EFECTELE CRIZEI ECONOMICE IN ROMANIA

Student : Badarau Diana

Specializarea : Afaceri internationale, anul III, Grupa 1


















Facultatea de Stiinte Economice, Universitatea Dunarea de Jos



- 2010 -
2
Cuprins :

1 Inceputurile crizei financiare globale......................................................pg3
1.1 Inceputul declinul burselor americane
1.2 Naionalizri n lan
1.3 Bursele din toat lumea, pe rou
1.4 Fuziuni i naionalizri masive n toat lumea
1.5 Reuniuni de urgen i planuri de salvare
1.6 Tot mai multe state cer ajutor FMI
2.1 Ramuri ale industriei autohtone afectate de criza..........................pg 6
2.2 Industria auto, urmtoarea victim a crizei....................................pg 12
2.3 Populatia afectata de criza economica .......................................pg 14
Bibliografie ..............................................................................................pg 16






















3


Efectele crizei economice in Romania
- studiu de caz


1. Inceputurile crizei financiare globale

Inceputul crizei internationale actuale il gasim in Statele Unite la finele
anului trecut, cind a inceput asa-numita criza "subprime" ca urmare a scaderilor
de preturi de pe piata imobiliara americana. "Subprime" inseamna de fapt credite
ipotecare cu grad mare de risc. Pentru a putea acorda credite in conditii mai
lejere, bancile americane isi externalizau o parte din imprumuturi prin securitizare
(vindeau practic datoriile oamenilor) catre alte banci sau fonduri care la rindul lor,
le vindeau mai departe. Atrasi de profiturile mari (date de riscul mare), multe
dintre bancile importante din lume au investit in aceste titluri. Cind piata
imobiliara americana s-a prabusit, iar oamenii nu au mai putut plati ratele,
aceasta criza nu a afectat numai banca, aceea care a dat creditul, ci toate
celelalte institutii care au "comercializat" datoriile imprumutatului. De aici criza
s-a extins in toata Europa, generind o lipsa acuta de lichiditati si caderi locale la
toate bursele din lume. Cind perspectiva asupra economiei SUA s-a inrautatit
prevestind o recesiune economica, pietele mondiale au reactionat si mai
puternic, problema culminind cu scaderea generalizata.
Criza ipotecar subprim a atins stadiul critic n prima sptmn din
septembrie 2008, caracterizat de contractarea sever a lichiditilor pe piaa
global de credite i probleme de insolven la bncile de investiii i alte instituii
financiare.
Rezervele bancare obligatorii de la Sistemul de Rezerv Federal al SUA
au nceput s creasc peste limitele necesare de cca. 10 miliarde USD la
nceputul lui septembrie 2008, imediat dup conveniile Partidelor americane
Democratic i Republican, i exact naintea prbuirii burselor de mrfuri i a
dezbaterilor prezideniale. ncepnd cu 6 octombrie 2008, Seciunea 128 a
Actului de Stabilizare Economic de Urgen din SUA a permis Sistemului de
Rezerv Federal s plteasc bncilor o rat mare de interes pentru depozitele
n exces, producnd o mai mare presiune pe pieele internaionale de credite.
Excesul n rezervele obligatorii a atins un vrf de 870 miliarde USD la sfritul
celei de a doua sptmni a lui ianuarie 2009.

La mai bine de un an i jumtate de la izbucnirea crizei economice n
SUA, guvernanii romni nc susineau c aceast criz mondial putea ocoli
ara noastr. Dac n februarie 2007 criza ncepea s se fac simit pe
4
continentul american, n Romnia, primele efecte, prin anunuri de omaj i
disponibilizri aveau s fie fcute abia n noiembrie 2008.
1.1 Inceputul declinul burselor americane
n februarie 2007, viitoarea criz mondial prea s fie mai mult o
problem financiar american. i asta pentru c din ce n ce mai muli clieni din
Statele Unite nu i-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea
ce a provoacat primele falimente ale unor instituii bancare specializate.
n luna august a aceluiai an, bursele americane ncep declinul iar bncile
centrale intervin pe piee cu lichiditi.
Problemele finaciare ale americanilor continu i n 2008, an n care
efectele crizei financiare se fac simite att n Europa ct i n Romnia.

1.2 Naionalizri n lan
Pe 22 ianuarie 2008, Banca central american (FED) i scade rata
dobnzii de referin la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lun mai trziu, pe 17
februarie, Banca britanic Northern Rock este naionalizat pentru a fi salvat de
la faliment.
n martie anul trecut, bncile centrale fac o nou injecie masiv de
lichiditi pe piaa creditelor, pentru a face fa contraciei acesteia. La jumtatea
lui martie, JPMorgan Chase anun achiziionarea bncii de investiii Bear
Stearns, la un pre sczut i cu ajutorul FED.La jumtate de an dup aceast
achiziie, trezoreria american decide naionalizarea bncilor Fannie Mae i
Freddie Mac, dup ce acestea au suferit pierderi financiare importante.
Pe 15 septembrie, oc pe piaa bancar american. Banca de investiii
Lehman Brothers i depune bilanul, iar Bank of America anun cumprarea
Merrill Lynch. La numai o zi distan, compania de asigurri AIG (American
International Group) este salvat de Guvernul american, care i ofer 85 de
miliarde de dolari n schimbul a 79,9% din capital.
1.3 Bursele din toat lumea, pe rou
Pe 17 septembrie, bursele din lume nregistreaz scderi considerabile n
timp ce bncile centrale intensific operaiunile pentru injectarea de lichiditi pe
pia.

1.4 Fuziuni i naionalizri masive n toat lumea
Pe 18 septembrie, Banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS, instituie
financiar concurent iar la mai puin de o sptmn, pe 26 septembrie,
JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autoritilor
federale.
Tot n septembrie, compania de asigurri belgiano-olandez Fortis este
ajutat de statele belgian, olandez i luxemburghez.
5
Banca britanic Bradford and Bingley este naionalizat. Tot acum i
Banca Dexia este naionalizat de autoritile franceze i belgiene.
1.5 Reuniuni de urgen i planuri de salvare
La nceputul lui octombrie, Camera Reprezentanilor adopt un plan de
salvare a sectorului financiar, n valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci,
avea loc la Paris, pe 4 octombrie, reuniunea de urgen a liderilor membrilor
europeni ai G8 care nu reuesc s ajung la un acord privind nfiinarea unui
fond european pentru susinerea instituiilor financiare aflate n dificultate.
Londra anun un plan de salvare care include o naionalizare parial a
bncilor. Fondul Monetar Internaional (FMI) revizuiete n scdere previziunile
privind creterea economic mondial, n condiiile n care bursele sunt n
scdere.
Tot n octombrie, BNP Paribas preia Fortis n Belgia i Luxembourg,
devenind cea mai mare banc de depozite din Europa.
Pe 12 octombrie, cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord privind un
plan de aciune: garantarea creditelor interbancare i posibila recapitalizare a
bncilor. La 15 octombrie, Wall Strret nregistreaz cea mai mare scdere de
dup 1987.
Europenii, reunii la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit
mondial nainte de sfritul anului, pentru reformarea sistemului financiar
internaional. Preul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.
n octombrie, Biroul Internaional pentru Munc (BIM) estimeaz c
efectele crizei financiare vor antrena pierderea a 20 de milioane de locuri de
munc n lume pn la sfritul anului 2009.

1.6 Tot mai multe state cer ajutor FMI
Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Internaional un
ajutor de dou miliarde de dolari pentru a face fa crizei care i distruge sistemul
bancar. Tot acum i Ucraina cere un mprumut de 16,5 miliarde de dolari .
tot acest timp, euro ajunge la cel mai sczut nivel fa de dolar din aprilie
2006. FMI, UE i Banca Mondial anun c acord 20 de miliarde de euro
mprumut Ungariei.





6

2. Romania efectele crizei economice mondiale
2.1 Ramuri ale industriei autohtone afectate de criza
Criza economico-financiara internationala a afectat industria romaneasca
care a intrat incepand cu Noiembrie 2008 intr-un declin rapid si accentuat. Totusi
daca nu se iau in considerare caractersitcile de sezonalitate, se poate aprecia ca
primele semne ale crizei mondiale s-au manifestat inca din trimestrul al doilea al
anului 2008. Analiza evolutiei in termeni de comparabilitate sezoniera reflecta in
acelasi timp si aspectul pozitiv al integrarii industriei romanesti pe piata unica
europeana. Se pare ca cel putin pentru industrie nu exista o defazare mare intre
evolutia industriei romanesti si cea europeana, ceea ce poate constitui o premisa
importanta in aprecierea posibilitatilor viitoare de redresare.
Chiar daca la nivelul anului 2008 productia industriala s-a situat intr-o
usoara crestere ( + 0.9% ), trebuie remarcata contractia inregistrata in ultimul
trimestru , care a inregistrat 10 puncte procentuale.
Tendinta de reducere a volumului de activitate a continuat si in primele
luni ale anului curent, dar evolutia indicatorilor trebuie analizata in detaliu,
datorita modificarilor de trend care au avut loc in aceasta perioada.
O analiza a indicatorilor productiei industriale serie bruta, in structura
anului 2008 , publicata de Institul National de Statistica, indica atingerea unui
maxim in luna Octombrie 2008 a nivelului lunar al productiei industriale pentru
perioada 2008 Mai 2009.
Acesta este totodata momentul declinului productiei industriale,
urmatoarele 3 luni marcand cele mai ample contractii la nivelul activitatii
industraile autohtone.
Scaderea productiei in Ianuarie 2009 a fost de 37 de puncte procentuale
fata de luna octombrie 2008.
Astfel, pentru indicii productiei industriale in serie bruta putem spune ca
luna Ianuarie a fost punctul de minim in evolutia volumului productiei , dupa cum
Comisia Nationala de prognoza s-a pronuntat inca din semestrul al II lea al
anului 2008. Aceasta inseamna de fapt o schimbare de trend, o inversare in
evolutie si un moment de incheiere a unei etape de restructurare in sectorul
industrial.
Incepand cu luna Februarie, se constata initierea unei noi etape, respectiv
cea de reducere continua a contractiei productiei industriale, chiar daca viteza de
recuperare este inferioara celei de reducere a activitatii.
Pentru luna Mai, datele statistice, arata o revenire a dinamicii in baza fixa
a productiei industriale cu 21,1 puncte procentuale fata de luna ianuarie, ceea ce
inseamna cu 15,9 puncte procentuale mai putin decat a pierdut in numai 3 luni
( Noiembrie 2008 ianuarie 2009 ).

7


Pentru o analiza riguroasa, trebuie comparate aceste evolutii cu tendintele
indicate de datele statistice ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de
sezonalitate, cu atat mai mult cu cat lunile decembrie si ianuarie au indici de
sezonalitate ridicati.
Concluziile analizei acestei serii de date arata o incetinire in evolutia
productiei industriale inca din luna Martie 2008, cu o accentuare a declinului in
ultimul trimestru. Luna decembrie 2008 devine in acest caz punctul minim.
Incepand cu luna ianuarie 2009, procesul de crestere de la o luna la alta a
volumului de productie industriala este reluat, chiar daca, si de aceasta data, ca
si in cazul seriei brute, ritmul de crestere este mai lent.
Este de remarcat ca amplitudinile modificarilor in nivelul productiei in cazul
seriilor ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate sunt
mai mici decat in cazul seriilor brute. Astfel , daca diferenta dintre punctul de
minim si cel de maxim in cazul seriei brute ajungea la 37 puncte procentuale, in
cazul seriei ajustate decalajul este de numai 16,6 puncte procentuale. In
consecinta, si in cazul contractiei productiei industriale din trimestrul IV, dar si in
cazul revenirii din primele luni ale anului curent, volatilitatea este mai redusa : in
ultimul trimestru din 2008, contractia a fost de 11,8 puncte procentuale, iar
recuperarea s-a situat la 3 puncte procentuale in aprilie fata de decembrie.
Cele doua analize ale seriilor de date listate de Institul national de
Statistica duc la unele concluzii comune :
- a avut loc schimbarea de trend in sens ascedent in evolutia productiei
8
industriale, indiferent ca punctul de minim s-a situat in luna decembrie 2008 sau
ianuarie 2009
- revenirea productiei industriale la un nivel comparabil cu cel atins in
2008 are o dinamica mai lenta, fata de viteza cu care s-a produs contractia de la
sfarsitul anului anterior.
In structura, de diviziuni CAEN Rev 2, pe fondul crizei financiare, se
constata un raspuns diferit al ramurilor industriale la factorii de influenta
determinati de contractia cererii. Si de aceasta data, s-au luat in calcul tendintele
rezultate din analiza seriilor brute de dat, cat si a celor ajustate in functie de
numarul de zile lucratoare si de sezonalitate. Acest fapt a determinat gruparea
ramurilor industriale, in functie de evolutia lor in 3 grupe de activitati :
- activitati industraile cu dificultati de ordin generel a caror diminuari de
productie nu poate fi pus in exclusivitate pe seama efectelor crizei
- activitati industriale afectate de criza
- activitati care nu au fost afecatate de criza.
A. Activitati industriale cu dificultati de ordin general
In aceasta categorie au fost incluse acele ramuri industriale care au
intampinat dificultati in activitate atat pe parcursul anului 2008, cat si in prima
parte din 2009, astfel ca restrangerea nivelului productiei industriale nu poate fi
pusa pe seama efectelor crizei.

9
Ramurile industriale la care s-a inregistrat acest tip de evolutie sunt, in
principal, cele din industria usoara, in special fabricarea articolelor de
imbracaminte. Aceaste ramuri se afla, de altfel, intr-un proces de restructurare de
mai lunga durata, demarat odata cu restrangerea activitatii de perfectionare
activa.
Tot aici poate fi inclusa si ramura extractie petrolului brut si a gazelor
naturale , activitate care, de altfel, a inregistrat incepand cu anul 2001, reduceri
succesivede productie, anual in medie de 4 -5 %.
B. Activitati industriale afectate de criza
In aceasta grupa sunt incadrate majoritatea ramurilor industriale cele mai
multe avand ca destinatie a productiei, exportul. Motivatia efectelor crizei
economico- financiare asupra acestor ramuri poate fi structurata astfel :
- restrangerea pietelor externe datorita crizei economice din principalele
tari partenere ale Romaniei ( Italia, Franta, Germania, etc. )
- restrangerea creditelor acordate agentilor economici de catre bancile
comerciale, ca urmare a normelor de prudentialitate impuse de Banca Nationala.
- diminuarea activitatii in constructii, ceea ce a determinat scaderi de
productie in activitatile industriale conexe
- propagarea efectelor pe orizontala in ramurile cuplate ca activitate ( de
exemplu, reducerea activitatii pentru mijloacele de transport rutier, la cele de
prelucrare a cauciucului, masini si aparate electrice, metalurgice, etc. )

Trim IV
2008
Trim I
2009
4 luni
2009
5 luni
2009
Industrie total din care: B -6.6 -13,0 -12,3 -11,8
S -6,1 -11,4 -10,9 -10,6
- Industrie prelucratoare B -7,7 -15,2 -14,0 -13,4
S -6,6 -5,2 -14,1 -13,5
Fabricarea substantelor si a
produselor chimice
B 7,1 -24,1 -25,4 -26,1
S 6,1 -24,1 -24,3 -24,2
Fabricarea produselor din cauciuc si
mase plastice
B -9,6 -19,7 -18,6 -16,6
S -10,0 -19,2 -17,3 -15,8
Fabricarea altor produse din
minerale nemetalice
B 2,8 -34,4 -33,3 -31,4
S -0,4 -21,9 -23,0 -24,6
Industrie metalurgica B -38,9 -52,1 -50,4 -49,9
S -37,4 -50,5 -49,3 -49,6
Fabricarea autovehivulelor de
transport rutier
B -29,7 -24,2 -16,3 -12,7
S -30,9 -25,4 -18,2 -13,7
Fabricarea de mobila B -9,4 -16,2 -16,4 -16,5
10
S -10,8 -18,7 -17,4 -17,8
B seria bruta
S serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate
Sursa : prelucrari CNP pe baza datelor Institutului National de Statistica
In cele mai multe cazuri, aceste cauze au actionat simultan, fiind dificil de
incadrat o ramura numai la unul din punctele de mai sus.
Printre ramurile cele mai afectate de criza, industria metalurgica a
inregistrat cea mai pronuntata reducere de activitate din aceasta perioada,
productia fiind cu 49,9% sub cea din primele luni din 2008 precum si industria
altor produc\se din minerale nemetalice ( materiale de constructii ), unde
productia a fost cu 31,4% mai mica decat in primele 5 luni din 2008.
Restrangerea pietelor, atat externa cat si interna, datorita crizei
economice si propagarea efectelor pe orizontala in unele ramuri cuplate ca
activitate, a afectat semnificativ industria autovehiculelor de transport rutier, unde
productia a fost cu 12,7% mai mica decat in primele 5 luni din 2008.
Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice, activitatea cuplata pe
orizontala cu cea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, si-a diminuat
productia cu 16,6% in aceasi perioada de comparabilitate.
Declinul pietei imobiliare, in special ca efect al restrangerii creditelor
acordate de catre bancile comerciale, au indus o diminuare a activitatii in
constructii cu efecte directe asupra fabricarii altor produse din minerale
nemetalice ( materiale de constructii ), activitate ce a inregistrat o diminuare
severa a productiei ( -31,4% ) fata de primele 5 luni din 2008.

C. Activitati care nu au fost afectate de criza
In aceasta grupa au fost incluse ramurile la care nu s-a simtit pregnant
efectul crizei financiare, in multe cazuri inregistrandu-se chiar majorari ale
productiei in ultimul trimestru din 2008, sau ramurile asupra carora impactul a
fost mai redus.
Este cazul industriei alimentare, care a marcat in trimestrul IV 2008 o
crestere a productiei de peste 9% comparativ cu aceasi perioada din anul
anterior. In primele 5 luni dina nul curent se constata o reducere a productiei cu
4,2% pe serie bruta si cu 4,1% pe serie ajustata, comparativ cu aceasi perioada
a anului 2008.
Aceasta evolutie este corelata cu restrangerea consumului populatiei, dar
pe termen mediu cererea interna de produse alimentare autohtone se va mentine
relativ constanta.
O situatie similara o regasim si in cazul fabricarii bauturilor sau al
produselor din tutun.

11
Evolutia productiei industriale in activitati care nu au
fost afectate de criza
- modificari procentuale fata de perioada similara din anul anterior (%)

Trim IV
2008
Trim I
2009
4 luni
2009
5 luni
2009
Industrie-total, din care : B -6,6 -13,0 -12,3 -11,8
S -6,1 -11,4 -10,9 -10,6
- Industrie prelucratoare B -7,7 -15,2 -14,0 -13,4
S -6,6 -5,2 -14,1 -13,5
Industrie alimentara B 9,2 -3,9 -14,1 -4,2
S 8,2 -5,4 -4,1 -4,1
Fabricarea bauturilor B 9,2 -0,2 -4,5 -2,2
S 8,7 0,2 -0,7 -1,9
Fabricarea produselor din tutun B 24,8 4,3 -0,2 -2,2
S 24,2 5,1 2,9 -0,7
Prelucrarea lemnului, fabricarea
produselor din lemn
B -12,4 -2,9 3,3 2,1
S -11,4 -1,6 -2,1 2,3
Tiparirea si reproducerea pe suporturi a
inregistrarilor
B 17,4 10,1 -1,4 5,4
S 18,9 11,0 8,9 8,2
Fabricarea echipamentelor electrice B -7,1 -1,4 9,6 -0,2
S -7,5 0,4 -1,4 0,9
Fabricarea altor mijloace de transport B 0,1 3,6 -0,2 -0,7
S 2,3 4,0 0,7 1,8
- Productia si furnizarea de energie
electrica si termica
B -2,5 -1,8 1,4 -0,9
S -2,2 -2,2 -2,0 -1,2
Productia si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze, apa calda,
aer conditionat
B -2,5 -1,8 -2,2 -0,9
S -2,2 -2,2 -2,0 -1,2
B seria bruta
S seria ajustata in funtie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate
sursa : prelucrari CNP pe baza Institului National de Statistica
In alte cazuri cum ar fi fabricarea echipamentelor electrice, restrangerea
productiei a fost nesemnificativa (- 0,2%) in primele 5 luni pe serie bruta si de
+0,9% pe serie ajustata, ceea ce denota o mentinere a portofoliului de comenzi
si in perioada de criza.
Impactul diferit pe care il are criza economica asupra ramurilor industriale,
marimea societatilor comerciale precum si flexibilitatea lor in adaptarea la noile
12
conditii de piata vor conduce la o modificare in structura a sectorului industrial,
modificare care va deveni vizibila catre sfarsitul anului.

2.2 Industria auto, urmtoarea victim a crizei
Pe 18 noiembrie, GM, Ford i Chrysler cer Congresului o nou extindere a
alocrilor din bani publici, avertiznd c industria auto este n pragul dezastrului.
Aciunile General Motors i Ford se depreciaz, cunoscnd o scdere de 90%,
respectiv 80%, n ultimele 12 luni.
n aceeai perioad, preul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni:
52,55 USD pe baril pe piaa de la New York. Statele din Nordul Europei vor
acorda Islandei un mprumut n valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta
ara s-i revina din criza financiar cu care se confrunt. Banca central a
Elveiei a cobort dobnda cheie cu 1 punct procentual la 1%.
In Romania, criza auto a afectat locurile de munca a mii de romani, in anul
2009 fiind date previziuni sumbre pentru industria auto autohtona.
Circa 100.000 de salariai din cei 220.000 care lucreaz n sectorul auto
risc s devin omeri. Tot la jumtate s-a redus i estimarea numrului de ma-
ini ce vor fi vndute n 2009. Cel mai tare sufer Dacia, unde luna aceasta co-
menzile au sczut cu 400%. Productorii cer faciliti fiscale, reducerea
impozitului pe profitul reinvestit i amnarea unor pli de TVA i majorarea
subveniilor.
Situaia critic n care se afl industria auto determin productorii de
maini s ia msuri de urgen: reducerea produciei, trimiterea salariailor n
omaj tehnic, nchiderea unor reprezentane, dar i scderea preurilor de
vnzare a autoturismelor.
Circa 100.000 de angajai din cei 220.000 care lucreaz n sectorul auto
din Romnia risc s rmn fr locuri de munc pe fondul crizei economice i
a scderii cu 50% a vnzrii de maini noi, potrivit Asociaiei Productorilor i
VICTIME COLATERALE
Scderea produciei din industria auto a fost simit i de productorii de
componente, care au avut grave probleme financiare din cauza lipsei cererilor.
Productorul de cablaje auto Leoni, cel mai mare productor european de
cablaje, furnizor Dacia, a nchis fabrica amplasat pe platforma de la Mioveni,
una din cele patru uniti de producie deinute n Romnia, peste 200 de
angajai pierzndu-i astfel locurile de munc.Procesul de nchidere a fabricii din
Mioveni a fost finalizat in iunie 2009. Pn atunci, producia, care deja s-a redus
drastic n decembrie i care s-a oprit la sfritul anului, nu a mai fost reluat. O
dat cu nchiderea fabricii au fost concediati aproximativ 230 de angajati,
conform cotractului colectiv de munca.

13
MSURI DE CRIZ
Pentru dezmorirea vnzrilor, Dacia a luat msuri de urgen.
Productorul autohton de autoturisme a luat n calcul reducerea preului
mainilor cu circa 500-1.000 de euro, care cumulat cu reducerea aplicat prin
programul Rabla a determinat un discount de 1.500-2.000 de euro. Dacia a
aplicat un procent de reducere a preurilor mainilor din marja de profit. inta a
fost o reducere de 1.500-2.000 de euro la clientul final pentru un model Dacia de
10.000 de euro, dar suma include i 1.000 de euro din programul Rabla.
Cumprtorii sunt mai ateni la rata lunar pe care o pltesc dect la
preul final al automobilului, iar scumpirea creditrii, accesul mai dificil la finanri
i incertitudinile legate de taxa auto au determinat potenialii clieni ai Dacia s
intre ntr-o stare de ateptare.
O alt msur de atenuare a impactului crizei n industria auto a fost, n opinia
APIA, amnarea plii a 50% din TVA din industria productoare de maini pn
la redresarea pieei de profil.
Programul rabla a contribuit foarte mult la redresarea situatiei economice
in ceea ce priveste industria auto, implementarea sa ajutand la deblocarea pietei
de autoturisme. In anul 2009 au fost scoase din uz 60.000 de masini mai vechi
de 10 ani, iar prima de casare a fost de 3.800 de lei, ramand la aceasi valoare si
in 2010.eprezentanii APIA au declarat c programul Rabla ar trebui s
demareze ct mai repede pentru deblocarea pieei auto. "Ar trebui adoptat de
urgen nceperea programului Rabla, nu mai trziu de luna viitoare", a spus
Constantin Stroe. Anul acesta vor fi scoase din uz 60.000 de maini mai vechi de
10 ani, iar prima de casare este n valoare de 3.800 de lei, aceasta prezentandu-
se sub forma unui tichet valoric. Ministerul Mediului a anuntat ca pot fi folosite
pana la 3 tichete valorice, pentru achizitionarea unui automobil nou. Comisia
European a informat Guvernul Romniei c ordonana de urgen din
decembrie 2008, prin care taxa de poluare auto a fost triplat, ncalc legislaia
comunitar. Taxa auto a contat n proporie de 45% la scderea pieei auto i a
vnzrilor Dacia, fiind urmat de nsprirea condiiilor de creditare i scumpirea
finanrilor cu o pondere de 30%.Valmar estimeaz c romnii au cheltuit in
2008 aproximativ 1,5-2 miliarde de euro pe achiziia de maini din alte state.

Uzina Dacia a fost cea mai lovit. In luna ianuarie a anului 2009,
comenzile nregistrate de Dacia au sczut cu 75%, ajungnd de la 200 la 50 de
uniti pe zi. Aceast situaie a determinat conducerea fabricii s suspende
activitatea din nou n perioada 26 ianuarie 8 februarie. Mai mult, situaia s-a
nrutatit i cererea a continuat s scad, conducerea Dacia a luat n calcul
oprirea activitii n urmtoarele dou luni. Producia Dacia a mai fost oprit n
total timp de aproximativ o lun, n mai multe zile din octombrie, noiembrie,
decembrie 2008 i ianuarie 2009.


14
Dacia cea mai cautata marca auto din Europa
Industria romaneasca auto inca merge bine in ciuda faptului ca sectorul
auto este unul din cele mai afectate industrii de criza economican.
In urma avansului urias pe care-l cunoscuse in ultimii ani, piata auto
romaneasca a inregistrat o importanta scadere anul acesta, desi paradoxal s-ar
putea zice, este singurul domeniu din Romania care inca mai merge in aceasta
perioada de criza.
Si asta se intampla datorita exportului pentru ca, surprinzator, masinile
produse in uzina de la Mioveni detin printre primele locuri la vanzarile de
autoturisme din Europa in acest an.
Si datorita programelor de tip Rabla din vestul Europei, marca Dacia a
ajuns sa fie, anul acesta, cea mai cautata marca auto din Europa. Acest lucru
este dovedit de cifre precum: o crestere cu peste 60% in primul semestru al
anului, a exportului de autoturisme produse la Mioveni. De asemenea, tari
precum Franta, Spania, Germania, sunt nevoite uneori sa astepte si pana la 3
luni pentru a intra in posesia unei Dacii.
Cealalta latura a industriei auto romanesti ramane in continuare un
domeniu afectat de criza economica. Vanzarile autoturismelor noi sunt in
scadere de la o luna la alta, romanii nu mai au bani sa-si cumpere nici macar
masini la mna a doua.
Nici programul rabla, cel prin care romanii puteau sa-si schimbe masina
veche cu una noua, nu mai merge. Numarul masinilor cumparate prin acest
program este destul de redus. In prima sesiune a programului Rabla, cea din
septembrie, producatorii si importatorii au vandut 2.882 de masini, din cele
28.529 vehicule disponibile, dar luna aceasta s-a inregistrat doar un numar de 53
de masini, potrivit datelor furnizate de AFM.

2.3 Populatia afectata de criza economica
O treime din romani sustin ca sunt afectati in mod direct de criza
economica, potrivit unui studiu realizat de 2 agentii de sondaj. Aproximativ 35 %
din locuitorii din provincie cred ca sunt afectati direct de criza financiara, in timp
ce doar 27 % de persoane din Bucuresti gandesc la fel, conform unui cotidian,
Doar 15 % au declarat ca nu ii afecteaza direct probleme economice actuale.
Mai mult de jumatate din populatie nu considera ca aceasta criza va avea
un impact asupra sigurantei locului de munca, desi o treime se asteapta la
scaderi salariale.
Criza economica este resimtita mai cu seama de catre tineri, 49% dintre
acestia declarandu-se afectati de actuala situatie economica, in comparatie cu
doar 39% din populatia adulta.
Mai mult, potrivit sondajului national de opinie "Tinerii si preocuparile lor",
realizat de Ministerul Tineretului si Sportului, la randul ei, populatia adulta resimte
intr-o proportie mai mare decat tinerii, 41% fata de 38%, lipsa locurilor de munca
15
si somajul.
Pentru tinerii din Romania cel mai mult conteaza cariera profesionala,
aceasta fiind pusa pe primul plan de 37% dintre respondenti, in timp ce doar 1%
dintre acestia au ca obectiv o locuinta.
Cei mai pesimisti romani in ceea ce priveste veniturile sunt cei din Braila si
Craiova, iar locuitorii din Brasov si Galati sunt cei mai optimisti.







































16

Bibliografie :

www.cotidianul.ro

www.capitalul.ro

arhiva Institului National de Statistica