52.

Un alt punct de referinta, ceva mai

aproximativ, ne este dat de Fap 23,24;
24,22.24.27; 25,1 urm, care spun ca
Pavel a aparut, la Cesareea, in fata gu-
vernatorului Felix, iar apoi in fata gu-
vernatorului Porcius Festus. Data exac-
ta a acestei schimbari de guvernator
ramine destul de nec1ara, dar ea sepla-
seaza, probabil, in 59, sau, poate mai
degraba, in 60 d.C.: Pavel va fi ramas
deci, pe cit se pare, in inchisoarea din
Cesareea din anul 58 pina in 60 d.C.
CRUCE in ebr. $e1eb, ingr. stauros. VT
pomene~te deja un instrument de tor-
tura in forma de st'ilp, la care erau le-
gati sau in care erau tra~i in teapa con-
damnatii (Gen 40,19; 41,13; Num
25,4). Se mai vorbe~te ~i de spinzura-
rea infamanta a unui le~de un copac
(Dt 21,22; etc.). De obir~iepersa, c. era
folosita de Greci ~i de Romani pentru
pedeapsa capital a data unor criminali,
unor sc1avi, oricum unor ne-Romani.
Socotita barbara de catre autorii antici,
crucificarea era adesea precedata de
tortura sau de biciuire. in vremea lui
1sus, c. amintea de crincena ucidere a
Evreilor rasculati impotriva ocupanti-
lor (Fap 5,37). 0bara orizontala (lat.
patibulum), carata pe grumaz de con-
damnatulla moarte, pina la locul osin-
dei, dinafara ora~ului, era batuta fie in
susul stilpului infamant [rezultind cru-
cea in T,] "crucea Sf. Anton", lat. crux
commissa sau patibulata), fie ceva mai
jos (dind crucea "Iatina", lat. crux im-
missa). C. lui Isus va fi fost 0 crux im-
missa, de vreme ce inscriptia de pe c.,
ca sentinta de condamnare, era prinsa
deasupra capului sau (Mt 27,37 par.).
Mai multi Parinti ai Bisericii din vechi-
me mentioneaza un suport (gr. pegma,
lat. sedile sau cornu) pentru a sustine
trupul osinditului, plasat intre picioa-
rele lui. Dimpotriva, suportul pentru
picioare (lat. suppedaneum) de pe cru-
cifixuri este, sub raport arheologic, 0
eroare. [Condamnatul era fie legat, cu
bratele desracute, de drugul pe care-l
purtase, fie batut in piroane de el, dar
nu prin palme (care nu-I puteau sus-
tine) ci, cum ne arata arheologia, dea-
supra lor, printre oasele bratului.] C.
lui Isus era, desigur, destul de inalta,
dat fiind ca un osta~ ii dadea sa bea
[apa cu otet] cu ajutorul unei ramuri de
isop (In 19,29 par.). De la crucificarea
lui Isus, c. adevenit un simbol al vietii
cre~tine, conforma celei a lui Cristos
(Mt 10,38; 16,4 par.; Rom 6,6). Semn
al rascumpararii oamenilor prin Cris-
tos, care a rabdat pentru ei toti patimi-
Ie, ocarile, moartea deraimatoare (Fi1
2,8; Evr 11,26), c. apare drept 0 fapta
nebuneasca in ochii lumii ~i drept un
scandal pentru Evrei (I Cor 1,23; Gal
5, II); caci, prin ea, EI s-a racut intr-
adevar "un blestem pentru noi" (Gal
3,13; cf. Dt 21,23). Totu~i, "propova-
duirea crucii" este "puterea lui Dumne-
zeu" (I Cor 1,18) pentru cel ce desco-
pera izbavirea (Gal 6,14). Astfel, pentru
cre~tin, c. simbolizeaza completa uita-
re de sine in mersul pe urmele lui Cris-
tos (Gal 5,24); "ducindu-~i crucea",
impreuna cu Isus (Mc 8, 34), cre~tinul
seimparta~e~te din mintuirea dobindita
de Isus (Col 1, 20; 2,14) batut pe
"Iemn" (Fap 5,30; 10,39; 13,29; I Pt
2,24), intr-o uimitoare comuniune cu
EI (Gal 2,19-20). De aceea c. a ajuns,
intre simbolurile cre~tine (In 19,34; Ap
2,7), "arborele vietii" despre care vor-
be~te VT (Gen 2,9; 3,22; Ps 1, 3).
CUM TIE, NECURATIE, PURITATE,
IMPURITATE
1I n VT Exprimate cel mai adesea in
ebraica, in vocabularul tehnic, prin thr
("curat, pur") ~i tm' ("necurat, impur"),
aceste doua notiuni corelative, folosite
Coperta
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
Descrierea CI P a Bibliotecii Nation ale
Dicpon ar en ciclopedic al Bibliei / trad.: Dan Slu~ansehi. -
Bueure~ti: Humanitas, 1999
p. 640; 22 em. - (Dietionare)
Tit. orig. (fre): Petit dietionnaire eneyclopedique de laBible.
ISBN 973-28-0712-1
I. Slu~ansehi, Dan (trad.)
I. Biblia
22(038) =135.l
PETIT DlCTIONNAJRE ENCYCLOPEDlQUE DE LA BIBLE
Brepols 1992
lui Nero ~i considerind de asemenea perioada de 2ani
din Fapt. 24:27 ca fiind timpul Cl"tFelix a fost procu-
rator, anumiti cercetlitori suspn eli Festus I-asuccedat
pe Felix in anul 55 sau 56. Obiectiile aduse acestei
cronologii "ante-datate" sint ca lasii prea pupn timp
pentru intimplarile din a treia caIatorie a lui Pavel ~i
presupune 0interpretare mai pupn fireasca a textului
din Fapt. 24:27 ~i J osephus ~ plaseaza in timpul
domniei lui Nero evenirnentele petrecute cind Felix a
fost procurator.
g. Dela sosirea lui Pavel la Roma ptna la sfi~itul erei
apostolice
Timp de eel putin 2 ani, adieli ptna in anul 64, anul
persecutiei decl~te de Nero, Pavel a riimas arestat
la Roma. Nu se ~tie ell certitudine ce s-a intimplat cu
el atunci.
Petru a fost izbavit in mod miraculos din mllnile
luiAgripa (Fapt. 12:3~.urm.).Maitirziuela participat
la Conciliul apostolic ~i dupa aceea a vizitat Antiohia
(Gal. 2:11 ~.urm.). Mentionareaunei partide a lui
Chita in Corint (1 Cor. 1:12) nu este 0 dovada ab
solutli ell Petru ar fi ajuns acolo. Exista dovezi sufi-
ciente ca el a ajuns in cele din urma la Roma, dar in
ce priveljte asocierea lui cu acest o~ singurullucru
cert este martirajul sau.
lacov, fratele Dornnului, afost omont prin impr~-
care cu pietre inanul62, potrivit cu J os, Am. 20. 200,
un pasaj care soar putea sa fie0interpolare. Cu pupn
timp inainte de Razboiul evreiesc (66-70) c~tinii din
lerusalim s-au refugiat laPella. Persecutiile cr~tinilor
din timpul domniei lui Domipan (81-96) se pare ca
s-au datorat in mai mare masura dlliimiiniei personale
~i furiei populatiei locale ~i nu unei actiuni astatului.
Existli prea pupne dovezi ca apostolul loan ar fi fost
martirizat alatuti de fratele sau lacov (Fapt. 12:2).
Este mai probabil cli, ~ cum serle lreneu (Adv. Haer.
2.22.5), loan atrait ptna in timpullui 1hlian. Moartea
lui (cca 100) marcheaza s~itul erei apostolice.
In ce priv~te datarea cartilor NT, vezi articolele
despre fiecare carte in parte.
BffiLiOGRAFIE. Ginzel, Handbuch des mathema-
tischen und tet::hnischen Chronologie, 1906-14; Ca-
vaignac, Chronologie, 1925; J . Finegan, Handbook of
Biblical Chronology, 1964; U. Holzmeister, Chrono-
logia Vitae Christi, 1933; J . K. Fotheringham, "The
Evidence of Astronomy and Technical Chronology for
the Date of the Crucifixion" in JTS, 35, 1934, 146
~.urm.; E. F. Sutcliffe, A '!Wo Year Public Ministry,
1938; G. Ogg, The Chronology of the Public Ministry
of Jesus, 1940; The Chronology of the Life of Paul,
1968; L. Girard, Le Cadrechronologique du Ministere
deJesus, 1953; A. J aubert, La Date de la Cene, 1957;
D. Plooij, De Chronologie van het Leven van Paulus,
1918; U. Holzmeister, HistoriaAetatis Novi Testamen-
ti, 1938; J . Dupont, Les Problemes du Livre des Actes,
1950; G. B. Caird, TheApostolicAge, 1955, Appendix
A; J . J . Gunther, Paul, Messenger and Exile: A Study in
the Chronologie of his Life and Letters, 1972; J . A. T.
Robinson, Redating the New Testament, 1976.
CRUCE, CRUCI FI CARE. Thrmenul gr. corespun-
zator lui "cruce" (subst. stauros; verb stauroo; lat.
subst. crux, verb crucifigo, "eu pntuiesc pe cruce") are
sensul primar de stllp sau birna verticala, iar sensul
secundar este acela de stllp folosit ca instrument de
pedeapsa ~i executie. in NT este folosit in acest ultim
sens. Substantivul apare de 28 de ori iar verbul de 46
de ori. Invr nu aawt loc crucificarea infractorilor vii
(stauroD tn LXXin Est. 7:10 este traducerea evr. tUld,
care insearnna "a spinzura"). Execups se facea prin
omorire ell piette. T0tlliii, trupurile moarte erau uneori
atirnate pe lernn ca un avertisment (Deut. 21:22-23;
los. 10:26). Un asemenea trup era considerat bles-
temat (Gal. 3:13) ~i trebuia cobon"t de pe lemn ~i
ingropat inainte de llisarea noppi (cl loan 19:31).
Acest obicei explidi de cein NT cruces lui Crlstos este
descrislica un"lernn" (Fapt. 5:30; 10:39; 13:29; 1Pet.
2:24), un simbol al umilirii.
Crucificarea a fost practicatii de fenicieni, de car-
taginezi ~i mai tirziu a fost folositli pe scam larga de
romani. Numai sclavii, provincialii ~i infractorii de
teapa cea mai joasa erau crucificati, iar cetatenii ro-
mani numai foarte rar. Astfel, tradips potrivit careia
Petru a fost crucificat, la fel ca Isus, dar Pavel a fost
decapitat, este in armonie cu obiceiul antic.
In afarli de stllpul vertical (crux simplex) pe care
victima era legata sau trasa in ~eapa, existau trei tipuri
de cruci. Crux commissa (crucea Sf. Anton) avea forma
literei "T" de tipar, iar unii cred ca era derivata de la
simbolul zeului Tammuz, litera tau; crux det::ussata
(crucea Sf. Andrei) avea forma literei ,,}e"; crux immis-
sa era crucea obisnuita, alciituita din doua birne in
forma de ( +) ~i ~trivit traditiei, Dornnul a murit pe
o asemenea cruce (Irenaeus, Haer. 2. 24. 4). Lucrul
acesta este intiirit de referirile din cele patru Evan-
ghelii (Mat. 27:37; Marcu 15:26; Luca 23:38; loan
19: 19-22) la titlul pironit pe cruce deasupra capului
lui Crlstos.
Desenul arata pompa corpului rdstignitului fn timpul
crucificari~ bazat peun schelet descoperit tnapropierea
Ierusalimului.
Dupi!. ce infraet6rul eta condamnat, era obiceiul
ca victima slI fie bldultii cujlagellum, un bid de piele
care, in cazul Domnului nootru, Ira sliibit mult lara
indoiala, ~i I-agrabit moartea. Dupa aceea El atrebuit
sa dud blrna transversala (patibulwn), asemenea
unui sclav, pinii la locul de torturil ~i moarte, aflat
intotdeauna in afara ceti!.tfi, in timp ce un crainic
ducea inaintea lui titlul", acuzatia sensa. Isus era
prea sliibit ca slI poati!. duce acest patibulum, nu
intreaga cruce, ~i de aceea a fost purtat de Simon din
Cirena. Condamnatul era dezbri!.cat de haine ~i era
intins gol pe piimint, cu blrna transversala sub umeri,
iar bratele sau miinile if erau legate sau pironite de
bimi!. (loan 20:25). Dupi!.aceea aceasti!. bari!. transver-
sala era ridicati!. ~i prinsa de stilpul vertical in ~ fel
incit picioarele victimei, ulterior legate sau pironite,
erau ceva mai sus de nivelul pi!.mintului ~i nu la
iniilt!me, cum sint zugri!.vite adesea. Cea mai mare
parte a greuti!.ti! tfUpului era sustinutii de obicei pe
~ putin i~it in afari!. (sedile), pe care ~ea vic-
tima. Condamnatul era lasat sa moara pe cruce de
foame ~i de epuizare. Uneori moartea era griibitii prin
crurifragium, ruperea picioarelor, caincazul celor doi
tilhari, dar nu ~i al Domnului nootfU, deoarece El era
deja mort. To~L coasta Lui afoot impunsii cu 0sulitii
caslI fiesiguri de moartea LuL ~ inctt trupul sa poatii
fi coborit de pe cruce inainte de sabat (loan 19:31
~.urm.), ~ cum au cerut evreii.
Se pare cii metoda de crucificare era diferitii in
diverse pi!.J 1iale Imperiului Roman. Scriitorii laici ai
vremii ezitii slI dea relatiiri detaliate ale acestei forme
de pedeapsll, care era cea mai crudii ~i mai injositoare
dintre toate. 0 lumina nouii asupra acestui subiect a
foot adusi!. de lucri!.rile arheologice din Iudeea. Invara
anului 1968 un grup de arheologi condus de V. Tza-
feris a descoperit patfU morminte evrei~ti la Giv'at
haMivtar (Ras el-MasareO, Dealul Amunipei, in a-
propiere de lerusalim, in care sa aflat un oouar con-
pnind oasele unui biirbat (tiniir) crucificat, datind
probabil intre 7 d.Cr. ~i 66 d.Cr., dacii facem datarea
pe baza vaselor de lut caracteristice perioadei irodiene
giisite acolo. Numele J ehohanan este incrustat. Au
foot lacute cercetiiri minupoase cu privire la cauzele
~i natura mortii sale ~i acestea pot sa reverse multa
lumina asupra formei mortii Domnului nostfU.
Bratele tiniirului (~i nu palmele sale) au foot piro-
nite de patibulum, blrna trarisversalii, fapt care ar
putea sugera ca Luca 24:39; loan 20:20, 25, 27 ar
trebui tradus brate". Greutatea trupului probabil cii
afoot sprijiniti!. pe 0seinduri!. (sedecula) prinsa cu cuie
de simplex, blrna verticalll, ca un suport pentfU ~zut.
Picioarele iau foot indoite la genunchi ~i intoarse
astfel inctt gambele erau paralele cu patibulum sau
bara transversali1, iar gleznele erau sub ~zut. Un cui
de fier (care este inci1inloeul sau original) afoot biitut
prin ambele calciie, piciorul drept fiind peste cel sting.
Un fragment aratii cacrucea afoot din lemn de maslin.
Amindouii picioarele i-au foot rupte, probabil printr-o
loviturll puternici1, la fel ca ~i picioarele celor cru-
cificap alaturi de Isus (loan 19:32).
Dacii Isus a moot in mod asemiiniitor, atunci pi-
cioarele Lui nu au foot intinse ca in reprezentiirile
artistice crestine traditionale. Muschiicontorsionati ai
picioarelor probabil ci i-au cau'zat dureri mari: cu
contracti! spasmodice ~i crampe rigide. este posibil ca
lucrul acesta si!.fi contribuit la timpul seurt in care a
murit, 6 ore; nu incape indoialll cii moartea ia foot
gri!.biti!.~i de biciuirea primitll inainte de crucificare.
Scriitorii contemporani 0 descriu ca 0moarte ex-
trem de chinuitoare. Evangheliile, insil., nu dau 0
descriere detaliatii a suferintelor fizice ale Domnului,
ci spun doar simplu ~i cu respect: ,,Lau ri!.stignit".
Potrivit textului din Mat. 27:34 Domnul a refuzat
orice lliiurare asuferintelor Sale, lara indoialii pentru
a-r;>ipiistra claritatea minti! pinii la s~it, lacind voia
Thtiilui. A se explicii faptul cii a putut sa-I mingiie
pe tilharul care era pe moarte ~i a putut sa griiiascii
restul celPr ~pte rootir! minunate de pe cruce.
Interesul scriitorilor NT fata de cruce nu este ar-
heologic sau istoric, ci Cristologic. Ei sint preocupap
cu semnificatia eterni1, coomicii, soteriologici1 a ceea
ce s-a intimplat 0dati1 pentru totdeauna in moartea
lui Isus Cristoo, Fiullui Dumnezeu, pecruce. Dinpunct
de vedere teologic, cuvintul cruce" afoot folosit ca 0
descriere sumarli a evangheliei mintuirii, ci1Isus Cris-
too a moot pentru pi!.catele noastre". Astfel, propo-
vaduirea Evangheliei" este cuvintul crucii", predi-
carea lui Cristos cel crucificat" (1 Cor. 1:17 s.urm.).
De aceea apostolul se laudii cu crucea D~mnului
nostfU Isus Cristos" ~i spune cii a suferit persecutia
pentru crucea lui Cristos". Este clar cii in aceste
pasaje cuvintul cruce" reprezinta toatii vestea bunii
ariiscumpiiriirii noastre prin moartea is~itoare alui
Isus Cristos.
Cuvintul crucii" este de asemenea "cuvintul impii-
carii" (2 Cor. 5:19). Aceasta temi1 reiese clar din
Epistola ciitre Efeseni ~i cea clltre Coloseni. ..Prin
cruce" Dumnezeu a impacat pe evrei ~i pe cei dintre
NeamOO surpind zidul de desparpre de la mijloe,
legea poruncilor (Efes. 2: 14-16). Prin singele crucii"
Dumnezeu a lacut pace, "impacind toate lucrurile cu
Sine" (Col. 1:20 ~.urm.). Aceasta impikare este in
acel~i timp personalii ~i cosmicii. Eaare loe pentru cii
Isus Cristos a inliiturat actul de acuzare care stiitea
impotriva noastra cu cerintele sale legale, "pironin-
du-I pe cruce" (Col. 2:14).
In NT -:rucea este un simbol de rusine si umilire,
dar ~i un simbol al intelepciunii ~i gl~riei'lui Dum
nezeu revelate prin ea. Romanii au folooit crucea nu
numai ca un instrument de tortura si executie ci si ca
un stilp al infamiei, rezervat pent:rli cei mal rai ~i cei
mai de joo. Pentru evrei era un semn al blestemului
(Deut. 21:23; Gal. 3:13). Aceasta este moartea de
care a moot lsus ~i pe care a cerut-o mult!mea. EI "a
suferit crucea, adispretuit flliiinea" (Evr. 12:2). neap-
ta cea mal dejos aumilirii Domului nootru afost faptul
cii aindurat ,,moartea de cruce" (Filip. 2:8). Dincauza
aceasta era 0piatrii de poticnire" pentru evrei (1 Cor.
1:23; ct. Gal. 5:11). Spectacolul flliiinos al purtiirii
patibulum-ului de ciitre victimii era atit de familiar
pentru ascultiitorii Siii incit Isus a descris de trei ori
calea uceniciei ca ~i calea crucii (Mat. 10:38; Marcu
8:34; Luca 14:27).
In afari!. de aceasta, crucea este un simbol al unirii
noastre cu Cristos, nu doar in virtutea faptului ca noi
urmiim exemplul Lui, ci in virtutea a ceea ce a fiicut
EI pentru noi ~i in noi. In moartea Lui inlocuitoare pe
cruce, pentrunoi, noiammOOt,,inEI" (c/. 2Cor. 5:14)
~i omul nootru cel vechi este riistignit impreunii cu
El", pentru ca prin Duhul Stint care loeui~te in noi sa
putem umbla in viata noua (Rom. 6:4 ~.urm.; Gal.
2:20; 5:24 ~.urm.; 6:14), ca si1riiminem in EI".
BlBUOGRAFIE. M. Hengel, Crucifixion, 1977; J .
H. Charlesworth, ExpT 84, 19723, p. 147-150; V.
Tzaferis, IEJ 20, 1970, p. 18-32; J . Wilkinson, ExpT
83, 1971-2, p. 104-107; W. Barclay, Crucified and
Crowned, 1961; B. Siede, E. Brandenburger, C.
Brown, inMDNIT 1, p. 389-405; J . Schneider, TDNT
7, p. 572; R. de \'aux, Ancient Israel, 1961, p. 159.
J .B.T.
CUARf. Nume latin care inseamn.a "al patrulea";
numele unui crestin din Corint ale clrui salurari Ie
transmite Pavel fuRom. 16:23. EI este numit ,,fratele"
Cuart. Aceastli poate insemna fie "fratele lui Erast",
mentionat allituri de el (mai mulp cr~tini din Corint
aveaunume latine); fie,,fratele nostru", adidi, ,,fratele
de credintA cr~tinli", un titlu care completeazii for-
mula de adresare pentru ceilalp din v. 21-23; sau
,,fratele vostru", adicli ,,fratele vostru de credinta din
Roma" (cf 1Cor. 1:1; *SOSTEN). Daca Tertiu~iCuart
nu ar fi separati de alte douii nume, am putea sugera
cli ei erau al treilea ~i al patrulea fiu din aceea~i
familie. Mai tirziu, in colectiile de vieti ale sfintilor, a
fost inclus intre cei 1?apte~ (Acta S'anctoru~, Nov.
I, p. 585).
CUI. 1. Un tA~ de lemn (J ud. 4:21, ebr. yati@,
folosit de lael pentru a-I omori pe Sisera. Uneori era
folosit pentru a suspenda diferite obiecte, ca in Ezec.
15:3. Isaia (22:25) I-a comparat pe Eliachirn cu un
"drug implintat intr-un loe tare" pe care se sprijinea
toatii greutatea casei tatalui sau. Un asemenea cui sau
drug de fier era implintat in zid.
2. Un cui de metal (yate4) blitut in lemn sau alt
material pentru a tine obiectele laolaltli, sau llisat in
afarli pentru a atirila obiecte de el. In cortul intilnirii
cuiele eraude bronz (Exod. 27:19; 35:18; 38:20, 31;
39:40; Num. 3:37; 4:32). Dalila afolosit un asemenea
cui pentru a-Ilega pe Samson (J ud. 16:14). Cuvintul
masmer se referli la cuie de fier (1 Cron. 22:3) sau de
aur (2 Cron. 3:9) infipte intr-un zid (Ecl. 12: 11) sau
folositepentrua prinde idolii la loeullor (Is. 41:7; ler.
10:4). Cuieau fost gasite inmulte loeuri din Palestina,
inclusiv la 'J ell Abu Hawam, un port antic din apro-
piere de Mt. Carmel.
3. In vremea NT victimele erau tintuite pe clUce
cu cuie care erau batute prin miini ~i prin pieioare (gr.
helos, loan 20:25).
CULORI . Adjectivele de culoare apar rareori in vr
~i in NT, pentru mai multe motive. Primul motiv este
specific: Biblia, fiind istorisirea relatiilor dintre Dum-
nezeu ~i poporul Sliu, nu 0 scriere ~ubiectivii despre
experienta esteticli a poporului, este foarte sumarli in
scrierile descriptive care implica folosirea extensiva ~i
precisii a adjectivelor de culoare. Chiar ~i atunei cind
este descrisii invrnatura, insufletita sau neinsufletita
(cum este cazul reevent in Penta:teuh, lov ~i Psal~),
descrierea cuprinde aspectele naturii care inspirii ad-
miratie pentru Dumnezeu, natura fiind 0 reflectare
adecvatli a Creatorului sliu.
AI doilea motiv este mai general ~i este de ordin
lingvistic: limba ebraicli folosira in Biblie nu posedli
vocabularul complex ~i specializat pentru descrierea
culorilor, cum intilnim asrazi in majoritatea lirnbilor
indo-europene. Astfel, definirea precisii a culorilor ar
fi fost difici1a, daca nu chiar imposibilli, afarli de cazul
caar fi fost folosite comparapi sau metafore. Dar acest
motiv, care la prima vedere pare sa fie pur lingvistic,
se doved~te a fi in esentA un motiv de ordin psiho-
logic: 0 axiornii a lingvisticii este cli orice cultura,
indiferent at ar fi de primitivii, dezvolta acel voca
bular care sepotriv~te perfect pentru aexprima ideile
~i dorintele ei. Prin urmare, aceastii siiracie lingvistica
corespunde unei lipse de interes pentru culori ca 0
experien estetica a poporului evreu; preocuparea
lor practicli s-a concentrat in mai mare rnlisurli asupra
naturii materialului din care era confectionat articolul
~i in virtutea cilreia avea 0anumitii culoare. De fapt,
muite dintre cuvintele care descriu culori au descris
originea ~i nu nuan!B; 'argaman, de exemplu, tradus
in general "purpurli" (de ex. Ex. 25:4), este un mate
rial r<y'/u-purpuriu, de obicei din linli. Este un cuvint
imprumutat ~i probabil ca inseamnii "tribut". Alte
cuvinte sirnilare (San~karmfl, t61Ci'Jcontin fie 0refe-
rire la murex, crustaceul din corpul cliruia se obpnea
colorantul scump, sau la cosenila (Coccus cacn), din
care seobtinea un colorant r~~u. Inconsecintli, pentru
evrei un omimbriicat cu 0hainii coloratii purpuriu nu
este in primul rind un om imbrlicat frumos. Este un
rege sau un ombogat. Tot~, un omimbriicat inpinzii
de sac nu este in primul rind un om imbriicat unt, ei
un ce~tor sau un om in jale. Aceastii interpretare
~ureazii folosirea sirnbolica a culorilor, care apare
sporadic in vr ~i deplin dezvoltatli in Apocalipsa.
1b~i, chiar ~i traducerile (VSR, de exemplu) se pare
cli au folosit "purpuriu" (clirlimiziu) ~i ,,stacojiu" rara
discriminare, ~ mat nu ar trebui sli se punli un
accent prea mare pe culoarea exactli. Exceppe face
rasar, ~u" (Ier. 22:14 ~i Ezec. 23:14): era un oxid
de plumb sau de fier care producea un pigment r<Y./u
intens, adecvat pentru picturi murale, dar nu pentru
colorarea hainelor.
Scriitorii NT, desigur, au avut la dispozipe voca-
buiaruI grecesc pentru cuIori care era extensiv ~i
flexibil; dar, prin virtutea subiectuIui lor, ei s-au preo
cupat de culori ca atare chiar mai putin decit scriitorii
VI: In orice caz, stabilitatea nuantei, ~i prin urrnare
terminologia precisii, a trebuit sli a~tepte pina la in
troducerea colorantilor chirniei, care sint mai usor de
controlat ~i pe baza: clirora s-au elaborat diagra~e de
culoare. La fel ca ~i alte popoare antice, grecii erau
mult mai impresionap de contrastul dintre luminli ~i
intuneric deeit de diferenta dintre diferite culori. Cu
alte cuvinte, ei au avut' tendinta sli descrie toate
culorile ca treeeri treptate intre n~gru ~i alb. Pentru a
compensa aceasta, ei au avut un voeabular remarcabil
de bogat pentru a descrie gradele luminii refractate.
C'mdintelegemacest lucru, muite probleme imaginare
din Biblie dispar; holdele din loan 4:35, nu smt "deja
albe pentru sece~" ci ,,striilucitoare" sau ,,sclipitoa-
re"; Exod. 25:4 grupeazii impreunii "albastru, pur-
puriu ~i cariimiziu" nu pentru cli ar fi toate sirnboluri
ale bogiipei, ci pentru cli pentru scriitor ele erau
asemaniitoare, poate prea putin diferen!iate, deoa-
rece erau culori "inchise" ~i nu "deschise", culori pro-
duse in mod asemiiniitor, folosite pentru produse tex-
DI CTI ONAR BI BLI C
,
Redactor principal
J . D. Douglas, M.A., B.D., S.T.M., Ph.D.
Redactor general, Christianity Today.
N. Hillyer, B.D., S.Th., A.L.C.D.
Fost bibliotecar, Tyndale House, Cambridge.
Redactorl con sultan t! pen tru Edit!a a doua
F. F. Bruce, M.A., D.O., F.B.A.
Profesor emerit "Rylands" la catedra de critidi ~i exegeza biblica,
. Universitatea din Manchester.
D. Guthrie, B.D., M.Th., Ph.D.
Director adjunct, London Bible College.
A. R. Millard, M.A., M.Phil., F.S.A.
Lector principal "Rankin" de limba ebraica ~i limbi semitice antice,
Universitatea din Liverpool.
J . 1.Packer, M.A., D.Phil., D.O.
Profesor de teologie sistematica, Regent College, Vancouver.
D. J . Wiseman, a.B.E., M.A., D.Lit., F.B.A., F.S.A.
Profesor de asiriologie, Universitatea din Londra
SI ONARA ROM ANA
EACRESTI NA" ORADEA
1995 '
Originally published as
NEW BIBLE DICTIONARY
edited by J . D. Douglas
Copyright The Inter-Varsity Fellowship 1962
All rights reseIVed.
Translated into Romanian by permission of INTER-VARSITY PRESS
Copyright obpnut de Societatea Misionarii Romana, Wheaton, Illinois - S.U.A.
Publicat In Romania de Editura Cartea Creljtinii"
a Societiitii Misionare Romane - SRL, Oradea.
Traduciitori: Liviu Pup, J ohn Tipei
Editor: Doris Laurentiu
Coperta ~i tehnoredactarea: Petru Lasciiu
GLOSAR
Corp astral: Unul din "aspec-
tele" sau "principiile" ce con-
cura la compunerea fiintelor,
dupaoculti~ti.
Craciun: Sarbatoareana~terii lui
Iisus. Craciunul se sarbatore~te
la 25 decembrie, incepand din
secolul IV. Aceasta data cores-
pundeacu sarbatoarea paganaa
solstitiului de iama numita
"Natale", cares-ar puteatraduce
"na~terea soarelui", deoarece
acesta incepe sa straluceasca
mai mult in timpul zilei. Natale
a devenit astfel Craciun ~i ~i-a
schimbat semnificatia.
Creatie: Faptul ca Dumnezeu a
luatdinneant tot ceeaceexista.
Crez: Afirmarea credintei de
catrecre~tini.
Cruce: Instrumentul mortii lui
Hristos.
Cruce pe piept: Cruce purtata
pepieptdecatreepiscopi ~iabati.
Cruciada: Expeditiilecre~tinilor
din Occident pentru a goni
musulmanii de pe locurile
sfinte. Auavut loc opt cruciade,
intre 1095~i 1272.
Cucernicie: Ravna pentru reli-
gie~i practicilereligioase.
Curie: Ansamblul organismelor
ceguvemeazaBiserica.
Cu~er: Astfel sunt desemnate
mancarurilepreparatedupapres-
criptiile Legii evreie~ti: carnea
provinedelaanimalele indicate
in Biblie ~i taiate dupa ritual,
lactatele ~i camea nu sunt
amestecateniciodataetc.
Dao: Aceea~i semnificatie ca
Tao.
Definitie dogmatica: Fraza
formulata de catre autoritatea
suprema ~i infailibila ~i care
descrieunadevar dogmatic.
Deism: Credinta intr-un Dum-
nezeu creator ~i refuzul oricarei
revelatii.
Demoni: Spirite rele ~i ingeri
decazuti.
Deus ex machina: Se spune
intr-o piesa de teatru despre
interventia unui zeu coborat pe
scena prin intermediul unei
ma~ini, se spune de asemenea
despre orice interventie extra-
ordinariiaunei fiintesuperioare.
DI CT10NARDE CRE~TINlSM
Notiun i fun damen tale

ale
cre~tinismului
Traducatori
Cristiana Chiculescu - coordonator
Elena Bitu, Lucian Nicolae
BORDAS, 1996
LAROUSSE BORDAS, 1998
Titre original:
LES GRANDES NOTIONS DU CHRlSTIANISME
par Fernand Comte
Pentru versiunea In limba romana:
Editura NICULESCU SRL, Bucure~i, 1999
Adresa: 78182 - Bucure~i, Sector 1
Str. Octav Cocarascu 79, TeVFax: 224.28.98
E-mail: niculesc@dnt.ro
Internet: www.dntb.ro/users/niculesc
Redactare: rilofieia lscru
Procesare computerizata: Cristiano Chiculescu
Tiparit in Romania
ISBN 973-568-315-6
cf qrupuldocpodp:nt
fed pri nt sa 0societate Butan Gas~
Bdul Tudor Vladimirescu. nr. 31. sectOf 5. Bucuresti. ROMAN!A
Telefon: 335.93.18; 335.97.47
Fax: 337.33.77
CRI-CRU
ava(3oAtoy ,'to- anavol ion, 1.. L<P6'ttoV,'to
- emfotion = ve~mant luminat) - a~a se
numea cama~a cu care se Imbracau Indata
dupa botez neofifii (catehumenii botezati) In
primeIeveacuri cre~tinecand sebotezau adu1ti
proveniti dintre pagani. Generalizandu-se
pedobaptismul (botezul dinrandurile copiilor),
Inlocul vechii cama~i aneofitilor s-afolosit 0
fii~iede panza pecare na~ul 0tine pe brate ~i
prime~tecopilul dinmainile preotului Indatace
copilul escos dincristelnita, din apabotezului.
Panza aceasta a pastrat (In unele parti din
Moldova, Bucovina, Banat, Dobrogea) vechea
denumire slava, de crijmii.
CRIPTA (gr. Kpun't'l1, r, - cripti; lat.
crypta, -ae =locIntunecos, bolta mortuara)-
locul ascuns In peretele galeriilor din
catacombe, In primele veacuri cre~tine, unde
erauInmormantati cre~tinii, Inascuns, departe
devigilenta autoritatilor pagane aleimperiului
roman. Astazi se nume~te cripta locul de
Inmormantare Intr-un cavou; v. Martiriile,
Catacombe.
CRISTELNITA v. Colimvitra.
CROMLEHI v. Monumente megalitice.
CRUCE (lat. crux,-cis), Sfiinto Cruce -
estesimbol al rascumpararii omului ~iconstituie
unobiectiv important al cultului cre~tin. Acest
obiect de tortura la pagani a fost sfintit prin
sangele Mantuitorului rastignit ~i adevenit in-
strument de mantuire, semn distinctiv de
mandrie ~i lauda pentru cre~tini. Paganii
numeau pe cre~tini adoratori ai crucii
(o'taupoAa'tpat - stavrolatrai; lat.
crucicolae). Cultul cre~tin al crucii era viu
Inca din primele trei veacuri; cre~tinii faceau
semnul crucii Intoate momentele vieti i lor (Ia
culcare, latrezire, lamasa, lamunca etc.). In
vremea persecutii10r erafolosita sub forma de
simboluri: ancora, trident (crux comissa) sau
monogramul Invariante precum:~ , X -
crux decussata, aflata pe monumente
funerare. Dupa Incetarea persecutii10r cruce a
latina seimpune definitiv (t),Inlocul crucii
monogramatice. Descoperirile arheologice din
Palestina au aratat ca selllnul Crucii a fost
folosit chiar deprima cOlllunitate cre~tina din
Ierusal im; Incepand dinsec. IV,cinstirea Crucii
s-a generalizat, Illanifestandu-se public ~i
intrand In cultul divin oficial al Bisericii. La
aceasta au contribuit ~i doua evenimente
istorice: minunea aparifiei pe cer a semnului
crucii, care Incurajeaza pe Constantin cel
Mare InluptacuMaxentiu, pecare11biruie~te,
punand-o caemblema pesteaguri, iar apoi pe
actele oficiale ~ichiar pemonede ~i interzicand
a mai fi rastigniti pe cruce condamnatii la
moarte. Alta minune a fost descoperirea
Crucii Mantuitorului (anuI326), chiar pelocul
rastignirii Lui. SfiintaElena, mamaImparatului
Constantin cel Mare, aIna1tat 0mare biserica
pelocul calvarului (biserica Sflintului Mormant)
~ialtapelocul undes-aaflat Crucea riistignirii
(basilica Sfintei Cruci), unde afost sfintita In
ziua de 13 sept., anul 335, cand a Inceput ~i
venerarea Sfintei Cruci In cultul cre~tin.
Doctrina (Invatatura) Bisericii despre cultul Sf.
Cruci afost formulata desinodul VII ecumenic
(Niceea 787) ~i completata desinodullocal de
la Constantinopol (869), cand s-a stabilit ~i
doctrina despre cinstirea Sfintelor icoane:
cinstirea Sf. icoane, a Sf. Evanghelii ~i a Sf.
Cruci trebuie safieegala. Cultul Sfintei Cruci
InBiserica Ortodoxa semanifesta prin: 1. Sluj-
bele speciale compuse In cinstea ~i lauda ei,
ca: Acatistul Sfintei Cruci (In Ceaslovul mare),
rugaciuni ~i imne, cantari (din Octoih) pentru
cele doua zi Iede post din saptamana (miercuri
~i vineri), zile Inchinate amintirii ~i cinstirii
Crucii ~i Patimilor Domnului; 2. Sarbatorile
Inchinate ei: inal/area Sfintei Cruci (gr. 'H
U"\jfCl)CH<; 'IOU cnaupou - iipsosis tou
stavrou sau <J 'Iaupocpavtia, n -
stavrofaneia; slv. Vozdvijenie Kresta), la 14
septembrie numita In popor ~i Carstov (de la
slv. Krestovu deni =ziua Crucii sau Cristovul
vii/or, pentru ca este ziua dind Incepe culesul
viilor). Ziua aceasta se poste~te, caci aminte~te
de Patimile ~i moartea Mantuitorului. A doua
sarbatoare este Duminica Crucii (Duminica
a treia din Postul Pa~telui); sarbatori (tara
!inere) mai avem: Scoaterea cinstitului lemn al
Sf. Cruci - 1august (In amintirea eliberarii
grecilor de sub saracini, sec. XrI) ~i Aratarea
semnului Sf. Cruci Imparatului Constantin (7
mai); 3. Dovada cultului crucii In pietatea
poporului sunt crucile memoriale ~i troi!ele de
lemn ~i piatra, presarate la rascruci, pe
drumurile !arii. Facerea semnului Sfintei Cruci
este primul gest cre~tin pecare IIlnva~ copilul
Inca din primii ani ai sai, semn tara care omul
credincios nu-~i Incepe ziua de munca, I1Use
a~eaza ~i nu se scoala de la masa ~i cu care se
culca lini~tit pel1tru somnul de noapte.
Marturisirea dreptei credin!e este Sf Cruce,
prin care credincio~ii recul10sc ul1itatea divil1a
111Sf. Treime ~i cred 111jertfa mantuitoare alui
Hristos, Care pe cruce S-a rastignit pentru
mantuirea neamului omenesc. Renun!and a
face semnul Sfintei Cruci, cei rataci!i,
sectan!ii, neaga aceste adevilruri pe care se
fundamenteaza Biserica lui Hristos. Sectan!ii
~i-au facut religia lor, redusa la discursuri (pe
care ei Ienumesc predici), la canUiri compuse
de ei ~ilacitiri de psalmi, dand astfel cultului
un caracter laic ~i renun!and latoate dogmele
Biserici i cre~tine. Sectatl!ii au dat cre~tinismului
"un caracter ra!ionalist, neduhovnicesc, lipsit
de prezen!a reala a lui Hristos In oameni ~i In
lume". Sf. Apostol Pavel, In Epistolele trimise
catre Bisericile (comunita!i cre~tine) Infiintate
de el In calatoriile sale misionare (Epistole
pastrate In Noul Testament), vorbe~te de
aceasta categorie de a~a-numi!i "credincio~i",
care rastalmacesc adevarul Evangheliei lui
Hristos ~i raspandesc Inva!aturi gre~ite printre
primii cre~tini (a~a cum se Intampla ~i azi).
CRUCEA DECUSSATA - crucea In forma
de "X", pe care a fost rastignit Sf. Andrei,
primul dintre apostolii Doml1ului, care afost ~i
111par!ile 110astre, 111Sci!ia Minor (Dobrogea),
unde a propovaduit cre~tinismul (sec. I); v.
Andrei.
CRUCEA GAMMATA (lat. crux gammata)
- asemanatoare cu "gamma" r(litera mare,
a treia din alfabetul grec), cruce denumita
svastica :J l (cuv. sanscrit) =Incarligata
(DIVR), cunoscuta din cele mai vechi timpuri
InOrientullndepi'irtat (China) ~iInEuropa, fiind
socotita simbolul soarelui In mi~care ~i ca semn
tutelar al bogatiei ~i mantuirii. Acest semn a
fost folosit ~i de cre~tini, Inca din sec. III, ca
forma ascunsa a cruci i cre~ti ne (de teama
persecu!iilor). Sapi'iturile arheologice de lanoi
au descoperit crucea gammata pe monumente
~i obiecte funerare (vase) din sec. IV-VI pana
In epoca feuda1a.
CRUCEA MONOGRAMMATICA (lat.
monogrammus; gr. j.lov6'ypaj.lj.lo<; - mono-
grammos =figura din linii) - semn ce repre-
zinta 0cruce verticala asemanatoare cu litera
"rho" p, din alfabetul grec, care combinat cu
literele "iota" I ~i "chi" X , tot din alfabetul
grec, au format 0 monograma ~ pe care
cre~tinii au preluat-o ca modalitate de a de-
semna numele lui Iisus Hristos. Acest semn
se Intalne~te pe multe monumente ~i inscriptii
descoperite la noi - la Tomis, Callatis
(Mangalia), Histria ~i Dinogetia (In nordul
Dobrogei), Biertan (Ardeal). Aceasta mono-
grama cre~tina s-a numit ~i eonstantiniana
(v. DlVR).
CRUCEA PECTORALA - este 0insigna
ademnitatii arhiere~ti; este un simbol al crucii
lui Hristos prin care afost biruit pacatul. Cand
arhiereul sluje~te I~i pune crucea ~i roste~te
cuvintele din Sf. Evanghelie: "Zis-a Domnul:
Oricine voie~te sa vina dupa Mine sa se lepede
de sine, sa-~i ia erucea ~i sa-Mi urmeze Mie"
(Marcu 8,34). In Biserica Ortodoxa Romana,
numai arhiereul are dreptul de a purta perma-
nent crucea pectorala (pe piept). Acest drept
se poate acorda ca 0 distinctie ~i preotilor cu
rangul onorific cel mai Inalt (iconom-stavrofor).
CRUCIADE - expeditii annate, cre~tine, In
Evul Mediu, care au plecat din tarile Apusului,
conduse de principi ~i regi, spre a elibera
Ierusalimul de sub dominatia otomana ~i de
eretici.
CRUCIFIX - crucea eu chipul Domnului
rastignit; erueifixul devine freevent, Incepand
din sec. VI mai ales In Apus.
CRUCILE J URAMANTULUI - se
numese vechile cruci semanate pe cuprinsul
ora~ului Campulung-Arge~ unde, pana la
jumatatea sec. XX (perioada comunista, 1945),
demnitarii ora~ului obi~nuiau sa depunajura-
mantullnainte de a-~i luaIn primire demnitatea
(slujba) respectiva. Aceste cruci de piatra,
a~ezate In diferite puncte ale ora~ului, sunt
frumos sculptate, cuprinzand inscriptii care
consemneaza istoricullor, din trecutul cel mai
Indepartat al acestui ora~, care a fost re~edinta
domneascii Intre 1330-1360.
CTASTII ~i POLISTII-se numeau preotii
Inreligia geto-dacilor.
CTITOR (gr. K'thcop, 6, K'tisco - etitor,
etizo =a construi, a Intemeia) - cel care a
zidit, a pictat sau a restaurat din temelii 0
biserica, un edificiu religios. Biserica acorda
ctitorului dreptul deafi pomenit ladiferite slujbe
In biserica ctitorita de el (drept prevazut In
Novela 123 din Codullui Iustinian) ~i dreptul
de a se zugravi chipul lui ~i al membrilor
familiei sale In interiorul bisericii, In semn de
dragoste ~i recuno~tinta pentru el. Biserica
Ortodoxa Romana, prin hotararea Sf. Sinod C1in
28 febr. 1950 (In rev. B. OR., 1950, nr. 3-6)
stabile~te: "Numai portretele ctitorilor ~i cel al
ierarhului, sub pastorirea caruia s-a sfintit
biserica, VOl' putea fi zugravite In interiorul
bisericilor". Cei care au rncut numai 0donatie
bisericii, fieInnatura, fieInbani, nu pot fi socotiti
ctitori, ci numai ajutatori ai sfantului loca~.
CUCULION v. Rasofor, Condac.
CULT (lat. eolo-eolere-eultum =a cultiva, a
respecta, a adora) - Inseamna, In general,
orice forma sau act religios al carui scop este
DI CTI ONAR
,
ENCI CLOPEDI C
DE
CUNOSTI NTE
RELI GI OASE
Tiparita cubinecuvantarea
PreaSfmtitului
fLAURENTIU
Episcopul Caransebe~ului