cum merge istoria, Nu eu ea am de I © tin pe loc, ou fidnele ei, Clind vei of a dat pres schimbi ceasth eucoand, cu morala ei de inahale, parc tees ost.” (C.Det 4) Se apuease, c& n-avea nici o treabi, si mai dreagit gard ‘bocines de mama foculy.” ©) wAven o parere de riu nepreficuld pentru asemenea plecar ‘ine stie unde, Ja mama dracului.” ) Cea int bat sean-Gherea) iI gi cioplea gi (L. Rebreanu) man) (M, Sadoveanu) i se chema baie iar «ous, o bile ca gees fri mam de M, Sadoveana) 0 8) Cid i era bine mui didea stentc,cBci se folosea de et ca de 0 manta de ‘rem rea’ i - . 1 (C. Petrescu) 4) pSoacra nu trebuje s8 fle cu gura.mar® isi tot clrteasca de toate cele” —« a - - “of (Great) ') ,Jncepu si feck, in tovarise, nego fn mare si cu strindtatea” (C. Petrescu) 3) s-em povestit in mare cum stau luerurie.” i (C.Petreseu) asubliniate din contestele: ‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 102. indie sinontmut lexical shu jraccologic al wrmdtuarelor expresivlecupun subliniate din contexte: 4) »Mai-mati lui, vizands- of gia ficut datoria de ostag, Lau slobozit din fast. (. Creangay ) slat mate gi tare ia egmunaprimarele.” (C.Petreseu) ©) nara cine iaste inteu noijmai bun de alli sB ny sete mare gi s4 w se prea “nate.” | - : (Cores ©) wBine, bine! Cercati vo} muses cu degetu, dar ia si vedem, cum Lai de Ge fun?” | | (1. Creanea) ©) » (~-) ai Bleu din audiente un fel de za téméduin, le promi la te area cu garea gi nu fa nimic dups aceea (Dini Sararay 2 .Cucoana Marita, neribtoar, int de-a dreptl in materia” | (C. Hogs) 8) -Dati-mi voie s& spunem pirerea noastri ia materie" i (1. Maiorescu) 4) sn materi de filozofie platonied, mi declac incompetent de a ume ‘iscujiunen.” (F. Maioreseu) -Urlau dobitoacele de (ji ge ficea picul miciued in cap.” ©. lpiresev) J) Mai, Chitied, d-apoi sti ls boieru, elt de boier, a pus (L Creangay 103, dndict sinonimul lexical sop frazeologic al urmitoarelor expresi/locufiunt | a) sLipsesti de-aice (Cai sar in ple gi te bat enc.” (V. Alecsandei) b) fl dete afard indata, Ca pe-o misea stricata”) (A. Pann) ©) »Si nici una, nici doud, Ha! pe ied de git. gl méned aga de jute si cu aya oft, de-ji parea cf nicilpe o mise n-are ce pune.” ae . * 4 Covi e decries vs al meu™ { (V Aleésan ©) wAlfii(.), imboldfi in surtuce si jachete croite ura Tor, eau stingac.” ' ' (C.Negrizai senna 104 Ir textele de mai jos subliniad cu olinie expres si cu doua locutunile ix 700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 1) a croit haina dup masura, 8) «Si cum e eleval dumitale, esti cel mai inmisurd si-ihi dai un sfat din vreme,” ; (C. Petrescu) +) oln poezie se pare cd imirea nu s-a patruns de patosul migcasi, popciy Tomantismului, in aceeasi masuré cu Byron, (L. Blaga) i) Este in mare masurd vinovat de cele intimplate, J) 0 sa ineerci, in mAsura posibilului, sie! ajutam. : ) ,Paraschiv insd deodaté ii reveni:ftrecuse misura.” (M. Preda) 1) sCrezdnd e8 va capata bani mul, le-2 implinit la miisurd porunca.” (lon G. Sbieray 'm) »Tocmind si-ifacd o pareache de ciame, iu luat masur,” (loan Barac) se inmul- 1) wAcel duntric fi da mereu de lucra, prin nesfirsite senzat eau pe misurd ce boala progres.” (H. Papadat-Bengescu) ur” 0) 0 chema cu privitea,ridicand pleospete peste 1 ») Siva pierdut misura de edind tot face moftur, (can Bart) azul locupiunilor specifica felul acestora si structura: 3) De Ino vreme se poart de parc -ar fi dat cineva matraguna, &) ~De mult erai tu mBtrisit din lumes asta dac& nucti intra Dumnezeu ta voie.” (L. Creanga) ¢) La concurs s-au prezentat in medie 5 concurenf. 4) .Neaveam medic la istorie.” (Gh, Bréeseu) ©) -Paturile erau agezate pe patr stlpi lucrati ca metcul si cu nigte dung de (P. Ispirescu) cra ca meleu, tactics, de parc ar fi avuttoati viata la depots pentru treaba asta.” ° we (P-Ispirescu) 10S: fn texte de mat jos subliniac eu’ tne ered $e goua Ioeatlas = azul locufiunilor specifica felul acestora gi structura: 9) Acum iau varga din coada i va croiese de vi merg peticele.” (I. Cresnga) +) Tot alaturi cu drumul merge. 5 123124 CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE €) Magina merge ca ceasul ) ,Cine va shiji mie, dupa mine s& meargat” (Cores ©) Of draga mea! da cum de-ai putut merge dupt un mire had ca acestal” lon G. Sbiera) 4) 4Cei tri camarazi se despart, s8 meargl fiecere ta treaba lui.” (LL. Caragiale) £8) «Mine un mir si dou pere La inima tot nu mete, Tima mu mi-o aie, loan Urban Jarnik) hh) ,S& se lase de a face ciltoria aceasta, ca nu curnva s& mearga la pieirea ccapului sau.” (P-Aspirescu) §) Le mergea azi minten mai greu decdt auzea cuvintele?” (M. Preda) 3) sdngdduinga si blindejeai-an fost late drept dovezi de slibiciune, eeea ce {ta determinat pe adverser si meargi prea departe cu incerciile iui de intimidare.” (L Agirbiceamu) k) .De vreo zece ani, vilenilor le mergea vestea deperte.”| (1 Agitbicoanu) 1 Ba, din ce fn ce mai iagh, tinar cfdea pe zi ce rece.” (M. Eminescu) ‘m) A clistigat acest concurs pe merit 106. in rextele de mai jos subliniazat cu o linie expresiile $1 cu dowi locufiunile; in azul locugiunilor specifics flul acestora gi structura: 8) 0.) mulfimea cu mic ew mare (..)strigard intrun gra” (.Ispireseu) ) ,Devin tot mai mic fajé de dlnsa,” (G.Tbraiteanu) ©) wAceste cercari facute in mic mu ar finea multé cheltuial” (Lonescu) ) ,Blemare i stogos Ta minte mie gi prost!” (loan Urben amit) ‘)-aDin povestile Iu eu mie (none Torg gi otdeauna 8 nsf {eascl un ceas de plictseal.” (Cait Petiuy Inti cu miez de muca.” = (M. Eminescu) ©) Spunefrifne-tiu (..) vind fa mine, ck ‘700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $I VOCABULAR 8) »Povafuieste pe pirinfi ca si nu se arate cu atite neomenie si asprime tre fil lor (..), oi se cuvine si pazeasca hotarul cel de mijloc.” (A. Penn) ‘h) ,Locuitorii sti din calea de mijloc (..) vara se adunau ta gridinile Breslea..." (N Filimon) 1) ,Aleesandru Vods era Ia stat de milo.” (. Costin) dD ‘k) ,Dupa catapeteazma din mijloc era cortul (. 1 Acel om este un autor de mijoc.” (Heli Red, (Nou! Testament) 1D) ..Gonira pre Alecsandmu gi deters din trimbife (..) sii lovird unii-dindaript, luni din mijloc, alt dineinte.” : (Alexandria) 1) -Harap Alb ieseatuni din mijlcul edt iar 3 inftigeazAInainiea impératutui.” (1 Creanga) 1) ,.Fard indoial& era ceva la mijloc gil sili incetul cu incetul, prin intrebati treptate, si-ispuie toate amnuntele.” (LA. Bassarabescu) ©} ,Din feticire am observat e& domnul Herdelea nu s-a plictisit prea rau in ‘ijlocul eirilor.” (L-Rebreanu) lacunare, uiténd dintr-odata in mijlocul vorbiri idle.” (G.Calineseu) p la mijloc, iaca se pomeneste Ivan eu un car plin eu P) Avea amnes 1) Nu trece mul palee.” (L Creanga) 8) .Casa n-avea nicio podoaba, dard tn mijloc era o masa mare.” (P- Ispirescu) 5) ,Cauti cum vei sti a capita bani de la turei, altminterea nu € mijloc de tucrare.” (N. Baleescu) 107 Fn teste de mais sulin eon expres dou lacus n azul locutiunilor specifica felul acestora sl structura: a) ,Acu, .. Duthnezew ew milal... Cum ne-o fi noracul!” Nts ~ - ~ Creangaes )..0, marmura, aibi mils de-a mele rugémigt!” . (M.Emineseu) = ©) wAvea mili de ea, desi nu voia si- inspire speranfe doserte, (M.Emineseo) 125CARMEN Pavel, GRATIELA DungTRACHE 8) ed egg ex aa (1 Creangiy ©) sSpune-mi, nee pe cing Fata are-acum in mite?” : | (M. Eminesey 1) 0 sti bei camaga din pate (...) 0 ‘S4-fi bei minfile.” (8. Detavrance) 8) Dares cu mint, ce dt einele tn spate?” (©.Tichindea ') .G) avea un halat Riou} din fad de masa viginie go based lb pe cap Diduse in mintea copii.” (G. Bali ') Va jet, ca pe nigte copii fied minte..." (W. Alecsandsi) i) »Dard cl nu vedea, nu auzea. Atata era de dus cl mini,” ©. Ispireseu) 4) «Vert copii (..) i oamed} in toatl mintea calati pe cai de femn,” (C.Ho }) uE la mintea omului c& Micaeta fi bate joc de tine.” a : (L Vinea) ‘m) ,Mana. Ea la ochi si-o fine ‘Toate mintile-g adunt Sia lumea-n cap nebung.." (M. Eminescu) 1) »Umbia ca niste oamedi hamesiji, neajungindu-i mintea si schiverni- seas,” | (L Necules) ©) «De edind dorul m-au bagit Mingite mi-au rift.” (V. Alecsandei) 108. Grupeasi uniitile frazeologice din coloana siding cu echivalentulfrazeo- logic sau lexical din dredpta: a) aavea (cova) pe mint 4 manual b) aavea sub mind | 2.eu toatssinceritatea ©) a cere mana (cuiva) 3. bogat 8 d)cuamandoud mainile 4.2 ajula 5. foarte répede 6. a ciliuzi, a conduee 7. de la unut a altul, din om in om 8. a dispune (de ceva) 9. @ cere in clsitorie fh) cu mainile in sin i) ada o mini de gjutor | 700 DE EXERCITII PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 4) de la mang pind la guré 10, cu convingerea cd e adevarat 5k) de mana 11, aavea (pe cineva) sub control 1) din mana in mana 12, cu bundvoint, bucuros 'm) a duce (pe cineva) de mand 13, in inactivitate 109. Cupleaza untioyite frazeologice din coloana sting’ cu echivalentul frazeologic sau lexical din dreapta: 4) ai se face cuiva negra 1. ada pe cinova afar ‘ngintea ochilor 2. ase supara ) a ciuta (cuiva) no 3. aface 0 gafa a proceda papara neindeminatic 6) 2 8¢ potrivi ca nuca in 4, face fasoane, a cocheta perete 5. a rece in nefingé ) a0 face de onic 6. afi mort demutt ©) a foal si uleioare 7. acontribui cu un mic ajutor ia 4) si ds obolul scopuri de binefacere 8) prinde cu ocaua mic 8. af total nepotri 1) a-gi da ochii peste cap 9. asupraveghes 4) a lua pe cineva la ochi 10. a suspect, a remarca (pe cineva) 4) a fi numai ochi si urechi 11 a fiatent a sta cu ochii pe cineva 12. a prinde pe cineva cu mineiuni, cx 1) 8 da ore” popi © faptd necinstit tm) a-gi da osteneala 13, acuta cu orice prey greeli 1) ai da (cuiva) papucit 14, a depumne toate eforturile 110. Gaiseste sinonimul neologic al urmétoarelor unitifi frazeologice: ‘pune la o parte, a pietde parti, In pas eu mods, i da (cuiva) pagaportl, ‘1 patos, inte patra och, ase lisa piguba, a isa foul la pamant. ‘111. Gaseste sinonimul neologic al urmetoarelor unitififrazeologice: ‘pune fafa la plant, a pune (ceva) in pamant, ai patea ru, afi de pavere, {ri pls, 9 se intinde ca pecinginea, a trge cuiva wn perdal, a se da dupa perdea. 12, Gasegte sinonimul neologic al urmitoarelor unitai frazeologice: Pestrt le mafe, cit ai zice peste, in coad& de peste, a arunca piatra (in sineva), a pune cea dint piatra, a cidea Is picioarele cua, a lua pe cineva peste picior, «stain picioarelecuiva, 113. Gasese sinonini néblogic al urmtoarétor wit fazeotogice 4 fine (pe cineva) sub picior, a pune o piedicd, pina la piele, a tine pie Picrde minfle, ao tua He dupa piersic, a-gi pierde pinee, a pureCarmen Pavel, Gratieta Duwirnacte 114. Gaiseste sinonimul neologic al urmatoarelor unitat frazeologice: a lisa in plata Domnului, a-i merge in plin, plin de sine, poarti-n poarté, de oman, de pomind, ea pops, a (-) pune piciorul in prag, 118, Gaseste expresit in alcdtuirea cdrora si intre cuintle: ont (moneda veche de mict valoare), or, pai, tun svaledtuieste contexte potrivite pentru a evidentia sensul acestora 116, Gaseste expres in alcatwirea edrora inard cubstantivul ,cobsat” yé ale cdiror Sensur se regdsese in lista urmétoare: | amagi pe cineva, a fi foarte slab si bolndvicios, afi foarte ricit, a face pe ‘700 DE EXERCITI! PENTRU FONETICA $3 VOCABULAR a) actra apé la intdnd b) ase culea odaté cu ghinile ©). tuna cu gileata 4) ana porei la ji ©) a figidui marea cu sarea 4) a cata nod in papurd 8) face pe mortul in pipusoi 120. Gasegte sinorime fr a fura, a se abfine, cologice ewvintelor bofiv, a renunfa, a riposta, ainsulta, a dispera, inorezut, a scipa a se hot 1. a face promisiuni grew de realizat 2. acuteza 3. a garanta 4. aploua tare 5. te fae c8 nu gti njmic G.asforti 7. chuta cusururi, greseli acolo unde nu exist cineva sf se destfinuie, a bate pe cineve foarte rau, a lega pe cineva foarte strains. 117. Combind expresiile, in componena cérora ineré substantivul ,,ap@, cu sensul Jor din coloanele urmatoare: 48) a bate apa fn piu b) a cira api cu ciurul ©) a céra apd fa mare 1, aprovoca cuiva un mare neajuns 2. a crea cuiva o situaic favorabila 3.4 vorbi insistent despre aceleasi Iucruri 4) a biga pe cineva le api 4. face 0 muncd zadarnic’ ©) as da cuiva apa la moat 5. 2 dori cova foarte mult 1) a intra la apa 6.2 nu deranja pe cineva g) anu fin apele tai 1a priva pe eineva de privilegile avute 8.2 fi foarte strac 9a ajunge into situatie neplEcuth h) al wece toate apele i) 2 Tasa cuiva guea apa i) a lisa pe cineva in apele lui 10, af foarte emojionat 4) a-itia cuiva apa la moard 11.2 i foarte abstut 1) nu avea nici dup ce bea api 12a cunoaste gindurile cuiva 1m) avi veni apa la moara 13,2 se bucura de improjurts| 1) a vedea in oe ape se scald favorabile 118, Gaseste expresti cdrora le corespunda wrm.toarele sensuri: 4 fi foarte fericit, a indrizni, a ruge foarte insistent, a agrava un conflict, a equa intr-o acfiune cu putin timp Inainte de realizarea ei,.a se simi foarte ~rusinat, = promite ucrurinercalizabile, ~~ = ~ 118, Grupeasd expresiile din prima coloand cu echivalentul frazeologic sau lexical din cea de-a dowa cofoanii ‘2 pune mana in foo a fine pe cineva cureana ase culca devreme 128 indeménatic, furios,a fi tis, afi netinisi, 121. Subliniaed expresiile din lista urmdtoare care au sensul de ja hoindri”, vagabonda”. as ce ‘a umbla telelou,fluieri vai, i bate birbunéa, a da boii pe ghcefi, a umbla cu bund ala, & umbla in podgheazuri, a umbla creanga, a bate podutile, a” trage i aghioase 122. Incercuieste seria/serile care confine/conyin numa locutiunis 8) In ultima instanga, pe infundate, pe nepusi mast, iesire la humind; ) ei cere inima, a hue hajurile in man, fi bun de gurd, ase afla in gura tunuluis 1 ©) din greu, @ pune pe ginduri, pe ghicite, pe fuga; 1 4) a se pierde on firea, a duce pe cineva cu varba, a-si descirca sufletul, a cere cuvntul 123. incereuieste seriatserille care contnelcontin numa locuyuai: 4) ladrept vorbing, cu tot dinadinsul, spre deosebire de, n daund cuiva, cum sin ce fe; ) pe cont proprin, din clpi-n clips, pe acclagi celapod, la sfintulasteapt; ¢) & lua apararea cuiva, ti Iuare-amint, tras prin inl, pe infundates 4) ew inyersunae, im josul, cw limbs de moarte, cu injeles, de ji pink mat poi 124, Espresia,.a construi castele fn Spania” inseam’: s)aminji; —b)aiface ocas; —c) a avea viuri nerealigabile 125. Expresia 0-1 tot gura burefi" inscamand: De 2) a mings b) aves burefi in gurds ‘¢)a simi gura ca un burete; d)avor ae ert siuscile, * {‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 126. Gaxeste frazeologisme echivalente cu urmatoarele structur: a renunfa la ceva inceput deja, a bate pe cineva foarte riu, a rinvine fata bateing, a a cu fort si pe nedrept, arealiza ceve foarte greu de realizat, af hot, a displicea cuiva, bitran, a ride de cineva care se laud ci a ficut 0 imaredescoperic at de ai nate ensure fla decneva pent rezolvarea une situait dficile, a se obriznici, a fl cu tl, in mod ‘dezinteresa, in grab, a supotta 0 neplicere fra s& cérteasa. Sugestii de résyrns:&Inghifi gAlugea, a sta c@ un gun in Ochi, in cate, a se lisa de eirufi, a descoperi America, lua eu japea, « avea mand lungi, a i ex bush, a impleti casi’ albi, a so intinde la cajcaval, de amorul artsi, a apuca lu cu din, a aduce nord pe euptor, a scoate castanele din foe cu ména altuia, a trage o chelfineal, a face spatele cuiva darabana, pe apucate EXPRESH CONSACRATE simpla __ 120. Foloxind Dieftonarul de citate sé locugtunt straine, explica sensul urmeitoa- velor formule eu cavacter internatignal: snagister dixit, wayna cum laude, malum necessarivm, mom militad ‘manu propria, mea cups, memento mori, minus habens, mirsbile lictu (visu), mixture compesiuum, 1B. Folasind Dierlonarul de cinate $i locuttuni straine, expliea sensul urmetoa- velor jormnile cu caracter interncqivral: ‘modus dicendi, modus vivendi, more maiorum, motw proprio, snulte paucis, mullum in parvo, mutatis mutandis, nec plus ultra, ne quid nimis, ne varictu, nota bene, 128, Folosind Dietionaral de citate si locusiuni strtine, explict sensul urmeirnie velor formule cu euracter international: nuda veritas, nuinerus clausus, persona grata, pia desideria, pia fraus, post festum, post-scriptum, primo vecupant, primo mihi, primus inter pares. 130. Consité Dicyionarul de citate si locugiunt strine si indica sensi wr oarelor formulelespresii/elisee internationale: Acta est fabula! « Acta, non verbal « Alea iacta est! « Alma mate #‘ARer tego # Bellum omnium contra omnes # Bona fide # Captatio benevalenti Cogito, ergo sum # Consensus omniumn Carpe diem! # Deus ex machina « Dixi ¢ Dura lex, sed lex # Eeve homo! « Editi princeps. 130 700 DE EXERCITHI PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 131, Consultd Dicyionarul de citate $i locupiuni strtine si indie sensul urma- tvareior formulelexpresl/lige internayionale Errare humanum est! © Et in Arcadia ego! » Ex abrupto # Ex-aequo # Ex cathedra ¢ Fx nihilo, nihil # Ex officio « Fac-simile « Facta, non verba Festina lente # Fugit inreparabile tempus © Gaudearas igitur © Grosso modo Hic et nune # Honeste vivere. 132, Consult Dicflonarul de citate st locugiunt strdine si indica sensul urmi- twoarelor formulelespresiiclisee internajionale. A Ia bonne heure!; A la guetre comme a Ia guerre; En téte-i-téte; Fin de sidcle; Le roi est mort! Vive le roil; Dolee far niente; Basta!; E finita Ia ‘commediat; Fiasco; A horse, a horse! My kingdom for a horse!; All right! Last, but not least; Time is money. 133. Fata morgana” are sensul de: 0 fat frumoass; —_b) neadevar; ©) iluaie, 134. Area iui Noo" semnifica: a) corabia salvarii; ») ingrimidire de oameni, obiecte multiple si disparate; ©) corabia credingc, | 135. Combind formutele internationale cu sensul lor din coloanele urmatoare: 2) ad-hoc 1. azis gi, altminteri ») alibi 2.din auzite alias 3. pentru un anumit scop ) de auditu 4. In alts parte €) de facto 5.de dropt 1 de profundis 6. In acelagi toe 2) de iure 7. acelagi hy ibidem 8. de fapt i) idem 9. dinadineusi 5) ipso facto 10. necunoscut = a ) in extremis.. + 1) incognito obey in amintirea. Be 14. prin Snsusi faprul acesta 15. in miezul lucrurilorCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 136, , Caleitul lui Achile” are sensul de «) punet central; ') punct de sprijin; 6) punet vulnerabil 137. , Firul Ariadnei” semnifict 2) calauaa, ) mister; ©) labiiot ‘dificit 138, Contbind wrmdtoarele formule/elisee internationale cu ecivetentete lon 1) pro forma 1. Iucrut nimanui (proprietate fir stipan); Jjridic by pro domo 2. ‘un oatecare (petsoand al cirei nume vrei sé treci sub ticere) ©) pro memoria 5. paste raré (aratt c8 ne aflam inaintea uunei persoane sau situajii cu totul neobignuite) <)quidam 4. de form (lucra fi interes) ¢) rar avis 5. spre aducere aminte Ares mollis 6. pentns propria cauza (acfiune, atitudine ‘uneori cu aparenii de generalitate, dar care are un caracter personal) 139, Grupeazas urmaroarele formute/clisee internationale cu echivalentele lor: asic 1, aga, ase (cuvdnt ce se pune inte paran- teze, in text sau la sfigitl una cia, ca sh arate cB respect ou strict fidlitate coviginalul, cu greseala sau ciud2tenile tui) ») sine die 2 sub Jupiter, sub bolta cereases (a dorm sub cerul liber) ©) sine qua non 3. irk a hot ziua; fia fermen 6) sponte sua 4 fied de care mx se poate (conditic indis- pensebité) ©) stau-quo 5. din propriu-i imbold (dia proprie initia tiva) 1) sub Tove 6. aceeagi situate 140. Grupeara urwitioaréle formulelcligee internajionale cu echivalémtele lor: a) sub specie acterittis,_ 1. abl stars (@0 Tua de la inept), b) sui generis 2. pimiént necunoscut 6) tabula rasa 3. aga com e (intoemei) 6) tale quale 4. felul li, special 132 700 DE EXERCITHI PENTRU FONETICA SI VOCABULAR ©) terra ignota 5. din perspectiva eternitiii §) unum et idem 6. umul gi acelasi Iueru (totuna) M1. Grupeasit urmétoarele formule/cliee internofionale cu echivalentele lor. a) ubi et orbi 1. cum ne trage soarta (Ia voia iitimplri) ) usque ad finem 2, caliuza (cdrfi ce cuprind cunbstinje absolut indispensabile) ©) utile dulei 3.a imbina folositoru! en plicutit 4) vade mecum ut Tata trahunt 442. Creeazdé contexte potrivte prin care s& actualizesi sensul urmidtoarelor for- amuefclisee internayionale: ) mal du siécle; b) mot & mot; c) payss de Cocagne; d) Ie nez de Cleopatra; “e) Niobe of nations; f) Sayp cur souls! (8. 0. S.); g) sweet swan of Avon. 113, Creeazd contexte pottite prin cares actualiei sensu! urmitoarlor for nulelcliee iterafonaelalur lingwatc '} upto dat; b) mir hi Newon (ef, spommme de Newton; e) mal discordiei (cf. ft. ,pomme de discorde”); d) oul hui Columb (cf, fi. ..l’oeuf de Columb”); e) sabia lui Damocles (ef. fr. .’épée de Damocles”); f) turnul Babel (cf. fr. Je tour de Babel”); g) turnul de fildes (ef. fr. tour d’ivoire”), 146, Combing urmétoarele formule internarionale cu sensul tor din coloanele armatoare: a) ab absurd. ' 1. din vechime byabi 2. delaou : e)ab ovo 3. prin absurd 4) ab antiquo 4. de la inceput S.la calendele grecesti ‘Yad: Bloriam 6.taom ‘) ad honores T-pe alese, dupa plac hy) ad calendas graecas 8. pentru gloric ad hominem 9. pentru onoare, fied plats | 10. provizaria 11. eavéint cu cuvént 12. la obiect sm) ad literam 13. stentativ n)adrem sane tdgu att amal mutt — 0) fortiori” 15%de la obarsie700 DE EXERCITU PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 5. Bxplicd de ce umétoarele simtagme sunt pleonasme: Paradox contradicioriu, paralel si concomitent, parastas de pomenite, i tmiteasma parfurnuhi, paola seer, paticulaitate caracteristicd, pasa} ds in frecere, pasiune inflicdratf, pasparty universel, patetism emofionant, Patrimoniu colecti, nume patronimic, copiras,a pista in continuare, partic prin zipadi, pediatric infantil, peisaj natural, penait cesei, autopenitent, perfet de bine Capitolut Pleonasmul, Tautologia. Contradiefi ¢ adaos. Enunjuri stupide, Truismul. Degradarea unititilor razeologice. Etimologia * popular’. Cacofonia. Prolixitatea, Ortograme, © Contuzii paronimice. Alte greseli G 6. ted de ce wroare snag sent plone verona desl, pron de inp, poroalat ese, pepetva | Sev peters sabpimitean, ptt nancy pod asec sie single | nr ib ist comport, pie cuconel, pen de vitor pers singly — = Sugesva lsiione expecta pte haga pit bare aya poand ce fet pon de sce putad ob, pomps anions 1. Explica de ce urmétoarele sintagme sunt plec ‘macabru gi funebru, machiavelism fariseic, maculator de nofite, magazin de miarfuri, magma fluids, magnat mare, mahala marginasé, manifestatie de ‘mast, harta mapamondului, marotd obsedants, a masacra tn mas, mijloace ‘mass-media, mausoleu funerat, a mingaia cu mana, memoria seris, mensjul jgospodatiei, mentalitate proprie, mentor spiritual, mercurial de prefur, ‘mesianism iabivitor. Te ldentificd enunpul grest; a) A primit vestea cu bueutie, b) Copiti ale c&ror mame s-au intors de la pia asteapts si primeascli dulciuri ©} fre elevii acele clase exista o unitate indisolubila 4) MA pindeam si cumpér acea carte. 8. Ldentified emunpul grest ) Urma in continuare cursurile Universiti >) fmpreuna cu mama voi face curijenie fn toata casa ©) Sunt neribdator s& privese partida de fotbal de maine, 4) Imi doresc mult si particip la festivitateu de maine, 2. Explicd de ve urmatoarele sintagme sunt pleonasme: Ieticuloztate constincioasé, mezinul cel mic, « migra dintr-un Toe in alt, 4 milita pentru 0 cauz8, minaret inalt, miraj amigitor, migelie abject, mil | {abulos, miting popular, motimé general, monolit de piatri, a monologa de unut singur, monopol exclusiv, monsteu respingitor, momiment impozant, ioratoria temperar, mog bara, mujéei de ustur, multime apreciabilt sued laborioasd. 8, Kdontfics emunpul grep a) De departe se auzea murmurul izvorului. ») Se pregatea intens pentru a participa la competitie. ©) Colindasera magazinele in cautarea unor haine adeevate excursici, 4) Vremea a fost wrt, n-am putut mergc la plaji. 3. Bxplicd de ce wrmdtoarele sintagme sunt plecnasme: naturalefe dezinvolts, port naval, navetd periodic8, nimefi de zipads, a fiscoci_o minciund, nebun ta cap, nesociabil i distant, net trengant, nevralgie dureroass, noblefe aristocrats, noian adine, a notfiea in seis, notorietate public8, noxd diundtoare, obelise comemorativ, ogar de Vink 10. Esplicd de ce wrmdtoarele structuri sunt pleonastice: abilitate ingeniossa, abnegatie devotati, contin avans, acribic meticuloasé, bastard nelegitim, a beneficia de un avaniaj,bestaltateferoce, biblioteca de lai, candoare inocents, compliment magulitor. toare, oprobriu public, cel mai optim, ordin imperativ. 4. Explicd de ce urmitoarele sintagme sunt pleonasme: conganizae siseraticd, originate, autenticd, lina, rizontulu, ortogratie e corectd, osirdie nesbositi| osp’} abundent, ospiciu de nebuni, ovafii-de 1A Corecteaza . ye 134 admirafie, palat, grandios)" palecstava ‘Veche, paliativ temporar, alton Fai de 1995.” : (Romania Mare, 1994) ') »Dar, asa cum vestitul gvaifer elvetiansawe gauri, si renumitul secret bancar helvetic a inceput sf semene eu celebrul produs.” (Om bogat, om sarac, 1991) 143.CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 42, Idenuifica si explica greselite din urmatoarele contexte: 8) (ue) end o 58 reapar la viziere din nou numele eclor disponibilizay.” (Cronica roman, 1996) b) .Pe ultrasplendidul hipedrom din Vincennes sunt organizate reuniuni, att in timpulzile, ft si im nocturnd.” (Cureniul, 1997) ind piseazA cAteodats si nosptea zilni.” (Caict, Teatrul National, 1985) ©) sDe cateva siptaman 4) Te minéncAstanedetom, amice!™ (Romdnia Mare, 1992) ©) of) liga pun bat dela bit gi spar tt ce-au constu alfi,” Notional, 1998) 1) ,Cat priveste cnstea mea, eu ma tiv om cinsti, eee ce nu pot reproga gi Autoruluiaticoluiuiincriminat" (Roménia tiberd, 1991) 2) Domnilor parlamentari, (..) n-aveti impresia ei. prin comemorarea pogromului antievreiese din 1941 se pune semnul egalititii intre Romania acelor vremuri si Germania nazista?” (Expres magazin, 1991) 43, Identfica 1 explicagreselile din urmetoarele contexte: 4) ,De-a dreptu famtasticd este produyia de lapte, 0 vack dind zilnc fn medie de 40 de lit. Nu e nei o gluma, dar ugerul acestoradevarate uzine de laptetrebuie susinut prnt-un sistem potsvi, un fel de sien.” (azi, 1991) bb) Am luatseteaua de pe somnieri ©) sf.) stilul dansului este atul, Un stil adscvat oraglor, care functioneazs, dar care, se lipeste ca nuca potrivita cu grja in perete." (Curierul naional, 1991) {) ,Batrdnul 9 fost transportat fa Spitaul de Urgenga in stare de comé si din acea zi nu si-a mal recdpatat eumostinja pan la S august cdnd a decedat.” (Expres, 1992) «) »Siricia devine din ce in ce mai simgitl de cdtresimplul cetajean,” (Expres, 1992) 1) n.ferarcdm acea continua orchestrare de sine, acel melos cate transcrie ‘muzical existenfalu, suprapunénd peste canoanele etoe.. un Jamento al sfisierton” ~ : (Roda literard, 1988) 8) »Prazal se taie foarte fin, eiupercie gi ceapa se dau prin maging. gi vei servi o mincare de post tare excelent.” (Axi, 1996) 144 700 bE EXERCITH PENTRU FONETICA $i VOCABULAR 44, Grupecsa pleonasmele pe coloane, a functle de urmétoarele eriterl ~Tusiifeate ‘gramatical Siilstice Intolerable ] Ajuti-te singur, ~-Apoi negurA deasi lumine-ntuneceazi." (Gr, Alexandrescu) Name patronimic I Prat si pulbere Vom visa un vs ferice.” (M, Eovineseu) ‘prefers nai bine bane de pesti 48, Grupeand pleonasmele pe coloane, tn functie de urmatoarele eriteri: Pieonasme Tustiaie Stilstice Tntoferabile tolerabile gramatical ‘ vai siamar ~G-) linge 51 susp tindea domi." (D. Bolintineann) 2 stadia pe sine certat pe Vasile Nesta ninge/Nu- atinge.” (Jarnic-Bérseanu~ Doine si.srigaiuri) ,Cobori in jos, Luceatir bind... (M, Eminescu) Tam citit Iwcrarea 1g. Go.) eed mort sunt cei murit." (M. Eminescu) 96, identifcs gi explicdgregelile dn urmdtoarele contexte 4) .Coladi este scur si pantecos, cu musculatura proeminenta cu picioarcle indoite de dous ov in afar gio data induntr. (Unmuz) by .Cajavencu: Vzesu oe mi se cuvine.. in oragul avesta de gogomani unde feu sunt cel dint. intrefruntai polit Corgi ¢) Soarete rasare la est 9i apunc la vest. eo) ) Cergeste mila si indurare ©) Ar vrea curechi cu varzl, ALagbeanca (cu emofiune treptati): (..) De-sia_gi pusesem: in gind de-ta ‘Sfinta Gheorghe si las privilia, care nu mai poate omul de atétea angarale pentru ca si/inai manance bucatic’ de pine, gi nu ne mai dt 22% mana st platim cena.” . _ (LL. Carag “ 145CCaRMEN PaVEL, GRATIELA DUMTAgCHE 8) .Bonjut.. Ma recomand Tarsifa Popeasca, vaduva Iu" priota Sava de la Caimata, care a dirimat-g Pache, cénd a ficut bulivardul al nou, si fiv-meu, Lae Popescu.” | (LL. Ceragiate) 1) Pe peretcle din dreata se reno pata 47. Care este varianta de promuryarecorecta? Argumenteczd alegerca facut Stiingstings | Vaselind/vasilina Propietariproprietar | Preeriprerie - Propiu/propriu | Proroc/procroe Siringa/seringa | Repercusiune/repercursiune. 88, Corectoarsurmitoaele ennui explind nce consi grey 2) A pomit de lao premist grt b) A dat sfoara in tard ci vind¢ casa, < 6) Avea un epi de mune slo, pentru cl er gravid 6) Ne put participa la une ‘) Nemultumit de conditiile de munca, a depus o lacrimatie. 1) Concer a fost ust clan vito al pana 8) In poezia ,Matul Sirtuly”, autorul zugriveste o firdma din eternul naturii. ‘h) Stiam eu: care va si zicd n- venit. Care va s& zick na avut timp. Nu l-a giisit acasi, de acoeda Tevenit iar. 49, Corecteazd wrmétoarele emunpur,expli 2) ,.Nico mu pierde nicio editid a emis principali sunt Irinel si Mojica.” (Atitudinen de Constanta, 29.05.2006) ) Mii de sutisti(..] piisege fara, riminfnd eu un gust amar din cauza faprutai cA sunt jefuigi zi, lumea uilindu-se ca le teatru si adoptind tactica siruului, visi-vis de nisipul din dotare.” (Flagrant, 17.05.2006) ©) Ba mai avea prostul obicti ca, pe linge holi si cergetori, sé fi trap {apt si pe boierii arogahyi, care sfidau prostimea (..} oridecdte ori clgtigad ghiauri un mect fipporivatucilor.” ind ince consiau gregelile: ii No comment, in care protagonist ‘spirina, 18.05.2006) 4) ,[.] gesticuleaza ca nigte oameni care au nevoie de o institufionalizare rapid’ gi se afereazi in-fafa:camerei.cu-aplombul unei vide ieyite de Ja ‘repanatie.”, (Evenimentu ile, 405.2006) ©): wA sus elipti : (Cventmentul zlet,4.05.2006) 700 bE ExERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR 1) sdsi pregateste funerariile.” (Flagrant, 10.05.2006) 8) o[..] um batbat grizonat.” (Evenimentulzilei, 8.05 2006) 50. Corecteazsi urmitoarele enunturi, explicdnd in ce constau greselile 4) .Singura metoda pe termen lung care si dea solufii viebile[..]” (Brvenimentut zilei,8.05.2005, p. 10) ») sin fapt, incidental naval s-a petrecut ca o consecinfa ulterioari a unei : ccoliziuni.” (Flgrant, 31.05.2006, p. 6) €) «Din cercetti s-a stabilit ed frafi fee parte dint-o familie destrimatd $i ‘i au plecat de la domiciliu deseori pe perioade de ft 5-6 zile-” (Flagrant, 31.05.2006, p.3) 4) Adrian Maghiat a urcat pe cea de-acincea teapti a podiumului.” (Flagrant, 31.05.2006, p, 3) ©) -Poliigii din Medgidia au documentat actvitatea infracjionalé Marioazei M., de 39 de ani, din comuna Cuza Vods, administrator al unei societaji comerciale din localitate, eu obiect principal de activitate recuperarca deseurilor si resturilor meialice recclabe, care in perioada januasie-decembrie, cu sinjs, 2 omis [..] evidenjeres in contabilitatea | societiii” = Flagrant, 31.05.2006, p. 3) | 4) Mofiunea va fi diseutatl ji [..., dup ce, tn prealabil Biroul Permanent ‘a stabil impal de dezbatee alot.” (Flagrant, 31.05.2006, p. 9) j 8) »Vestea of Angelina este insircinaié a izbucnit in iam (Flagrant, 31.05.2006, p. 12) BI. Corecteazd urmatoarele enunpuri, expliciind in ce constau greselile: 8) Aceasth galé are loc anual, tnainte de festivitatea de decemare a | premiilor de la Cannes.” (Flagrant, 31.05.2006, p. 12) 1) sLiderul tineritor tiberali de Ia Constanga, Tonel Spitars, @ amintit de ‘ demersul P.N.L.” (Observator de Constanta, $.06.2006, p. 3) ©) »Colelalte activitati, multe i multiple au r&mas, din picate, destal de necunoscuts publicului.” £ -Inaproxiinati oor si jumatate, am adunat 40 de saci de depeur.” (Obseator de Constanfa,5.05.2006, . §) «) Valeria Mire [..] sa fnjunghiat in zona abdominal cu un cui” (Obiervator de Constanta, 5.05.2006, p. 6) (Obsérvaor de’ Constaga;5.05 2006; p86) waCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 1) Dragostea reprezint liantul are fine legatd o eésnic (Observitor de Consianfa, $.05.2006, p. 5) cepind cu conducerea.” (Replica, 6,06.2006, p. 4) 8) slo] tout sa schimbat, 52 Corecteazd urmétoarele enunfuri, explicdnd in ce constau grégelile: a) Pe scurt, in traducere, Blage i-a cerut lui Manafu si se impace cu hotelier” (Replica, 6:06:2006, p. 5) © aout mare perForman(d.” Replica, 6.06.2006, p. 8) ©) .Scopul declarat el infinpiritseestui ofiefu este eprezentat de desfigue zea unei campaniiagresive de informare a LM.M -utilor.” (Piagrant, 710.2005, p. 5) 6) ,Dupa ce o perioad’.miai mult decat indetungata locuiteii din Navodari nu au beneficiat nici micar de clementara apa caldé [.) se pare cd “+ luorutile incep 88 intre pe un figas normal.” ) ,Tenismanul constangean a inregista (Flagrant, 710.2005, p. 5) ©) ~Constati pe zi ce trece ci muzica roméneased devine tot mai seaed, mai inexpresiva, copiatd si plagiat.” (Flagrant, 710.2005, p. 12) 4) dar filiera spagii arf fost calatd pe un trio formidsbil: Fane! Pavalache — Serban Mihailescu ~ Adrian Nistase.” (Evenimentul zilei, 29.05.2006, p. 6) 8) .Criticile, formulate de Papi inaintea vizitei Ja lagarul nazist de ta ‘Auschwitz, au vizat curentu! ideologie reprezentat de Radio Meryja[..]” (Evenimentul zilel, 29.05.2006, p. 14) 83, Corecteaza emunpuile,eliminénd confit paronimice: 8) A fosto alegere fortuitl de imprejuri ) A Tuat o bucata de anafort. ) Nava a ancorat Ia ae, 4) Sica exprimat aderenfa fad de doctrine partidului. ©) Medicamentul era un adjutant £) Ele rostit o elocugiune in Parlament, 54, Corectayienunurile, elimindad confucile paronimice 4) Am cfutat produsul fn mai multe alimentari, > 'b) Nu s-a lust nicio masura de dezinfectie. ©) A declarat ef discutile vor fi pur informale si protocolare. 6) Bra capturat de Iumea televizorului, ‘700 DE EXERCITH PENTRU FONETICA $1 VOCABULAR ©) Deficienja de personal se datoreaza salariilor mici. 4) Amputarea picioruluis-s datorat une’ atrite 58. Corecteasd emunpurit de mat jos, explicdnd in ce constaw greselil: 2) Am méncatinghefaté acum ma dor amigdalitele. ) A trecut un an de zile de cénd na bam vizut, ©) Asti aniverstin 100 de ani de la moartea poetulu. «) Naam avut alt alterativl. ©) Medicamentul este un adjutant 4) Au fost anunjateaverse.de plosie. - B) A primit rest o bacnota de 100 ¢e Ii hy) Biblia este baza fndamentalé a religiei crestine. i) $-a cumpiret un blug now. 6, Identified si corecteazs enupurite conform DOOM 2: . 2) Ton a dat dovadi de bund-voint, iar Vitor de reevoings. b) Si-a deschis un busines profitibil. “ ©) Firma este un daler mondial ) Era un delievent cunoseut. ©) Peretele dinafar a fost wdat 4) Vine la noi dupa amiaza 2) A primit mai mutte emailuri 51. Identificd si explica in ce constau greselile din enunturile de mai jos: 8) Un impostor a forjat usa casei. b) A fost dat afara din incinta Organizatiei Judejene a PSD de cdtre badigarzi ©) Un cunoscut infractor a excaladat zidul casei gi patruns tn locuinta. 4) Voci pronuntate au propus iesirea din partid a senatorului ton Iliescu, ) ySteaua” a achizitionat un nou jucdtor. 8) Tn urma accidentalui, copitel a sufer ) Femeia a fost masacrata de propiul ei fiu. ni la membrele posterioare 58. Apreviaza corectitudinea enunturilor, marcdnd in dreptul acestora literele A (adewirat) si F (als) 13) Amo durere de ependicit b) El gra adus aporil la dezvoltare stint ©) A fost acuzat c si-a epropiatcalculatorul fra a spune cuiva. 4) Comisia arbitralé hotiedtsuspendarea hi pe o perioadanédefinitg, ~~ ©) Avieratulfinmef a fost anulat prin hotarire de guver. ) Hiplicea foarte mult chou a la créme. 8) A cumparat un cofrag de oud, 1) A avut parte de un fiasco total, ') Parbrizal masini este dint-ostils fiiabilaCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE i), Awavut foe schimburi de focuri intre factiunile rival, 4k) Totul sa petrecut intro factiune de secunda, 59, Idenuficd si explica br ce constau gregelile din emunjurile de mai jos: @) Va rugim 38 roai servi din aceast& delicioass friprur! b) Planul de seolarizare a fost avizat de Inspectoret. ©) In vederea desfigurdrii in bune concilii a examenutui, Inspectoratul a intreprins o serie de msuri, 8) Conflict din Ira luat amplitudine. 2) La comgresul di toriile ce vor fi urmate Ia vitoarele alegeri 4, Spray-ul ia fost fatal deoarece ba orbit. ) Polite a reust stdrpirea tuturor aurolacilor de pe str, +) Sotul sia executat sofia sub ochii vecinilor. 60. Corecteazd unitiile jrazealogice de mat jos $l aledtuieste apoi emunpuri din care sd reiasd sensul acestora: 4) au fost treeui prin rachet s sabie; 'b) colac peste chelie; ©) Pi si migte un deget de la picior, 4) a pune sufetul la bataie, ¢) a se bate cu pumnii in stem; 1) a duce la sapa de bronz; 2) tendonul lui Achile; 1) lacsmi de aligator, i) ura ca din gurd de rept 4) abate sava s& priceaps guvernangi, august al Partidului Conservator au fost stabilitetraiee- RASPUNSURI COMENTATEAccentul ‘Simpl 1. pingas/singts; letopiset: mizér; podgérie; ridar;sinéedoct/sinecdc, 2 aript; cimut; epfscoplepiscop'; egitim; mati; pale; rabin; vie 3. boindv;dugmén; veri lavpilav, mirigt; rita 4, nérofzerouri; fnottolmeétiour rédivradiguri sbrisuréris nérAlmurér 5. vid; vii; vededm; vAzicersf 6. Baléci; Anmind; Stefin/Stéfan, 7, Badapesta/Budapésta; Cépenhags/Copenhéga; Monéco/Monacé. 8. Procust; Bogotd; Panam; istvan; AdGnis; Artémis. 8. abduetér; abddcie; sborigén; abuli; but 10.6. 11.b.12.b, media 13, avirles métree; véstorvectr; dntcfantic; caractér; edtér; ‘penre/penurie; reaizor; sib trancis6r. 14. intinvintim; baritén/bariton’; apéndice/apendice; facsimil/facsimnil; tréficitrafic, 15, cataif, ému; geamgiu; hatman/hétman; mérker, 16-necrol6g; niu; prdhod; piel. : 17, scatisvacis; addenda; agord agit; lt; aril; anacolt, andsVinot spendicelapéndice; hiperrofe;atixie astxi;atds/Atas; axii/x 18. Bolivar; Cicero; Cérdoba; Cotnéri; bnidiu/brudiu; candid/edndid; Damécles; Dedil ‘Débrogea; epiféra; firav/firkv; Fortina. 18. Ambele variante accentuale sunt corecte pentru toate seriile de cuvinte, "20° matt; mur; memento; nand/nindis; néumd; Nicosie;nisailnised, vie. 21, Cole dous Variant accentale sunt coreete pens toate srite de cui. | episcop~persoand episcdp— apart, 2 arin ~nstrumen murals baron ~ eae > acs ~ vertebra, coectie de eel Atlas ~ persona) mitologi, 153.CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 22.2, ¢. 23.4, b, ¢, d. 24. b,c, d. 25.b, 6, d. 26. a,b, c,d. 27a, bide. 28.2 ciecér; b. décor, c. vests, d. vest; c tanslto,f.transltéy ambele. 28. b) prognénictprosnostic; polip/plip; protctovprtectér; lft; 6) rabatirefabatare; turn; vindialvindite, paberpubée d) pent primul Prorpié;réumanedn; propedestia/propedéatie. 30:31. 32. Arinul ereste fa munte. E interisi cdsitoria inte afini.; Am jucat amino. La bal pusta un dominé.; i Si- cumpirat coldnie, Colonfile grecest erau prospere.; Térturile aveau un gust sminunat, A fost supus tortvilor Inchizitiel; Mica furat péralele. A evoluat la paraléle; A cules sndpii. Lee snopit, deoarece ficuse o nizbitie (a snopi cineva foarte tare) AAzi Ia ora de biologie, am aflat c& vestibul inseamnt “prima cavitate a urechii imteme”, in vestibil se affa o planta deeorativa.; ‘Am patticipat la examen in calitate de coréctor. Deoarece gresisem, am folosit un coreetér. 33. E un ditéctor capabil, Am creat un diectér pe desktop; Aparfinea cultului moraie. La Constanja, am admirat mozaicul; Era tipic pentru el. Casttoria se desfagoard dupi un antmttipte.; Facea parte din complnia a geptea, Deoarece era ft companie 34, burnbéc; topsr; pantalén; coir 35. dp cérte; bhi rdqu, 36, éncori; cers; pacoste; vribie. 37. Ea cnc (prezent) o serenadt El edt (perfect simply) la piano sonat ‘3B, Acele erau in cutie. Acéle fete ma enervau. ‘Am inviat despre ra mezozoicd, rice basm ineepe eu rd odati” ‘Am incercat s& dezleg nédul, Medicul j-a depistat un noddl Ia sén, Inedie in acest moment usa. El incuie (perfect simplu) usa inante si plece. octoria era amard. La intoarvere amard barca, Achiul este 0 plantd. Dintr-o lovitura de achiu a castigat partida De frie ariciul s-a ficut ghem, Nu te mai aici Era un pertonaj augist. Popular, juna august se mumeste .gustar”. Birem de-ai rezolva ceval Lucratile au fost corectate dupa barém, a bate pe 38, Candida eo ciupercd ce provoacs candidoze. Candidé Ia presedinfc. 184 ‘RASPUNSURI COMENTATE Fusta era confecjionat din casé. Césa era gustonsé Pe cap purta un caic, In céue era apa. A cetut o céla. Ciorapul se cola Comedia e 0 specie a genului dramatic. Ce comeédie! Era un copil ciudat. Pomului i-a dat un eépil 40, a mang: indicat precent nim; mi; mine; min; conjunctiv prezent sh indies mud; partcipi mis; geruncuc mdindidndnd 41. Méla, de aici! Cauza hui a ajuns in fafa unui mold. Ti purta pica, Valet de pict ese o carte dejo. Piel pe gheayt In past n-aves deci opine. i pasd toate responsable, S-4{nvelit cu pilot Pilotéavionul ew indeminare 42, Vasalul era supus seniérulu, Bill Gates sénior se gAndeste la intocmirea unui testament A plait cu un solid. Bra un om solid. Sufragiu inscamné yom de seeviciy” arid Pe cimpul de bBtiie a fost un simplu apaindelung, Deosrece na cunosteam idiom, am apelat la un trnstetor. Un translator este un transformator electric utiliza pe lnite de eomunicati Sia depus suftdgiul pentra un anumit sindi de ange. Din feava spartd giroi (perfect 43, La chimie am studiat despre trimér, Trimerul este un condensator El i-a ara trina. Tarina era preocupati de succesiunea la tron. Sia flout analizele pentru acidul dric, Prin urie domnesc aveau proprietate asupre pamantulu, ‘Am citit tn viti poeat ale debutanfilor. El varia tipurile de exerci ‘Am lsat culesul pe seama viérului. Carnea de vier nue gustoasi. 44.4 inarfontiry suburbielsubscbie; robot obit; profésor/profesé, 45, b,antic/anti; cducleaGe; bengéli/bengalf 4. osdna/osand; béberbebé; cémbula/eembul indiatvindag; ccandid/eéndid AG. 2. colipsledlaps;chivoUehivst milan mara asfxi/atini; =: Festal acsimil; igama/digama; botkén/bstfortildog/buldg, 47. Fila de inceput a chi era rupti. Cineva it fl A codé mesaje e meseria lui. Orchestra ajunge la céda, ‘Mergea pe de lituri.Poreii méneau ltiri. Elévaa fost pedepsita. Instalaia era folosi pentru a eleva furnul,CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE Cémbina era pe cmp pentru strinsul recoltel. El combind culorile intr-o manier& unied, Nara stdnga fi este tafundatd. El nard cu mult umor tatémplarea, siutodidsict, afuzali, alamén, 48, Apendiccle i-a fost scos. Cartea avea un apéndice. ‘A ficu ma multe edpi. Avea ma multi cop Era hind veche. Nimeni nu banua of ea incu va ven insu aren Umbrele se profilau pe zid. A primit mai multe umbréle, Amin nu este fumos, Ming strlucte mu au ezovat ecu Mira cfzuth era prea coept, El mr eastravet In vechime, raporu Ttocmit de un dregitor cdtre domnitor puta numee de snsfora. Andfora/Anafira ete o figura de sti 49.b, 4. 50.,b, d. 51. d. 82.6. 53. a, ambele; b. fecila;c, déspot;d. crite; . ambele. 54. a. zepelin; b. ambele; c. picnic; d. onix; e. ambele, 55. , bismut; b. simpozion; e. net; d, infin; e, ambele, 56. vtodemasca; dutodepasl; Autoepurifie; uloguvema; autorizice (euvintele polisilabice au dows accente, unul principal notat” si altul seeundar, notat 51. dutogamie; éutohtdn; automobil; awtritar; hipertensiine, 5B. derodinimic; Seroble; éerofor, aerdb. 59. biochimist; héteronim; hidrotéhnieg; macrocésmos. 60. ortoaratie; pséudocultira; telesemnalizire; zoomért, 61, Soba diiduie. 1 se adresa cu .duditic”, El fei pines, Flin e tort ai janges A fini cova inseam a termina Fini nau Veni a no. Pe carosail era poli. El poll rochia cu paf de aur [si procurd hirtia direct de la sursi, Procira data nu érabun’, = i place vinl ror, Macedonst a scis Rondel rzelor ce m0 ‘Vasul se inelina la piipa. It pupé des. in cinstea Yu a fest tas osAlvd de tun. salve a moar ‘Aven un abo! de fst vehi Se szbo ou care fn pat, Meam cufundat i lectrd, Lecturd ote Capitolul Despartirea = in silabe simpiu NOTA: Ia exercpite care presupun enuntarea unei reguli sau’ idemtifcarea ei, cavintele au fost despérft patel penteuailustee respective reguld. 1 pesricun-ghival, perome-anf; perni-cios. . 2.per-sorb>ti-e petit sce-ne-rius ob-strecti-ci-an. B lee ti; plan-te-ti-; zme-wel; vitraiu, 4, nd-si-u-dean-ed; n-fin-mds nd-ru--to-r pa-eo-naj réurlef; sesh 5. sulfa 6. zu-gri-vis plane-ton; ger-puri-tor, pes-t-g 7. pre-i-pitarie; pa-teu-spre-2e-e; test; ploai 8. non-a-ge-nar, put seru-mi-e-r8; virst nic; pie-i-t; pie-tri-fica. 9, res-tan-i-cr; res-pec-tu-os; ul-tra-vi-o-let; u-le-ios; 28-plaz; 20-d-lo-gi-e. 10, ¢.11.b. 12. b. 13, 6. 14. 15. vaccu-o-Ii; va-ti-e-teu. 16, md-mu-sh; no-t-t8; o-cacds pesicvi-tarte; salut; udu tueni-ed; uezi-nd, 17, ma-es-ins;pse-t-do-nim/pse-u-do-nim vi-trai 18, c. 1. pau-per; pa-voads pai PAPER e-nivten: zo}; u-ni-o-nisin; ne-glisjen-fi; pu-bli-ca-fi-e; su-ple-te; vri-bi-o Dre-ten-i-os; spon-ta-ne-i-tate, mediu 19. 0 consoand intre vocale trece la seevenfa urmatoare. 20, in suecesimen a doud vocale propriu-zse, despinirea se fage inte cele dou vorale. ; 21. in-so-la-i-; ne-fle-xi-bil; po--saj; pi-o-ni-er; sff-tu-i-ton-re. | 22, splee-nul; ro-cker; Me-dgi-di-a; Sa-i-gny. Po 23. caedivo-grafic i-Su-fl-tor, se-c8-sio-nis,simp-tocmactic, 24. pi-r0s-calipi-ro-seafy pi-te-can-trop\pi-tec-an-trop. 25, port-ba-gaj; pos-tu-ni-ver si-tat/post- reefleexiv;sea-lo-gra-mi 2.0.27. 0,0. 28.0, 6.2863: 90.6, TO 6a 3.8 4 98,CARMEN Pavet, GRATIELA DUMITRACHE 35.0, 6. 36. b, 4.37.9, b. 38, b, d. 38.46.40, 41. Variantele covecte sunt costtor flue-tu-ant poi mactri-arhat 42, Voriantekecorecte sunt ‘-gnarignar ——_hip-ne-go-zie hisper-ut-bacnismn/i-pe-rur-ba-nism febrnarie —— excpro-pri-a 4B, Variancle corete sunt - do-le-an-ti descrveredescriere ——cowelat co-segula bibli-o-il an-to-nimfant-o-nim 4A, Variantele corecte sunt: aefu-ent absorbtie hand-bel me-tastezi/me-testa28 45,2, 46. 47. ©. 48,6 48. d, le-ug-tean intrag-co-tarf excatb/esxath 50, o-r&, nau-til, neo-dim, ni-fel, no-ti, no-roc. Daca vocala € urmaté de o singuré consoani, aceasta teve in sabe urmétoaze. 51. po-et, nemilurita, ne-on, nere-ida. Doud litere-vocale aliturate care noteazi vocale proprit-zise se despart(vocelele in hiat se despart). 32, nan-du, os-ci-lator, niipras-nic, nem-fean, ner-vatie, nim-feacee, wat-wl, vaj- nic, exccusie. Dou litere-consoane inte litete-vocale se despart, x doua consoand ‘wecénd la seeventa urmitoare. 53. nactriu, ne-gresit, o-braz, o-cru, o-preg, o-vreicd, re-flecte, su-plu, neo-britzat, pro-clama, nea-erit, neal, pano-iican, nee-lutinat, t-ta, nee-viavios, Cand prima consoand este b, ¢, d, 8, p, tv, f lar 2 doua este I sau'r, améndoud trec 1a silaba urmitoare, 54, onc-tuos, punc-taj, somp-tuos,sanc-tiune, peremp-toriu,sculp-ta,redemp-fiune, sand-viei In urmatoarele succesiuni de tri consoene, despltirea se face dup primele doué consoane:Ip-, mp-t, mp-}, no, ne-t ney nd-v, ret, re, stan, 55, par, sa-ru,sim-plu, mi-cro. in grupurile de 2 consoane situate intre2 vocale, dlesparirea se face tnaintea grupului consonantic, dacé prima consoand este b, c,d, £6 hsp jar a doua consoana este {sau r 56, mamavi, tia, ima, sua, pro-ec, suri, ro-iul,ro-ua, voriau,ploa-ie,stea- ua, Diffongi alaturai se despart; diftongi si triftongiidespliryindu-se de"vocata sau de diftongul eare le preceda. ST. ob-ste, virsti, mais-tru, Trei consoane inire vocale se despart dupa prima consoani. 158 RASPUNSURI COMENTATE 5B. por-baa, pos-beli, rans-bora, savant, puss, igor, in sucestonea 4: tel consoane,despities se face dupa primele oud consoare 7 eons Suan euinele compuse,fomati et elmene de compurers Goneery derivate eu prefixe (postcomunist, transcarpatic), derivate de la baze terminate arupuride litre cu sufixe (l,m, 0) 5B mg:neto-scopimag-netoscop, nesrosslero-hhefosle-o-2, ne-gato- seopine-ge-tos-cop, nes-pusine-spus, odommtagicordontal gic, ewe omu-cidere, Nonmele actual previd deepen dupa promunue! Bate sere sidespitirea dupa stuctr, ins co uncle esti faa de recomeedele DOO 60, Regul de slate este urmitosrea: cand vem dovs voesle hist, ecenea co WA, ali-anfa, bacala-ureat, cro-at, fani-on, e dous vocale care, Imprumatur sav nume propti scrise ou graft sting, au vulosree weal m singur une, a in limba de origin, nu se despart: splee-nul,fe-dur,bre-ting, breakfast, appassio-nato. G2. Regula de silsbatie este urmttoarea: un diftong si un triftong se despart de voeala sau de diftongul precedente: ere-ioane, calde-can, inge-ueaz4, gi-oace, dubi, ‘03s, a-yatolah, Regula de silabaje este urmitoarea: 0 consoané ntre doud vocale tree a siluba emitoare:ir-kian, flovile,bojdeu-cB,eafengioai-cé, cara-ghios, St Regula de silabai ete urmatoarea: dou consoane ftre dou vocal se despat intre cle: calcula, des-tructura,as-berg,imix-tiune, col-ctiala, &. Regule de silabate este urmitoaren:dovs consoane inte doud vocle se despat fate cle (daca prima consoand este b,c, df, gh pt, v iar a dova consoand este 4s, twee impreund la scovenja urmitoare): ca-dru, de-flector, cl-trin, devreme. 56, Regula de slebatie este urmatoares: cind aver dou vocale in hiat, aestea se Aespart: ali-ena ale-atoru, ea-ufi-une, felicem, ge-oprati-eCapitolul Arhaisme. Regionalisme. Cuvinte populare. Neologisme. Argou si expresii familiare. Termeni stiinti ARHAISME. REGIONALISME. CUVINTE POPULARE =~ esac aaa a teas mpl 1 fedeles (reg) = vas pentru transportul bucatelor; butoiag in care ffranil isi duc apa Ta efmp; nume de joc trtnese; poponet (reg.) ~ (adverb) ca un popdndau; in picioate, drept, nemiscat; Invait (reg) =tnvelit talger (pop.) = vas plat din care se mandncd, 2 jupaneasa (arh,) = nevasta sau viduva unbi boier; femeie de conditie social inalti; boieroaicd, cucoand, oamna; intarna (pop.) se inapoia, »3¢ intoarce; zavistie (erh.) gelozie, invidie, pizma, wil; a sparcui (ath giteg.) = a pone pe fuga, a sparge, »impragtia, a risipis lotru (anh. $i pop.) shat, 3. b) apiraturd = piedid, toc apat, pacar, fotfctis apelpisi ~aduee la disperare, a cxaspern aprod = dregitor al cui domnest, fecior de boi care slujea ta curtea domneascd, shujbas care plizea silile gi intrares publicd ta tribunale; arbaleta mi de arancat sAgeti sau proiectile; archebuzd- = arm medieval asemandtoare cu pusea; “> athondaric = claire sau parts ei intr-o mandstire pentru Gaspeft aPpagete = cog; ferestruick bahna = milagting; bai = Incurcturd, nece2, pri, vin 5. ¢) a balabini 1 RASPUNSUR! COMENTATE ~ fular lung de bumbac sau de ln; fisie lung Foosita ca sal 2 (se) deplasa intro parte gi in alta cu migear legdnate; vorba incurcati, amestecat; = dibuial, orbectiala; = pronuntic neciard, fia sir; =a bodogtni, a ciel; ‘ = om wredaie de compatimite; om lips de prsonaiat; ‘om bointvicios. ‘= haind bojereasca lungi de ceremonie; restaurant mi gi modest; = insultd adusd divinitay = pinzi coloraté $i lucioasd de eiptusits = spital, infirmerie, = care a dobandito situajie material bung} iscusit; = Invajat, = liniste, odin, = clopot; testament; i ‘acum doi ani; nitirdus verde. fing bizare, efuditenies i vale Buby ~~ Pose fem; tafe; a inceres a confirma; = atent, prudent, 161(CARMEN PAVEL, GRATIELA uwradene 10, n. 12, B vistiernic 05 infiera contig jungher ‘cocon dulama ‘gugiuman cista eneaz cenut ciortan ciovies cinbair ciubots ciurda ciut a clangini 14.) curbet acurdisi dajdie tiunos dorvig estat batman vistiemic stezaurar; | = monedi de argint, = (despre pr musta) a incepe si creased, a mis = baind loxoagi tung’; = pumnal, stile; = fecior de dma Frain domngasca si boicreascd de peradi, = cai de samur, te de bir care revenes unei persoane s2u uni t-o surmi plait la comun; breasla, meserie; gratuit pe care firanul fri pimant era obligat si o presteze in fplosul stpdnului mosiei; muncd, gratuita de Intrajutorere ite siteni, % '= conductor unui cnezat; pring rus; = curele fergcate cu plumb cu care se bicivia tn Rusia farist; bate cu enutul > crap de 1-4 kes = bufhija mica; cucuvea; naga ciovlicd; vas de lem ou dou toarte; hard; = cizmi; = cireada, tural de animale; muljime de cameni, cea’, ced = lucru flr valoare; om care nui bun de nimic; vitd care ‘musi bun de munca; (vit sau oyind) fra coarne; (vtl) cu coada tists = a lovi claa sii a toca des dingii in gurd (de frig, de fied); a trospi; a vorbi mereu; a se certa; barf’, calomnic; ~ cio, pls gr tan de pate ascuft. = venetic, sin; aayera,a Findus = bi, impoat; dunator acom; - cflugir misulans = desftare, incintare. ‘Ministrul pair; Ministrul de Finante; 1. sfetnic postelnic ‘lua cu anaséna bani nat a face nart Se pune in poara 1 face proagea aumbla tela a dormi bummben asta buzsiu 241 gisi bactul ‘amerge apostoleste 20 pasli da povod «lua pe cineva la refee {ard istov afilaaman de pripas pere harbuzesti ‘anu zice nici mare ada povod RASPUNSURI COMENTATE consilier, = secretarasistent personal =a hua cu fora; = bani pesin (in numerar); =adaexemplu; = ase impotrivi cuiva; = ase nipustis = a hoindris = adormi adn = asta bosumflat; =ada de buclue; = amerge pe jos. =a fugi; ada motiv; ~ a muastra cu asprime; ~ firdincetare; 2 fi in incurciturs = (despre copii care a fost fespre animal nies rtsit, despre animale) = pere zemoase = ami zice nimies da motiv. 18. b) richitar (pAdure de richitS), posip (nisip), piparus (ardei), ravac ee aie ), posip (nisip), piparus (ardel), ravac (miere), eee an 19. 1-b, 2-6 3-4, de, 5, 6-2 Be 24 36,44 5b, 6a.2 Ia, 2f, ed, he, Sec, 6b, bolegnigs a boncalui bondar borac borta bostan bindiu Duchiseals buclue = molima, epidemie;, (despre cerbi si vite) a mugi tare; inseetd mare care bizaie; = copil; = gaurd, groapa, scorbura, “© dovleac; {fig} eap; pepene verde; ‘an, fraged, minor. = invajare cu greuate; = situajie neplicut, necazs ‘s 163‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE bbuimaceals = ametire, nfucires buleandea Inain& veche, zdreang’ bulibas’ conducdtorl gatrei de jigani; bumb = nastute, 24. wh, bei, e4, dk, el, Em, g-n. 25.04, b-g,c-n, dem, el, Ep, a, ho, in, js. 26. a,j, beg, ci, doh, ef 27. ,Pe vremea aczea, polonezii se stranseser’ in diet, la Vargovia, pregatind oaste impotriva suedezului. Prinjul polone2 Zigmund, flind mostenitorul de drept al tathlai su loan, eu toate cd acesta era incl in vigil, a fost ales la tron de potonezi:” 28, ctsoaie = camer alsture alaturi (reg. fonetic); ‘aborac = vas; a strugi =acuria, asmulge, a disloca; mala = milai (reg. fonetic). 29, a)asiruta sala (din lat. ,saluto, are”); bb) nememic = strdin, pribeag, pripisit; co) euvint atv, ‘30, regionalisme fonetice = deste (degete); frace (frate); gios (jos); gioc (oe); sera (cart; nmi (niminsis regionalisme morfologice = 0 facut (a cut); $0 dus (5-4 dus) am fosirs (am fos). BNF, 2, 34, 6, Sa, Ge. 32. frafastic = oramente mirune i srdluitoare; fasoleala = fasoane; codealt; mofturis fistdcealt = perplexitate, ulate; esinar = ingrijtor de glint; hot de gainis bortas; uliul atinilor. 3B. lexical fonciiz __morfologie Togo (mare drepétor, cancer) Pretini au vinit hatraan (boierinsireinat cu comanda atunce ost au vinit Vistirnicul (mare dregaior 2 cupa fA ~ de visterie tri) pe sfetnicul Ginalt dregator cu care se, sfituie domnitorul) postelnic (mare boier care avea ta grij - 164 RASPUNSURI COMENTATE camera de dormit a domnitoruli gi organiza sudienje) rmazitt(detronat) cealma (turban) schimi-agn (comandanv/ofier tre) Pitjoale Fiposat Smotoci wb Papuyor Siparifa strier prostime precupeie ‘cles (al orien) = Telegar a Mos leremia nev ads epee aes {oale (haine) ~ 4 fuat mule foalé din térg. ponoase (consecinge neplteue) ~ Dupd ede afew, acum rebut s8 tag ‘toate ponoasele. ‘Wiguit (obosit) — Dupd o zi de munedi era vlguit racld (sicriu) ~ Dupa slujba, au cobords raela in pamént, padigah tan; : panevghenic fermen reverengios de adresare catre un boier; para = moneda turceasca; pan nobil polonez; a copil de cast; sfang = veche moneda austrincd; : voievod =domn; vvoroava = cuvint, vorbis, zavistie urd, aise duce bubul =a se duce vestea~/ a dus buhul ed este zgarcit. 2 Ingheja boon’ = a inghefa tare — Cind a intrat in casi era inghejat bon’. de-a busilea = pe brinci ~ Copilul a inceput sd meargé de-a busitea. ‘a tdcea chitie = ann vorbi deloc ~ Sidtea intr-un eolf si ticea mo N hitie, ~ ~ deméntuials = superficial —4 facut treabd de méntiiald, ~~ _ Aula a mori = a urla hung si trist ~ Se auzeau \cdinii urhind a * ‘mortiu. dor de duct ‘sor de pleeare —_L-a apueat un dor de ducd. ‘wee 165,CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 38, a a cea mocdnifa nicio iots ‘a puia caput cuiva a puroede de veste = a mu seoate niciun cuvant ~ Tacd.jl mocdnijat pune mana = deloc ~ Nu sila nici fots din lect = aimpuis capal ~ Mi-a puiar capul en vorbele Iu =a prinde de veste ~ A purces de veste cd va fi luar Ja oasie. bubaiu = instrument muzieal popular format dintr-o putinied , atgogifa suspenda un preot din functieVargasi (a prelucra pic ‘avi (sirugureYava (parte, tat) Dirac (steag foarte inaltybsiram (chef mare) bnar (lucctor la moneticia staului)~bisnar (povestitorYb8nat (triste, eiud, repro) == = beleag (parolay/beteag/belea (nccaz) 168 RASPUNSURI COMENTATE brudar (podaryvbrumar (luna noiembrie) cavas Gandarm turc)cavaf (cizmar) cinghie (harfa)cinie (porjelan) ‘compat (calcul, socotealaVcompus ‘onac (casa boieteasc§)/conar (creangi groasi) consiliu (sfat)/concili (adunare a reprezentanflorinaltului clereatolic) corsac (vulpe de step’)/corsar(pirat\cosac (trunehi de copac) ‘54, danie (donatieVdenic (slujbé religioast nocturna) defendor (acuzat)/defensor (aphritor) iat (testament)/dietd (regi) dijmar (persoana ce strangea dijmeley/aijmas (Iran iobag) rof (latifundiar maghiae)/grog (bauturd din rom, coniae si rachiu cu Himaie si pa fierbinte) abt (pesin, numerar — ines tia bawi hake/naft (petrol) opis (registru)ovis (strgie el boabe mari care se coace térziu) (boier care asigura eu piine curtea domneascd)pitan (pine mare de calitate proasta) prinos Comagiu/prisos (surplus) relega (a expulza)renega (a nega) urdie (mulfime)/urgie (nenorocire) vornic (mare dregitor)/voronic (plant& aromati vermifugi) volnie'voinic dificil 55. a tocmi oastea = a pune in ordine; ase birt = 2 ageza taba; ase giti=a se pregits de sirgu = in grabs a purcede =a metge; aprinde veste = a afl 2 invajat = a poruncit; sPetu Voda, punindu-si in ordine oastea la Briila, a plecat impreund cu tofi ‘boierif sai. $i cand a sosit la Galati, gi-a ayezat tablira pe malul apei. Aflind aceasta, Alexandru Voda si-a pregatit repede oastea, atita cét& avea, si a iesit fnaintes lui Petru Voda la Galafi. Dar acest lucru nu ica folosit la nimic deoarece, parisindu-l ai sti, a cdzut in mainile duymanului stu, Petru Voda, bare a poruncit in ‘Brabl s i se ta 56. arhaisme fonetice achaisme morfologice ahzisme lexicale ~ =chepchen, capac, ili, ugiumanCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 57. +Dativul adnomiinal este o construct sintactica athaicd (atribut substentival in dativ. 4) fecior vesttului = feciorul vesttulu ») stipan vieti = stapanul viet COMMIS = mare deeper in Moldova gi jn Tara Romineascd, in Eval Mediu, care evea in ots [ma Tr] sarcina’sa cait sf grajdurile cunii dommes, mo [t To [n | ‘precum si aprovizionarea cu forje. itt Teta fa Cite tite elite ty te 1] _ cient eee COPRE = mirar Ria [ati fots Bly taf fo te 60, [cn L[ctoqa |r fo lr SPREE] A\CORCOLI = a ing pea ml de cov seu SLC totes Tepe] cineva: 2 nasty 3. 10[r fatto lr 6 [tte left ]i fe Tt te ti tw te te FF. Dect ne raportm la epoca in care au fost scrise texte, observ of fn text Ubi Negrzz ehaismele ao finaliatesilstck(reeans atmosfera atic) in dap ce in textul lui Neculce, faptele de limba pe care noi le considerim athaice (prin "aportare a limba romana contemporana) eran uzuale, 62, fonetic mnorfologic lexical acestu fost-au jude Gudecatay aegrabu ospete ester (indeninatic, omoriia priceput) RASPUNSURI COMENTATE amintreles stiia nelenegu (activ) ‘ndivapta (indeparta) indarapta anu stiindu-se si rddiea NEOLOGISME i societitilor; secrete; organizirii; confteriitor; famanilor, misticilor; defintiv; idee; simpli; fundamentals. sacrul inclusiv: epuizat;revetafi; primele. St. ciferenta; sceneru; initiate; motival studit;eapitlele; precedente; situatia; ‘novicilor; initiatice; forma; monstru; marin 5. afimatis realizat; rept; s& se explic; ste justice, dogma; sistem; si se ‘efere;ilustrare; verificare, 66. flmele; miraculoese; participa; viziunile; titan; ib esenta; rol, inalogia; film; conditia; 87. fascinante; experenfle; crisalelor ineraleloe; minerale; transmisiei; electri- citi; crstale; reflect; refracté, 88. tectura; modern; vi funefii; nobile H examenele; sk ne informam; profesiune; implica 69. metode; diletantismului; precizim; ozifia; corespondente; preocupitile; spiti- wale; autentio; contemporane; confuai 70. perversitaten; liber Vieil; efor; evadare; incordeazs; intesificae; absurd, ‘compromiteri; neper . tir valor; paleotti eva; dertaen; misicd; vegetal, : in 11. prima; importanta; agricul ordin; relgios; animal:CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMIITRACHE 72, construofiile; megatitice; occidental; septentrionals; fascinea7s; secol; foto- srafie; ainiamentelor; wilitilor; gigantici 73, discutie in contradictoriu, cu mai multe capete: film poliist de diverse euler; consumare exagerati de alimente; cisitoit in acelas timp cu mai multe persone; care cunoaste mai multe fimbi; ca mai multe picioae, 74, cu mai mule sensuri; credingé tn mai multe divinity; care indeplineste funcfit Giferite; lpsit de curai; @ vicia mediul inconjurétor, umerii obrailor, producyie attistic8 banala; care are greutate. 176. echilibru intre mai multe forfe (cumpatare); pod improvizat peste 0 apa, din Drei legate intre ele; testturi din bumbac mercerizat; cantina pentra ofieri gi subofiteri; intrare monumental’, cu ancadrament bogat omamentat, la un edifict object considerat ca aducitor de roroc; galerie deschisi, sustinutl de o colonadi, de-a lungul unei cl8diri; baz de susfinere a unei statu, masini ete. 76. de dupa razboi; dupa cineva sau ceva; cuvant catrecittor Ja sfirgitul unei cA prea tarziu; adaos (ocazional) Ia o scrisoare; enunt exprimand un adevar fanda- ‘mental; publicat dupa moartea autorului; care se poate bea. 77. in mod virtual; aranjament muzical din fragmente extrase din opere; medi- ccamnent lichid care se ia in doze mici pe cale bucall; care urmireste aspectul practic; galerie Tntr-o mind; parte introductiva a unui diseues, a unei serieri ete; & ingliinfa in prealabil; lipsit de rezistenf, are depinde de voinfa cuiva; care actio- neazi cu o deasebiti atenfie. 7B. prosper ria i merge bine, infloritor; prostatic are patologid de total indferentS; depresie morals proteie care Is modifie& necontent forma; puncte * stedpungere @ unui organ eu um instrument ascutt; pentru a recolta un lichid in seop diagnosti punitiv are pediepsese; purpuri = materie colorati de un roy puseu ‘= manifestare brusca a une! stiri patologice; pusilanim = lipsit de cura putrid ‘descompumnere, paired 78, quasor biect cosmic extragalactic; rabat teiducere de pei, Donificatie; rabatebil care se poate rot in jurul nei axe; rabie = turbare; aracola racord 80, rechizitoriu arelega arecidiva areconcilia ‘a reconforta arecrimina recurenyt redingot® areflua 81, remake arenega radimentar rugos rupestru rustic 82, sects gnostic < gnosticism postmodern virulent monoteisme | oficianta < a oficia difuad < difue RASPUNSURI COMENTATE areorute; Tegitur, contact; eum de srs: = coloant vertebral; anormal dezvoltat, subjire (despre plrfi ale corpului). ~ expunere a procurorului intro instanga; acuzare ava; =a crite, = (despre o boald) a se manifesta din now dupa o vvindecare; =a (se) impica, a (se) pune din nou de acord; = (se) fotifics; a se imbarbata; a rispunde unoe scuzati repetitie; = haind barbateascd (neagra) de ceremonie cu poalele lungi; ™ (despre ape, lichide) a se revarsa inapoi = versiune noua a unui film; =a modifica, a schimba compozi 2 se lepdda de cineva, a abjura; primitiv, grosolan; aspra, zgranfuros; = caractere grafice in cele mai vechi alfabete germanice si scandinave; = (despre plante) care creste pe stinci; (despre picturi) executat pe perefi pesterilor; = de la tard, cdmpenese. 1 unui guver; ~ grup de adepti ai unei doctrine filozofice seu politice; = curent filosofico-religios, feprezentind un amesiee de dogme crestine, filosofie idealists gi concepfii_ orientale relgioase ‘care proclameu ‘deea unei cunoasteri mistce; care aparine epi de dup modernism violent (fig:); forma de regi care recunoajte exstenia nei singurediviitji; = sivargi un act public sau privat, <= rispindt,imprgtia, lipst de contur ear, 123‘CanMEN Pavel, GRATIELA | Dumrraacue ‘ectectism ~ imbinare mecanicd s unor idei, conceptii opuse; sistem de concepiii care fri a se tntemeia pe idei originale lege din diverse sisteme de gindire ‘cova ce pare mai adevarat; arbitrar Intamplator; ignar = ignorant, incult; religiozitate evlavie, pietate, practica = a pune in pracics, a profesa, 83. inopinata /inopinanta jurisconsult /juristconsult ‘redentism / iridentism filigeam /filigran, itinerar /intinerar cofigent /corient « apetent’/ apetinga tivident / dividend BA, a8; bel; 6-7; 42; €-3; 6; ged hes. 85. a8; b-7; 0-6; d-5; 045 3: g-2: bel. 86, 0-3; BS; oo; 6; O75 £8: gel; he2. 87, 3-2; b3; el; 4-5; 4; £7; B65 be BB, a6; 5; ok: 3; 7; £2; 8: Del 89.) princeps = prima editc a operei unui seriitor (clasi); a priva (Ge) lipsi de ceva necesar sau Ia care are dreptul; prizonier = captiv; prob = cinstit a proba dovedi; a proclama = a anunfe ceva ta mod solemn; a susfine; a (se) investi cu vn tt 90 a) procura = Imputemicire sorist, legalizati, prin care cineva poate actiona in nunele altcutva; procusta =a Jungi sat a scurta, dup imprejuriris prodig * tisipitor, cheltuitor, prodigios iesit din commun, extraordinar, profan ignorant, Isic; - a profera rest inur blesteme. 91.) profet = prezicstor; | Progrozi = previziune, antiipare a evolufii vitoare a fenomencior; progres lezvoltare ascendenti; 1 ! ‘RASPUNSURI COMENTATE promiscuitate = amestec cterogen de persoane; conviepuire in imoralitate; promontorit ie de uscat inalti si abrupta care inainteaz& in mare; prompt = care actioncaza repede gi la timp. 92.b) a propaga (se) rispndi; ¢ (se) populariza; Dropensiune = dispozitie natural care ceva; ropélis substanfi din polen prefucraté de albine; rota artea din fat @ unei naves proseris ~ care a fost scos de sub scutul legis ‘se prostema =a se inchina pana la pdmait. 93, a5 b-5; 6B; d-63 25 £45 wT; he. 94. 2-4 3b 95, 4-6; bel; 6-2; 96, a8; b-7; 06; 05; e4 £3; g-2; bel, 97. aura, bleu, dancing, diesel hn, design, laitmotiv, premis, 88. pick-up, outsider, weekend, show, shocking, shop, showbiz, shaker 88, talk-show, walkman, pop-corn, top-secret, porte-bonheur, toner, water-bslat 100. walkie-talkie, westem, whisky, wigwam, windsurfing, yankeu. 101, A fost o decizie aleatorie (intémplatosre) Era un individ blazat (plctisi, indiferent). Era un cabotin (preftent) ‘A fost judecat in contumacie (in lips. Era considerat de cei din jur un om decrepit (ramolit), A eludat (a evita, a ocolit)rispunsul la intrebare. Discursul siu a fost epatant (a impresionant puternic). AA fost exonerat (eliberat) de le plata unor daune materiale Posziile lui au un caracter gnomic (care confine maxime, sentinfe, reflect. ‘A fost acuzat de felonie (tridare) si condaminat la moarte, 102. a) sbracadabrant;b) amsftsion; c) balbutie; d) bardul; ©) aplomb; £) calambur, 8) blasfemie; h) cosmopoliti; i) curume; j) debusolat, 103. 2) analepst; b) bigot; c) bihebdomadar; a) catismatic; ) comprehensiv. ‘ consumptie; 8) deboga;h) dipsoman; i) adnota glosa; j) emers;k) git’, indoit; abject = dezgustitory-aiodiiy = riéinsemnat; a badina = striluci; chietudine = >; chiliasm = Alespari;frust= brat; eremit = sihastru, disjunet “108, abhora inseamna rautate/urdfinvidie > ‘ambera inseamnnd a se imbate/a se pict se situraCARMEN Pavel, GRATIELA DUMITRACHE 106, aferent de neinvins; fanguros 101. contumacie cade Inseamn’ fird gus! far miroslinvechit coutodaf@ insearnnd daratlardere/propria eualomnia inscarmn blasfemialdetimatt complezenginseamnnd plcerelprezen|W/amabiliate 4 dejuca inseamnd ase jucala desfacela 2idarnict a denuda inseamnd a negaia descoperia dealega discrepant inseamn& deceptielditerent§/nepotrivire legat; inestingibil = de neatins; apetentd = inclinafie; inexpugna sentimental; iginniat, aseptic = steriizar, distingete; fastidios * plicticos. = bray; decelar = absenta unui condamnat la judecats, axioma adevar admis ca real fir fi demonstrat; antidot ubstanti ce neutralizeaz® efectul unei otrivi; abscons = greu de infcles; aporie = incapacitate de e decide intre doud argumente contradic- tori adagi care confine maxime, sentinfe morale; alolalie = dificultate fn vorbire; hagiolatrie adorafe a sfingilor, deioya a face pe cineva si se dedes la desfiiu; ilaritate = explozic general de ris provocatd de ceva caraghios. 108. holdup = alae atmat cu seop de jeune; indexa = 8 modifica salaile th fumetie de un indice economic, evorum ‘adunace consultativl ce poate lua hotfrai; lobby ‘grup de persoane ce influenjeaz din afark hotérrile unui parlament; et ferent intre venturi gi cheltuiei 8) Salorile vor fi indexate incapind cu 2007. ») Ministrl Finanfelor a vorbit de existenja unui deficit mai mare de 2%, ©) Hofii au pus fa cale un holdup ce avea ca fntd masina ce transporta banii banc. @) Green Peace a fieut JoBby in favoarea votiii legit ew privire lz protectia medi nconjutor. 2) Senator sau intranit in evorum, lobi = lobby; fer-plet = fairplay; fdcbes = 3 mucha = know-how. 110. histrion este sinonim cu ipocrt grandilocvent este sinonim ex bombastic 176 RASPUNSURI COMENTATE {nganjabil ete sinonim cu de neschimbat licentos este sinonim cu neeuviinefosimoral locvace este sinonira cu vorbére clement este sinonim eu indurate decrepit este sinonim cu ramolit conciiat este sinonim cu intrdtat ebulife este sinonim cu efervescenta ‘ngenuitare este sinonim cu naiv/natura IN, 2) eleyie ~ poezic inveare domind sentimental de melaiicolie! b) exfemism = cavant care inlocuieste in vorbite/seris un alt cuvant desem- nnd ceva neplicut " ©} echivoe = care poate fi interpretat In mai multe feluri 4@) consternare = a provoca nedumerire si mahnie ©) oleptomanie = iepuls ixezistibil de a Tura : = 8 beotism = lips de preocupiri intelectuale —- 8) catafaie = postament pe care se ageaz8 sicriul h) chiromant = ghicitor in palma ‘N12. a) Drogurile dau dependents (adictie). 1 ») Elsa acomodat (s-a adapta) Ia conitile dae ) Steagal are in central lui o pajura (avila. 4) Sub copil era bueat de panzl (alec. 4) Asistenta auns ex doctore (badjonar) rana, hy Avea multe tipsuri (lacune) in cunogtinjle pe care ar fi trebuit s& te obindeasct in licew, 113. inefabit = de necxprimat; ingenios = tndeménatic; intrica - a se incurca; inveterat = vicios; infailibl = perfect; intrepid = cutezStor; ingrat = nerecunoseator; ipocrit = preficut;insidios ~ perf; infamie = ticslosie. 114. cambrat = indoit; chietudine = Finigte; cavernd = pester; chitiasm = mile. narism; eoabi aso = alburn; coagul comizerai acord; a conjura itor, corrigenda = erat; conviv = comesean; coprofag = scatofag; Gebulona = degurubs; debusolat = delibera = a examina; deconectat = relaxat; dezgust~ repulse; disjunet = desparjt; a deesta neinjlegere i 115. a) ht (agar de top) . ») embargo (interzcerea importulu ia expotulul) =<. ©) look (nfiisare) Peg «feedback (Intoateere,revenire)” ¢) fan (admiratorentuziast al unei vedete)CARMEN PaVEL, GRATIELA DUMITRACHE 116. a) Eliade a elaborat tora sacral asus (camuflat) in profan. b) Era destul de naiv (credul) dac& credea ceea ce ii spune. ©) Era mgulit(fNatat) de favoarea fut 4) Piciorul i-a fost tiat (amputat). ©} Legea a fost anulatd (abolits, abrogata. 1. RASPUNSURI COMENTATE APRESA =a apisa, a comprima PRIMUS = lampa de gitit care foloseste iz EZ] tpt combusibit henzina sau petrol = ansambiu de studii, consultaii, sugest unitate economicd le poste soli informatii pe care 0 ita si primi in probleme de Fcc! prin care se consiaté dreptul ereditorului de a primi o Faformt de monopo! care subordoneazs diferte unitéti prin ontolul partisipanilor de citreo societate anonima pe aefuni uit Paronim: cazual (cu un caracter intimplitor) pparonim: legic (conform legilot) 117, curajos= rev; pesterd = cavern’; ‘.umbri eclipse; imprejurare = circumstantg; virsti= ete; ' spalare = lava “ ici - LP Ta dificil ) fa fete 3.11 tm fu fw 4[M fi tna Ee PRECIS = determinat, exact, fix 618 [ffi Td 123. corner ‘addenda consulting organizare; creane ‘sum de bani de In debtor, holding PREFICE = bocitoare toemite pentru a plinge mori advertising = publicitate, boom = avint economic; acquis 1A. olin antonim: dusman, edversar pparonim: alias (zis gi) cawal- PRERIE = regiune de stepi din logic sinonim: rajional ‘America de Nord shy anton robil sinonim: generos, ales, mérinimos, v antonim: ignobil Gosnie, abject) Paronim: pubil (care este la vrsta Ta care se poate cAsitori) ~‘CARMEN Pavet, GRATIELA DUMITRACHE calm + sinonim: lnigtt stpénit, cumpanit antonim: fucios, alarmat paronim: calp (despre monede -fals) 125. a abnega, a aboli, abstinent, acuitate, a acuza, @ adula, acont, anahoret, analog, androgi, apor, ari, troce, ambiant, amfibolie, anfitvion, a amput, ase ambets, belicos, bono 126. abomninatiune, abnorm, acerb, alocutor, apt, autodafé, cabotin, eadue, a catomnia/a denigea, candid, carina, casant, clamoros, clavir, a se coagula, a colecta, coliziune, a se colmata, complezent’, a comuta, a concede, concesie, eoncis, a consilia, aconspira, a constringe, cord, credul, a decema, deci, a declera, decrepit, 8 dejuca, a denuda, a deshuma, a devaloriza, a dezice, deviderat, deziluzie, « dezola, a dezonora, discrepant, 2 disemina, 9 disculpa, a disipa, doleantd, a dota, a dubita, - WI. accede + sinonim: a tinde (etre ceva) Antoni: a cidea pparonim: abeede (a se transforma in abees) avers = sinonim: fof antonim: revers pparonim: advers (contrar, opus) courts + sinonim: pricing antonim: efect paronim: claw confirma + sinonim: a recunoaste antonim: a infirma, a nega paronim: conforma potent + sinonim: viel antonim: impotent paroniim: petent (petifionat) 128, infiorator = abominabil; tinerese = juvenil; macel = carnaj; linigte = chietu- dine; scrin = comoda; condaranat = damnat; strélucitor = eclatant; ho} = tripon; impermeabil = Fulgari, 129, fra brand = soutire de taxe vamale pentra importuris seared oo frandare = act de rea-credinff avind drept scop profitul material = de pe urma atingerii drepturitor altuia; acfiunea de a sustrage o suma prin iageldciune; audit = control; adget = mtruntis ingenios cu folos practic; 180 RASPUNSURI COMENTATE golaveraj = raportul dintre goturile marcate gi cele primite; high-life = inalta societate; goalkeeper = portar la fotbal 130. Discursul stu a fost un exemplu de brevilpeventi (vorbire concist), Avea atitudinea unui om blazat (plictisit) Prin edictal lege, act, decret) de la Mediolanum s-a hotirat arderea credin- ciosior. Congresul s-2 desfagurat sub egida (Indrumarea, ingriires). Ministerulu » Ccltari Avoa o stare letargica (apatie, lentoare). [ea rispuns insolent (obraznic) la intrebarea pe care i-a pus-o, ‘Desi examenul se apropia el era indolent (nepasstor). Era un om infatuat (ingimfat). 131. Se seriu aga cum se pronunfé: go, ofside, meci,fotbal, dribting, hent, shit 132. sandvici/eendvis piue/pire/pireu saemyurst/eremvust lebielebsrvurst chebapiehebab rmilkseiker/milkshaker coktail/cocteil ‘maghiran/mighiran 133, 2) arispnd vesti fase = a colporta b) care poate fi spilat= lavabil )a std fa mintea cuiva anumite idei =a inocula #) atrage 0 conshuzie generals din mai multe fapte partculare = a nfera «)compus din elements eterogene= hibrid ARGOU S$! EXPRESII FAMILIARE a Simpl simply 134, macarencar = definut care si-a tnceput pedeapsa inainte de varsta smajoratlui; smacaronar = italian; magnet (in argoulhotilor de buzunare) mands nights, ov =o persona: import (imbajul Tumi nteitope) sc Sie infsctor care ridicd mari robleme organelor de plies maidanez lenumite generic pent edini gi psici vagaboande: amas > (peiorati) persoand foarte utd; persoand care imits eal prosttuara; Cimbajel lumi intrlope)serviet, mandea 1 sg jigineste) persoana de fat, eu; 181CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITAAGHE mangleala = fun, howe; marae bani | ards Pata; | tm 7 eine o person cir preaeiespttoar; met CRISS a gud omeneac adi | 138. mcen = (pou fdlescnfion acre bins smioar (dolescenti) adolescents; migculatic rmasinafe,intiga: ~ moard galbent (in argotlhofilor de buzunare) ceas de aur; moarica pasiunii = chilofi de dam grosi, cu picior; mele frie: GtegeotO Bae suet <{tnargol ford ornare) petmoncs rol {Geo fame writ oo ape eee) de past calitate, uzat; (despre situafii) cu urméri nefaste; ‘nag ‘controlar de bilete in transportul feroviar; Parana {Guy tac ome tr ar Papaneesh =e (tra) met ni de sta. 136, negrocalmin = (limbajpl definufilor) baston de eauciue din dotacea gedtenil remaizsopenit "nemeipbeit omidbil Cen timb yl fant inteones infactor renumit gf foarte pericalos;| etnias Prout eio argent cent timeless planar {Graal oor ce banat) plo: paper fone bed iico/fardathexcesiv; patalana ™ (pion) ceria de std; bajul i interop) conse peal tt Sie Fora Cr aul hotoe de taznsre) poset de dams de Sins else, carn oe Se emoat scoped © inchizdfoare formati din dou’ bucati metalice care se tec un ont aha 131.3) — Last, Trean, spune} moale staostel, gi se intooea iar spre ei Merge marafetul?” (banul)) a chee 'b) (...) Haide-ncoace, c& am gu gustele mele...” {aranjamente) “ ©) —Sesuul, sticks” (gas, bergen de strat) . d) Starostele igi imbriicd baipe gi bohoti de moliciunea lui.” (gef al unei bande de hoj) >) Manglitorul a adulmecat.” fhopul) I | ‘RASPUNSURI COMENTATE 1) Da ce~o avea ucenieu, cli eagiolit rau, + Clind te mai vid, eucoani,c¥ tare mai 4) Nu rid, mince-}-ag ocarinal” (gure) ‘Ds Uscheali, cd ne priponeste!" (Fugit, aresteazA) 4). Ceilalt doi au scos sisuile (cujitele) 15) .— Te-asntors pe pitt oafs aia, Nicule!” (prostituatd) 1) 4(.-) Nune era noua bine la cAldurios, eu molanul pe mas?” (vinul) 1m) Gua, c@ da benge-n voi! (dracul} (bof incepator, suparat) sucart.”(frumoasa) 1) »-— Sunt Ia gros.” (inchisoare) 138. absolvent = hof cu o singuré condamnare Ia activ, abfibild = ho} mirunt, shinar, acadea = prostituata iefting, academic = cazier bogat, a agija = a fura, alonjar = ho} de buzunare, alpinist = hot de apartamente,eaiafa~ hot eu vechitne, caimacan = bignifar, cancelarie = sediul politi, cli urme lsate la locul infrae- fiunii, excursionist = hot cate isi schimba mereu raza de acfiune, autobiografie ~ cazier judiciar. 138, agarici = om prost; aragaz = bit grisu; @ avea o lampii ars, a avea iti pe ‘reier =a fi nebun; a-o da din fundul trigjului = a lovi pe cineva cu tonté puterea; # da o dumil a face o gluma prosst, a prelua un citat sau o poanté dela altcineva 51.0 prezenta drept original; a drincui = a bea alcool; eject = pleacd; ase face de bafta = a se compromite; fumiclub = WC sau at loc unde se adund elevii in reoreajie pentra a fuma; a se lipi ca asfaltul de flegma = a urmati pe cineva cu insisten(a; bengos = excelent, formidabil, grozav 40. ca face pe cineva cu ou g ew ofet (a musta pe cineva adrestndui inj). (At. 2 face curienie = a caytiga tote probele, punctee,trofeele unel competi; a face sandvig = a imobiliza un adversar prinzandul Ia mijloe; a face tuga =a f jucitor de rezervi; a fura din cagcaval = e nu pista distana dicta de arbitra; Jantern rosie ) Casa/imobilulNocuintaltidirea/domiciiu!adaposteste birouril firme, ©) A fost intrebat care este casa/imobiluVlocuinf/clidirea/domiciiul stabil cind se afi in far. 9) A intrat in caso/imobiluVMocuinfalcladirea/domicilil lui Dumnezeu. 25, Aven o valizA/geamantan diplomatic(®. Prefers laptele acrwbitut, [La cerut bani acri/batuti (in numerar), A fost omorfvlichidat de un necunoscut A fost omoriiichidat de o magin 2.0), 0), d). 27. 2), b), ), d). 28, 2) proaspat; b) nesérati; c) nesiratd; d) fummos, deigut, blind; e) parfumat; 9 melodios; g) blindd, potolté, calda; h) estompats, pals; i) linigtt, odihnitor, J) moderat; k) plicut8, mingaietoare. 23. a) glas; b) limba; ©) voce, plas; d)liabaj 30. tedsté = craniu, cSpan, dovieac, tirtcuty, bostan; We = cuget, gindire, cugetare, judecet, rafionament, memories ‘etsoant = om, individ, ins; ~ cfpetenie, tab, comandant; Inceput = frante; a 191CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ccapit = sfarsit, final, terminate, extremitate; 31. adiere ~ boare, suflare, suflu, und; benevol = facultativ, nesilit, voluntar, a dejuca =a zadirni encomion = laud, elogiu. 32, a) S-a oprit la umbra unui copaetarhore/pom. 1) Era un arbore/copacinom fructifer. ©) Fa aledtuit arhorele/copecul/pomnl genealogic 4) A immpodobit arborele/eopactl/pommul de iama | «) fnaintea cortegiulu funerar mergea cineva cu arborele/eopacul/pormul mortuhi 33.a),b), ),e). 34.2) El acgnutfeersit o portie de mancare in pls ') Cerft/corsea din poarti-n poartt. ©) A cenuicersit si fie primit fn audienta ) sMerea cerem/cersim viefi ani multi asa-n neste.” ©) Ochi lui cerequ/cergeau indurare, 35, a) pacoste, b) buclue, e) necazuri, supBrari 36.b). ©), &),€) 1.37.8), a), 0). 38. a) Am constatat c8 am fost amagiti/inselat/ispiit ademeniti a e&ntar bb) Nu cred cf auzul mf ispitestelademencste/amigeste/ingald. ©) M-am simit ademenit8/isptiti/emigit/ingelaté de propunerea li. ©) L-a ademeniVispitivamigivingelat atunci cand i-a promis cf va pleca, #) M-an lisot ademenitVispitili/amagita/iuselatd de vorbele lui, 39. a) a apucd, a prinde; b)a achizijiona; c) 2 imprurmuta; d) a fara; 6) a cucedi; fa extrage, a scoate; 8) a rapi; h) a confisca; i) a se cisitori, 40, Exist dows tipusi de relic semamtid: . Sinonimie: acerb = invergunat,necratitor, virulent, aspru, dur, sercasi dantonimie: a adduga + a lua, a reduce, a scAdes, ata, a omit. 41, a macula, magic, magnific, maiestat ‘manager, a manevra a majora, maladie, malign, malifios, 192 es RASPUNSURI COMENTATE 42, mane, manierat, manierd, manifest, marcant, meri, a martela, mertir, martial rmasséera, mascaradl, a mastica, maginatie. 43, matiasa, matur, maxilar, meandru, a medi, medicament, mediocra, meditativ, ‘mediu, mefient, melancolic, melanj, melodie, menada, 44. mensual, mentor, mercur, a merita, mes, meschin, meticulos, miasma, ‘minutios, miraculos, misiva, misiume, a mixe, mizer, mod, moderat, modern, 45. a molesta, monahal, monarb, moned, monstruos, morbid, muabil, munificent, ‘murmur, mutatc, neiv, a nara, nativ. 46, neturalefe, 2 naviga, neant, neavenit, necesar, neconcordant, nedemn, nefac Vorabil, a nega, neglijent, neofit, net, a neut 41. nex, nipon, niga, nociv, noctambul, nomad, nongalant, normal, # nota, notoriu, novator, nud, nurs, nutriment. 48. obedient, obiect, obli, obligat, oblong, cbscen, obscur, obsecvios, obstacol, a bstacula, a Se obstina, a obstrua, a obtenebge,obtuzitate, a objine, ocazie 49, odorific, a ofensa, a ofer, oftands, oliv, ombilie, a omite, onest, onorari, opinie, oportun, 6 opresa, a opta, opulentd, ordinar. 50, a organiza, orgie, orgolios, orb, origine, a oripila, a oma, osptalir, iu, ase oxida, Bi) toate, ‘2. a asculta = a trage cu urechea (a asculta pe furs). x: Asculta linistea nopti, Asculte/rages eu urechea la discutia lor 53. Sunt sinonime doar in primul context. ,Molim&” are 0 ci (Gimbsj populsr/famitias) sia fost inlocni, in limba literar, cu epidemie”. ,.Molima” ‘poate apizea doar in contextele referitoare la oameni, animale, in timp ce yepidemie” apare doar in contexte referitoare la oameni, pentru animale existind um alt nealogism ~ epizootic. ‘54, Desteptule,te-am pacilit!(ironie) Prostul, te-am plcdlit 56, exil = surghiun; lexie = vocabular; fular = sal; criminal = ucigag; dal antrax; cuvant = discurs; a expedia = a trimite; destoinie = priceput, fermitate = blo; apias~ vest. , ters, brut, natural, neprelucrat,simplu, rudimentar; sexprimabil, inefabil, langoare = apatie, moleseala; frondi = opozitc, rizvrtire; cpigon = urmas, succesor.CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ANTONIME eer een tea plu ___ 57, a) minoritayi ¢ majoritayi b) mare # mica ©) materiale ¢ materiale! ° natn ven e) maxima # minima infinit magi 8) marie ¢ decadenys bh) maritath # celibatara |) mamurisea # ageundea Dmerit defect 1) moartea #nemurirea miletv mete ine fn) moral # imoral 1m) modest + infatuat ©) modestie # vanitate 58. a) a degerta, a (sc) disocia, a diversifica, melancolic, vremelnicie, defect, mutiateral, numan,nicicénd, os 59, absolut # relat, adept + pocinic; belgug + mizeries a capta # a reflecta; credincios# ateu; amie» ina 60. 1) infidel, necredincios; 2) ateu; 3) blestematd; 4) obtuza; 5) bont; 6) tocit; 7) scumpii; 8) fals, gresit; 9) injust, presi, t,o) respns-o;b) faa «) sees; d) text e)depacte; 6 indibepting;g) interior, I) Brat nce holes ‘burlag;j)criticat, blamat; k)certat 1) striata, 682. negru, riu, induntru, vine. 63, c). 64 b. 2 Seance rae et ee c) In text fiterele clare alternau cu unele confiuze/neclare/tulburi/sterse. a Aslaiteedtemsticcsamercs ¢) Gandirea lui Mihai se irevedea a fi clara, si nu confizVneclar’/talbuc ce 0 SaaS a nse 6, iute # agale, ince, lent, lin, molatic, domol, calm, due. framos 4 uri oii idol, st 57. a) dezaprobat,b) negi,c)respins-o. 68,4), 68, a), ©), €), €),, g). 70.4) bland, b) moale,c)neted, 194 RASPUNSURI COMENTATE mediu _ oo me 71 a deceda, mortlitae, atfcal, disperare, inutil, hazard, ignobil, anormal, subiectv, a dechéra, Freutatv,eterogen,neonest,pesimism, mizer,anahie(haos), oceident 72. belicos, infer, general, impartaitae,efemeritat, imperfect, provizoru, inte 2s dczagreabil, negativ, a succeda, posterior, confi, tardiv, sueceson, deseom, siderat, absent, adversar, deficit, public, steril, paguba, supertic conservator (retrdgrad),stibiciune, be 62; dT: 03; 2556-65 044: 7; 3; TS. a5; bol; 0-8; 7; © £93 83; bo; 10,2 16. ei *religios,ilav # uscat, ingiduit + interzs, grandoare # decaden(S, grabs ¢ intrziere, emana # absorbi, cerere# ofert. Era o persoand laic/reigioasi, Rufcle erau jilaveluscate, a fost ingiduiti’ interzisd intrares, Peste tot era vizibits grandoarea/decadenja. Era in inversion! {ess mereu, Noxele era emanate in stmosfer,Piaja s€ modified mereu it funcic de cerere gi ofert, 77. a) Prietenul ne numérd cusururle, dusmanul calitaie, ») Fina pentra prjiturd este suficient, dar laptele este insuficient. ©) Voi verifica daca ceea ce faci este legal. Daca este ilega, vei ft inchi ©) In cazul lui a fost o decizie favorabilt, dar pentru Maria a fost una defer vorabil, ©) acd pentrs el este un avantaj pentru loans este un dezavnta 78. a), b) ~ neadevie = ceva nu este conform cu adevirul; ~ minciuna = presupune ,intenjie deneturati incorect = ceva nu corespunde regulilor; ~ sresit = presupune existenfa uni abatery, ha) 79, a) tulbure; b) nectar; ¢) confuz; d) innorat, 80. c) 81, b), 82, c). B3, a) nefolositer;b) inutile) déunator. 4 Nefolositor si nui sunt sinonime perfect. fn general, nut, neologism, este fr tecvent pus in telatie cu ui, tot neologism, Difrenfe de sens apa, apador inte primi do termeni care airmé c& un lucru mu ese bun pentru eeve 3) ulna care afin’ c& face ri, 85. fon este un birbat inalt faf6 de Geor inaltul_cerului si de acolo I-a adus jos. {nCarmen PaveL, GRATIELA DUMITRACHE ‘sunete inate, iar altele grave, Aven de ales intre pantofi eu tocuri inate sau jouse, La simpozionut de anul acesta uncle Iucr8ti prezentate au fost de un inalt nivel stinjfic, in timp ce altele au avut un nivel sotza. 86, a) Dimineata se ceart gi pind seara se impact, 'b) Intre ef exista 6 compatibilitate vidit la nivelul gindiri, dar ca temperament rau necompatibili.(corect incompatibil, ©) Opinile Jor erau convergente pln’ Ta un punet, dup care eran total neconvergente. (carect divergente) 4) Perioaslet de grandoare -a urmat dectderea,(coreetcdecademta)~ €) Aves um pas grabit, dar ex rougea sil tempereze. (corect domoleascd) £) Spre deosebire de fratele su care era insolent, el era ul 4) Ceea ce spunea, pentra unii era inteligibil, in timp ce pentru mine era ininte- ligibi 1) Unil spuneau c& este Timbut, dar mie mi se parea taut i) Libertatca a fost cistigata: dup ani inttegi de supunere. (cotect oprintare, robie) 87. ) potolit; b) inviorat; c) gras; d crud; ) indecis. difici £88, 2) Unde nui cap, vai de picloare, 'b) Seftin la find, ump la tate ©) Pentre uni mun’, pentru ali chums, 89. a) Cap si picioare mu se opun in limba roméni. Sensul iny ‘extremitate superioari (cep) care se opune extremitifi:infeioare (picioare). Desi ru aceasta este trisitura de sens care sti Ia baza opozitie, ea este oarecum implicatd, ,Cap” are gi sensul de ,infelepciune" in timp ce ,picioare” acceseazA un sens abstract de ,bazA care susfine ceva”. Opozitia care se realizeaz& fn enun} este pr contextual ') Opozitia dintre find si tirdje este doar contextuald. Sensurile lor nu sunt cele concrete. Opozitia se stabileste Ia nivel conotaiv intre ,ceea ce este valoros” si 0¢ea ce este lipst de valoare” ©) Opozitia se stabileste la nivel eonotativ: mumé = bun, bland; ciuma = rin, 90. i) in loc sa calce-drept, a edlcat strémb. 1b) near doa pcr Get, na gesting. 6) In foc deo judecatdcreapt, ant prt de una nedeapt. d) {n foc sé o ia drept tnainte, a acolit. €) In Toe st mang dept, merge Incovoiat (coco. 196 ‘RASPUNSURI COMENTATE 31, ,(..) constiins tui Eminescu, ohosit, mai lupt c&t8va vreme impotriva agaltu: {uj tumult al imaginatie ce voias& rupd 2igazul rtiuni.” Jn fregmentul dat se afin relatie de opozitietermenii |. obosit + tunzuttos Discutie: obosit are ca antonim consacrat pe odihnit, agadar opozitia dintre bos si tumult se poate face dacd avem in vedere deplasdrile de sens. Conform DEX: obosit = ostenit, istovit, fick puteretumultos = agitatie, zgomot0s, (fig) insufleyit, 2. asalt# 2agaz Acceasi situatie ea mai sus, Conform DEX: sselt ~ atae decisiv pentru ccucerite unui obiectiv/zignz = stavilar, bara, (fig) opreise,piedicd. 3. imaginatie + ratiune Conform DEX: imaginatie inchipuire, fantezie/rajiune = gndire logics. 92. inger + demon; viaji + moarte; a iosi # a intra; fraged + tare pot fi considerate antonime prin deplasare de sexs. Conform DEX: fraged = (dp. finfe) tina, gingas, plapand; tare = (dp. fiinfe) care are forfi sau rezistenté fizie’, voinic, robust viguros. 83, hertate + captvitere, subfugare, dependent, constrdngere; porechea , liber- late *dependenta este mai putin floste, deoarece «dependenta” are ca amtonim pe windependensa 1) Unele pase tise in ibertate, altel fn eaptvitate t)Inunele (ri, amen in loc deliberate, au parte oar de subjugare. ) Nua slut ce est iberttea finde a tat doar in constingeri. inceput w fers, nal 2) Asta a film de I inceput pan la sarivfinal. acreste 2a scidea, a desereste 2) Copitl ees, iar bata desrese. ‘b) In loc sé-i ereasca banii din cont, i-au sclizut. 94, a) prin rac te: curat # murdar; a inlanjui + a elibera; a adiuga # a Impristi; efemer # vesnic; eacofonie + eufonie; filantrop + mizantrop; comun # Aiferit; exclusiv # inch ») prin inlocuitea prefixului existent cu unul nou: a Tnoreli # a descrefi; a Iimpituri a despaturi impiedica a despediea «destin a reinfin ©) prin prefix: curt # neva abl bil; favorabil + nefavorabilcoeent + ncoerent just neu nut lope lope ope ie a debCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE omoNIME sae eres imply Simpl 95. ) nit zeit, fats frumoast; nimf& = form’ de metamorfoz8 a unor inseste; noua = ereat de curind; nous = numeral cardinal; - nod = loc in care se lea dou fire; nod = loc de intersecje a mai multore&i de comuncafie; ‘od = proemineni pe trunchiul unui arbore; nod = articulajie, incheieturs (a depetelor); nod = unitate de misurd pentru viteza navelo, obiectiv = vezi exerciiul nr. 100. 96. 8) Este decal nosru ») S-aureat pe un del ©) Na sin deel ce-inrebase 4) Bl ea de fei din Constanta, ©) Cel mai bun sh cfgtige 1) Vom merge alas. ) © alt dati nu mai stu 4) Bincineles ef vou f acolo. i) Sper cd m-am ficut bine intel, mediu 97, Am fost la magazin s& cumpar pline. Am cumpirat de Ta chiogcul de ziore mogazinul cu iaforma}isinjitce {Ema nl dest Mihai A toss pinta cx mil 1 dare mat (= fea regional) Sunt nascut in luna mai. . La fabricarea painii se foloseste maid, Civilizajia mdia cunostea roata. ‘Ae 18 ani, este major. A cero permisie de la plutoniertlonajor. li pticea sl aseulte manele, Pea aot nasi, acinatimanaee (mance) Manifest romantismalui romanese a fost ntroductia” la Dacia literara”. $a ‘exprimat manifest nemulfumirea. os Fal de ea igi manyestasimpata, De ziua lo, munstrii manyesteas 12 porn avout azfent mage, fr mone aa ck DOOM, pilot de Formula 1 objinut un timp record 198 RASPUNSURI COMENTATE $8. Am primit manualu! do chimic. Seaunel a fost confectionat manual url fost marcer. Aparitia tiparului a marcat un progres. Fotbalistul a marcat loud gor. ‘Au organizat un mary de protest. Mars, Azor! Ca partida de sah Ie facut mat. Vaza era confectionalé din stcl& mad ‘Aps.a iit din marca. Sa intors la mated in sat (loc de nastere), A seas pest din mated (parte a ndvodului). Matca e mai mare decat albinele lwordtoare. A ruptbiletele din matca (cote). ‘A sadit un mar. Sear, obisnuis sf maninceedte un mar, Maral lui Adam" este © proeminentl a zgarciulu tridian, vizibilé la bisbati, ‘ka oferit un marfigor, simbol al primaveri, La wmrtgor", elcul face parte din increngatura molustelor. Melcul consitue parce oso Inbirintlat wrechit interne. Mefeu! au mai transmite migearea de rolajc Gaese nism). Imartie este numit& popular 88. Era cel mai mic din clas. Am méncat numai un mic, flinde& era foarte con dimentat, Mam opt la mifocul drumului. Din cauza efortului, ma durea mifiocul, Pentru "a pboaih a elid oa mc Er pst de mace (aver, ban Din mind se extrigea c&rbune. In timpul rdzboiulti, terenul er plin de mine, ‘Avea‘ mind de om dstus. .Mind” era 0 veche moneda greceascd, ‘A montatteava la robinet. A monta un spectacol de pantomisa {Lea morta impotciva lui Radu. (a aja) Taurul a mont vac, (afecundel) Fresca avea motive florale. N-ai motiv site super, in ,Bolero-ul” lui Ravel se ‘pct obsesiv un anumit motv. fa lirica eminesciana, un motty inant este aeelg af fejul” jiuschiul crest tn loci umbroase, La sirituré sia incordat mugchiipisioa- relor. Deoarece era mur, se injelegeau prin seme. Eu mut scaunul Resi se tag din neamul sl. (seminjie) Era ream eu mine (rudd), Nu vic, ‘nea. (adverb reg, fm, = deloc) 100.) 101), 102, 2) 103, inscrsfnscris 8) A dat tnscris o& pu va veni ) Mica rispans ia scrs, dlesigur/de sigur 4) Desigur 68 va ven. : b)De sigur ce era, arefuzat el dea examen. + deplindde pin 4) Eminescu a fost socott omul deplin a cult _ b)De plin ce era, butoiul didea pe afar. we utCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE deoparte/de 0 parte 2) La luat deoparte gi i-a spus ce eredea despre el 1 b) Deo parte gi de alta drurmului erau oameni 104. a) Tinea Ia canonul bisericese. ') Vinul te infeapa ugor Ja limba, ©) Era florar din tati-n fi @) liplaces 38 joace gout ©) Elda rute 8) A fost odlcar de bot 2) Isi supunea trupul unui canon in 1) fi plicea si ingepe i), Sea ingeparinc-un ghimpe. 4) S-au descureat cu fondutile pe plan focal 1) A deschis un focal foarte cochet 1), Marea forma Is firm un golf ! 1a) De efind se operase mu mai clea bine, 108. buf | 4) S-a auzit buf (interjectie) | ») A fost lao comedie cu caracter buf. (adjectiv) atagat 2) Timbrat atagat scrisori nu avea valosrea corespunzitoare. (adjectiv) ) A fost mumitatagat cultural la Roma. (substantiv) gol 8) Compul gol fi provocs repul ') Intre vagoane era un gol. (substantiv) ) Au dat un gol in poart, (substantiv) als 8) Era un om fals.(adjectiv) ') A comis um fals tn act, (substantiy) (adiectiv) Ln 2) A prins un tn, (Gubstantiv) ') Bra un drum tin. (adjectiv) 106.) 107. ,Odati un boier mergea eu jiganul su de cass pe un drum steam, La @ cotitura se-nténese eu un gir de care foarte impovérate (..).” +) Odaté din calendar este gresitt (ubstantiv) ~ <) Else i pe cap. (verb regional eu sensul de se spala”) La este o noid muzicala (sibstantiv) Jorg la pial. (prepozitie) | “W0B,o) L-aiertat 0 dats de dow’ ori dar treia ard Fa pedepsit. (numeral): | RASPUNSURI COMENTATE 1) 0” este a optsprezecea literd a alfabetulu, (substa 8) O! Ce bine cf te vad! (interjectie) 1h) Nu stiu care va veni prim, (pronume relativ) ') Care urmeazi? (pronume interogativ) J) Pesdrum treceau mai multe care, (substantiv) 108. asimila, lund, fast, exemplar, diplomat. 110. a) Organismal lui asimifeaz’ tot. (verb) ) Populafile cucerite on fost ulterior asimilate. (verb) ©) Asinifa foarte repeds. ecea vei spaneau profesor. (verb) 6) A fc curat lund. (adjectiv) ©) Luna apacuse deja, (substantiv) ) Apriie este a patra fund a anului.(adjectiv) 8) Petrecerea a fost de un fas exorbitant, (substaitiv) 1) Eta o 2i fast (adjectiv) i) A prins un exemplar frumios de peste. J). Avea un comportament exemplar. (adjectiv) 1k) Bra diplomat de cariera. (substantiv) 1) Avea un diplomat, (substantiv) 1m) A primit titlul de inginer diplomat. (adjectiv) T.cale = haste, fenomen lingvistic; Jigurs = migoasi gi poziti, chi articol = parte gramaticala, expunere scrist, obiect de comer, diviziune dint-un act normativ; : achta ~ a declar pe cineva nevinovat, «lai © obligate financiard sau morala, et ~ pichete —+ subunitate militard destinatd si asigure siguranta ‘nupetor in timpul marsului; pichet- picheyi —> pirug care se infige in pimént pentru a marca un traseu; Omonimie partiald = cuvintele nu sunt identice din punet de vedere formal in Intreage lor paradigm’ 113.) ex as - pas ~» mijeiri pe care le fac picioaele fn mers; wet as - pasuri— distantadintre ti din eonseeutviaiuneirofiingte."- . 114. a) ex ~rigi — specie de mamifer silbati, camivor; tis -risuri “> actiunes de a rade gi rezultatul eiCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE M15. a)ex spor - spori~+ organ microscopic de tamulire la sporozcare spor sporuri + randament, abundenta, adaos 116, Pentru banche, am mai adus doul mese, Masele au manifesta pe siadion. Blocul avea 10 niveluri. Cu nivelele am determinat linia orizontuui Pentru dizlocarea siraturilor din mine am folosit dou parroane (bucaté de explozibil). Patront firme: Iau amendat. Pe dreapta, am delimitat doud segmente. Segmentit pistonului s-au wat (gamiturd metalics) Receptorl transmit excita la centri nervogi, Stile reeeproare sunt inchise ii dureau sinusurile, Am calcula mai mulf sinusi Doi soli fusesera timisi la Poara Otomana. Solurile sunt fertile arta staie simple. (haine) Arborele navei era susfinut de doua straiur A setis doua sonete, Pilon sunt batui cu sonete Este un motor in patra tmp. Tek tpuri gree, mW. ol TIMPAN 1 = membrand elastics a urechit; iff. Tm [pp [a] TIMPAN 2 ~ instrument muzical ‘de 2 [1 [n[é te [x [a] perenties a So[n [a Le Tito [eo] TIMPAN 3 ~ suprataé de zidaie needa sau ETP Lace Lite te] omamentet cu sculptur. Salm ttle fe fn éivtote Tih fa 18. TITAN 1 = element chimie; TITAN 2 = urias, om exceptional. 119. fi. 1|vite {i fi {a | VAPOR substanta aflaté in stare gazoasi; 2 [Ate fe pt fa] VAPOR 2 =nava pusi in migcare de un motor B.}PTo[i [a tr] propr ee eR 4 [ole {ti fe 5. [Rye Tb fu ft RASPUNSURI COMENTATE 120. W]e] VERDE | = care nu a ajuns la maturitate; ‘a [mn ] VERDE 2= care are culoarea frunzelor; VERDE 3 = voinic, viguros. 5 all || Tact 3) Pentru cia comisoinftafiune ia fost refnut actul de id +) Fioare est responsabil de acree sale mane ge) Tt ramatc et impart in ate Jane 4) Barca a fost riicaté pe un bane de nisip ) A vit un banc mare de pest. = $ Sunes Bancuri ls caren rea nimen, (tue) ‘nd am intra el cra la anu! de tmplite. (masé special ameng entna efectuarea unor uersi) ins Goel rei amen ¢)Erau tof reunin jurw mesei pent a juca bane. (joe de cs) 8) Era cresottor de capre(mamites) b)Au plecat si colinde cu capra, (abicei de Anul Nou) 2) cep ncaa Go Tan Kernel pe apd. (poi din oar in ‘fats doua cfite dowd) - femme pa pore neu 2) Nihil sta e capt (can care se af ye paca disine « ) Elevii fitceau sirituri pe cay (aparat de gin ticd comb aprd. (apat ‘gimnastica) 8) Jucau domino. (joe de cari) +) Penta batul mascat gia cumprat un domino. (costurn) 122. b); ©). 123. 6) 128 cap 8) Ti doace caput ») A ajuns la eqpu! Bunei Sperante, director > 4) Era directorul institute. ) A creat un director pe desktop. degaiard a) Avea 0 legaturd de singe cu elCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 1b) Intre trenuri era o legaeurd proast baie a) Era in baie, ) Lucra into baie de e&cbuni a) Se uita la cer. b) Bi cer mereu bani de la piri 125.2} nde (substantiv) ~ unde (adver) sunt oronime lexico-gramaticale; ') (au) (verb) ~ (ceru)i (pronume cu valoare posesiva) sunt omonime fexico- gramaticale PARONIME Simpl 126.) 121. A omis 88 cumpere paine. Guvernul a emis 0 ordonant. ‘Avea de susfinut un examen oral. Orarul e incircat, ‘Numerahil ordina! arat locul int-o serie, Era un om ordinar (vulgar, josnic). Aaavuto idee originala, Era originar din Bact, 128, A rispuns perfect. A avut audicnfa la prefect. Vasul petrolier ein port. Bra un teren petrolifer. Pilotul a cdstigat cursa. In echipa de baschet juca drept pivot. ‘Am vopsit placa. Plaga (rana) se infectase. 129, Avea un program incireat. Programa de literatura prevede studul seritorilor clasici ‘Am studiat la gramatic8 promumele demonstativ. Nui lia prenumele Era o propozitie enuntativ 2” este 0 prepocite simpli, Ovidiu a fost proseris in cetatea Tomis. Doctoral smedicamente 1180. a sonata, securst, sepia (tug cafeni ines), ster (a da fara vest), simezd (panou intro galerie de tablout) 131. a simulat, malt, solidae (formeazA un tol), spezele, stagiu, estrada (platforma pe care se desfugoara demonstrat artistic). - 12, stringent, suborbitar (sub oxbita ochiulu), sutura, suveran, talianul (nv), temporal. 133. tansperantul (aluzea), tacts, vertebra, virwoz, vendett (izbunare), venal 4134, trap, tansS, tomads, tasat,tarantela dans din Taran), spt. 204 preseris multe fare = ada de RASPUNSURI COMENTATE 135. azin carbonier/carbonifer, industri carbonieré/ carboniferd; privire glactarw alacila; epock gleciarhlacialt; gintd/ geanta lating; geanta/janta roti; investine! Investte a banilor;invesirefiavestire fn fimctie. 136. 4), 137, a) Pora ia Fost publicaté tn anuarul/anuatul societai b) Anuatlanuar se petree accidente grave ¢) Textul avea un caracter literafiterar. @) A misurat cu un metru linia 1) fea fost cerut libretuivreta miter. 2) Pentru a-i putea lua singe i-e stréns bral cw un caroulgétou. h) Avea croare/oroare de gindaci i) A fost indus in eroare/oroare deel 138. enervarctinervare, iminenja/eminenta, deseréegert, devoraldevota, detracal __etracta, destins/distins 139, a) S-a desprins/depring cu stuaya 'b) Masina a fost depanat/depanata ©) Nu Vola mincare de frusv/frupvfruet. 4) Bra functional funetionar la Primaric. . ©) A camparat un aranjament orarfloal 4) A fost prins in fragranvflagrant. 140. cabinet dentalidentar deferivdiferit justi ‘much contractanvcontractor_aitudine confidenti/confientt casier/eazierjudiciar durere lavingaliv/laringiant pericol imanent aparttor fermentfervent ‘material frinbil/iabi M1. A amestecatsubstanfele in mojar. E bolnay de pofar. Monahul (calugit)tocmal inta in ménastire. Tara era condusi de un monarh Morsa a intat in ap. Pe obraz.g-a facut o murs (alia fal). Erao anni mortal La construct a pus marta. ‘Aves un motiv si se bucure, in bisericd era © pictur8 votid Gnchinatl divi siti), ‘A at un rispuns net. Venit net Aawuto idee noyetgare. Ingvatorul a fost presi 151. a) Ceea ce a vizut Hi era familiar, ) Ca cerut si ne intervingl pentru 8 era o problems familiald. ©) Zyomotul se auzea continu, 4) fntre elemente exista un raport de contiguitate, ©) Lumina alba alterna ca cea galben’, ) Dacd nu ajungea la destinatie repede, marfa se altera. 8) Substants aves proprietiticilatante, +) Bra un dilerant in problema respectivs, 152.8) Era o problemé circumcist/aircumseris arei tematice a mortit. b) Aveao stare de eufonie/euforie. “ ©) A fost diagnosticat cu calculi/calcule renali 4) Suferea de frizoanelfrisoane, ¢) Doctorul se ocupa de legatura/ligatura vaselor de san, 1) A fost inferavinfieray/public. i 153. liceal (referitor ta liceu/Higean (elev) Justiial (al justvei)justitinr (care imparte dreptatea) —oniat (care se distinge prin ealititi deosebiteViminent (care este pe cale si {china (asi manifesta evlavia faa de divinitate)inclna (ase epleca) ‘154. 8) Conduciorul wenului a oprt ruse din cauza unui semnal de alarma tras, 5) Polit ba oprit pe conducdtorul auto din eauza depisii nereglamen- ©) Aavuto atiudine colegiad 4) Dupa semaul pe care-1 purta pe bra, era colegtan, ©) Nu acorda credibilratespuselor sale. ~ 4) A dat dovadt de prea mult credulitate, ®) A Picut 0 operate craniand, 1) Axul eranial constituie un punet de refering. |) Tau fost verificate reflexele conditionate,CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 3) Azi a tnvajattimpul condifional-opratiy k) Cardinalit au participat Ia un coneitiu. 3) Consitiul de administrajie s-a reunit in regim de urgent 155, maca (bacardi) = numele umui joe de cdr; macae = specie de mainmupas ‘macherd = reproducere, de obice’ la scara redusd, a unei Jucrari de urbanisticg; ‘mochetd = jestturd phusati fotesith ta covoute; - forma de crstalizae in care dou sau mai multe ctistale se alipese: in sintagma) carne macr3: carne slab gi fil owse; macrofilie = iubire pentru ceea ce este mare; marcofille ~ diseiplind cere se ‘ocupa cu colectionarea stampilelor postale; ‘macrosomie = gigantism; macrostomie = matire exagerati a orficiului bueal; ‘maestru = persoand competent, calificaté intr-un anumit domeniw-tmuzict, dans, sports maisiru = mester, meseriag, ‘magnat = mace latifundiar maghiar, mare capitalist; magnet ~ mincren de fier care are proprictatea de a atrage materialele feromagnetice; magneton = unitate de misuré pentru magnetismul clectronului; magnetou = mic generator electric de curentalternativ Ia motosrele cu aprindere, 186. mation = nume dat mai multor specti de arbor’; mahond = nume dat unot vase folosite la transportul marfurilor; ‘malacie = ramolire a unui orgen, doring& patologics de a ingera alimente picante; maladie = boalt; ‘malar ~ oase ale craniului; molar = dinte; Malt = encina care transforma maltza im lucork; malo = zat cristalizat; ‘malt = produs objinut din bosbe de cereale folost fa prepararea beri gia spir- tului; smalf = masi sticloasi ce acoperd obiectele de ceramic8 sau metal; substantd ce acopera ding ‘mandarin = deronitar din Indochina, funcfionar din China feudal8; fruct; ‘mandarind = fructul mandatinulwi; mandrind = dispozitiv de fixare pe o masind- ‘unealti a unei piese: ‘mangal = cirbune usor; mangan ~ element chimic; ‘mangusta = mamifer cemivor; langust@ = animal crustaceu de mare, asemi- ntor cu racul 157. mane} ‘menaj = gospbdirie, casttorie; ‘marjé = rezerva de care se posts dispune in anumite limite; mary = sol format din depunerile mase dupa retragerea apelor mii loc acoperit sau deschis care serveste pentru antrenament Ia cilitie; 208 RASPUNSURI COMENTATE marmot = gen de mamifer rozktor, marmitd toarte gi capac; marotd = idee fix ; martian = presupus locuitor al planetei Marte; sutovehicul; meyind = picle de oaie sau de capri, tibicits, folositt im fas mare de metal eu dovk rmelamind = substanta din care se obtin materiale plastice rezistente; metanind = pigment negra care se formeazi la suprafata piel ‘meland = fbr text sintete§; melend = hemorage intestinal; mencia= eta pe neva cv nghuig aamenaia 158, mes = trie; mega = suvih de pie; ‘midi = care ajunge pnd la jumatatea gambei; mini = foarte scurt; ‘miner = muncitor ealificat care lucreaza in mind; minier » privitor la mind ‘minut ~ unitate de misur% a timpului; minuid = original al unei har; ‘mobitiar = alcatuit din bunuri mobile; mobilier = totalitatea mobilelor; mod * fel'de a fi, cale, procedeu; modd = preferinga-generalfat ReAru un amumit fe! de a se tmbraca; a modela = a executa dup un model, a modifica; a modera = a face si devin& ips de ingimfere; modista = femeie care confectioneaza si vinde pall sau accesorii de podoaba, 159, alogen/halogen, auditiv/aditv, decanta/decata/deconta,filon/fenoVfelon, invidios/insidios, legic/logic. 160. a) constanta, b) consuna, c) gira, d) a ingloda, ¢) 161. instrumentalinsirumentar 1. Avea un acompaniament instrumental 2. Instrumentarul medical a fost sterilizat, Interpeia/interpola 1. A fost interpelat de membrii comisici de discipliné, 2. Cronica avea 0 serie de interpol festiifiesta 1. Ta jucat o festa, 2. A participat lao fiesta (sArbatoare) end a fost in Spania, infestalinfecta 2.-A fost infeetat cu hepetiti. ~ > ~ epiefetic 1, Textul epargine genului epic: - 2. A Tuat leotii de eticd (moralA).‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE Inseraftasera 1. A inserat (a adauga) in text un mume. 2. Afuta se insera inchuralindura {A avut matte de Indurat (suportat). 2. in procesul fabricdri jesaturile suporta un proces de incurare(intéite). inaystiinept ; J. A fost dectarat inapt (nepotrvit, incapabil) pentru satisfacerea serviciu- lui militar, ~ 2M considerau un om inept (netot,prost). duellduet 1. A cAntat in duet 2. A fost provocat la duel 162. colubora/corobora 1A colaborat la realizarea revistei. 2. A coroborat tot ceea ce aflase. dependent Addepending& 1. Drogurite dau dependent 2. Casa avea mai multe dependinte. excepialexcerpia {Beep empresa pe considera ine sth 2. Lucrarea era realizata dintr-o serie de excenptari, exiractiextras 1. Siropul era din extract de pipidic. 2, Fragmentul era un extras. insolentiindolentinsolit 1. Nu de putine ori s-a aritat insolent (obraznic). 2. Se dovedea indolent ori de cite ori era certat (nepasitor) 3. Era o apatite insolits (neobignuita. 163. detorsiona (a destinde)/dlstorsiona (a deforma) 1. Facea exercifi de detorsionare a mugchilor. 2. Sunetul era distorsionat, epava(a scoate pavajul)deprave (desfrénare) 1, Trotuarul a fost depavat, 2. A fost acuzais de depravere. delajlune (denunjaredilajiune (imtérziere) 1A fst prins in urma tei delajiuni. 2. Judecdtorii au respins cazul din cauze ditayunii in depumerea probelor. defer (a wimite inaintea unui organ de judecatt)idiferi J. Pentra faptele sale a fost deferit justi 2. Difera unul de altul doa prin satura. 20 RASPUNSURI COMENTATE {Qatoar (anasi unde se fac pltie la banc’}vconior (aparat de misurat canti- tatea de energie) 1. Punotionarut iva indicet contoarul, 2. A instalat un contor nou, 164. lumind florescenti/fuorescent a filr/lita cu cineva exerezi/exegez’ a unui organ ogresiune/digresiue de la subiect ‘masind decapitati/decapotatd participant la deestlon/decalog biletele sunt decantae/decontate joseaua a fost decupatdecapatt 165. exploda/exploata/explora J. Bombe a explodet. 2. Munca le ere exptoatata 3. plecat in explorarea Marit Nordulu exegeatVexereat 1 Opete lui Eminescu i-au fost dedicate numeroase excgece. 2. A fost supus unel exereze & rinichiului dundveumas 1. Se formaserd multe dune de nisip, 2. Dua de stata Rusiei a respins legea, doctrinal/doctrinar J; Statutul doctrinal al partduluiinterzicea un asemenea comportament 2. Din punet de vedere doctrinarimbrifia idele liberate, Aiversiunefdistorsiune |. Au reugit print-o diversiune bine pusé la punct 2. Imaginile TV eran distorsionate, “aptitudinelattudinelaitudine 4. Aves mute aptitudi 2. A luatattudin fai de ecea ce se intimplase. 3. Ti plicea si trfiascd la mare altitudine, atlaz/atias 1. Avea atiasul deschis pe mas, 2. Siva cumparat Im de atlaz. crticular/articulat |. Avea probleme articulare 2. Substantival era articult went 211‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE GUVINTE POLISEMANTICE Simpl 166...) 167.2) Ela deseaccat masina 1b) La vatoare pugcai s-a descBreat. «) Nuva potut porn masina finde avea baeria descdrcatt, 4) Cind ba vlzut g-n desodrcat nervii pe el. @) Seadus fa preot pentru asi desedrca sufletl b) Cerul era senin. 4) Ochi ei eran tuminosi 1) Vorbea destusit. ) Apa era transparent, ©) Aves mintea lucid, ©) Sunetele pe care le auzea erau clare. ) Era sigur 08 mu va veri, 168, 5) Copia cresoutropede, a se dezvota) ') Desi eit sarpee pe cond aceasta a erescut ia. (8 se regenera) ¢) Decnd na b-am mai vBeut a cresct in ieraria socal (a evolua) @) A crescut in casa bunicilor (a9 petrece coplaia) €) Lea ereseut de mic. (inert) 1) Apele a erescutin Volum, (a umfla) 1) Nmarul de levocite a eresent (ase mari) 4) Coca afoot sata la erescut (a dsp) 110, «oferi, a incredinga, a plti,a vinde, a arunca, asorti, a unge a) La oferito brajard. b) Copilul i-a fost incredinjat de citre instanta de judecats, ©) A plitit pe televizor mai mult decdt cea 4) Cu ct vinzi cartofi ©) Ea anincat la gunoi, din greseals, sacosa cu hain. 2) Aaa sortit Dumnezeu, g) S-a.uns pe fayi cu o crema nepottivité tenului mediu 1m. : . "2 ee ew les amanevra = a execita o manevri; a manipula un mecanism, tm aparat; & dirijao persoan’, © actune, folosind mijloace incorect. amanipula =a face s8 functioneze, a manui insirumente, aparste; a admi- aistra bani, fonduri; a manevra persoane, acfiuni. m2 mare amtcina 17. mind mand amingdia ainsi ‘RASPUNSURI COMENTATE 1. care depageste dimensiunile obignuite, intins, vast; (despre fncdperi, recipiente) spafios, incipétor; (despre ape, gropi) (Gespre fiinfe,clidiri, forme de relief) inalt, 2, adolescent, metur, 3. care este In cantitate insemnata, abundent, numeros; (despre prefuri ridicat; 4, (despre lumin, temperaturd, voce, fenomene atmesferice) tare, puternic; (despre stiri sufletest) profund, intens; 5. de-valoare, de insemnatae deosebitd; 6. cu calititi excenjionsle, celebru, a (gi) acoperi fafa cu o masca; a (se) imibrica intr-un costum Fic unui persona}, pentra anu fi recunoscut; 2.a impiedica ceva sf se vad, acoperindu-!, 3. a escunde ceva sub eparenfe inselitoare, pentru a induce fa = “4a prt i in Alind boabele de cereale, diverse boaboy" % a Ge) distrge incetul cu incetul, a (Se) roade, a) ‘dita; 3. a (se) chinui sufleteste; a (se) consuma. |. Fiecare din cele dou membre superioare ale corpului uman; persoand, individ (mand de lucru); 2 canttae micd de ceva allt et incape in pal 3. categorie, treapti rang; 4 nume dat unor obiecte sau unelte ori unor part ale lor, care se ascamand ca formé ca mana. 1. amesteca in gud alimentee, a ingers 2. (despre vier, moli, agent chimici) a roade, a distruge; 5. (despre comp sau pa ale corpului) a produce o senzaje de rméncirime; 4, (fig. despre cameni) a se cert, a se dusmani 1. mulfumit, ineantat de calitifile cuiva; plin de ineredere in fal prop 2. fnfumurat, gama 3. frumos, minunat (ca aspect, infitigare); 4. ub, 1. @ ela saline durerea; a se consol; 2. a atinge usorcu palma fn semn de dagoste,, 1 di 2. 4 era sg obfine ieares de peat, scipa 0 penpen in! a (se) termina, a (Ge) sfarg -‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 173, membru merge a mistui 1. ficcare din prehungiite perechi, erticulate, ale corpului 12) Vasul eta plin pind.n gura. (foarte plin) hh) Nu este bine cand t¢ jei dup gura cuiva. (a actiona dupa spusele cuiva) i) Nu fe uita in.gura lui, c8 nu ste ce spune. (a nu fine geama de ceea ce spune cineva) i) Dupa ce si-a pus gura a cale s-a culeat. (a mfnnea bine)(CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ) De cum a venit a sarit eu gura pe el. (a cic, « face observafii) 1) Orice i-ai spune uitt de la mina ui. (fourte repede) ‘m) Degeaba iti ricesi gura cu el, c& nu te asculta, (a vorbi Rick folos) 54, a incepe si se gindeasca obsesiv In ceva (asi intra in eap), « fi obligat ~ > 128, modus dicendi = fel de a spune; modus vivencli= fel de 2 wai; ‘more maiorum = dup& obiceiul strimosilor; 236 RASPUNSURI COMENTATE ‘motu proprio = éin propri lui indemn; o actiune fn care cineva @ dovedit initiatvas, ‘multa paucis = mult in pujine cuvinte; expresie aplicatsscritorilor con utilizeazk pentru a indermna pe cineva si fie concis; ‘ultum in parvo = malt tn putin (vezi mai sus); ‘mutatis mutandis = schimbind ceea ce trebuie schimbat; se foloseste in ‘compara largi pentru a arita cd aprecierle privesc esenfialul, dar c& este necesard ‘ schimbare fn detaif pentru afi valabila comparatia; ree plus ultra = nu poate fi dept; inscriptie sipati de Hercule. Stujeste spre desemna o faptd ce rma mai fost sivirgcl,o isalicare imposibil de-egalt (ex ‘Tabloul acesta e nec plus ultra al artei actual); ne quid minis = nimic peste miisurd; Terenyiu~ indemn la cumpatare; ne varietur = nimi 8 nu fie schimbat; oeditie ne varietur, definitiva; nota bene = ia ssama cu atentie; observatic push spre a atrage atentia citito- rului asupra unui am&nunt, sprea face o subliniere 129, nua veritas = adevrul goi-golyy, rmumerus clausus * numis limitat; expresia desemneaz’ misurile Wate de un regim nedemocratic pentru resiringerea proporjiel in university gi institutt popular; Persona grata persoand agreat;expresie desemnind fn limbajul diplomatic be reprezentantul unui stat care va fi primit favorabil. in uma unor inedicar ale aivibatilor ciplomatice, statul respeciv tl poste declara ,pefsona non grata”, cerénd rechemarea ss; ‘Pia desideria = dorinje zadarnice, proiecte ce nu se vor tmplini. (Fthal une serieri a fezutului Herman Hugo); ia fraus = ingeliciune pioast; Ovidiu — ,Este consideraté 0 minciund eviavi- ‘asl ocolirearealitii fn scoput de a flatura, tena sau intrzia 0 durere moral"; ‘pos festum = dupa sisbatoare; ‘post-scriptum (P.S) = dupl ce s fost scrist; adaos Ia o scrisoare, dup sem- mu primo occupanti = dreptul primului ocupant; maxim’ de drept: in lipsa ovicdru alt riterv, dreptul primului ocupant este dreptul de propriciate cel nat agreu de contesta ‘primo mihi= thi mie; deviza egoistuli gia celui puternic; ‘primus inter pares = cel din inite egal 130. Acta est fabula! (Piesa a fost jucaté!); Acta, non verba! (Fapte, iti vorbe!); Alea iacta est! (Zarifte-au fost-aruncate!); Alma mater (Mama hetniteare): Alter 20 (Un alt ex); Bellum omitam contra ones (Razboiul: ure, oni uur) Bona fide (De bind creda) Copttio benevolentas’ (Capudea univ Cogito, ergo sum (Cuget, deci exist); Consensus oinnium '(Consimpiméntul tuturor); Carpe diem? (Bucuri-te de ziua de a2i!); Deus ex nlachina (Zeul din ‘ 27CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ‘masindtie); Dist! (Am zis!); Dura lex, sed lex (Legen © aspri, dar ¢ lege); Bove ‘homo! (Jatt omul); Editio princeps (Prima editie a unc cdr) 131. Evrare umamum est! (Omul este supus greseil); Et m Arcadia ego! (Amn tit si eu in Arcadia! ~ Arcadia simbolizeezi via pattashal, idilic8); Br abrupro (Dintr-odatiy Ex-aequo (La egalitete); Ex cathedra (De la eatedra); Ex nihilo, nihil (in nimic, imic sm se maste); Ex officio (Din oficiu); Facsimile (A. face aseminator); Facia, non verba (Fapte, nu vorbe); Festina lente! (Gribestete Since); Fixit irreparabile tempus (Timpul fuge Biri si se mai intoaed), Gaudeamns igitur! (S8 ne bucurim, agadar!), Grasso modo (In-chip imperfect, in lini mari Hic et mune (Aci si acum); Honestevivere! (2 telest cin 122.4 la bonne heure! Goieam cous bun! d a guerre comme & la guerre (La ribo calarizboi); En réte-dtéte (Inte patru och); Fin de siglo (Stayt de veac), Le rol est mort! Vive le roi? (Reyele a muri! Trdiased cogele!); Dolee far niente (Placua trandvie); Basta! (Ajungel); Efinita la commedia' (Comedia s-a stigtl), Fiasco (Egec total); A horse, a harse! My kingdom for a horse! (Un cal, un cai! Regatul meu pentru un eal! ~se folosegte de reguld cin vici sari ch ext gata sh Jerfesti totul ea s& obi un lucru dort); AU right! (in regulal); Last, but not least (Ultimul, dar nu cel din urma); Time is. ‘money (Timpul inseamna bani). 133.) 134). : mediu _ ee ee 135. ad-hoc = pentru un anumit seop; alibi clas = 2is 5, altminteri; de facto = de fapt; in alet parte; de auditu = din auzite; adincuri; ‘acelag lacy prin tnsusi faprul acesta; cunoscut;, in extremis =n ultima clipa; in memoriam = in amintitea; in extenso = pe larg. incognito =| 136. c). 137. a). dificil _ 138, 24, b-6, €-5, 4-2, €3, FL 139, a-1, bo, 0-4, d5, £6, £2, 190.0-5, 5-4, e-1,4-3, €-2, £6. 238 RASPUNSURI COMENTATE 8-5, 6-4, 03, d2, e1, ‘M2. s) boat a secolul: sentiment de wise, denurit melancoiaromanticd eau aboala secolulul, a caracterizat opera si vieja mai multor seritee! romemvy Caaceubrand, Vigny, Muss) b) euvant cu caving, 0) fara belt foe shunenel pomenité in diverse povestci d) nasul Cleopates citst dn Postar Zaoats aja plimdntului ar fi fost schimbats, dack nasul Cleopatee! ar fl fost seuut”; esentiale; e) Niobe @ nafiunitor; citat din Byron; astfel, denumeste Roma, deplangind soataacestalorag care ga piesa slora de altidatl, asa cum Niobe si-a pierdut copii (cu referite lo & tariione eccadent} 9 Salvati sufletele noaste! = apt transmis de cate 0 navi tn pericos £#) pinged lebada din Avon — aga e numit Shakespeare de etre Ben lonson ME. 2) contemporaa, le 2, moder; (prin extngere) la mods) descopetice cporalii ©) cauza discorde; ) se spone despre orealizare care pare simpln, dar Gare presupune o idee ingerioast;e) pericoliminent, 1) un loc unde oe oben {oate limbile; g) loc retras;attudine independent 5 slitaré& celui ce efuss of co angajeze, si se eompromit, 144, ab absurdo = prin absu 4b initio = de la ineeput; ‘ab ovo = de ia ou; ab antiquo = din vechin ‘ab origine = de Ia obsrgi ‘ad gloriam = pentru glorie; ‘ad honores = penteu onoare, fia plats 4 calendas graecas = la calendele grecesti (echivalent cu ,niciodat); laom; e alese, dupa plac; ‘ad ostentationem = ostentativ; ad-interim = provizoriu; ad litteram ~ cuvant ou cuvant; ad rem = la obiect; a fortior’ = a atit mai mult.Capitolul Contradictia in adaos, Enunturi stupide. Truismut. Degradarea unititilor frazeologice. Etimolagia popular. Cacofonia. Profixitatea, Ortograme. ‘simpla 1, macebru = cate se referd la moarte; machiavelism = viclenie, perfidic; maculator = caiet de notife; magazin = locul in care se expun gi se vind diferite mécfuri; magma = masi fluidé si incandescenti din intriorul scoarfei terestre; magnat,~ ‘mare capitalist; mahala cartier marginag al unui orag; manifesta de mast, mapamond ~ hart reprezenténd globul terestns; maroté = rmasgera’= uciderea sifbaticé a unei mulfimi lipsite de aparare; mass-media = inijloace de communicate in mas; mausoleu = monument funerar de mati propor; a mingaia = a atinge usor cu palma in semn de afectiune; memoriu = expunere scrish asupra unei probleme sau situa; menaj — activate gospodireasca rmentalitate ~ fel particular de a gindi; mentor = conducdtor spiritual, indrumator, rmereurial = list ziti $i oficiala de preturi; mesianism = credin(2 in Mantuitorul ivi a Jum 2, meticulozitate = scrupulozitate; mezin = cel mai mic dintre fra; a migra = a se eplasa in mast dinte-un Joc in atu; a milita =a lupta pentru o cauz8; minaret = turmul inalt af une moschei; mir = fata morgana, imagine ingetitoae; miyelie = ticdlogie; mit = povestire fabuloasi; miting = manifestafie publics, molimé = boall contagioes8, spindle un mare num&r de oameni; monolit ~ monument format inr-un singur bloc de pat; « monologa = a vorbi de unul singur, monopol = rept exclusiv pe care si-l arog’ cineve; monstni = fijé diform’, pocitani monument = construcjie de mari proporti; moratoriu = aminare pe o anumita pperioada a datorilor unei persoane sau institut; mog = barbat fn vArsté; mujdei = preparat alimentar din usturoi,ofct si sare; muljime = numar mare de fiiate sau de Iucruri; munci-= activitate, lucru. 3, naturalefe = cornportarefireascd; naval = privitor la nave sau la navigate; navets = parcurgerea de etre o persoant a unui drum dus si intors, cu regulartate; nimeti = cantitate mare de zipedi; «, niscoci = a inventa; nebun = bolney mint nesociabil = caruia nu-i plac relaile cu semenii, necomunicativ; net ~ cla, precis, ‘categorie; nevralgie = durere acuti localizati pe traiectul unui,nerv; noblete = 240 RASPUNSUR COMENTATE sristocratism; noian = prapasti, genune, abis; a notifica = a notorietate ~ faptul dea fi cumoscut de multé lume; nox = agent cu actiune aundtoare asupra organismului; nul = inexistent; obelise = monument comemo- Tativ, ogar = caine de vénatoare; oprobriu = condamnare colectiva a euiva; optim = cel mai bun; ordin = dispozifie clrei indeplinire este obligatorie. nya tn sori, 4, organizare = sistematizare; originalitate = autentcitate; orizont = linie care reprezint intersecfia aparenté a suprafejei Piméntului eu bolta cereascl;ortografie = ansamblu de regu privind serierea corect8;osicdic = stiruin in executarea unei actiuni; osplf = masti mare, Imbeivuwat’; ospiciy = sanatoria in care sunt ingrji slicnati; ovatii = manifestre publied de admiratie si de aprobere, exprimata prin splauzs; palat = clidice sompiuoest; paleoslava = limba slavA veche; palialy = solutie temporara; palton = haind groasé gi hing de iam; pamflet = specie literar’ i, panaceu ~ remedin universal; panegiric = discurs public in care se clogiazii o persoant; panoplie = colecfie de arme; panoramé = vedere general; Panseu ~ aforism; par ~ buvatl de lemn; parada = festivitate militarh la care de Teazdtrupele, 5 paradox = enung contradictoriu; peralel = concomitent; paristas = sIujb& reli- Bioasl de pomenire a color morj; parfum = miros pldcut; patold = euvént conven. fional secret; pariiculartate = trisiturd carscteristic8; pasa} ~ loc de trece stare afeetivi sau intelectualé deosebit de putemica; pasparta = cheie et care se poate deschide orice broasca; patetism = fnduiogare, impresionare; patri- ‘oniu = totalitates bunurlor uneicolectivitii; patronimic = referitor la numele de famili; pdrtas ~ persoand care participa impreuné cu altele Ia o acivitate; a pasta = amentine, a face 58 duree; pte = care flcutl prin 2Xpadt; peditrie = ramurd 4 medicinei care se ocupa cu studil fiziologiei si patologiei copiului, peisal = parle din natura care formeaza un ansamblu artistic gi este prinsd dint-o singura Prvire; penafi= nume dat in mitologia romand si etrused nor divinitfi considerate ocratitore ale casei si ale familie; penitenfi = pedeapst pe care gi-o impune cineva pentru ispigirea plcatelor; perfect ~ care Sntruneste in gradul cel mai inalt toate caliijile cerute. 6. performanga = rezultat deosebit intr-un domeniu; perioada = interval de timp; Personalitate = persoand cu aptitudini deoscbite; perspectiv8 = realizabil in vi Pesterd ~ cavitat naturalé subterand; petulanjd = indrSzneal; piol = urd ascunsh, pionic = masa gi petrecere in aer liber; piesi ~ element component al unui ansam= bu; pietate ~ cucericie, eviaves plan = proiectelaborat cu anticipare; pastcitate susire de a evoca ceva in mod sugestiv; pleciciune = inclinare a tinpului in semn de respect; plete = pirul capuluiIisat pe spate; a plivi =a distruge buruiezile; plop = numele mai multor specti de arbori inal; poanti = momentul cel mai.de efect, punctul culminant al unei.glume; poarté ~ deschidere care permite accesul dig exterior in interior, potard = poet otscur; pompa = fast, stralucire. 2m.CARMEN PaveL, GRATIELA DUMITRACHE 7.0) unitate indisolubila; unitate = covziune, tot unita, indivizibil ~» pleonasm 8. a) utme in continuare; a urma = a continua — pleonasm 91 a) In depistare...; de departe ~» cacofonie 10. abilitate ingenioasa (abilitate = indemanare, ingeniozitate, iscusinfa), abnegafie evotata (abnegatie = devotament); - = acont in avans (acont = parte dint-o sumd pltiti sau incasata inainte); MMbie meticuloasd (acribie = exacttate, corecttudine in cercetarca stiintificd); bastard nelegitim (bastard elegitim); . a beneficia de un avantaj (a beneficia = a tage un folos, un avantaj de pe urme cuiva, a ceva); bestialitate feroce (bestialitate = eruzime feroce); biblioteed de cin (bibliotecd = incdpere sau mobili pentru pAstrat ed); ccandoure inocenta (candoare ~ ingenuitate, nevinovatie); compliment magulitor (compliment = laud, migulire). 1, genocid economic (dezastru), spirit de glum’ (pleonasm ~ spirit = gluma); & implementa chioscuti (corect ~ a amplasa deoarece 2 implementa inseamnd a pune in practici); produs mai inferior (pleonasm deoarece ai” repeti o component a sensului lui , inferior", corect — produs inferior); a interfera intre ele (pleonasm deourece a interfera ‘are la origine prepozifia\,intre";, corect — a interfera); notorictate publica (pleonasm deoarece ,.notoriu” inseamna ,faptul de a fi canoscut de muita ume"; eorect ~ de notoriétate); am mai spus i o repet (informatic tautologicd; corect ~ fie yam mai spus”, fie ,repet”); In extremis (corest ~ in extremis); examen fuat eu brio (gresit deoarece con brio inseamn’ ,cu verv’, cu ‘nsufleire"; coreet ~ ou bine); de jure (corect — de jure, deoarece ortografia omineasc’ are la bazi principiul foneti; hipercorectitudine); magna cum laudae (cotect — magna cum laude; hipercorectitudine), 12, conform DOOM 2005 sunt coreete formele: plastelinapastiling progrom/pagrom preerie/perie pre ziu/preziua prim-ministiw/prim ministru prim-rang/prim rang, ichebanalikebana Jepsonr/iepusoard . icetew/ice tea Hristos/Cristos ~horor/horror ~ ~hilaritate/ilaritate - ‘RuKE-spar/gurd spartt auredehup/gura'de up ‘hivder/ghiuden . out-sides/outsider duty free/duty free 13, grill-bow/eritbox: ArivesinfArive in ‘RASPUNSURI COMENTATE desktopidesk-top by-pass/bynass Dabysitterbaby-sitter sumi/summi ‘week-end/weekend walkictalkie/walkie-alcie copy-right/copyright medi mediu Ss 14. portal grandios—portal = intrare principal monumentald; postav gros—postav {esiturd din Hing grossa potec8 ingusti—»poteca = érum foarte-ingust, pofiune lichidi—potiune ~ nume generic dat medicamentelor lichide; s-a prébusit bruso-oa S prabusi = a cédea bruse gi cu zgomot; pripestie adiine’»pripastie = genune, Preaviz de concediere—preaviz. = ingtiinjare de concediere fEcuti de un angajet; preconizeaza dinaintera preconiza = a prevedea; preferd mai bine-va Prefera ~ a considera ceva sau pe cineva mai bun; presteazi o munct~a presta = a indeplini o mune; pretindea cu tirie—a sustine cu trie, a cere insistent; pridvorul din faji—~pridvor = galerie exterioara deschisf, agezatl in partea din falda unei clidiri:priveistea din naturd—privelige = tablou, aspect din natura, procesiume Jung-»procesiune = si lung de oameni care merg int-0 eoumita ordine, cortegiu, proferdad ameninjiria profera = a rosti ameninfici; profit avantajos profit = beneficiu, stig, avantaj; programase dinainte—a programa = a planifica pe cineva 4 0 anumith daté; propensiune fireasci—»propensiune = inclinatiefireascd, propria si personal—propriu = care apartine exclusiv cuiva, personal; prorocea viitorul_>a rotoci = a preaice viitorul 15, protagonistal principal—»protagonist = persoand care joaci rolul principal; broverb popular-~proverb = invaffturd moralé popular, exprimati eliptic: pubeld de gunci—spubelé = recipient portabil pentru gunoiul menajer; rafinament distins~srafinament = éistinctc, elegant s8 ramburscze inapoi—va rambursa = a da inapoi o sumi de bani; rapid si prompt rapid = care se migca, se desftsonra ca repeciciune; a rabufhit violent-sa rabufhi = a-gi exprima pe neasteptate $i violent nemuljumirea dupé ce ticuse un timp; riptia zgomotos—a ripai = a produce agomote scurte si dese; s-au risplndit in toate pisfile—-a se rispindi = a se {mpristi in toate pile; a ristilmcitgresit—raristilmici = a interpreta eronat; a fost rlstignt pe cruce—a ristigni = a erncifica; a fost ristumaté cu susul in joswra ristuma = a deplasa un corp din pozifia lui normal, ficéndu-! si ajungt cu susul in Jos; si readmit din nou-ra readmite = a admite din nou; realizdri pocitive ~realizare = indeplinite, infiptuire; recita cu voce tare—ra recta = a spumne ceva eu ‘Voce tare, din memorie, up text in.versur; remediu vindecitor—»remediu.= sclui teac, medicament; represait dfasi¥e—srepresalil = masuci drastice de pedis ~retrbutie salarialé—retribujie = satariu; @ reunit tmpreuni-—a reuni =x stringe lnolaltas-a revendicat decis—oa revendica~ a pretindeimperios un drept.CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 16, reverenga ceremonioasi—reveren{& © salut ceremonios; rnittinflamstorie—+ Tinité = inflamafie « mucoasei nasului; a ripostat prompt—a riposta ~ a replica prompt; a rugat-o insistent—a ruga =a cere insistent indeplinirer unei dorinte; rusticitate firdneasci—> rustic ~ farinesc; rating zilnicd—srutind ~ obignuint de & indi si de @ actiona intotdeauna Ia fel; savuroasé gi apetisant-—-savutos = gustos; sarguinfa neobositi—sarguinfi = ravnd, zel; scurta scenetiscencti = picsi de tesiri de dimensivni reduse; secti religioasi-secti = comunitate religioasa esprinsd din biserica oficial; siesta de dupi-masi—vsiesté = odifna si sonmul de ‘cups pring; sinteza sumari—sinieza = expunere de ansamblu, rezuimat, smoching de~zaléssmoching = hain birbiterscd de gall, de culoare neaerd snoata populari—snoavé = mick povestire popular’ de tip anecdotic; somitate presti- sioasi—somitate ~ persoand care se bucurd de mare prestigus a sorbit apa dint-o Inghititurd—a sorbi = a bea repede, dint-o singura inghitturé; spomic si abun- dent-sspomnic ~ nbundent, imbelgugat; spot publicitar—spot = seurt amunt, saw reclamé la radio si televiziune; stagiune teatralé—estagiune = perioada determinata in cadral fiecérui an, in care teatrele sustin regulat spectacole; sield comemo- rativasteld = mie momument comemorativ. 11 siticte si riguroase—rstrict = care trebuie respectat,aplicat fn chip riguros; ‘succint§i lapidar—ssuccint = exprimat pe seurt; sumii de bani~ssumé = cantitate de ‘bani; summit la nivel inalt—summit = conferingé ta nivel inalt; suprematic absoluta—supremafie = superioritate absolut; a survenit pe neasteptate—sa surveni = a sc intimpla pe ncasteptate; susural monoton—ssusur = zgomot contin, ‘monoton produs de curgerea unei ape; gansh de reusiti—ogansi = posbilitate de reusiti; slaghr la modi—sslagir = cintec le moda; tandrefe duioasi-otendreje ~ afectiune plin8 de duiosie; teleghidatd de la dstants—a teleghida ~ a dirija de Ia distant; temelia fundatiei—stemelie = fandayie; tenacitate si perseveen(i— tenacitate = sttruinja, perseverenja; tentajie ademenitoare-stentajie = isp, ‘ademenire, dorinf& medic terapeut—terapeut = medic specialist in terepeuticé, sourtul toast—toast = scurt discuts la 0 mast; topografia locului—stopografie deseriere amamungitt a unui loc sub raportul ageziii, configuraie; torent vije- Jios—torent = puhoi, suvoi; toropealé molesitoare—toropeala = amorfeala, mole~ seal; guduitosre tragedie->tragedie = intimplare aguduitoare, 18, 2) Ca conductor... sin calitate de conductor. +) --lucrare care reprezint..—run studi oe reprezint® ¢) Dupd partda..rDupa mec. 4) «ciel ce+Ce altceva insearnnd... < ¢) socal al—Universitatea nu poate fi. 4) & cine—+Am precizat: cine nu pacticips.. 2) 88 zicd cum-—N-au decét sti spund. - h) ci cel, i acela care dat RASPUNSURI COMENTATE NOTA: Folosirea cuvantuluvingula” att fa scrier, cit gi in vorbite, nu este 0 modaltate de evitare 2 eacofonii. Nici folosren ‘sdverbului ,3i" cavofoniei se face prin reformulate. inarea 19, [..] tm manga intaivintia (cf. DOOM 2); Casa li..; Ajungi in zona lacul.; (1 precum copilul acela;[..] a pierdut setul; Se prea c& apa e infestatt; La aparatul de fotografat.; Ce pretindea el. [.] 08 fre fic... 20, ¢) renumeratie; corect ~ remuneratie (ft. ,xémunération”) = platt, retributie; Malti vorbitori nu cunese originea cuvantelui, dar fi cunose sensul gi-l ineddreuci in familia de cuvinte a lui ,numdr, a numira"—>etimologie popular. 21. d) intrigatoriu; deformare a neologismului , termen neologic,,intriga”setimologie popular’, + sub influenga altai 22, a) Cass era plin& de gobolani, phienjeni gi alte arahide. (arahid ricani - este confundat eu arahnida = clast de animale din inerengatura artro- podelor in care intra scorpion, acarienii dar si paianjenii ~ confuzie paronimica) ) Germania se conffunti eu problema emigrate stinilor. (a emigra ~ a pleca din patrie ~ este confundat cu a imigra = strdini veniti pentru a se stabili tundeva, Gregeala poart numele de confizie paronimici.) 2) Am primit multe complemente migultoare pentna stu complimente = cavinte de iad) ») A contractat un reumatism articulatacut. (corect ~ articular = referitor ta aniculagi) ©) Cine must cunoaste g-arexplica isiile Tui prin numsérul ware de pahare de bere consunate (corect— consumate) 4) ..pana cand cu aceasté bubi inveteratl socitiiinoastre?” (LL. Caragiale-,Greu, de azi pe maine... sau unchiul si nepotal”) (Corect ~ inveterata = fnvechitt) «) La determinat si renunfe print-o acerba companie de pest. (corect — ‘campanie) 4) Avea o intiigare muni. (corect— imundé = murdar’) jul meu. (corect ~ 2A, ) fi plicenu mult carol cui n Bipteuzd (cores — jiteuza) b) A fost pus si faced mai multe genoflexiuni. (coreet — gemuflexiunt) ©) A cumpirat un grepefrait. (corect— grepfiut) 4) Nici un now niscut mia fost vaccitiat: (corect —niciun notwndscut) 2» ) Tinutul era inconjurat de preeri. (corect — prerie) ) A fost numit bn fre de prim, vice prim ministru: (corect — prim- viceprim-ministru)~ 245‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 8) Candidetul a progiinte al PSD a fost infant in alegerile din 2000. coreck, = presen) bh) A fost chemat -a serviei. (corect ~ fa serviciu) 25, a) M-am tans oa Carmen. (corect ~precum) ») A venit cu eumpasturile la mine, (coreet — eu multe eumpeirdturt) ©) Se itt la Laura, (corect - spre) ©) Cecere el este imposibil de realizat (corect —vrea, doreste) 4) Profesoare de desen a pedepsit.(corest— care- invita clesenul) 4) Tra spus 6 end va veni, va pleca el. (coreet~ atunci cand) 1b) Am auzit de destui cf au picat examenul. (corect ~ muti) 26, a) A venit numai/nu mai el ) El numai/nu mai e cel de odinioars. ©) De cit/decdt si vini el mai bine plee, 4) De ciydecat timp ai nevoie pentra luerare? €) Cindva/cand va era un om apreciat, 6) Cindva/cand va veni el total va fi pregatit. 2) De ais/dezis nu stu ce s8 msi zic. hh) El sa de zis/dezis de ceea ce afirmase anterior. i) Demmulvde mult nu arn vazut 4), Putea si-idea ct dermulv/dc mul voia si el tot nu ar fi fost muljumit. k) Era plin de bunavoie/buna voie cand a venit la noi 1) A fost intrebatd dacd de bundvoie/bund voie il ia in cAsdtorie, :m) Total este tn bundstare/ound.stare. 1h) Bundstarea/bund-starea lui a sporit de edd nu lear mai vizut, 21. perioada de incvibatie/incubsfiincubatic ‘aie cu fieristrul/ferastraul inte ei sunt o serie de fifi Seton 28, bleumaren/bleuracin poplen/poplin vvelur/veliur sprinv/sprint schivniclschimnie 23, a),b), ©), 2), €), 30. Au fost deftigati is mil inscamni.,a inlatura arbori gi alte plante lemmoase”) ') Dupi 1989 a fost instaurati democratia populard, (pleonasm, deoarece democratie inscamna form’ de organizare si conducere a unei Societifi in care poporul igi exercitl puterea”) 246 sole de arbor. (pleonssm, deoarege a deta — RASPUNSURI COMENTATE ©) Au fost demarate procedurile de incepere a reparafilor la noul tronson de cale ferata.(pleonasm, deoarece a demara inseam ya incepe ceva") @) Nu trebuie niciodats s8 te lagi ciloat in picioare. (pleonasm, deoarece a ‘dlca insearinit ,a pane piciorul pe ceva”) ©) A fost arestat mentorul spiritual al MISA. (pleonasm, deoarece mentor ‘ngeamné ,conducator spiritual”) 2) Filmul sa terminat cu un happy-end fericit.(pleonasm, devarece happy: end inseaznn final fericit”) 8) A fost Jésat un niow hebdomadar siptiminal. (pleonasm, deoarece hebdo- moder inseamni care apare © dala pe stiptimana") 1) Cand a venit acasi era lknit de foame. (pleonasm, deoarece lini inseamnds «foarte fliménd, chinuit de foam") ’) Dup& fizionomia fetei nu plea afectat de situatie. (pleonasm, deoarece feionomie inseam ,totalitatea tstturilr fei cuiva”) J) Agoniza la spital intre viet si moarte. (pleonasm, deoarece a agoniza Inseamna a fi int-o stare care precedi moariea”) i) Benzing avea adiugatio sere de aditivi.(pleonasm, deosrece aditivinsearmnd »substanfl care se adauga la ceva") 31. @),b), 4. 32. 2) Dacé te minined alain-delonul o s-0 peti! (Te manned cojocull = nu te potolesti) ') Nu incere sh mi justific ed poate chiar am sit call, (a sari peste cal = a exagera) ©) Guvemul condus de N. Vicdroiu ¢ doar o alti pile, (acceasi Marie cu ait pric = acelasiconfinut eu alta forma) 4) Tiva fi recunosedtor pani ta cosciug (recunoscitor pant la moarte = pentru totdeauna) «) Tofi fi reprosau of e trigitor al pisici de cond (a tragepisica de coada = a fi stews) 33. Toate enumfurile contin greseli, 8) La absolvire, student de la (eatru au inscenat o piesd de Cehov. (corect ~ cu pus in scend) b) Autoarea a fost prezentata de exegetul L. Ciocarlie. (corect — criticul, seoarece exeget se folosese cu referite la ceva opera, ster) ©) Cranica « anunjat cf urmeaza in continuare ca spectator’ $5 vizioneze ~ lun film de actume, (gnunga confine dw greyeli:xn pleofiasi yuri tn gontinuare”; a’ vizioria’ tnseamna a wrmati ca specialist, @°examina din pnci de vedere tehnie”; corect—a urmdrt) 4 Brabine aleatuitt fc, (corect -deevoltatd)‘CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 34, a) Vorn vedea cum stau lucrurile pe parcurs. (gresit pe parcurs, deoarece are sens de in timpul drumului, in timpul stlbateriunei dstante") b) Pe parcursul curseipiloti opreau si alimentau masinile. (corect) ©) A reugit si ajunga in timp. (in timp este un eliseu lingvistic redus sl unor expresii mai largi) 4) A revit 38 ajungg in timp wil, (corest) ©) Lea huat pe mai departe sii fie de jutor.(coreet) f) Nu ica spus direct, ci pe depart. (corect ~ pe departe are sensut de ,pe ocolite”) 42) In cadrul interventiei salé 2 fost incsiv Ia adresa contracandidailir. ccadrul este un cligew lingvistic nerecomandabil) hh in intervene sa @ fost incistv Ia adresa contracandidatilor. (cect) 35. a) tn focul sintagmei la ora actual” este de preferat adverbul ,acam"; ©) preferabil verbului institu” este verbul Ina”. 36. a) Pe mésurd ce creytea, 2gomotul se inlensifica. (a creste inseamna ,marite treptata”, iar a infensifca ,a se mi, a spor") by Amintirea poetului détiuie continu, (a déinai inscamn& ,2 continua si existe, a dura”) ©) Edifii orasului nu sunt interesai cu adevirat de problemele cetenilr. (edit Snseatnn .persoana care face parte din conduceres administraiv’ coragului”) 4) Fenomennl coruptei ttebuie eradicat din radcind. (a eradica inseared ya smulge din ridicina”) ©) Zgomotul « fost urmat de erupyia Brusca 8 valeanuhui. (erupple Snseamna siege bruse gi violent din pimint a lavei, gazuluiete.”) 1) Corespundea tuturor exigenjelor solicitae. (exigent@ tnseamn& ,ceea ce pretinde cineva dela altcineva”; a solicita insearand a core cu stiruinj2”) 8) Etnogeneza poporului roman este studiatS de elevi in clasa a Xa. efno- genezi Inscarant remus a antropologie! care studiazl originea gi filiagia raselor gi popoatcior”) 1) I 5-2 impus cu forja 88 temunge la cereelul din nas. (a impune taseamni a constrénge pe cineva st facB/accepte cova cu fora”). 37. a) Se vorbea de valorifcarea integralf_a inuceiisupratete agricole. (pleo- asm, deoarece inlegral inseamna ,intreg, complet”; coreet~ Se vorbea de valorificarea integral a suprafefei agricole.) ~~ ) Cultura a fost infectats. (confuzie paronimics, decarece corect ar fi fast a infesta) - ©) A objinut maxim de punta). (corect ~ maximum, care insearnnd imits superioara, cea mai mare cantitate, valoae,intensitate”) RASPUNSURI COMENTATE 4) Cazul @ fost intens mediatizat_in_mass-media. (pleonasm, deoarece a ‘mediatiza inseamna 2 aduce la cunostinfa publicului prin mass-media) ©) Bste um elev meritori. (confuzie paronimic& ~ meritoriu nu se foloseste cu referice Ia persoane, corect ar fi fost merituos) £) 1s-a cerut st ie o monstrl gi s-0 analizeze. (corect ~ mostr) 8) Festivalul s-a desfigurat in cele mai optime condigi. (pleonasm, deoarece optn: are sens de supesativ 5 nseamna cel mai bun”) 38. a) corectdisident ') corect— dividend 6) corset ~ a incepe, ceoarece a demara rmasina” 1) corect ~deloc (adverb) 2) corect ~ charisma m8 48 porni un motor, « 39. 2) A inlocuit tapiscria/tapiteria veche a canapelel cu una nou ) Ti pliceau mutt tetei/titei- ©) Bra o persoand recunoseuté ca find mlburenti/turbulents. «) Lucra pe un excavatoriescavator. ©) Paménturile i-au fost expropiate/exproprate, 1) Osia © un animat exbivor/erbivor. 2) Este ora doisprezece/doulisprezece. hh) Era fntotdeauna suspect/suspicios cu prieteni NOTA: Exemplele file de la exerciiile 40, 41, 42, 43, 44, 45 au fost selectate din Iucrarea Iui Dorin, N., Uritescu ~ Greseli de exprimare, vol. I (a se vedea bibliografia) 40. 2) prognozarea viitorului—prognozare = anticiparea desfaguririi viitoare a fenomenelor; pleonasmy; ) productiv in’ materie de gunoi—productiv = care produce multe bunuti materiale; este un enun{ stupid deosrece se atribuie o calitate a muncii ‘creative unei realitati degradate; ©) realizarea [.. irealizabiliveste vorba de o contradictie fn adaos: cuvantul =fealizarea” concretizeazi actiunea in sine ca posibil, in timp ce .ireali= Zabild” infirma definijia actiunii; @) recunoseator pind Ia cogciug—seste--o degradare frazeologiod; expresia sfecunoscitor pind la moarte” a fost inlocuitt cu ,recunasedtor pans la ‘cogciug”, care nu are niciun sens; ©) se implementaserd in riasina lui~etimologie popular; vorbitorii confinda verbul ,2 implanta"/,¢ fixa” cu ,a implementa” (engl. implement) = ya pune in funcyiune”,41, a) cedus gi pacalitsa seduce ~ a ademeni; pic CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ingelat, amagit; pleonasmn; ) numitor comun—este un ening stupid; rumitorul comun — deci al mai ‘ultorrapoarte numerice (factionare) ~ nu poate fi avibuit unei singure "aportir, cum ar fi Balénis, © Ploile acide ale opiniei publice—reste un enun stupid; intenfa autorului a fost si sublinieze caracterut pozitiv at unor eritied obiective aduse repre Zzentantilor puterii, numai c& analogia cu ploile acide este gregit construti, acl infelesul acesteia © neyativ, subliniazd caracterul dezastruos: <) petpendicular—scontraditie in adaos; ,perpendicular” = cae cade astfel pe © dreapts, inedt formeazé wi unghi drept; ymai perpendicula:” prodhce contradictia, intrucdt adjeetivul concretizeazs o trisiturd unc, iat adver. bul mai" exprima eontrariul; ©) depradarca expresiei a merge strana” ~ a merge bine; .a merge ca pe struna nu are niciun sens; 4) rocadati—.cocadi” = termen din gah; in intenja autoruli, ,rocaday” ar avea sensul de ,rauiare in alt loc a persoanelor indezirabile”, dar ,cocada” intireste pozitia picselor in sistermul strategic al partdei de sah. Prin lurmare, folosirea termenului este 0 analogie degradat ©) cu-un procent de 15%—sdeterminantul cu un procent” confine in definijia a sensul ,suti", care se repeti in coca ce red determinantul 15%", pleonasm; 1) savaiferclvefian”—svaiger = ,cagcaval élvefian"; pleonasm. 42, ) sircapati[.] din nou-selemente pleonastice; >) altrasplendidul—,splendid » foarte frumos;yulta” are de asemenea seine nifcaia foarte"; pleonasm; ©) ma piscazt [.] eltcodati—a pisa” = presupune ideea de repetabiltte; lurmalé de .citeodata", adicd ,uneori", fonmularea devine contadicion »iteodaté” intté apoi in contradicfie Cu ,zilnie”, care determin cont Aictoria termenul ,nonptea"; mila contradic in tetmen, tn eng stupid; 4) te minincd alsin-delonul~sdeformarca expresici yte minincd cojocull” care are sensul de “nu te astémperil”; prin, manAncd alaincdefonu” se btine un non-sens, desi alain-delonul” dentmeste yun fel de cojos" ©) pun biti de la batl—deformarea expresiei a pune mln de lamina, care ae un infeles pozitiv, concretizeanR solidaritatea umand in anamite Iimprejuris injelesul expresiei .a pune bati de la bik” este agresi antisemit, denatura; 8) sista (ee ce a pot reproga—, repose” nu ae ce cata fa Jegaiturs ~ © yeinstea”, pentru cd aceastétrisaturé de caracter nu e yrabmegabite..a reptosa” insgamnd a aduce cuiva imputiri"; nerespectarea proprietijil termenilor, RASPUNSURI COMENTATE £8) pogrom antievrsiese—pogrom = masacru indreptatimpotsiva unui grup national minoritar, pleonasm. 43. «) ger (. susinat print-un sutien—substantvul,sutien” trebuie si apard in relate cu substantival. sin” — nerespectarea proprietai ermenilor: ©) somnier’— ,somiert” (fr, ,sommier”) = parte a unui pat pe care se agazk Salteaua; termenul ,somni- ef8" s-a format prin influenta substantivulat som” asupra substantivuli ,somiett" — etimologie popular ©) se lipeste ca nuca potrivith cu grijé in perete-sdeformarea expresiel a se Potrivi ea nuca th perete” = «a fi total nepotrvi’s prin seymentarca gi introducerea unor clemente lexicale’noi ,potrvite &u gra” se objine comparatie obigouita, inexpresvs gin mare masurk embiput, stare de com (...] mu g-a mai ecdpatatcunostinfa pant la 5 nugust,cdnd a ddecedat—vin text, dap ce se recunoaste starea de comi, datorita con, structieisintactice groite, rciese c& persoana a fost in accasth situate pant 4a data de § august, cd si-a revenit. De fap, acesia nu sa revenit, cia ttt — emmy stupid - ©) din es tn ce tot mai-selementele de realizar gramaticala u comparativului Ge tip progresiv sin ce in ot” i fot mai” sunt sinonime ~ pleonasm, 1) suprapundnd peste—>,supra-” = prefix cu valoare semantic; ,deasupra™ + ~punind” are sensul de ,a ageza peste”, repeth idcea exprimatd de verb — Pleonasm; tmelos {.] care transcrie muzical—»,melos" = muzicd; ,transcrie muzicat” repett sensul substantivulys pleonasmm, 8) tare excclentd—»,tare" = echivalent al morfemului de superlativ absolut; excelent are sensu de superatv absolut ~pleonasm, 44. Pleonasme Justificate~] Stilistice Tntolerabile ‘olerabile gramatical | ‘Ajuti-le singur,_| Vom visa un | Negurd ‘Nuine patronimi, Bane de pesti; "| vis; intuneceazii Prat gi pulber A prefera mai bi — Yor visa wn vis: sesiim existen{a complementlal intern ,vie" pleonasmal e Jjustificat din punct de vedere gramatical; ~ negurd (..] intuneceaza: pleonasm poetic ce are funcfie artisticd de contrast 45. Pleqnasme olecabite.. | Jusifcate | Silsice —] Talerabile | prematical ~~ - ‘ae studia po sine; Nemuaninge; | Plangesi | Vai giaman am certatpe Vasile; | Morjisunt ei | suspiné: | Bu, personals fram citit crarea ta; | manyCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE ~> scobori in jas": pleonesm tolerabil, deoarece poetal precizeazi modul de parcurgee a dircfiei migeiri gi totodatsaccentucazd imensitatea distaneis + neaua ninge:existenta unui subiee inter; ~ mort sunt cet muri exstenta unui nume predicatiy intern; ~ pldnge vi suspnd:pleonasm emfatic, valoareafectiv-argumentaliv 48. 4) ,cu musculatora proeminenti’, cu picioarele indoite de douk or fn afer si © data indunteu”—smusculatura rw poate fi proeminents; a doun afimatie -0.datt Inauntru” 0 contrazice pe prima ,cu picioarcle de dovl oti in afar ambele construct répreintt nonsensurt ') ,oragul de gogomani unde eu sunt cel dita (..] ize fruntasi politic” este © formulare ce poate f interpretaté in mod diferi,fecare dintre ormalar vind egala indreptatre: Catavencu este cel cogoman, dar gi cel inti inte fruntaisechivoe €) enunul confine un adevar bana, lipsit de valoare—seruism; <) mill i ndurare—repetarea accleing ei prin dova cuvinte diferite aflate in relate de coordonare— informatie autologicd; ©) curechi cu varzi—repetarea acelessiidei prin dou cuvinte alate in rolatie de asociere — informatie tautologicd, NOTA: Facem distinetia intre tautologie si informatia tautologicd. Tautologi forma speciala de repetiie care aduce o informatie nous, explicd o atitudine. De exemplu Fieru! cd e fier, $i tot mu revisté la asemenea frecdri". In acest context, sci fier” are sensul ,care este dur, tautologia manfand idees, Informafia tauto- ogicd nu aduce nimic now in comunicare, este o gregealé de exprimare, 1) care ny mai poate omul de atitea angerale pent ce sii mei minénee 0 buciticd de paine’—oEste o abatere de la ideea central a comunicti ‘Comunicarea este Mncarcatt de cuvinte de pisos prolixitate; 8) care # darmat-o Pache, cdnd 2 facut bulivardul al nou”—enunfurile onatituie 9 abatere de fa ideea centralé a comunicdriz Ma reeomand, sunt ‘Tarsija Popeseu, vaduva preotului Sava de la Caimata gi-l recomand gi pe fiul meu, Lae —digresiune; 4) peperetete-sasociate neplacuté de sunete ~ cacofonie AT. stiingio tendinga gresitd a limbii vorbite este reducerea hiatului (suprimarea unuia dintre sunetele care il formeazi: Of Proprictar—cuvintele din familia lexicali a cuvéntului .proprictar” sunt de multe ori ,simplificate”” incorecte precum ,propietar" Propriu~veliminarea celui de-al doilea seringi—vse inlocuieste sumetul ,e” cu sunetul ,i"; de aici rostirea incorecti osiringa", ,vasiling”, - 252 minarea cclui de-al doilea x", de aici rostci RASPUNSURI COMENTATE Prerie, proroc, repercusiune —vse adaugi sunetele ,", ,0°, ,«", acolo unde nu este nevoie, 48.) premist; ) a dat sfaré in farivfolosirea, tn scriere, & unui cuvint sau a unei units frezeologice cu o form’ gresiti ~ improprietate formal ©) repim de munck specisl—-sspecios = amigitor, cuntul a fost folosit ow un sens pe care nu- are — improprietate semantied; @) funerait—va fost alterath forma cuvéntului funeral” prin apropierea rey de alt cavint: fanerar’, asemanitor foninal hiperurbaniem, ©) Herimatie—vaterarea cuvéntului reclame prin atribuirea unei origin’ false si, rept consecint, prin apropierea pe baza aseminzlor formate sau semantice de cuvantl lai" ~ etimologie popular 4) vitoz—scuvantul este folosit cu senssl de ,moral, cinsti” pe cate nue! are in contextul dat improprietate semantic ) sautorul zugraveste”—seste woe segment lexical banalizat prin uz; clipew lexical; hy Stiam cu: n-a venit, pentru c& nea avut timp care va sé 2ickstructurd lexical gota de seas care se repet in vorbire tc verbal, 4) de aceea a revenit~> ,a revenit iat” ~ pleonavm, 49. 0) in care protagonist sunt ) vizavi de nisipul—ef, DOOM 2; ©) ofi de céte ori—vef. DOOM 2; 4) aafera =a incumba; (despre sarcin, obliga) se impune, a reveni cuiva; sno 8 aguza in fajacamere, ¢) a spus pe scurt ,elipic”tnseamna ,eare se refer a clipsi”; 4) funeral £8) cu paral grizonant (ef. DOOM 2); ,grizonant” = (despre pr) care incepe 5 incarunjeases;eliminarea nejustifiatda consoane ut 50. 2) care sf dea soli; soli viabile—sokaie = rezolvare — pleonasr; 5) ,ca © consecinfé ulterioaré a unei coliziuni”; consecinfS ultrioark—> ‘consecinja = urmare ~ pleonasmy, ©) au plecat[..] in intervale"; ne perioade ~ eacofonie, 4@) Adrian Maghiar s-a calificat al cincile”; a cincea tcapt& a podiumutui — enunt stupid ©) ,administrtor al unei society comerciale din localitate, care tn perioada ianuarie-decembrie..."; cx obiest principal de activitate reeuperarea pleonast, deoarecs bazi inscamnd yelementesenfial, fundamental a ceva’) 4) Sica cumpérat un blug now. (forma de singular blug nu este admis de Tima lterar; corect~blugi/blyjeans) a) Jon a dat dovadi de bunt-voin, iar Vietor de reavoinf. (corcct - bund voingarea-voinzd) 6) Si-a deschis un busines profitabil, (corect ~ business) ©) Firma este un daler mondial. (corect ~ dealer) 4) Bra un deliovent cunoscut. (corect — delincvent) ©) Peretele dinafari a fost udat. (corect — din (prepoziti) afard (axtverb substtuibil eu exterior)) 1) Vine fa noi dups amiaza. (corect — dupd-amiazd) 8) A primit mai multe emailuri (corect — e-mailur?) . a) Un impostor a fort usa casei. (corect ~ infractor; este vorba de o confuzie ‘semantic; inftactor 4i impostor sunt peeudosinonime, primul tnsemnénd »Persoand care a comis 0 inftactine, © faptd care prezinta peticol social, constind in inedlcarea unei legi penale gi care este pedepsitl de lege’ iat cel deval doilea inseamni ,persoand care cauti si ingele, profitind de Dnecunogtnfa sau buna-credinj& a oamenilor) ») A fost dt afard din incinta Organizatei Judojene a PSD de edtre badigari (corect ~sediwWhodyguarsi sau bodigarzi; in prima sitaaje este vorba de 0 Confuzie semanticd, deoarece incintd inseamna ,spafiu mare, inchis in interiorul unei constructi", iar sed ,clidire sau loc unde igi are admi- nistraja gi unde isi desfigoars acivittea oinstitutie sau o ren ©) Un eunoscut infiactor a excaladat zidul casei $i a patrons i 1osing. (coteet — a urcav/escaladar, in prim! caz. este vorba de 0-csnfuzie semanticd, deoarese escalada Inseamna a se cafira pe un zidlobstacol ‘nat pentru a tece de partea cealatt in timp ce a urca inscamnd «a se 255CARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE 58. suila se ageza pe cova mai ridicat; a 9¢ rien pn a o ndjime oarecare”, Tin al doilea eaz este vorba de scrierea ares a cuvdntului) ‘Voc; pronunjate au propus iesirea din partid = senatoruhui Ton Miescu (corect ~ rdspicate este vorba de 0 confuzie semantic, itre dows adjective partial sinonime, pronunjat insemndnd ,accentuat, reliefat, sos in evi- dena", iar raspicar .~ despre vorbe — Himorit, destusit, impede, hotért, cenergic”) «) ,Stesua" a achizitionat un nou jucttor.(corect ~ a angaja prin rransfer ‘evantajos, este vorbs de © confizie semanticd, deoarece a achizitona se refera la 2 procure produse agroalimentare sau materiale; a procura obiecte rare) 1) Tn urma accidentului copilul a suferitréni la membrele posterioare.(corect = inferioare insernnind ,care este agezat dedesubt sau mai jos”, i timp ce posterior inscamn’ cate se aflleste ajezat in partea dindiratdinapoi”) 1) Femeia a fost masacraté de propritl ei fi. (corect — répusa, deoarece a masacra inseam’ ,a ucide eu slbiticie si ia mash cament ce ma se pot apira”). @ 2) Amo durere de apendicits (F -coreet — apendice) }) Et sia adus aportul la cezvoltarca stints. (F ~ pleonasin, deoatece aport inseam ,orice tip de contributie pe care cineva 0 aduce lao acfiune”) ‘) A fost acuzat cd s-a apropiat ealculatorul fri a spune cuiva (F’~ confuzie paronimicd; corect ar fi fost verbul @ qpropria care inseamna ,a-si insusi, fg face propri”) 6) Comisia arbitral a hotért suspendarea li peo perioad& nedefnitt (A) €) Aricratul firmei a fost anulat prin hotarire de guver. (F ~ corect este arierotele deoarece arierat ~ la singular ~ inscamm’ ,persoand inrziatt ", in timp ce forma de feminin plural inseamn ,datorie bineasc’ restanti a une institu, firme, socitafi) 4) Ti places foarte mult chou a la créme. (A) ) A cumplrat un cofrag de oud. (F~corect este cofrai) 1) A avut parte de-un fiasco total. (F — fiasco total ese un pleonasm, deoarece {fiasco inseamnd ,egec total”) i) Parbrizul masinii este dint-o sticlé friabila. (A) 4) Auavut loc schimburi de focuri inte fayiunite rivale, (A) 1) Totul 5-8 petrecut intro faciume de secunda. (F coreet este fracture). 2) VA rugim si mai servi din abeatl dvcoash frptrt (covet ~ fat, deosrece a servi inseamnd ,a face altora un serviciu”) by) Planul de geoarizare a fost aviat de Inpectorat.(corect ~ aprobat care earn a aviza favorabil”, in timp ce a aviza Tnsearand ,a-gi da parerea in sens pozitiv sau negativ" ceea ce face necesar8 prozenta unui determi nant: 2 aviza favorabil/nefavorabil) RASPUNSURI COMENTATE ©) fn vederen desftguriei fn bone condifi a examenuhsi Inspectoratal & introprins 0 serie de misuri.(corect—a lua o serie de misuri) 4) Co ictul din Trak a lat amplitudine. (corect ~ amploare) gresul din august al Partidului Conservator au fost stabilite tra- iectoriie ce vor fi urmate la vitoarele aleger. (corect ~ direcplfe, deoarece ‘raiectorieinseamnss ,drumul percurs in spafiu de un corp in miscare”) f) Spray-ul i-a fost fatal deoarece Ia orbit. (sensul adjectivutui fatal este {cere pricineste moartea”) 1) Polifia a reusit stérpireatuturor surolacilor de pe strézi (a sidrpiinsearmnk 1a face si dispar cu desivirsire 0 specie de animale sau de planta, a extermina”; corect arf fost ,Polija a reusit indepércareatuturor aurlacilor de pe striz.”) 1h) Sop si-a executat sofia sub ochil vecinilor. (eoreet ~ omordt, deoarece a execuia inseamn ,a supune un condamnat la pedeapsa cu moartea”) 460, 2) au fost trecti prin rachete gi sabie (au fost trecufi prin foe gi sabie ~ au fost macelrii; ') colac peste chetie (colae peste pupizi se spune cfnd peste un lueru vine altal)s ©) fara sa migte un deget de la picior (ard s8 migte niciun deget = fra efort); 4) a pune sufletul le bataic (a pune suflet=a se dui); ©) a se bate cu pumnii in stern (a se bate cu pumnii i piept= a se fuduli, 2 se ingame); 1) a duce la sapA de bronz (a aduce la sap de lemn = a siekei; 2g) tendonul iud Ackile (ciledful lui Achile = punet vulnersbil); 1) lacrimi de aligator(larimi de crocodi = lacrimi false, prefacute); {) a-urla ca din gurd de reptla (a urla ca din gura de sarpe = a striga foarte tere); 4) a bate saua st priceaplt guvemanii (a bate gaa s& priceapa iapa = a face aluzi la cova).Mic dictionar de accente A sehiu= planta chu lovitura de bitiard afin = ruc agoré~ pink publick agora = spafu public ld = intexjetie slo apeltlofonie(eubst,) amaré (a) =a Jega barca anaforé = raport anafra/andfora apéndice = apindice Alas = personaj mitologic bridiworudiu= tne barton = céntaeey bartén = instrument muzical ak boi (a vopsi, a colora c ga = mincare cagd = materia calc = potcap boier ‘iocai (a -)~ a se bois da parte finalé a unel compeciti muziesle cold = ase lpi string ebm sind de lucru complex Tatdimplareciudats bate = tt de nablete cont® = creion (ar) c6pil = star “ebrei = core (regional) > 2 dominé = mantie nengr ca glug EF elové (a) emu= pasite piscop = fad bisericeases episedp = sparat fini (a~) =a termina latie} = apa in care au fost spate vasele, folositi ca hrand pentru porei (in ~) = locutiune adverbialé rméla= valeat(interjecte) mold = judecator ture moasic = evreiese prior = prigoare,albindcel (egional) ridr = tly in maistraturi/in ierathia clerics root = act Dipl parte a navei 8 cla = sieriu raclé (2~) =a rizat replich= a da o replica xéze = trandalii roxb= 102 sdlv= seri Ge lovitui de tun” > snopl (2~) a hate foarte tre pe cincve sélid = moneda * suagiu = om de servi sufeégia= votCARMEN PAVEL, GRATIELA DUMITRACHE Deyn limbajul coloevial se folosegte ‘expresia 2 snopi in bate”, in limbajut litera aceasta ¢pleonastic8, urie= at, document v t varia = rubric unei poblicaii tipie~ ritual, ceremonie vestibul = cevitate inter’ a urechii (ranslatr © tansformator electric vier ingijitor de vie vier = pore castat teimer = condensator T trina = bucaté de paint Mic dictionar de silabatie a ‘ob-ton/-o-hton neziclasmne-zie afrodizine atsmos-fe-rilatmo-sfe-a c cip-tosninverip-o-nim D descri-e-relde-sorie-re dezt-cord/de-7a-cord e-zo-big-mni/der-o-big mi diftomgaldi-Ronga Gispesalds-pe-ra ente-r-eldizenterine oi-spre-ze-ce/dois-pre-ze-ce drep-tunghildreptunghi E ‘eg psi-ho-lorgheletnop-sicholo-gi-e exathiesxarh F Sizi-og-nosmo-ni-elfi-z-o-pno-mo-nice 6 eos fera/ge-o-sfe rt Bir0-Scop/g-ros-cop li-co-me-r-e/gl-cor-u-i-e ‘go-la-ve-ajgo-s-ve-rj 4 hedivostatthel-o-sat Iisdro-seop/hi-deos-cop, hiper-ur-ba-nism/i-pe-rur-ba-nism ' i-gnarfigsnar iena-bilfia-bil intrag-co-lanin inv-manfinuman in-a poif-n Ina bin-nalbi Fendi pefin- pri a Jurisdictional L Inprros-cop/la-pe-ro-sc0p lep-ios-p-ro-28/lep-to-spi-ro-2h Tisto-sfe-riitos-fe-rh u ‘ag-ne-to-scoplmag-ne-tos-cop sman-o-pe-ri/maeno-pe-rd me-tasty-i/me-ta-st-28 sniczan-topini ‘mo-no-clumon-o-cla ‘mo-nos-cop/mo-no-scop. ne-fro-sle-ro-zine-fros-le-ro-28 ‘e-ga-to-scopine-ga-tos-cop. nes-pus/ne.spus 0 o-don-tab-g-elo-dont-al-give om-nisci-en-W/om-ni-sei-en-fk o-mu-ci-dere/om-uwci-dere P pisroscatfpi-ro scat Dite-can-troppisteo-an-trop os-tu-ni-versi-taripestu-ni-versi-tar se-undo-nim/pse-udeo-nim