Etologie curs 1 19.02.

2013 Etologie formarea conceptului de etologie

Etologia (gr. Etos caracter, deprindere, obicei; logis stiinta, vorbire, discurs). e defineste ca stiinta a comportamentului, a obiceiurilor si deprinderilor animalelor. !ermenul a fost creat se pare in sec al "#$$%lea pt a desemna interpretarea caracterelor umane prin intermediul gesturilor, etologul acelei epoci fiind un specialist in arta pantonimei. &n secol mai tar'iu, sfera notiunii se e(tinde , unde etologia desemna stiinta obiceiurilor animalelor. &lterior, acest termen este folosit de )E**$*+ in 190,, care a atras atentia asupra oportunitatii elaborarii unui inventar al comportamentelor pt fiecare specie (asta'i , la ba'a cercetarii etologice se afla etograma sau catalogul comportamentelor caracteristice pt un animal, adica a unor unitati functionale constante ca forma si usor de individuali'at). -rin comportament se asigura efectuarea organ'ata a sc.imburilor de substanta, energie si informatie cu mediul e(tern. /rgani'area acestor sc.imburi tinde sa optimi'e'e activitatile organismului, care asigura supravietuirea individului si prin reproducere perpetuarea speciei din care acesta face parte. 0omportamentul pre'inta 3 trasaturi esentiale1 %motricitatea comportamentul fiind ec.ivalentul miscarilor efectuate de animal. %organi'area sau coordonarea, miscarile respective constituind o totalitate, un sistem. %integrarea la nivel individual totalitatea miscarilor ce formea'a comportamentul apartinand unui animal intact. 2a sf sec al "$"%lea si inceputul sec "", 34$!56* si 4E$*7/!4, 2 'oologi pe ba'a a numeroase cercetari efectuate asupra comportamentului instinctiv al unor specii de pasari, independent unul fata de celalalt, au a8uns la conclu'ia ca prin constanta lor,instinctele pot oferii criterii ta(onomice lalef de avanta8oase ca si cele morfologice. /biectul de studiu il constituie animalul in conditii naturale si nu de laborator, caracteristica prin care etologia se delimitea'a de psi.ologia animala. 6stfel, la confluenta sec al "$"%lea si al ""%lea, acceptia 'oologica trece pe primul plan. $n 9ranta, etologia repre'enta stiinta ce se ocupa de studiul animalelor vii aflate in mediul natural, spre deosebire de disciplinele morfologice care studia animale moarte. $ntregul domeniu s%a de'voltat de la inceput sub semnul puternic al dar:inismului, cercetarile pornind de la premi'a ca si comportamentele, ca si structurile si functiile sunt supuse organismului. 0artea de capatai a etologilor este e(presia emotiilor la om si animale scrisa de ;673$* (1<=2), care devine astfel ilustrul precursor al acestei tinere stiinte. 2ucrarile fundamentale ale etologiei sunt, in ordine cronologica1 % > tudiul instinctului? 19@1, semnata de !$*AE7+E* % culegerea de memorii cu privire la comportamentul animal si uman semanta de 2/7E*B 19,@, parintele etologiei. $n 19=3 premiul *obel pt fi'iologie si medicina este acordat lui 2oren', !inbergergen si 9risc. pt cercetarilor lor in domeniul comportamentului naimal. 2oren' si%a petrecut o buna parte din viata cutreierand mlastinile 3estfaliei si observand gastele salbatice. 0aracterul adaptativ al comportamentului animal a generat de%a lungul vremurilor vii controverse e(primand 2 puncte de vedere ireductibile1 acceptarea unui si.ism comparabil cu cel uman sau a caracterului automat conferit comportamentului de forta oarba implacabila a instinctului. $ntr%o forma sau alta aceste 2 orientari se conturea'a inca din antic.itate. 9ilo'ofii din scoala lui -itagora @<0%@00 inaintea erei noastre, adepti ai metempsi.o'ei atribuiau animalelor suflet. $n >$storia animalelor? 6ristotel gasim descrideri privind obiceiurile multor

animale. 6stfel, 6ristotel amintea ca si -laton e(istenta sufletului >cau'a si principiul corpului viu?, atat la animale, cat si la om, cu deosebirea ca la primele el este sen'itiv, apetitiv si motrice, in timp ce la om devine intelectual, fiind sursa ratiunii. ;E 067!E 1@9,%1,@0 a facut o demarcatie neta intre automatismul orb al animalelor si vointa constienta a omului, unicul posesor al unei vieti spi.ice. /pusa curentelor ambientaliste, spi.ologia finalista sau instinctivista, concepea comportamentul ca pe un anbsamblu de acre intentionale diri8ate si controlate de scopul spre care tind si generate de instinct , forma interna totali'atoare, inabordabila cercetarii analitice cau'ale si deci ine(plicabile. $ntre cele 2 orientari psi.ologice cale care in stinta se dovedeste adesea mai rationala si mai eficienta decat po'itiile e(treme, astfel, comportamentul a fost considerat drept unicul domeniu fenomenologic apt de a fi studiat abiectiv. E(clu'and fenomenele subiective din sfera cercetarii cau'ale, etologia a respins totusi ideea conform careia intrega determinare a comportamentului ar fi de natura e(terna , deci refle(a si a contestat posibilitatea reducerii intregului comportament la procese de conditionare. 0oncomitent, etologia a luat in considerare caracterul ereditar al unor importante categorii comportamentale, admitand actiunea factorilor cau'ali interni sau instinctivi in determinarea comportamentului. 7elatia etologiei cu alte discipline1 ta(onomia, genetica, evolutionismul, ecologia, morfologia, anatomia, fi'iologia., cresterea animalelor, 'oote.nia, psi.ologia animala, sociologia animala. Etologia include C subdivi'iuni ma8ore care fu'ionea'a intim intre ele1 % 9i'iologia comportamentului (etofi'iologia) % tudiul valorii adaptative a comportamentului (ecoetologia) % tudiul de'voltarii individuale a comportamentului (ontogene'a comportamentului) % tudiul evolutiei filetice a comportamentului (filogene'a comportamentului) pre deosebire de alte discipline care studia'a comportamentul aproape e(clusiv sub raportul dimensiunii cau'ale, etologia nu considera animalul ca o entitate relativ imuabila, ci ca un sistem dinamic plasat in alte dimensiuni spatio%temporale si anume1 % ;imensiunea ontogenetica % re'ultanta a cresterii, de'voltarii si e(perientei de viata a individului de la nastere pana la moarte si care se e(prima prin fenotipul organismului, adica prin formele particulare ale interactiunii dintre genotip si mediul e(tern.